Argeş, 1973 (Anul 8, nr. 1-12)
1973-08-01 / nr. 9
Noul an şcolar în luna septembrie — primul clopoţel, primii copii în uniforme, noile manuale şi marile sarcini încărcate de răspundere pentru făurirea oamenilor de mîine, din tinerii de astăzi. Iar, dacă peisajul şcolar cuprinde aceeaşi multimilenară emoţie comună a învăţăcelului şi a dascălului său, aceleaşi două degete ridicate firav spre a consemna dialogul profesor-elev şi aceeaşi întrebare — de regulă, a mamei — în pragul casei. „Ni-ai făcut azi, la şcoală ?“, consemnăm pentru acest început de an în bancă şi la catedră ceea ce îl înscrie în istoria şcolii româneşti cu o adîncâ încrustare de răboj ; Programul amplu, cuprinzător, înnoitor şi cutezător de dezvoltare şi perfecţionare a învăţămîntullui elaborat la Plenara C.C. al P.C.R. din 18—19 iunie a.c. Pe plaiurile argeşene slova românească îşi are cea mai veche tradiţie, iar şcoala Goleştilor stăruie ca un simbol cu patina vremurilor în fiecare sărliţă de clasă şi în fiecare oră de curs, dar, dincolo şi mai presus de deschizătoare de tradiţie şi de simbol patinat de secole, prin elevii şi profesorii lor, în şcolile Argeşului pătrund cu vigoarea anilor socialişti, marile combinate şi uzine de la Topolog pînă-n poalele Pietrei Craiului şi din apele Vidrarului pînă în grîele Mozăcenilor, străbat prefacerile adhoci din oraşele judeţului şi din satele care îşi urcă viaţa şi chipul spre acela al oraşelor şi se văd cu limpezime cerinţele viitorului, deceniile de încheere şi de peste hotarele acestui mileniu. La început de an de învăţămînt, Argeşul şi-a numărat copiii şi dascălii şi şcolile şi le-a comparat cu ani şi cu decenii trecute : 50 de grădiniţe cu 2 980 de ţînci în 1948 — în această toamnă, se vor apropia de 500 grădiniţele şi de 20 000 preşcolarii; sunt acum de peste şase ori mai mulţi liceeni şi liceence decât în acelaşi 1948 şi aproape de 20 de ori mai mulţi elevi în şcolile profesionale şi liceele de specialitate, iar educatoarele, învăţătorii şi profesorii se înnumără de şase ori mai mulţi decît erau cu 35 de ani în urmă , şcoală în fiece aşezare argeşeană, iar Piteştiul — centru universitar. Şi peste tot, cu toate forţele, un singur ţel: creşterea unui tineret bine pregătit şi demn de epoca noastră şi de sarcinile acestui deceniu şi ale deceniilor următoare. Noul an şcolar începe sub semnul unui efort colectiv de a traduce în viaţă, în cele mai bune condiţii, marile sarcini trasate de Plenara C.C. al P.C.R. din 18—19 iunie a.c. Se deschide un larg câmp de activitate pentru extinderea continuă a cuprinderii preşcolarilor în grădiniţe — în mod deosebit, a copiilor în vîrstă de 5 ani — şi pentru perfecţionarea activităţii didactice spre a adunei caracterul pe care îl au grădiniţele de a fi prima treaptă a învăţămîntului. Devine necesară o reconsiderare a activităţii atât a cadrelor didactice, cât şi a organelor de învăţămînt (directori ai şcolilor, inspectorate şcolare) şi a părinţilor elevilor, pentru a se asigura şcolarizarea integrală cu durată obligatorie de 10 ani a tuturor elevilor şi a fiecărui copil în parte. Şi aceasta, nu numai prin măsuri de largă adresare şi cuprindere, ci — mai ales — prin rezolvarea unor aspecte pe cit de particulare, pe atît de numeroase : lichidarea repetenţiei la clasele I—IV, evitarea supraîncărcării elevilor, dezvoltarea activităţii educative şi a muncii tehnico-productive, colaborarea reală şi strînsă dintre şcoală, familie şi organizaţiile politice de copii şi tineret ş.a. Un capitol important al activităţii didactice, asupra căruia Plenara C.C. al P.C.R. a stăruit în mod deosebit, îl constituie perfecţionarea şi modernizarea metodelor şi a mijloacelor de învăţămînt şi ridicarea nivelului formativ al muncii educatorului, în judeţul Argeş, de mai mulţi ani s-a creat — prin preocuparea de masă a cadrelor didactice, prin activitatea desfăşurată de inspectoratul şcolar judeţean şi sub conducerea directă a Comitetului judeţean de partid — un larg curent de opinie şi o amplă acţiune de perfecţionare a metodelor