Apărarea Patriei, iulie-decembrie 1972 (Anul 28, nr. 27-52)

1972-07-05 / nr. 27

★ ,M. EMINH^u* IASI PENTRU PATRIA NOASTRĂ, REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA !­­_A ~ H fflI 18 ANUL ^APĂRARea PAtRIEI ■?£ ORGAN CENTRAL AL MINISTERULUI FORȚELOR ARMATE ALE REPUBLIc­ii SOCIALISTE ROMANIA * ttu "­ L ' ' ■jrTitilii l ' tïnm Tili ii Tii ■flinî T­ii I ff 1­­ Tiîi­n Itili in iii I ni ii li.. MUNCĂ ÎNSUFLEȚITĂ, EFORTURI PERSEVERENTE DE PERFECȚIONARE V­alorificarea superioara și deplina a resurselor de tot felul — umane și materiale — obiectiv spre care partidul îndrumă în mod constant eforturile întregului po­por repre­zintă și pentru armată o direcție și o pîrghie principală a perfecționării activității. Așa cum s-a reliefat nu o dată în bilanțuri consfătuiri, ședințe de analiză, in studii și ex­perimentări, în dezbaterile și hotăririle comu­niștilor, practic nu este eșalon sau latură a muncii ostășești unde să se fi epuizat posibili­tățile de acumulări cantitative și calitative sporite. Rezultatele care se obțin în majoritatea uni­tăților în îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea Conferinței Naționale a partidului dovedesc cu prisosință acest lucru. Obținerea la recentele inspecții și controale a unor re­zultate superioare față de cele dobîndite ante­rior, sporirea numărului de militari și subuni­tăți de frunte, de specialiști de clasă, îmbună­tățirea bazei materiale a instrucției, îmbogă­țirea sălilor de specialitate prin posibilități VALORIFICAREA RESURSELOR - ACȚIUNE CONCRETĂ proprii, realizarea unor însemnate economii in unitățile productive și în atelierele de repa­rații sînt­ tot atîtea mărturii ale avintului cu care militarii, asemenea tuturor oamenilor muncii, transformă în fapte ideile partidului Este în afara oricărei îndoieli că, în cinstea marelui eveniment care se apr­opie, bilanțul realizărilor armatei poate fi încă mult îmbo­gățit pe linia fructificării raționale și depline a energiei, capacității și elanului oamenilor, a condițiilor materiale și a timpului de lucru. In acest scop, declarațiile cu caracter general trebuie înlocuite peste tot cu o muncă con­cretă, la obiect, și anume­­ determinarea exactă a factorilor de care depinde realizarea dezideratului, alegerea căii celei mai eficiente, organizarea meticuloasă a fiecărei activități­­control temeinic, stimularea descoperirii unor noi resurse. Obiectivul chemat să structureze și să dirijeze convergent eforturile este, se în­țelege, formarea unui luptător temeinic pregă­tit, ridicarea nivelului capacității combative a t­u.joc și unităților. Iată, să ne referim la instrucția tactică. Aici, intervin, cu o pondere mare, competența in­structorului, capacitatea Sa de a transmite cu­noștințe și a sădi deprinderi, de a crea un ca­dru tactic realist, divers și dens în situații cel mai complexe, grija pentru alegerea unor tere­nuri adecvate, conștiinciozitatea ostașilor, disci­plina și dorința lor de a dobîndi măiestria. Ce decurge de aici în contextul pe care-1 dis­cutăm? Obligativitatea efortului de ridicare a APĂRAREA PATRIEI (Continuare in ma. a. ll-a BIBLIDUCA CENTRALĂ UNIVERSITARĂ .. Calificativul cel mai înalt Poligonul unității de tancuri este solicitat la capacitatea lui nominală. Subunitățile care s-au antrenat aici — și nu numai aici — me­todic, perseverent, săptă­­mîni la rînd execută — după o planificare felurite ședințe, riguroasă — una mai complexă decît alta. Ochi­torii și încărcătorii, coman­danții de echipaje și de sub­unități sînt angajați deopo­trivă in lupta cu țintele fixe, cu cele care apar și cu cele care se deplasează sub dife­rite unghiuri, efec­tuînd în timpul prevăzut de bareme trageri din mers și din opriri scurte, la lumina zilei și pe timp de noapte. Urmărim cu interes com­pania numită să tragă prima ședințele 1, 3 și 4. Rezulta­tele sînt excelente. încărcă­torii s-au comportat în tota­litate excepțional. La ședin­țele, firesc, mai dificile, ochi­torii și comandanții au fost pînă acum la înălțime. ...In tancurile oprite pe li­nia de plecare urcă echipa­jele următoare. Le distingem cu greu p­lin întunericul nopții. Știm însă că printre ele se află și echipajul coman­dantului de companie, loco­­tenentul-major Virgil Con­­stantinescu, „înainte !