Argus, martie 1923 (Anul 14, nr. 2957-2983)
1923-03-23 / nr. 2976
W S Jet SS t Prima Soc. de pe Dunăre {Visna] G. w$ • trafic aicalarat da Mărfuri ragulat, ds 3a staf imite Orşova.şi Gura Preţurile de transport sunt uitul trafic de mărfuri de mica viteză Ex*ras din itinersmul păstra traficulacoel : rst fle mărfur «coleie de la Regensburg la Orşova şi Giurgiu pe care^în fi care Duminică durata voiajlui - 4 zile de la Viana şi Bratislava la Orşova şi Gurgiu plăcerea in fiecare Vinerea., durata voiaj Iu 6 zile de la Gurgu spre Bratislava şi ITaena plecare în flecara Duminică, de la Gurgiu spre Repusteum placera în fiecare Duminica, durata voiajului ?5 zile Pentru orice informaţiuni a s«* adresa reprezentanţei generale a societaţi în BUCUREŞTI, Calea Victoriei, 1iW Telefon :1915î Soi. Continentala Couaru! Ferului KERN A Co. Str. Llpscanî-Noi, No. io Telefon 4/82 Cernăuţi-aui-Timiîoar i P frftofe pentru ’nsfa^^uri de aber», apă si iaz precum si peanns Tr^-ri-îa Petroliferă MAŞINI de TAIAT LEMNE I IN DEPOZIT LA * „Creditul Extern Direcţiunea Comercială Str. C. A. Rosetti No. 37. Telefon 14|31 si 41|16 VINDE DIN DEPOZIT: Tablă de aramă Fer lat, rotund Fer de beton I Traverse dublu I Lacăte Potcoave pentru cizme Negru de fumete, TechirgMol Sat DE VÂNZARE ocazional l00o m. p. loc la cea mai bună poziţie centru comercial pe malul lacului, alături cazinoul comunal Proprietar BEREZESC&SI Constanţa cu preţ citin .4 maşini pentru fabricaţii inca de paioane pentru sticle (Strohfifsen) cu o producţiune de 1—51)i 0 bucăţi pe zi cu materi, transmisiuni etc. complect. Se poate vede in funcţiune ori şi când. Doritorii sunt rugaţi să se adreseze firmei Dressnaudt & Comp. Sibiu, « Str. Regni Maria 51 fabrica si Trummonm «i© fonta ADOLF SALOMON Str. Vultur 18-20.* — BUCUREŞTI Executa ori ca lucrări da turnatoria în fonta Motonie de fer Menirii de Bocăitorie de Motorină „ Benzină „ BenzolMotoare Diesel Maşini de Aburi Instalatiunide Gsz sirae Locomobile noi şi uzate, în montenăriroile şi construcţiile, cu garanţie complectă, predabile favorab 1, irrediat IL L. iCVURiiD de Maşini Nürnberg, Maren torgraben Si Adr. Telegr Kraftsdorf îe-En grosrcîanţilor din provincie In condiţîimni avantajoase se noua firmă itănolin &. Co. care va continua comerţul fostei firme Stânciu» .Levy & Au în acelnş «local din Str. Gabroveni No. 20 Telefon 3532 la utrilajele sum marii purtaţi focurile şi talpa de cauciuc ” . Căutăm pentru România, domn serios, ca REPREZENTANT cu sediul în Bucureşti pentru vânzarea articolelor noastre speciale ca Conserve de Peşte şi Delicatese. Sa oferteze dând referinţe numai acei Domni cari sunt bine introduşi la casele de specialitate. Willms & Krowas, Delikatessen Grosshandlung Leipzg, Abteilung Gotische, istrasse 21 wimmiter Frères bucureşti Str. Dimitrie A. Stardia Is. 17 POMPE CENTRIFUGALE de toate mărimile se găsesc în permanenţă în depozitul nostru de aci Motoare Diesel Maşini de aburi Cazane de aburi Uzinele in Winterthar, Elveţia CASE DE BANI şi SOCIETĂŢI /liter's, Katper, ChBitfooil's Lips şi CASE MARI linde convenabil I. Waintrsub Văcăreşti 5,Bucureşti — Telefon 5 .T. B. Cumpăr şi lac schimb si LEDIM*»Ca. Unite 53 CALEA VICTORIEI 53 — BUCUREŞTI Tarif valabil de la 15 SVIartie a. c., pentru mărcile : Goodrich, Bergougnan, Michelin plate, Palmer şi Dunlop \nve ope Goordrich Michelin, Bergougnan și _____ Dunlop lamere de aer Goodrich, Bergougnan, Pensilvania & Dunlop ' ' A INFRINTttT leie, dir ei de e-bursa , ca si pentru durata voiajului 16 zile .MECANO’ 99 — 8 Strada Sf. „COMETUL“ S. A. Ionică — Telefon 5|16. 