de învăţămînt. Oraşul Piteşti este cunoscut în întreaga ţară prin experimentarea atentă şi stăruitoare a unui sistem modern de organizare a învăţării prin activitatea nemijlocită a elevului cu sursele de informare, în cadrul unei noi structuri a lecţiei. Se începe noul an şcolar cu o valoroasă experienţă în această privinţă, pe care o apreciem ca necesar să fie fructificată şi dezvoltată. Ca unul dintre cercetătorii care au participat la organizarea experimentului amintit şi care au beneficiat de colaborarea rodnică şi plină de căldură a cadrelor didactice şi a inspectoratului argeşean, sunt convins că inepuizabilele resurse de creaţie didactică a educatorilor din Piteşti, Cîmpulung, Curtea de Argeş, Ţiteşti şi din celelalte vetre argeşene îşi vor materializa şi mai mult aportul lor, pentru a pregăti tineretul şcolar pentru muncă şi pentru viaţă. „Aceasta — a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu im. cuvîntarea rostită la Plenară — este sarrcina fundamentală a unui învăţămînt cu adevărat serios, capabil să pregătească poporul pentru construcţia societăţii socialiste şi comuniste“. Şi aceasta este şi semnificaţia cea mai grăitoare a primului clopoţel, a primelor uniforme, a noilor manuale şi a marilor sarcini cu care începe noul an şcolar. Costin ŞTEFANESCU redactor şefal revistei „Tribuna şcolii" ŞCOALA Viitorilor cetăţeni, zece ani obligatorii de şcoală Documentele Plenarei C.G. al P.C.R. din 18—19 iunie a.c. accentuează în mod deosebit una din sarcinile de mare răspundere ce revin tuturor celor care lucrează în domeniul nostru: generalizarea învăţămîntului de 10 ani. Ce semnificaţie reprezintă acest efort extraordinar al statului nostru pentru pregătirea multilaterală a viitorului cetăţean nu mai trebuie, credem, arătat. Avem convingerea fermă că fiecare cetăţean, fiecare părinte este convins că a da copilul la şcoală la vîrsta prevăzută de regulamente, a-l urmări îndeaproape pe tot parcursul procesului de învăţămînt nu este o obligaţie ca oricare alta ci, efectiv, o îndatorire patriotică şi morală de cea mai mare importanţă. Nu mai puţin cadrele didactice trebuie să urmărească fiecare elev în parte, pînă la absolvirea ciclului complet al şcolii obligatorii de zece ani. Un fapt remarcabil pe care vrem să-l consemnăm aici: numeroşi cetăţeni ai judeţului, oameni cuprinşi în producţie, s-au interesat deja cum pot să-şi desăvârşească pregătirea prin continuarea studiilor pînă la clasa a X-a şi, apoi, mai departe, la liceu. Deci interesul creat de această formă de învăţămînt trebuie cultivat cu deosebită atenţie şi perseverenţă. Se cuvine deci un efort permanent din partea cadrelor didactice în organizarea de consultaţii, îndrumări, precizări care le-ar înlesni accesul spre definitivarea studiilor. Anul şcolar pe care l-am deschis în această lună reprezintă un an fundamental şi dintr-alt motiv: este anul premergător celui în care întregul efectiv al promoţiei clasei a VIII-a va fi cuprins în anul I de liceu. Nu este vorba de o simplă trecere dintr-un an în altul, ci de un proces extrem de complex, care cere o atentă pregătire morală și materială. Nu este un lucru simplu, mai ales că atitudinea față de continuarea studiilor în clasa a IX-a nu a fost întotdeauna cea mai favorabilă. Dovada o avem în primul rînd în numărul celor 508 elevi, echivalînd cu promoţia a opt clase care n-au putut fi cuprinşi în anul trecut în clasa a IX-a şi în faptul că au existat cazuri cînd elevii părăseau şcoala (în clasele a IX-a şi a X-a) chiar după ce o urmau citva timp. Avem convingerea că prin efortul conjugat al tuturor factorilor direct interesaţi în această acţiune de o deosebită amploare vom putea să transpunem în practică hotărîrile fundamentale ale partidului şi statului privind învăţămîntul. Procesul de studiere şi înmatriculare în amănunţime de către direcţiile şcolilor a întregii populaţii aptă să înveţe deja a fost început de către direcţiile şcolilor o dată cu începutul noului an şcolar, astfel ca în cel mai scurt timp să se definitiveze un amplu