Argeş, 1973 (Anul 8, nr. 1-12)

1973-08-01 / nr. 9

Noul an şcolar în luna septembrie — primul clopoţel, primii copii în uniforme, noile manuale şi marile sar­cini încărcate de răspundere pentru făurirea oamenilor de mîine, din tinerii de astăzi. Iar, dacă peisajul şcolar cuprinde aceeaşi multimi­lenară emoţie comună a învăţăcelului şi a das­călului său, aceleaşi două degete ridicate firav spre a consemna dialogul profesor-elev şi ace­eaşi întrebare — de regulă, a mamei — în pra­gul casei. „Ni-ai făcut azi, la şcoală ?“, consem­năm pentru acest început de an în bancă şi la catedră ceea ce îl înscrie în istoria şcolii româ­neşti cu o adîncâ încrustare de răboj ; Pro­gramul amplu, cuprinzător, înnoitor şi cuteză­tor de dezvoltare şi perfecţionare a învăţămîn­­tullui elaborat la Plenara C.C. al P.C.R. din 18—19 iunie a.c. Pe plaiurile argeşene slova românească îşi are cea mai veche tradiţie, iar şcoala Goleştilor stăruie ca un simbol cu patina vremurilor în fiecare sărliţă de clasă şi în fiecare oră de curs, dar, dincolo şi mai presus de deschiză­toare de tradiţie şi de simbol patinat de se­cole, prin elevii şi profesorii lor, în şcolile Ar­geşului pătrund cu vigoarea anilor socialişti, marile combinate şi uzine de la Topolog pînă-n poalele Pietrei Craiului şi din apele Vidrarului pînă în grîele Mozăcenilor, străbat prefacerile adhoci din oraşele judeţului şi din satele care îşi urcă viaţa şi chipul spre acela al oraşelor şi se văd cu limpezime cerinţele viitorului, de­ceniile de încheere şi de peste hotarele acestui mileniu. La început de an de învăţămînt, Argeşul şi-a numărat copiii şi dascălii şi şcolile şi le-a com­parat cu ani şi cu decenii trecute : 50 de grădi­niţe cu 2 980 de ţînci în 1948 — în această toam­nă, se vor apropia de 500 grădiniţele şi de 20 000 preşcolarii; sunt acum de peste şase ori mai mulţi liceeni şi liceence decât în acelaşi 1948 şi aproape de 20 de ori mai mulţi elevi în şcolile profesionale şi liceele de specialitate, iar educatoarele, învăţătorii şi profesorii se în­­numără de şase ori mai mulţi decît erau cu 35 de ani în urmă , şcoală în fiece aşezare ar­­geşeană, iar Piteştiul — centru universitar. Şi peste tot, cu toate forţele, un singur ţel: creş­terea unui tineret bine pregătit şi demn de e­­poca noastră şi de sarcinile acestui deceniu şi ale deceniilor următoare. Noul an şcolar începe sub semnul unui efort colectiv de a traduce în viaţă, în cele mai bune condiţii, marile sarcini trasate de Plenara C.C. al P.C.R. din 18—19 iunie a.c. Se deschide un larg câmp de activitate pentru extinderea con­tinuă a cuprinderii preşcolarilor în grădiniţe — în mod deosebit, a copiilor în vîrstă de 5 ani — şi pentru perfecţionarea activităţii didactice spre a adunei caracterul pe care îl au grădini­ţele de a fi prima treaptă a învăţămîntului. Devine necesară o reconsiderare a activităţii atât a cadrelor didactice, cât şi a organelor de învăţămînt (directori ai şcolilor, inspectorate şcolare) şi a părinţilor elevilor, pentru a se a­­sigura şcolarizarea integrală cu durată obliga­torie de 10 ani a tuturor elevilor şi a fiecărui copil în parte. Şi aceasta, nu numai prin mă­suri de largă adresare şi cuprindere, ci — mai ales — prin rezolvarea unor aspecte pe cit de particulare, pe atît de numeroase : lichidarea repetenţiei la clasele I—IV, evitarea supraîn­cărcării elevilor, dezvoltarea activităţii educati­ve şi a muncii tehnico-productive, colaborarea reală şi strînsă dintre şcoală, familie şi organi­zaţiile politice de copii şi tineret ş.a. Un capitol important al activităţii didactice, asupra căruia Plenara C.C. al P.C.R. a stăruit în mod deosebit, îl constituie perfecţionarea şi modernizarea metodelor şi a mijloacelor de în­văţămînt şi ridicarea nivelului formativ al mun­cii educatorului, în judeţul Argeş, de mai mulţi ani s-a creat — prin preocuparea de masă a cadrelor didac­tice, prin activitatea desfăşurată de inspectora­tul şcolar judeţean şi sub conducerea directă a Comitetului judeţean de partid — un larg cu­rent de opinie şi o amplă acţiune de perfecţio­nare a metodelor