49|95 — de toate dimensiunile și pătrat toata dimensiunile armat dela 9 mm -30 mm. r I * I I toate profilurile U I Bursa perioa ne&lziri centrale Ventilation! Frígariíere pentru REGISTRE, ACJSUMI 30, LEI 765(105 810(90 Lei 850 Lei 1.000 815(105 Lei 1.100 L. 1.200 Lei 850(120 ”80(120 9^0|120 L. 1.350 Lei 1.350 915|135 *' Anvelope ,,Pamer” canelat© 815 x Tânăr rutinatucrări birou contabilitate expediţie scriere frumoasă caută post serios. Adresa Rădulescu Strada Senat 27. Mg de moara originale franceze La ferlé sous Jouarre vinde prompt Jacques RAUCHER — Bucureşti r Str. Smârdan No. 27 Traverse Fer Dublu T Por fio Qomin armat toate dimenici UC DISJUNsiunile AU SOSIT mari cantităţi şi le vinde conveniril. Depositul Inginer T. Eremie I. Sarf & Cie — Bucureşti, calea Rahovei 260 — Telefon 17-ieO 737 Zincografie complectă cel mai modern sistem, de vânzare eventual de închiriat. Radio, Cluj, căsuţa poştală No. 127. Tânăr, procursusocierat , post de conducere, cunoscând perfect mba română, germana franceza, engleza, amâna întinsă cultură generala, doreşte schimbarea postului contra situaţii egale. Oferte concrete sub G. se vor adresa Agenţiei de Publicitate I. Brănişteanu PoSagiul Imobiliara: 575 115 150 190 235 245 300 300 300 320 100 Lei 1450 crederea străinătăți in afacerile, întreprinderile fi legăturile comerciale ce au cu noi, ridicând asftel creditul prestifflU Tnond al țarei. Necesitatea creărei unuil Consiliu legislativ este deci evidentă. *?€■ -X* "X* Dar, in afară de rolul sau de „lege ferenda", acestui. Consiliu legislativ ar mai cădea în sarcina rev zuirea şi modificarea Codurilor noastre şi mai ales unificarea şi coordonarea întregului şi imensului material legislativ din trecut Modernizarea Codurilor noastre, aducerea lor la curent cu modificările importante făcute în ultimul timp Codurilor similare din alte ţâri (în special, din Elveţia, Brazilia şi Germania), precum şi armonizarea, corijarea şi reducerea numerosului material legislativ votat din 1866 până azi, eliminarea legilor şi regulamentelor inutile sau inaplicabile, implicit abrogate prin alte, legi, precum şi legătura unitară şi redactarea juridică ce trebue dată materialului trebuitor rămas, urmate de codificarea sistematică şi uşor de mânuit a tuturor legilor şi regulamentelor noastre, iată încă o sarcină, şi nu din cele mai uşoare, a acestei instituţiuni de armonizare coordonare şi revizuire a întregului nostru material legislativ Mai ales astăzi, când România s’a întregit prin alipirea ţărilor surori, opera legislativă de elaborat este cu atât mai mare şi vrai importantă, cu cat unificarea legislaţiunei teritoriilor alipite, impune o muncă metodicii şi râm detentă de contopire a tuturor legilor noastre cu legiuirile existente în aceste teritorii. O chestiune importantă care se ridică acum este: cum trebueşte orginteată această instituţie»«’ şi din ce elemente anume ar putfi ea compusă? * Cari pot fi persoanele de o superioară cultură, ştiinţă şi experienţă, cărora să li se poată încredinţa greaua şi delicata sarcină a elaborărei, revîzuirei, unificărei şi redactări juridice a tuturor Codurilor şi legilor noastre? Păstrând chiar acestei instituţiuni numai caracterul consultativ cum pare a-i da art .77 din proectul nouei Constituţiuni, chiar în acest caz, competenţa, experienţa şi cultura juridică a persoanelor ce vor compune viitorul consiliu legislativ, trebue să fie din cele mai superioare şi mai bine stabilite. Apare asupra acestei