“ Tancurile demarează în­­tr-o mișcare­ uniformă... S-au scurs deja 10 secunde. Prin iluminare se descoperă pe fiecare direcție primul obiec­tiv­­ tanc care se deplasea­ză de front pe o distanță de 300 m. Dar cu mult înainte de a parcurge această dis­­tanță fiecare țintă este lovi­tă din mers, cu prima lovi­tură de tun trasă de coman­dantul companiei și de către sergentul-major N. Manu. A­­par succesiv, în sincroniza­rea cerută de regulament, obiectivele urmâtoar­e, dintre care unul se demască prin flacără la gura țevii. Toți trăgătorii, mînuiesc precis mitralierele de pe tancuri. Calificativul gener­al al com­paniei la tragerile cu arma­mentul de pe tanc i foarte Colon?! V. MIHAIL (ConUrunre in ma. a Ul-a. In zile, in poligoanele de trageri PRECIZIE ȘI RAPIDITATE ÎN MÎNIREA TRAIECTORIILOR La succesele obținute in ul­­timele săptămîni de instruc­ție, artileriștii din A.A.T. a­­daugă încă unul de presti­giu , bater­iile venite în poli­gon au obținut la tragerile in ținte aeriene și terestre nu­mai rezultate foarte bune , bune. Pentru militarii din seria care și-a încheiat acti­vitatea aici, noțiunile „auto­­depășire“, „autoperfecționa­­re“­ „calificativul maxim“ au o valoare concretă, cu aco­perire în fapte. Precizia desăvîrșită în mî­­nuirea tr­aiectoriilor — ne in­­for­mează locotenent-colonelul P. Moraschi — s-a format in fiecare baterie metodic, cu răbdar­e, în pr­ocesul perfec­ționării întregii munci. Por­nind de la faptul ca noile instrucțiuni pentru apreci­erea subunităților sînt mai exigente, punind luptătorii In condiții mai complexe de lu­cru, în fiecare subunitate și unitate a fost organizată mi­nuțios munca, urmărindu-se folosirea intensivă a fiecărui minut din program. înspirin­­du-se din metodele artileriei ș.a. a trupelor, au fost apli­cate două procedee noi in executarea tragerilor reale : pregătirea tunului în poziție pentru luptă din poziția de marș și executarea tragerilor din opriri scurte. Antrena­mentul complex, bine dotat, a ajutat pe fiecare, servant să capete deprinderi trainice, stabile pentru îndeplinirea funcției din cadrul echipei, să acționeze cu maximă co­rectitudine și rapiditate. Aș mai adăuga că deplasarea in poligon a îmbrăcat caracte­rul unei aplicații tactice, ar­bitrare, car­e s-a soldat cu multe învățăminte. Ajunse aiei, subunitățile au avut po­sibilitatea să se antreneze pe ținte aeriene și tancuri, per­­fecționindu-și pregătirea. Toate acestea au permis să se ob­țină rezultatele scontate. locotement-colonel C. DOBINDA (Continuare in pag. a III-a Tancurile demarează într-o mișcare uniformă. Atenția echipajelor este încordată la maximum. Țintele pot apare din clipă în clipă Foto: ST. IONESCC Cincinalul în patru ani și jumătate! ANGAJARE DEPLINĂ. UN INALT SPIRIT PATRIOTIC în trecerea socialistă în cinstea Conferinței Naționale a Partidului Comunist Român și a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii pen­tru realizarea cincinalului în patru ani și jumătate a cuprins, practic, toate domeniile vieții economice, angrenînd într-o laborioasă activi­tate milioane și milioane de oa­meni ai muncii. Această uriașă și clocotitoare mișcare de masă —■ caracteristică numai orînduirii so­cialiste în care cei ce