de învăţămînt. Oraşul Piteşti este cunoscut în întreaga ţară prin experimen­tarea atentă şi stăruitoare a unui sistem mo­dern de organizare a învăţării prin activitatea nemijlocită a elevului cu sursele de informare, în cadrul unei noi structuri a lecţiei. Se înce­pe noul an şcolar cu o valoroasă experienţă în această privinţă, pe care o apreciem ca ne­cesar să fie fructificată şi dezvoltată. Ca unul dintre cercetătorii care au participat la orga­nizarea experimentului amintit şi care au be­neficiat de colaborarea rodnică şi plină de căl­dură a cadrelor didactice şi a inspectoratului argeşean, sunt convins că inepuizabilele resurse de creaţie didactică a educatorilor din Piteşti, Cîmpulung, Curtea de Argeş, Ţiteşti şi din cele­lalte vetre argeşene îşi vor materializa şi mai mult aportul lor, pentru a pregăti tineretul şco­lar pentru muncă şi pentru viaţă. „Aceasta — a­ spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu im. cuvînta­rea rostită la Plenară — este sarrcina fundamentală a unui învăţămînt cu adevărat serios, capabil să pregătească po­porul pentru construcţia societăţii socialiste şi comuniste“. Şi aceasta este şi semnificaţia cea mai gră­itoare a primului clopoţel, a primelor unifor­me, a noilor manuale şi a marilor sarcini cu care începe noul an şcolar. Costin ŞTEFANESCU redactor şef­­al­ revistei „Tribuna şcolii" ŞCOALA Viitorilor cetăţeni, zece ani obligatorii de şcoală Documentele Plenarei C.G. al P.C.R. din 18—19 iunie a.c. accentuează în mod deosebit una din sarcinile de mare răspundere ce revin tuturor celor care lucrează în domeniul nostru: gene­ralizarea învăţămîntului de 10 ani. Ce semnifi­caţie reprezintă acest efort extraordinar al sta­tului nostru pentru pregătirea multilaterală a viitorului cetăţean nu mai trebuie, credem, a­­rătat. Avem convingerea fermă că fiecare cetă­ţean, fiecare părinte este convins că a da co­pilul la şcoală la vîrsta prevăzută de regula­mente, a-l urmări îndeaproape pe tot parcursul procesului de învăţămînt nu este o obligaţie ca oricare alta ci, efectiv, o îndatorire patriotică şi morală de cea mai mare importanţă. Nu mai puţin cadrele didactice trebuie să urmărească fiecare elev în parte, pînă la absolvirea ciclu­lui complet al şcolii obligatorii de zece ani. Un fapt remarcabil pe care vrem să-l consemnăm aici: numeroşi cetăţeni ai judeţului, oameni cu­prinşi în producţie, s-au interesat deja cum pot să-şi desăvârşească pregătirea prin conti­nuarea studiilor pînă la clasa a X-a şi, apoi, mai departe, la liceu. Deci interesul creat de această formă de învăţămînt trebuie cultivat cu deosebită atenţie şi perseverenţă. Se cuvine deci un efort permanent din partea cadrelor didactice în organizarea de consultaţii, îndru­mări, precizări care le-ar înlesni accesul spre definitivarea studiilor. Anul şcolar pe care l-am deschis în această lună reprezintă un an fundamental şi dintr-alt motiv: este anul premergător celui în care în­tregul efectiv al promoţiei clasei a VIII-a va fi cuprins în anul I de liceu. Nu este vorba de o simplă trecere dintr-un an în altul, ci de un proces extrem de complex, care cere o atentă pregătire morală și materială. Nu este un lu­cru simplu, mai ales că atitudinea față de continuarea studiilor în clasa a IX-a nu a fost întotdeauna cea mai favorabilă. Dovada o avem în primul rînd în numărul celor 508 elevi, echi­­valînd cu promoţia a opt clase care n-au putut fi cuprinşi în anul trecut în clasa a IX-a şi în faptul că au existat cazuri cînd elevii pără­seau şcoala (în clasele a IX-a şi a X-a) chiar după ce o urmau citva timp. Avem convingerea că prin efortul conjugat al tuturor factorilor direct interesaţi în această acţiune de o deosebită amploare vom putea să transpunem în practică hotărîrile fundamentale ale partidului şi statului privind învăţămîntul. Procesul de studiere şi înmatriculare în amă­nunţime de către direcţiile şcolilor a întregii populaţii aptă să înveţe deja a fost început de către direcţiile şcolilor o dată cu începutul noului an şcolar, astfel ca în cel mai scurt timp să se definitiveze un amplu plan