importante și delicate chestiuni. Îmi propun a reveni intr’un viitor articol. C. HAMANGIU Săptămâna comercială In Străisiâfâie puţină schimbare, esceptând metoadele. Pentru reînfiinţarea patenţii — ’ ' : ,■'> ' /’A --y'te ‘te » Tendinţa fermă de la începutul lunei nu a maî avut puterea să producă urcări de preturi, pentru că consumatorii au rezistat în faţa nouilor urcări. De aceea pe alocuri s’au hotărât oarecarî cedări. Astfel lâna, care până acum s’aurcat în continuu, s’a oferit la ultimele licita^ din Mebourne, Londra, etc., cu o reducere de 5 la sută, iar unele partide au fost chiar retrase. Bumbacul a scăzut la mijlocul luneî până la 30 centi per livra la New- York şi la Liverpool până la 16,50 peny, iar la Havre de la 635 franci a cotat în ultimele zile 615—620 fr.. Pieile deasemenea au avut o tendinţă mai slabă. In coloniale cafeaua a scăzut iarăşi cu câteva puncte. In ceea ce priveşte bumflacul însă perspectivele sunt pentru o urcare ce se crede că se va produce prin iu, nile de vară, chiar dacă acum tendinţa ar fi mai slabă- Nu acelaş lu■ ru se poate spune despre cafea, cu toate, încercările ce le faca pyrmo hrazilian de a menţine preţurile ridicate prin obligaţia pus« cultivorilor de a reţine o *.... ductie, in care scop se vor construi magazii speciale. Se va încerca chiar obţinerea unui împrumut pentru ca Statul să facă cumpărături. Producţia regiunii Santos se estimează la 14 milioane franci, adică maî mult chiar decât prevederile cele maî optimiste. Numai în metale şi metalurgie se menţine şi se accentuiază tendinţa fermă, Anglia fiind aproape arbitrul situaţiei, deoarece şi America cumpără acum cantităţi importante de aei. Furnalele sunt bine ocupate, iar cererile abia se satisfac; fiecare tonă produse se vinde imediat, se fac angajamente şi pentru Mai-Iunie. Fonta Cleveland se urcă iarăşi cu circa 5 la sută. Producţia în Anglia se măreşte pe fiecare zi, atingând, pe cea din 1920, nu însă pe cea din 913; numai in ceea ce priveşte oţelul producţia lunară a atins aproape pe cea din 913 şi anume 624 000 tone faţă de 630.000. In Belgia coksul s’a urcat cu 35— 40 franci pe tonă, din care cauză şi produsele metalurgice se vor urca. Se vinde acum ferul cu 9.05 fr. tablă 8—12 franci. IMPUNERILE COMERCIALE IN FRANŢA IN FRANŢA la ordinea zilei este iarăşi chestiunea impunerilor comerciale. Prezidenţii Camerilor de Comerţ au votat o moţiune, cerând, între altele, desfiinţarea impozitului pe beneficiile comerciale, şi industriale şi înlocuirea cu, vechea patenţii mărită cu de cinci ori din timp normal. In argumentare se arată că nouile impozite nu produc In general decât de patru ori vechea patentă, pentru câ de unde înainte 1.500.000 contribuabili plăteau patentă acum plătesc numai 1.000.000, iar cei ce plătesc trebuie sâ se supună în orice moment la cercetări, anchete, etc. ■ De altfel și la noi se face o greșeală că s’a omis în noua lege să se prevadă un minimum de impozit pentru orice patentar’, cel puţin cât vechea patentă. IN ŢARA deocamdată preţurile sunt staţionare; o bună parte din articolele importate se vând după valuta din ziua respectivă, comercianţii acoperindu-se imediat sprea nu mai fi expuşi surprizelor valutare. COLONIALE In coloniale faptul ca regimul de import nu s’a schimbat încă după cum se vede, a făcut să mai scadă puţin preţul la acele articole ce urmau să, fie prohibite. Celelalte articole se menţin la preţuri ridicate, ceea ce îngreuiază, desfacerea. Zahărul a început să se găsească iarăşi, cu greutate. Ministerul de