muncesc, în calitate de proprietari ai mijloace­lor de producție, de producători și beneficiari ai tuturor valorilor materiale și spirituale pe care le creează întreaga lor energie și ca­pacitate creatoare ■— se desfășoară sub semnul totalei dăruiri a na­țiunii noastre, a încrederii sale nestrămutate în justețea politicii marxist-leniniste a par­tidului de înflorire și întărire a patriei, de ridicare a nivelului de trai al po­porului. Știrile care sosesc ceas de ceas de pe fronturile întrecerii socialiste demonstrează strălucit angajarea plenară a poporului nostru pe calea realizării cincina­lului actual în patru ani și jumă­tate, resorturile principale ale a­­cestei angajări fiind reprezentate de patriotismul fierbinte, abnega­ția, devotamentul tuturor celor ce muncesc față de cauza făuririi so­cietății socialiste multilateral dez­­voltate­ideea majoră a înflăcăratei che­mări a secretarului general al par­tidului, tovarășul Nicolae Ceauușescu, care străbate întreaga sa cuvîntare la conferința extraordinară a organi­zației de partid a Capitalei, aceea că realizarea înainte de termen a sarcinilor cincinalului echivalează cu a crea premisele axiei mai acce­lerate înaintări pe calea prosperi­tății și a bunăstării națiunii noas­tre, are un uriaș ecou însuflețitor. Oamenii muncii acționează pen­tru depășirea planului, pentru fo­losirea rațională a capacităților de producție, modernizarea și înnoirea continuă a produselor, reducerea cheltuielilor, sporirea eficienței producției, a investițiilor, comer­țului exterior, ridic­area gradului de rentabilitate a fiecărei Între­prinderi. Dominantă în întrecerea socialistă este conștiința faptului că la pro­­ f. MĂGURĂ (ConUrifica in mg. a VII-A PERFECȚIONAREA SISTEMULUI DE INSTRUIRE preocupare constantă Componentă intrinsecă, a concep­ției Partidului Comunist Român despre făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate, ideea per­fecționării străbate ca un fir roșu întreaga noastră viață socială, im­plicit și domeniul militar. Strădu­ințele militarilor de a conferi ac­tivității lor eficie­nța reclamată de sarcinile max­i ce le-au fost trasate s-au concretizat în numeroase suc­cese, în climatul de avînt creator, generat de apropierea Conferinței Naționale a partidului, făcînd bi­lanțul realizărilor, ne oprim și a­­supr­a neajunsurilor care mai per­sistă și căutăm căi de amplificare a contribuției noastre la­ îndepli­nirea ireproșabilă a obiectivelor puse in fata întregii armate de co- General-locotenent NICOLAI MILITARU m­andantul nostru suprem, tovară­șul Nicolae Ceaușescu. Cum pentru comandamentul in care muncesc u­na dintre sarcinile importante și organizarea constă în planificarea pregătirii de luptă și politice a unor unități și mari unități, este firesc ca ideea de per­fecționare s-o raportăm cu precă­dere la îmbunătățirea sistemului de instruire și de educare a trupelor. Dintre numeroasele laturi ale sistemului de instruire — în a că­rui sferă intră conținutul, princi­piile, formele, metodele și proce­deele folosite pentru transmiterea cunoștințelor, formarea deprinderi­­lor de luptător și educarea trăsă­turilor morale și ostășești precum și unele elemente privind baza materială a instrucției — mă voi referi doar la­ cîteva care, în această etapă, au o ponder­e mai mare în realizarea unei capacități de luptă ridicate a trupelor. Mari posibilități de ridicare a calității procesului instructiv-edu­­cativ ofer­ă perfecționar­ea formelor de organizare și desfășurare a ins­trucției tactice. Cadr­ele comanda­mentului nostru, analizînd un mare număr de propuneri făcute de co­muniștii din unități și subunități, sintetizîndu-le prin prisma expert­{Continuare în vag. a- ll-a) MILITARI LA SECERIȘ „OMUL FACE CU DRAG CEVA