Aradul, 1931-1932 (Anul 2, nr. 1-72)

1931-11-10 / nr. 1

Anul SS.4 PAGIM KEDACȚIA’și ADMINISTRAȚIA: ARAD, Sir. Emlnescu No. 18. Teiefon: 266. Exemplarul Léi 2. Bír. x Organ al Asociației «înfrățirea» Apare de două ori pe săptămână. Marți 10 Noemvrie 1931 Spiritele tari nu se dau învinse în fața greutăților vremii. Pentru particulari: I Pentru autorii Sil ți instituții 200 K­Et .... 1 AS I DOO L11 .... 1 As. ÎOO..............6 Lom I 2.10 . .... 6 finiri 50 . .... 3 Lom I 130 . .... 3 Lom lnț Străinătate dublu. ABONAMENTE; li splirea unui un. Cu numărul de fată azeia noastră întră în al oilea an de existență. Ea­­ pare ca organ al sede­ii jii înfrățirea, asociație are urmărește, în primul r­ând, realizarea unității sfletești între Români, in slujba acestui ideal sau­ ne-am pus puterile­oastre, când acum un an, ai făcut să apară „Aradul și înfăptuirea unității teri­­urale a României în gra­ 1­iele ei străvechi cere as­­­ fi un suflet nou, român­esc. Vitregia vremurilor a trecute stăpâniri străine lăsat urme, mentalități odaie care mai bântie acum, ca niște duhuri­e întunerecului, vieața ei lastră socială. O întreagă generație are Iusa datorie să lupte ntru izbânda sufletului­­i ponal. In gazeta noastră am stat dar să scoatem în­­ el orișice afirmare ro­­nească a acestui ținut, să reînviem un trecut te e o mărturie de rză afirmare națională în e în acelaș timp, un semn și o nădejde mare p* ntru viitorul ce ne stă la linte. Ostași ai acestui ideal înfrățire, de luminare de biruință românească, 1 pășim mai departe cu curia unei datorii pe te o îndeplinim smeriți " această graniță de țară. Ed. I. Găvănescu. In pragul unui nou an Cu­ numărul de față ziarul „Aradul" întră în al doilea an de existență. Născut din do­rința celor grupați în jurul so­cietății „Înfrățirea" de­ a oferi publicului românesc din Arad un organ de publicitate, care să fie o expresie fidelă a opi­niei publice românești „Ara­dul" și-a păstrat această linie de conduită, dovedindu-se un credincios apărător al cauze­lor românești cari se agită aci aproape de fruntariile de vest ale țării, îmbărbătând faptele bune și sbiciuind cele rele, a urmărit în toate împrejurările un singur țel, acela de-a con­tribui, prin toate mijloacele, la o mai pronunțată manifestare a elementului românesc în acest oraș cu vechi tradiții de viață românească A urmărit cu ochi de Argus scrisul ga­zetelor minoritare locale reac­ționând fără patimă împotriva tuturor elucubrațiilor stilistice care căutau să compromită, prin ironii deplasate, sbuciu­­mările cari se depun din partea guvernanților noștri pentru în­chegarea definitivă a statului unitar românesc. El însuși propovăduitor de cultură, a îmbrățișat totdeauna cu cea mai mare căldură orice sforțare menită a înviora rit­mul vieții culturale românești act. A fost un organ al nimă­nui și al tuturor, al nimănui fiindcă nu s’a înregimentatjn nici o grupare politică, al tu­turor fiindcă oricine care avea ceva de spus găsi nici o ospi­talieră găzduire. A fost cu ade­vărat organul opiniei publice românești. Firește, această privire re­trospectivă asupra unui an de existență, nu poate lăsa neob­servate nici greșelile care se strecurau ici colo printre co­loanele lui. Ne dăm seama că lipsa de experiență gazetă­rească a acelora uri și-au oferit energiile pentru redac­tarea lui și a cerut și ea tri­butul Dar ce sunt acestea în raport cu serviciile reale pe care le-a adus el cauzei ro­mânești, apârându-o ca dem­nitate în toate împrejurările. Cu conștiința datoriei îm­plinite și cu ferma hotărîre de-a fi și pe mai departe ceea ce a fost în trecut, stră­­jerul neclintit al românismului aci la marginile noastre etnice, ziarul Aradul intră in al doilea an de viață sducduV cu duc experiențele unui înc­put de încercări. Și dacă inaugurarea acestui nou an n’a putut fi după cum am fi dorit-o, măr­­ginindu-se a apare și în viitor numai de două ori săptămânal, în loc de-a deveni cotidianul visat de Inițiatorii lui, el n'a pierdut nici acum nădejdea că odată și odată acest vis va deveni realitate. Să nădăjduim Că îmbărbă­tarea de care se va bucura și în viitor din partea cetitorilor noștri va contribui la realiza­rea cu o zi mai curând a a­­cestui deziderat are este sup­rema țintă a ziarului „Aradul". n<­ir«­arele și neîntrecutul vie­­it George Enescu a dat ,fli­nti seara un concert la alt tol Cultural. Cu această zone neobositul președinte a Comisiei Interimare a Mu­­£ liniar Arad Dr. Cor­nel Radu at inițiativa «traiul George sărbătorimii Enescu, i­cât anul acesta între­ 1,1,50 ani. La inițiativa pri­­i* # orașului s’au alipit toate diji­niiile culturale ș filarmo­­­tal din orașul și județul Arad.