industrie nu mai distribuie epurând stocul, la fel primăria şi-a primit cantitatea atribuită. . De altfel aroape întreaga producţie a fabricelor de zahăr este nu numai vândută, dar chiar predată. La 10 Martie situaţia se prezenta astfel, pentru fabricele, cari fac parte, din oficiu: Fabrica Roman din 1430 vag. a predat 1098. Fabrica Ripiceni din 600 vag. a predat 450. Fabrica Jucica din 280 vag. a predat 140. Fabrica Zarozani din 170 vag. a predat 140. Fabricele Chitila, Danubiana și Sascut au predat de pe la începutul campaniei întreaga cantitate de circa 500 vagoane. De asemenea şi fabricele din Transilvania şi-au vândut aproape întreaga producţie şi mai avem până la campania viitoare 6 luni. Va fi deci neapărată nevoie să se importe zahăr. S-au angajat câteva vagoane în Ungaria, însă nici acolo nu prea se găseşte. Va trebui să se cumpere zahăr cehoslovac, care s’a scumpit cu circa 10 Ia sută revenind fără vamă circa 32 lei, deci nu s'ar putea vinde sub 40 lei kgr. pe când zahărul indigen s’a vândut cu 19—20,50 cel tos I şi 20,50_22,50 bucăţi. Fabricele de zahăr prin Oficiul de vânzare au cerut să li se admită importul de zahăr brut ceea ce ar iefteni întru câtva zahărul rafinat. Dacă această cerere se rezolva la timp, când pe pieţele străine * încă nu se scumpise aşa şi când şi valuta noastră era mai bună, nu aveam să suportăm noile preţuri ce probabil, că va trebui să plătim în curând pentru zahăr. MANUFACTURA In manufactură de asemenea nu s’au produs schimbări de seamă. Deşi în străinătate preţurile s’au urcat atât pentru materiile prime cât şi pentru cele fabricate, totuşi la noi se vinde pe baza preţurilor vechi de cumpărare, bineînţeles însă la valuta respectivă. Consumul continuă, a fi foarte restrâns, dar şi mărfuri sunt puţine, aşa că nici negustorii nu se grăbesc să vândă. Bumbacul, care importat acum ar reveni la circa 1200 lei pachetul, se vinde la noi sub acest preţ , unii angrosişti cer pentru Crompton chiar acest preţ, pe care însă nu prea pot să-l obţină. De altfel acum cererea acestui articol va mai scădea puţin. Până, acum i s’a cerut mult, căci sătenii au preferat să-l lucreze decât să cumpere pânză gata, care revenea şi mai scump : America CC se vinde cu 32—33 lei gardul, iar CCC cu 35 lei. Pentru primăvară stămburile se vând cu 40—50 lei m, iar muselinurile cu 42—45 lei. Au sosit articole pentru confecţiuni (materie,rabord), dar pentru că nu se prevede un sezon bun de Paşte, se vinde puţin. Se caută mult gabaedina de lână care se vinde cu 160—200 lei m. Stofele au o tendinţă fermă şi de pe acum se cer preţuri mult mai urcate chiar pentru marfa de toamnă. CEREALE Suntem în epoca din care exportul se reanimează. In ceea ce priveşte cerealele se observă o oarecare activitate în porturi pentru orz, ovăz. De aceea şi preţurile în interior au o tendinţă fermă, vânzânduse orzul cu 43.000—45.000 lei vagonul, ovăzul cu 46.000—48.000, fasolea atingând 100.000 lei. CHERESTEA In cherestea însă mai este stagnate, deşi de obicei încă din luna trecută ar fi trebuit să se facă încheeri. Aceasta din cauză că s'au mărit taxele la export cu de 15 ori cele vechi, iar în interior se cer preţuri destul de mari. Astfel câteva contracte făcute pentru Grecia s’au încheiat la 1750 lei per m. c. exclusiv vama sau 1900 lei rob Galaţi. Se fac încărcături mai mult din angajamente vechi pentru Grecia, Egipt, Bulgaria. Se speră că se va putea face în curând un export mai întins de la noi în Germania, deoarece Francezii ocupând părţile păduroase nu mai îngădue să