Aradul, 1930-1931 (Anul 1, nr. 1-58)

1930-11-10 / nr. 1

1 REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA : ARAD, Sir. Eminescu No. l . Telefon:. 266. Exemplarul Lel 3. Nr, i. Luni, 10 Noemvrîe 1930. Singura cale spre propășirea Țării și fericirea Neamului est­e: înfrățirea românească ! Organ al Asociației »Infrățirea« Apare săptămânal. ABONAMENTE: Pentru particulari: 150 Lbi .... 1 Air 80 » .... 6­40 » .... 3 Lune Pentru autorități și instituții : 250 Lii . . . . 1 A­ai 140 _ ....­­1 Luni 70 «­­ ... 3 Luni In Străinătate dublu. ::.:.î­ b.­:..::bs:kc: Cevoim Sa reintegrăm viața neamului in vechea ei alvie sănătoasă și in tra­diționalul duh creștinesc și românesc această graniță apuseană a Țârii. "■ Războiul cumplit, din care am ie­șit biruitori și stăpâni pe meleagu­rile românești, în hotarul lor firesc, ca o furtună năpraznică a răscolit din adâncimi și viața neamului nos­tru, lăsând să se ridice la supra­față multe urâciuni, cari, nici după 12 ani, nu vor să se potolească. Aici mai ales — la graniță, unde se încrucișează atâtea tendințe opuse și năzuințe potrivnice sufletului ro­mânesc dominant și vieții de stat național, — asprimea neajunsurilor este neasemănat mai simțită, decât în largul cuprins din lăuntrul Țârii. Puterile, dispersate de nenorocita politică de partid, se irosesc in mă­runte preocupări de interes îngust, cari slăbesc și anihilează uneori și roadele bune ale unor strădanii răs­­lețe, oricât ar purcede ele din îndem­nuri sănătoase și din gânduri curate Noi pornim la drum cu dorul de a ne strânge rândurile, de a ne aduna­­ forțele intr’un mănunchiu, sub aceeaș­i * flamură, pe care scriem, au dit no­­dl, acțiune conștientă și unitară întru * ’pararea, întărirea și afirmarea sui­letului nostru creștinesc și româ­nesc în toate nuanțele de manifestare­ publică și individuală, în anumite împrejurări specifice. Și nu ne îndoim nici o clipă, că toți cei buni — de au stat ei și până acum în bătaia vânturilor, ori de au preferat viețuirea retrasă, așteptând h"*”trezirea apei, în care să se poată tr*» adânc, pietrile tari, ră­ Úse,pe ^.c. ale calităților și vred­­nilor românești — de acum își vor frați cu noi, cei ce am ridicat a­­astă flamură, nu numai doririle și dejdile de mai bine, ci și energiile­­ luptătoare. Este o arzătoare trebuință acest om­ unic fată cu anume năzu­­re, ce nu vor să se astâmpere și i se plece nici acum ideii de Stat uțional românesc, ca și față cu în­­ercările de destrămare socială și eligioasă­ bisericească, la cari nu Vea să renunțe utopia comunista, isprătirea sectară și rătăcirea franc­­­onă, cari in taină urmăresc a­­țintă, cu mijloace diverse, dar­­ă frăție, ri de orice considerații de par­­vom urma drumul călăuziți­i de sănătoasa politică româ­nă, stropită cu aghiasma prin­­or Evangheliei creștine, ținând îitarea prestigiului țării și a ului nostru, chemat să și va­­inaltele calități și darurile n aceste părți, printre cei de a și lege­­ri de celelalte puteri în Stat­ î, Școală, Armata și Justiție, prin conștiința răspunderii, pe u la graniță îndeosebi, în colo­anele „Aradul"-ui, deschise ori­cui se simte îndemnat să vină cu scânteia de lumină și de bunătate a sufletului său — ne vom spune cuvântul răspicat în toate problemele de viață. Nu ca deja o „tribună liberă", ci ca dintrun amvon, afierosit apostolatului. Vom sprijini cu însuflețire orice năzuințe și strădanii de reculegere și avânt în viața socială, religioasă, națională culturală, economică, după cerințele noastre locale. Păstrând buna cuviință în expri­mare vom restrânge insă cu energie epurițiile îngrijorătoare, ori­unde și-ar ridica capul. Vom sălta in vă­zul tuturora binele și vom spune pe nume râului, pentru a-l stârpi. Vom depune toate sforțările ca să înlăturăm lipsa de înțelegere fră­țească, să nivelăm asperitățile cari strâmtoresc în îngustimea unui biu­­rou pe cei așezați vremelnic în frun­tea trebilor publice, iar pe alții îi izolează în pacea vieții lor de par­ticulari. Viața Neamului și binele Țării are trebuință de tot visul, de lumina și pu­terea fiecăruia acolo, unde se află. Nimenea nu poate ținea locul altuia, fără să lipsească de la al său- Cercul din jurul nostru trebue să fie um­plut de lumina și bunătatea proprie, stând fiecare drept și cu brațele în­tinse spre lucrul obștesc. Subordo­nând interesul personal și ridicând pe întâiul plan prețuirea bunurilor spirituale vom reuși să izbim cu suc­ces hidra materialismului dominant și să frăhgem egoismul păgubitor. Numai rezimat pe umerii tuturora se poate clădi cu siguranța solidi­tății edificiul românesc al vieții pub­lice sănătoase și al Statului național ■ respectat. Iar la granițele Țării se impune odată mai mult acest front românesc unitar, ca un zid, prin care să nu poată penetra ispitele și încercările subversive din afară. Dacă vom izbuti cu încercarea noastră gazetărească să înfrățim în chip simțit in numele aceluiaș ideal, intelectualitatea