CE ȘTIE CĂ E DE MARE FOLOS" Că poate cineva goni norii cu un zimbet, nu există nici un dubiu — faptul l-a mai de­monstrat și mame lui Creangă, cind il punea pe Lică să rida in prag de ie­șea curcubeul ; aici in cimpie, tineri ostași alungă poate nu norii, ci amenin­țarea lor. Cu zîm­­betul, cu voioșia, dar mai ales cu hărnicia De aceea e atit de mulțumit de ei inginerul a­­gronom , de pe tarla, Constantin Tone­scu. — Omul face cu drag ceva ce știe că e de mare folos — ne spune, dintr-un lan pe jumătate cul­cat de ploaie, sol­datul Radu Gheor­­g­he, secerînd cu mina cîteva spice ..uitate" de combină. Mă gindesc­ la griul care trebuie recol­tat acum, cit îl poa­te prinde combina­ Ostașul acesta, cu brațe vinjoase și o­­braji rumeni ca fructele pământului — avind un plus de experiență realizată in anii cut a făcut liceul agricol — ne poate spune mai m­icite ’ — Recolta a în­trecut așteptările cele mai optimiste peste cinci mii ki­lograme la hectar Gindiți-vă că pe fiecare metru pă­trat au fost însămin­­țate 450 de boabe din care au ieșit 500 de spice, 15 000 de boabe — șase pinii mari de pe fie­care metru pătrat. Dar recolta este pii­­dită de trei duș­mani : ploaia care desface și imprăștie spicele, vintul care le scutură și volbu­ra care crește vă­­zînd cu ochii, îm­­pletindu-se ca o sîr­­m­ă pe fiecare spic in narte.­­ Nici focul nu­ poate aștepta sub cerul liber, cu atit mai puțin griul, a­­daugă și soldatul Ilinca Vasile Nu de­geaba ziua noastră de muncă e întrea­ga zi lumină și dacă cumva, așa cum văd, scrieți ceva pentru ziar, să se știe că noi facem conștient o muncă de care suntem­ mîndri. Țara așteaptă ca griul tot — această bogăție — să ajungă cit mai repede in hambare Aici, noi sîntem mină de oameni la o 300 de hectare, a­­bia un pluton, co­mandantul nostru este sergentul-ma­jor Valentin Humă. La altă fermă, de alături, alt pluton Dar așa puțini răspindiți cum sin­și tem­, știm să facem, treabă bună. Și to­a­te aceste eforturi le închinăm Conferin­ței Naționale... — Azi am incăr­­cat zece mașini — explică, zorii, de pe combină soldatul Nicolae Ghiță. — Prin mîini, m­ele azi au trecut vreo cinci sute de saci care au ajuns­ la siloz — adaugă soldatul Stelian Ar­­șanu­­cărcat“, „Azi am în­„Azi an descărcat“... „Azi au trecut prin mîinile mele“ — iată cuvin­te pe care le repe­tă și fruntașul Vic­tor Constantinescu și soldatul Vasile Ilinca. O mină de oameni care zîmbesc, alun­gind ploaia, nu atit ploaia. Poate cu­ amenințarea ei. Și a vîntului. Și a vol­­burei. Și tot ce ar putea risipi Ca să fie cu­ rodul, mai pline hambarele po­porului. Pentru bu­năstarea lui. Ca un omagiu adus Confe­rinței Naționale a P.C.R. locotenent-colonel C. LOTONCEA Vizita delegației militare române condusă de general de armată Ion Ioniță, ministrul Forțelor Armate,­in R. S. Cehoslovacă PRIMIREA LA TOVARĂȘUL GUSTAV HUSAK Secretarul general al Comitetu­lui Central al Paridului Comunist din Cehoslovacia. Gustav Husak a primit, vineri 30 tunde,­ delegația Forțelor Armate ale Republicii So­cialiste România, condusă de gene­ral de armată Ion Ioniță, ministrul Forțelor Armate. Tovarășul Gustav Husák a salu­tat, în numele C.C. al P.C.C., pre­zența în Cehoslovacia a delegației militare române și a apreciat că aceasta va reprezenta o importan­tă contribuție la întărirea, pe mai departe, a prieteniei dintre cele două popoare și armate. El a ară­tat că relațiile dintre partidele și popoarele noastre se dezvoltă în folosul ambelor țări. Secretarul general al C.C. al P.C. din Cehoslovacia a înmînat mem­brilor delegației placheta înfățișînd pe Klemen­t Gottwald — reprezen­tant de frunte al partidului și ai poporului cehoslovac. La primire au fost de față mi­nistrul Apărării Naționale a