de măsuri pentru întregul judeţ. Florian DIŢULEASA inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean Argeş Septembrie E bine să ai un cal în septembrie, să spargi cu el în două cetatea, trap, trap! şi dintr-o carte-amintind: „plîng copiii-n mume — se vor păsări“, trap, trap! şi: ce dracu, măi băiete, ce-l tropăi, ce-l tot tropăi! E bine să ai un cal în septembrie, să te duci cu el de-a dreptul pe cîmp pînă la tine acasă, acolo unde părinţii se-mbracă de drum şi ies la piatra din poartă. Se pare că vine toamna, îşi spun, va trebui să cumpărăm un cal... Acum, în septembrie, cînd se duc copiii la şcoală, cînd tu ai vrea să ai un cal înalt, colbiu, să spargi cu el în două cetatea : trap, trap! printre ferestre cu femei înflorite, trap, trap! printre copaci cu cranii de bronz acum, în septembrie, cînd tu te faci cal şi te duci cu copiii la școală... Miron CORDUN 70 000 de elevi şi 4 000 de dascăli In dimineaţa zilei de 17 septembrie, în ju­deţul Vîlcea peste 70 000 de elevi au luat loc în bănci, inaugurînd noul an şcolar, iar peste 4 000 de cadre didactice au început sau continuă „dru­mul spinos al cunoaşterii“. Cei care sunt legaţi organic de învăţămînt, de catedră, pot aprecia cum se cuvine aceste momente de pro­fundă semnificaţie pentru viaţa socială a jude­ţului Vîlcea. Dar mai mult ca în alţi ani, anul şcolar 1973—1974 va fi marcat de evenimente de o deosebită importanţă, rezultante fireşti ale hotărîrilor plenarei C.C. al P.C.R. din 18—19 iunie a.c. Consfătuirile de lucru cu unii con­ducători de unităţi economice care patronează şcoli din judeţ au reprezentat unul din mo­mentele importante, accentul punîndu-se mai ales pe intersul ce trebuie să-l manifeste în­treprinderile în patronarea acestor şcoli. Dota­rea, în continuare, a atelierelor şcolare cu ma­şini şi unelte, asigurarea locurilor de muncă corespunzătoare şi mai ales executarea practicii în strînsă legătură cu cerinţele dezvoltării so­­cial-economice a judeţului — iată doar cîteva dintre obligaţiile ce le revin întreprinderilor care patronează şcoli. Este normal ca practica să fie urmărită îndeaproape, criteriul de apre­ciere fiind acelaşi ca în întreaga noastră viaţă economică şi socială eficienţa. Şi atunci, în context, cadrele didactice cît şi întreprinderile vor pune un accent deosebit asupra finalizării activităţii practico-productive, urmărindu-se a­­tent formarea de priceperi şi deprinderi de muncă. O experienţă bună, pe care dorim să o continuăm şi să o extindem: practica în atelie­rele şcoală va fi completată cu lucrul direct în secţiile întreprinderilor, alături de muncitori, pentru ca elevii să cunoască efectiv ce înseam­nă disciplina de producţie, munca concretă în mijlocul cărora nu peste mulţi ani vor avea posibilitatea să lucreze. Accentul acordat, în documentele Plenarei, cuprinderii întregii populaţii preşcolare în gră­diniţe şi cămine a reprezentat o reală emulaţie pentru organele locale de partid şi de stat. Efortul depus în această perioadă pentru ca „la start“ să ne găsim cu multe din chestiunile noi deja rezolvate, s-a concretizat prin cuprinderea în grădiniţe şi cămine a peste 13 000 de copii de la oraşe şi sate. Echilibrarea raportului dintre numărul elevilor din liceele de cultură generală şi al celor din cele de specialitate, chestiune urmărită, de ase­menea, îndeaproape de noi, va duce nemijlocit în următorii ani la acoperirea necesarului de ca­dre calificate pentru economia judeţului. Un fapt îmbucurător şi pentru studenţii sera­­lişti de la secţiile de subingineri, numărul lor a crescut cu încă o sută. Gheorghe SIMEANU inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean Vîlcea în spiritul hotărîrilor Congresului al Х-lea şi Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român din iulie 1972 şi în lumina orientărilor cuprin­se în Hotărârea Plenarei C.C. al P.C.R. din 18—19 iunie a.c., eforturile noas­tre s-au îndreptat în mod datorit, cu deosebire în ulti­mii ani, spre îmbu­nătăţirea conţinutului învăţămîntului şi al formării unor specialişti multila­teral pregătiţi.