românească căreia ne adresăm la locul întâi și pe frun­tașii satelor mai înțelegători, vom fi soluționat și ce­­a mai importantă pro­blemă din programul Asociației „în­frățirea", care a găsit ecou în atâtea suflete jertfelnice. Iar pilda, pe care vom da-o va avea darul să se reverse ca un șuvoiu de la înălțimi, spre lanurile întinse ale masselor populare — fructificându-le. tó Mercuri 12 Noemvrie 1930 la orele 9 seara va avea loc la Teatrul Orășenesc reprezentarea comediei Etienne, trei acte de Jacques Deva­, de către trupa teatrului Regina Maria din Bucu­rești. In rolurile principale joacă Lucia Sturza — Bulandra și V. Maximilian. Biletele se găsesc de vânzare la Librăria Diecezană. încrederea în idealul românesc. De + GRIGORIE Episcopul Aradului. Maiestatea Sa Regele nostru Carol al II-lea cu prilejul deschiderei solemne a cursurilor anului școlar 1930/1931 la Universitatea din Cluj,­­ a spus că strămoșii noștri și luptătorii întregirii neamului au avut un ideal și au crezut în el, unirea tuturor Românilor între hotarele lor etnice. Idealul nostru este ca, prin cultură și virtuți să așezăm țara noastră ală­turea de toate țările civilizate. Păstra­rea și desăvârșirea realizărilor de­ până acum va trebui să fie de aci înainte un freamăt sfânt al fiecărei inimi ro­mânești. Tot suspinul, tot oftatul și dorul nostru de viitor trebue să se profileze mai întâi în munca noastră românească în Aradul de la granița de vest a scumpei noastre țâri. Precum o cruce de la marginea unui sat este o restrângere a sentimentelor creștine ale locuitorilor satului, astfel și publi­cația "Aradul" a societății «înfrățirea » va avea să fie steagul, care seoglin­­dește aici la marginea de vest a Ro­mâniei sentimentele naționalismului ce­lui mai integral. Cu semnul sfintei Cruci alungau creștinii cei dintâi pe toți vrăjmași lor, risipind templele și altarele păgâne. Cu semnul infrățirei, cu dragoste de frate avem datoria să dărâmăm cultul izolării ucigătoare și al egoismului distrugător. Dacă partidele de tot felul, diferite organizații, lumea industrială, comer­cială și alți factori caută publicistica spre descroirea scopurilor lor, — cu atât mai vârtos interesele obștești, cari poarta deviza înfrățire! sincere, — vor avea o tribună în publicația «Aradul». Sfântă este deviza acestei publicații, o deviză comună pentru toți Românii: oglinda înfrățirii românești, de care se vor sfărâma privirile crunte și in­vidioase ale vrăjmașilor Românismului, înainte deci cu încredere spre a răs­turna ambițiile inamicilor oculți și vă­zuți, înainte cu ferma convingere că încrederea este începutului faptelor, înainte, ca să arătăm și generației mai tinere, și tuturor celor dornici de aripile nădejdii că posibilitățiile noastre de progres n’au limite. Precum razele trecute prin lentila ușor se aprind, să trecem și noi razele sufletelor noastre prin lentila dragostei de neam și moșie și atunci izbânda va fi a noastră. Să fim gata a birui sau a muri. Să lup­tăm ca să dobândim cununa biruinții. Napoleon era biruit la Abukir, dar n’a desnădăjduit, întreabă pe genera­lul său: Câte ceasuri sunt, și primind răspunsul că sunt «trei ore», a porni din nou la luptă și birui. Noi Românii purtam pe frunte laurii dreptății divine și ai dreptății sfințite cu sângele eroilor pentru întregirea neamului. Să purtăm acești lauri ai dreptății cu fruntea senină, cu inimă de frate căci Românii prin frăție fi­­vor fainici în vecie. La Cluj se judeca astăzi un proces de presă senzațional. Justiția va fi chemată să facă lumină mult citatei ches­tiuni a răscoalelor din 1907. Organul tineretului național­­țărănist, „Chemarea“ de la Cluj, a publicat în toamna aceasta un articol în contra dlui mareșal Averescu, pe care-l învinuia că este autorul reprimării sângeroase a revoluției de la 1907 și că are astfel pe suflet 7000 de țărani uciși cu acea tristă ocazie. D. mareșal Averescu a dat ziarul în judecată, și procesul a fost fixat pe astăzi, 10 Nov. Ca să se apere în contra acuzației ce i s’a adus până acum de zeci și sute de ori în legătură cu re­voluția de la 1907, d. mareșal Averescu, ministrul de război al guvernului de pe timpul revoluției, compare în persoană înaintea justiției. Dezbaterile vor fi fără îndo­ială senzaționale. Asanarea băncii „Victoria“ Duminecă la ora 11 a avut loc la banca Victoria o consfă­tuire a deponenților. D-l St. Cicio Pop, președintele camerei, arată că din fuzionarea băncilor „Timișana", „Victoria" și „Bihoreana" va lua ființă o instituție bancară puternică, cu sediul in Arad pentru a cărei prosperare garantează Statul cu un împrumut de 200 milioane pe timp de 10 ani fără dobândă și Banca Națională prin un fond de 150 milioane eșalonat pe un timp de trei ani. Instituțiile asana­­toare cer in schimb un singur lucru: prelungirea moratoriului pe un nou termen de 3 ani. Hotărîri urmează să se ia la Adunarea generală a băncii, care va avea loc peste 2 săptămâni.

Next