­­3 ‘cui arădin având cunoș despre această sărbăto­­re numărul trecut al zta­­­"I,Aradul", a venit în ni­­ssa de mare încât marea talmi MI EHISC și taiean de onoare al orașului Arad, sală a Palatului Cultural s’a dovedit a fi prea mică. Sărbătorirea. Maestrul Enescu apare pe scenă spre a-și începe pro­gramul său. Publicat îl pri­­cum când Dzeu ne-a făcut părtași de rara fericire de-a vă avea în mijlocul nostru, îngă­­du­it-ne, maestre, nouă fiilor acestui oraș să fim alături la marele prasnic pe care vi l-a pregătit neamul cu prilejul îm­plinirii vrâstei de 50 ani. Căci acest eveniment pe care mu­mește cu aplauze stunoase și ovaziuni. In acest mom­ent întră pe scenă dl. dr. Cornel Radu prim’­­l orașului însoțit d. li Ascatisri Crișan directori’1 liceului Woise Ni­­coarâ* și deputat. ritorii de rând îl sărbătoresc în cadrul îngiiM a­ familiei, in cazul de iați este al neamului întreg Sufletul mare de art­st vă este atât de a trișa­­ga* ± z sufletul acestui opor, încât e firesc ca bucuria voastră s* fie și bucuria lui, precum și­­­ ConUm­arra­n» Cuvântarea Dlui fiscaiiü Crinii. P. 5. Si [piscul Grigorie anu­l „ARAI­­UL“-ui. — Criza societății contemporane și Bi­serica. — fictivitatea religioasă în dieceza Aradului. — Constatări îmbucurătoare. — Rezultate sufletești. — Cu ocazia împlinirii a unui an de existență a aceste ga­zete, am solicitat P. S- Sale episcopului Grigorie câteva declarațiuni în legătură cu a­­ceastă criză morală înainte de toate a societății contemporane și cu problemele sufletești care se pun în aceste momente. L-am găsit pe P. S. Sa ocu­pat cu pregătirea predicii pe care o va rosti cu ocazia sfințirea bisericii noui din comn. Hodiș. Criza si refugiul in Biserică. La întrebarea noastră în le­gătura cu adânca criză mate­rială și sufletească ce carac­terizează zilele de astăzi, P. S. Sa­ne­ a declarat: — „Se observă că, cu cât criza materială e mai adâncă sau poate chiar din cauza neîncrederii în cele materiale, sufletele credincioșilor de as­tăzi sunt cu mult mai accesi­bile adevărurilor religioase. Și toată lumea trebuie să înțe­leagă că eșirea din temnița intereselor materiale nu se poate face decât prin forțele care au ajutat la alcătuirea sufletului nostru românesc. Biserica, Școala și Armata. In ce privește activitatea Bisericii, aceasta se poate con­stata din numărul mare de locașuri de închinare care s’au ridicat. E o dovadă vie că există această dorință de a ținea firul religios al trecu­tului. Intre știință și credință. Să nu ne lăsăm ademeniți de rezultatele științei și teh­­nicei moderne, care nici cu un pas n’au fost în stare să cur­me criza mondială care bân­tue întreaga omenire. De folos de pildă, că astăzi un număr mai mare de ce­tățeni cunosc din școală cele mai îndepărtate insule ale Po­­lineziei, dacă nu sunt pătrunși de adevărul exprimat atât de frumos de Goethe. Cea mai mare fericire a omului care cugetă este să cerceteze ce se poate și să venereze ceea ce nu se poate cercetai In legătură cu activitatea culturală ce se desfășoară în Eparhia Aradului sub scutul însuși al Bisericei noastre or­todoxe, P. S. Sa ne dă amă­nunte foarte concludente. Trebue să arătăm că în decurs de 6 ani s’au sfințit 60 de biserici no­i în întreaga eparhie. — „Biserica noastră din e­­parhia Aradului nu numai prin marele număr de biserici ce s’au ridicat, ci și prin înfiin­țarea caselor culturale, puse sub aripile Bisericii, voește să facă o legătură între școală și vieață, arătând prin activitatea ei de ordin cultural că ea se interesează și de viața pă­mântească a credincioșilor. Prin casa culturală, Biserica caută să răspândească și cu­noștințele folositoare unui bun patriot. In această consistă me­ritul Bisericei ortodoxe că ea, nu numai și-a ancorat nădej­dea ei în prespectiva vecini­­ciei, dar i’a îndentificat pe deprinși cu interesele de ordin material ale credincioșilor ei. Ori de câte ori interesele națio­nale au reclamat credincioșilor ei o jertfă, ea a fost gata. Fanatismul nostru nu a fost exclusiv de ordin religios, ci convingerea religioasă producea un fanatism național înainte de toate! In scopul acesta, dar, al in­tensificării propagandei cul­tural-religioase s’au înființat în 172 de comune filiale ale So­cietății Sf. Gheorghe a tinere­tului, iar în alte 182 comune a­tivează comitete misionare cu fruntașii laici ai satelor, care dau concurs preotului în acti­vitatea lui religioasă. In sfârșit pentru zidirea su­fletească a credincioșilor și pentru combaterea erezilor, în Biblioteca creștinului or­todox din Arad s’au tipărit 90 de numere în apropiere 1 ri­­­lion de exemplare. Am convingerea, — adaugă, P. S. Sa episcopul Grigorie, — că în toate eparhiile se lucrează la fel și că nu va trece multă vreme când întreg tineretul din întreaga țară va fi organizat Intelectualii înșiși se vor grupa într’o mare asociație religioasă. Constatări îmbunărătoare. Am rugat pe P. S. Sa să ne comunice care este starea de spirit a țărănimii noastre pe care a avut ocazia să­ o constate la fața locului în nu­meroasele sale vizitații cano­nice. P. S. Sa ne declară: Pretu­tindeni la sate, se observă o mare religiozitate, care­­ izvo­răște dintr-un suflet curat. Să­teanul nostru este foarte dur­(Continuarea în pag. 2-a)

Next