plan de măsuri pentru întregul judeţ. Florian DIŢULEASA inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean Argeş Septembrie E bine să ai un cal în septembrie, să spargi cu el în două cetatea, trap, trap! şi dintr-o carte-amintind: „plîng copiii-n mume — se vor păsări“, trap, trap! şi: ce dracu, măi băiete, ce-l tropăi, ce-l tot tropăi! E bine să ai un cal în septembrie, să te duci cu el de-a dreptul pe cîmp pînă la tine acasă, acolo unde părinţii se-mbracă de drum şi ies la piatra din poartă. Se pare că vine toamna, îşi spun, va trebui să cumpărăm un cal... Acum, în septembrie, cînd se duc copiii la şcoală, cînd tu ai vrea să ai un cal înalt, colbiu, să spargi cu el în două cetatea : trap, trap! printre ferestre cu femei înflorite, trap, trap! printre copaci cu cranii de bronz acum, în septembrie, cînd tu te faci cal şi te duci cu copiii la școală... Miron CORDUN 70 000 de elevi şi 4 000 de dascăli In dimineaţa zilei de 17 septembrie, în judeţul Vîlcea peste 70 000 de elevi au luat loc în bănci, inaugurînd noul an şcolar, iar peste 4 000 de cadre didactice au început sau continuă „drumul spinos al cunoaşterii“. Cei care sunt legaţi organic de învăţămînt, de catedră, pot aprecia cum se cuvine aceste momente de profundă semnificaţie pentru viaţa socială a judeţului Vîlcea. Dar mai mult ca în alţi ani, anul şcolar 1973—1974 va fi marcat de evenimente de o deosebită importanţă, rezultante fireşti ale hotărîrilor plenarei C.C. al P.C.R. din 18—19 iunie a.c. Consfătuirile de lucru cu unii conducători de unităţi economice care patronează şcoli din judeţ au reprezentat unul din momentele importante, accentul punîndu-se mai ales pe intersul ce trebuie să-l manifeste întreprinderile în patronarea acestor şcoli. Dotarea, în continuare, a atelierelor şcolare cu maşini şi unelte, asigurarea locurilor de muncă corespunzătoare şi mai ales executarea practicii în strînsă legătură cu cerinţele dezvoltării social-economice a judeţului — iată doar cîteva dintre obligaţiile ce le revin întreprinderilor care patronează şcoli. Este normal ca practica să fie urmărită îndeaproape, criteriul de apreciere fiind acelaşi ca în întreaga noastră viaţă economică şi socială eficienţa. Şi atunci, în context, cadrele didactice cît şi întreprinderile vor pune un accent deosebit asupra finalizării activităţii practico-productive, urmărindu-se atent formarea de priceperi şi deprinderi de muncă. O experienţă bună, pe care dorim să o continuăm şi să o extindem: practica în atelierele şcoală va fi completată cu lucrul direct în secţiile întreprinderilor, alături de muncitori, pentru ca elevii să cunoască efectiv ce înseamnă disciplina de producţie, munca concretă în mijlocul cărora nu peste mulţi ani vor avea posibilitatea să lucreze. Accentul acordat, în documentele Plenarei, cuprinderii întregii populaţii preşcolare în grădiniţe şi cămine a reprezentat o reală emulaţie pentru organele locale de partid şi de stat. Efortul depus în această perioadă pentru ca „la start“ să ne găsim cu multe din chestiunile noi deja rezolvate, s-a concretizat prin cuprinderea în grădiniţe şi cămine a peste 13 000 de copii de la oraşe şi sate. Echilibrarea raportului dintre numărul elevilor din liceele de cultură generală şi al celor din cele de specialitate, chestiune urmărită, de asemenea, îndeaproape de noi, va duce nemijlocit în următorii ani la acoperirea necesarului de cadre calificate pentru economia judeţului. Un fapt îmbucurător şi pentru studenţii seralişti de la secţiile de subingineri, numărul lor a crescut cu încă o sută. Gheorghe SIMEANU inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean Vîlcea în spiritul hotărîrilor Congresului al Х-lea şi Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român din iulie 1972 şi în lumina orientărilor cuprinse în Hotărârea Plenarei C.C. al P.C.R. din 18—19 iunie a.c., eforturile noastre s-au îndreptat în mod datorit, cu deosebire în ultimii ani, spre îmbunătăţirea conţinutului învăţămîntului şi al formării unor specialişti multilateral