­­ S-au obţinut succese în direcţia activităţii de cercetare ştiinţifică, ca­tedrele reali­zîndu-şi intregul planurile de cercetare. S-a statornicit tradiţia organizării unor sesiuni ştiinţifice a­­nuale, atît pentru cadre didactice, cît şi pentru studenţi. Cele mai multe dintre comunicările prezentate abor­dează teme strâns legate de viaţa so­­cial-economică şi culturală a jude­ţului Argeş, unele avînd caracter a­­plicativ şi fiind realizate în colabora­re cu unităţi productive sau institute de cercetări din judeţ In cadrul celor 12 cercuri ştiinţifice studenţeşti din institut sunt cuprinşi aproape jumăta­te din numărul studenţilor noştri. Sub conducerea cadrelor didactice s-au elaborat numeroase comunicări valoroase prezentate în cele 4 sesiuni ştiinţifice organizate în institut, sau în sesiuni naţionale, în cadrul cărora mai mulţi studenţi au primit premii şi distincţii. Unitatea noastră, ca şi celelalte unităţi similare, a reuşit să traducă în viaţă în bune condiţiuni sarcina ei principală, aceea de a pregăti în mod corespunzător profesori pentru şcoala generală. Este de necontestat faptul că insti­tutele pedagogice au contribuit şi contribuie la dezvoltarea şi îmbogă­ţirea vieţii culturale şi ştiinţifice din centrele în care funcţionează, răs­­punzînd politicii de dezvoltare armo­nioasă şi multilaterală a tuturor zo­nelor ţării. Deşi institutele pedagogice şi-au do­vedit pe deplin viabilitatea şi s-au încadrat în mod arm­onicos în structu­ra învăţămîntului superior din ţara noastră, considerăm totuşi, că, în condiţiile actuale, cînd la unele spe­cialităţi există un surplus de absol­venţi, este necesar ca rolul lor să fie reconsiderat, să capete un alt profil şi noi direcţii de dezvoltare. O primă direcţie este aceea a men­ţinerii unora dintre facultăţile şi sec­ţiile institutelor pedagogice, în funcţie de potenţialul didactic şi de baza di­dactico-materială a acestora şi mai ales în funcţie de nevoile de cadre ale şcolii generale de 10 ani şi, în perspectivă de 12 ani. Pentru unele specialităţi (limbi moderne), se va a­­vea în vedere predarea lor la grădi­niţă şi la clasele I—IV. In concor­danţă cu nevoile de încadrare ale şcolii generale şi cu profilul speciali­tăţilor, trebuie studiată şi profilarea pregătirii studenţilor din institutele pedagogice pentru două sau trei dis­cipline : matematică-fizi­că, ştiinţe na­­turale-desen, limbă română-limbă mo­dernă, educaţie-fizică etc. Pate fi luată în considerare şi pregătirea în paralel a studenţilor institutelor pe­dagogice pentru învăţămînt şi pentru activitatea economică (matematică-in­­formatică-programare). Vedem de ase­menea posibilă şi şcolarizarea unor cadre medii în domeniul agriculturii­­şi al asistenţei medicale, sarcini care revin acum unor şcoli postliceale. O altă direcţie de dezvoltare a ins­titutelor pedagogice se referă la transformarea acestora în institute re­gionale de perfecţionare a cadrelor didactice. Institutul Pedagogic de 3 ani din Piteşti are toate condiţiile necesare pentru desfăşurarea acţiunii de reciclare şi perfecţionare a educa­toarelor, învăţătorilor şi a profesori­lor din şcoala generală, la speciali­tăţile : română, limbi moderne, ma­tematică, fizică, chimie, ştiinţe natu­rale şi agricole, educaţie fizică. Evi­dent că raza de acţiune pentru aceas­tă activitate complexă ar depăşi gra­niţele judeţului Argeş cuprinzînd şi judeţele Dîmboviţa, Olt şi Rîmnicu- Vîlcea. Ar putea fi luată în studiu şi problema reciclării unor categorii de ingineri şi tehnicieni din industrie sau agricultură, la disciplinele la care există un potenţial mai ridicat de cadre didactice (chimie, ştiinţe na­turale şi agricole). Problema reprofilării institutelor pedagogice este foarte actuală şi rezolvarea ei trebuie abordată la ni­velul întregii ţări, urmjind să se gă­sească soluţii (care pot fi de lungă durată) în concordanţă cu nevoile pregătirii specialiştilor în toate do­meniile vieţii economice şi social-cul­­turale ale României socialiste. Marin Z. MOCANU rectorul Institutului pedagogic Piteşti Învâţâmânt superior — producţie d­e entitate Argeş — 3

Next