Ce­hoslovaciei, general de armată Martin Dzur, membri ai conduce­rii acestui minister, precum și am­basadorul României la Praga, Teodor Haș t­a invitația Prezidiului C.C. al P.C. din Cehoslovacia, a guvernu­lui R.S. Cehoslovace și a ministru­lui Apărării Naționale al R.S. Ceho­slovace, o delegație a Forțelor Ar­mate ale Republicii Socialiste Ro­mânia, condusă de generalul de ar­mată Ion Ioniță, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul Forțelor Armate, a efectuat o vizită de prietenie în Cehoslovacia în perioada 26 iunie — 1 iulie. Din delegație au făcut parte generalul-colonel Ion Coman, adjunct al ministrului și secretar al Consiliului politic superior, ge­neral-colonel Vasile Ionel, adjunct al ministrul­ui, alți generali și ofi­țeri superiori. Momentele vizitei au consemnat călduroase manifestări ale priete­niei dintre statele, popoarele și ar­matele țărilor noastre socialiste. In timpul primirii la președinte­le guvernului cehoslovac, Lubomir Strougal, generalului de armată Ion Ioniță i-a fost înmînat Ordinul „Drapelul Roșu“, iar membrilor de­legației — ordine și medalii ale R.S. Cehoslovace, confer­ite de președin­tele Ludvik Svoboda, pentru con­tribuția deosebită la întărirea prie­teniei dintre cele două popoare și armate. Delegația militară română a avut convorbiri cu conducerea Ministe­rului Apărării Naționale a R.S. Ce­hoslovace, în cadrul cărora au fost abordate probleme de interes co­mun. Delegația militară română a de­pus coroane și jerbe de flori le morminteul Eroului necunoscut de la Vitkov, la sarcofagul lui Klement Gottwald din sala centrală a Monu­mentului național, precum și la Monumentul eroilor sovietici din cimitirul­­ Olsany din Pr­aga. In cursul călătoriei, prin țară, de­legația noastră militară a vizitat unități militare și obiective econo­mice unde s-a întîlnit cu ofițeri și ostași ai Armatei Populare Ceho­slovace și cu oameni ai muncii, în­­tîlniri care au relevat sentimentele de prietenie și stimă pe­ care se nutresc reciproc popoarele și ar­matele României și Cehoslovaciei La Kosice, la școala superioar­ă de aviație, a avut loc un miting or­ganizat în cinstea oaspeților ro­mâni. Au fost vizitate, de aseme­nea, Academia militară din Brno și o unitate militară din regiunea Cehiei de sud. Un impresionant moment l-a con­stituit vizita la Zvolen, localitate unde se află unul din numeroase­le monumente ridicate în­ memoria zecilor de mii de ostași români care și-au jertfit viața pentru eliberarea Cehoslovaciei de sub jugul fascist. La monument erau arborate drape­lele de stat ale României și Ceho­slovaciei. Militari și pionieri făceau de gardă. In semn de cinstire eroilor români, au fost depuse co­a­roane de flori din partea delegației Forțelor Armate ale Republicii So­cialiste România precum și a Ar­matei Populare Cehoslovace. De a­semenea, membrii delegației milita­re române au depus o coroană de flori la Monumentul eroilor sovie­tici. Membrii delegației militare române au depus o jerbă de flori și la Monumentul eroilor români din localitatea Banov. In penultima zi a vizitei, vineri 30 iunie, la Praga a avut loc un mi­ting al prieteniei dintre forțele ar­mate ale celor două țări. Luind cuvîntul ministrul Apără­rii Naționale a R.S. Cehoslovace, generalul de armată Martin Dzur, a scos în evidență îndelungatele tradiții de luptă ale armatei româ­ne care, din timpurile cele mai în­depărtate, a luptat cu trup și su­flet pentru apărarea independenței patriei. Vorbitorul s-a referit apoi pe larg la trainicele relații de prie­tenie dintre poporuil cehoslovac și poporul român, dintre armatele ce­lor două țări. Aceste relații, a spus el, s-au lărgit și s-au adîncit in lupta comună dusă de cele două (Conținu­­tă in pag. a Vff-af

Next