pregătiţi. S-au obţinut succese în direcţia activităţii de cercetare ştiinţifică, catedrele realizîndu-şi intregul planurile de cercetare. S-a statornicit tradiţia organizării unor sesiuni ştiinţifice anuale, atît pentru cadre didactice, cît şi pentru studenţi. Cele mai multe dintre comunicările prezentate abordează teme strâns legate de viaţa social-economică şi culturală a judeţului Argeş, unele avînd caracter aplicativ şi fiind realizate în colaborare cu unităţi productive sau institute de cercetări din judeţ In cadrul celor 12 cercuri ştiinţifice studenţeşti din institut sunt cuprinşi aproape jumătate din numărul studenţilor noştri. Sub conducerea cadrelor didactice s-au elaborat numeroase comunicări valoroase prezentate în cele 4 sesiuni ştiinţifice organizate în institut, sau în sesiuni naţionale, în cadrul cărora mai mulţi studenţi au primit premii şi distincţii. Unitatea noastră, ca şi celelalte unităţi similare, a reuşit să traducă în viaţă în bune condiţiuni sarcina ei principală, aceea de a pregăti în mod corespunzător profesori pentru şcoala generală. Este de necontestat faptul că institutele pedagogice au contribuit şi contribuie la dezvoltarea şi îmbogăţirea vieţii culturale şi ştiinţifice din centrele în care funcţionează, răspunzînd politicii de dezvoltare armonioasă şi multilaterală a tuturor zonelor ţării. Deşi institutele pedagogice şi-au dovedit pe deplin viabilitatea şi s-au încadrat în mod armonicos în structura învăţămîntului superior din ţara noastră, considerăm totuşi, că, în condiţiile actuale, cînd la unele specialităţi există un surplus de absolvenţi, este necesar ca rolul lor să fie reconsiderat, să capete un alt profil şi noi direcţii de dezvoltare. O primă direcţie este aceea a menţinerii unora dintre facultăţile şi secţiile institutelor pedagogice, în funcţie de potenţialul didactic şi de baza didactico-materială a acestora şi mai ales în funcţie de nevoile de cadre ale şcolii generale de 10 ani şi, în perspectivă de 12 ani. Pentru unele specialităţi (limbi moderne), se va avea în vedere predarea lor la grădiniţă şi la clasele I—IV. In concordanţă cu nevoile de încadrare ale şcolii generale şi cu profilul specialităţilor, trebuie studiată şi profilarea pregătirii studenţilor din institutele pedagogice pentru două sau trei discipline : matematică-fizică, ştiinţe naturale-desen, limbă română-limbă modernă, educaţie-fizică etc. Pate fi luată în considerare şi pregătirea în paralel a studenţilor institutelor pedagogice pentru învăţămînt şi pentru activitatea economică (matematică-informatică-programare). Vedem de asemenea posibilă şi şcolarizarea unor cadre medii în domeniul agriculturiişi al asistenţei medicale, sarcini care revin acum unor şcoli postliceale. O altă direcţie de dezvoltare a institutelor pedagogice se referă la transformarea acestora în institute regionale de perfecţionare a cadrelor didactice. Institutul Pedagogic de 3 ani din Piteşti are toate condiţiile necesare pentru desfăşurarea acţiunii de reciclare şi perfecţionare a educatoarelor, învăţătorilor şi a profesorilor din şcoala generală, la specialităţile : română, limbi moderne, matematică, fizică, chimie, ştiinţe naturale şi agricole, educaţie fizică. Evident că raza de acţiune pentru această activitate complexă ar depăşi graniţele judeţului Argeş cuprinzînd şi judeţele Dîmboviţa, Olt şi Rîmnicu- Vîlcea. Ar putea fi luată în studiu şi problema reciclării unor categorii de ingineri şi tehnicieni din industrie sau agricultură, la disciplinele la care există un potenţial mai ridicat de cadre didactice (chimie, ştiinţe naturale şi agricole). Problema reprofilării institutelor pedagogice este foarte actuală şi rezolvarea ei trebuie abordată la nivelul întregii ţări, urmjind să se găsească soluţii (care pot fi de lungă durată) în concordanţă cu nevoile pregătirii specialiştilor în toate domeniile vieţii economice şi social-culturale ale României socialiste. Marin Z. MOCANU rectorul Institutului pedagogic Piteşti Învâţâmânt superior — producţie de entitate Argeş — 3