se trimită în restul Germaniei decât cu o taxă mare, iar Polonia, care înainte vindea mult în Germania preferă să trimeată în Anglia. In interior, după cum am arătat, preţurile se menţin urcate. „Uniunea Generală Forestieră“ s-a oferit să facă depozite în Capitală spre a ţine la dispoziţia consumatorilor cherestea in condiţiunî mai avantagioase, sperând prin aceasta să producă o oarecare scădere de preţuri. In ceea ce priveşte lemnele de foc se crede că şi anul viitor va fi o criză, de aceea s’a propus în Parlament un proect de lege ca să prelungească termenul de tăere a pădurilor până la 1 Mai, iar Primăria Capitalei de pe acum ţine licitaţie pentru închirierea depozitelor sale de lemne, punând anumite condiţiunî concesionarilor ca, cel puţin pentru o parte din populaţie, lemnele iarna viitoare să revină, ceva mai eftine. IMPUNEREA BENEFICIILOR COMERCIALE ŞI INDUSTRIALE In curând comisiunile de impunere vor începe să taxeze beneficiile comerciale şi industriale ,pe baza noii legi, pentru care vor apare zilele acestea „Instrucţiunile“ lămuritoare. Pentru exerciţiul 1923 (de la 1 Aprilie—30 Decembrie) comercianţii şi industriaşii vor fi impuşi pe baza bilanţului încheiat la 31 Dec. 1922 sau la 30 Martie 1923, ţinându-se bineînţeles seamă de acele sume cari după noua lege sunt considerate ca beneficii, asa de ex cheltuelile personale și dobânzile la capitalul propriu chiar dacă în bilanţ s’au scăzut din beneficiu, fiscul le va adăuga. Chestiunea estimării la inventar preocupă îndeaproape organele chemate să aplice legea, după cum am arătat şi în cronica precedentă. Se ştie că în această privinţă sunt trei teorii : 1) teoria preţului de cost, 2) teoria preţului curent al zilei din momentul încheerii inventarului şi 3) teoria inventarierii cu preţul zilei când acest preţ este mai mic ca preţul de cost, altfel se aplică preţul de cost. Deoarece legea fiscală nu spune nimic în această privinţă decât numai că pentru cei ce au registre impunerea se face pe baza acestora, instrucţiunile urmau să lămurească această chestiune, pronunţându-se pentru una din teorii. La primul moment organele financiare au adoptat teoria preţului de cost, bazându-se pe faptul că, Iegea nu impune decât beneficiile rezultate din operaţiunile încheiate nu şi pe cele din estimări, deci nici de pagubele din estimări nu se poate ţine seamă. Această teorie, care la prima vedere ar părea că este cea mai justă, nu este admisă nici de codul nostru de comerţ, nici de codurile străine şi nici de practică. Intr’adevăr, codul nostru de comerţ adoptă a doua teorie a preţului zilei, cerând ca în inventaul respectiv în bilanţ să se treacă toate datoriile active, toate creanţele după preţul din rata încheenî inventarului. Aceeaşi dispoziţie o găsim în Codul de comerţ german paragr. 40 care spune : „La facerea inventarului toate valorile active şi pasive se vor treca cu valoarea ce li se poate atribui in epoca, pentru care se închee inventarul; creanţele dubioase se vor pune după valoarea probabilă, iar cele in suferinţă se vor amortiza."iar pentru societăţile pe acţiuni se adoptă teoria ultimă, spunânduse la art 261 : „Efectele şi mărfurile, cari au un curs oficial sau preţ curent, se pot , inventaria cu cel mult“ cu cursul scur preţul din momentul inventarierii; dacă insa acest pret intrece preţul , de procurare sau de producere se vor inventaria cu acest din urmă pret (preţul de cost)". Această dispoziţie sa prevăzut pentru ca nu cumva prin estimări • optimiste să se scoată beneficii fic- . tive, pe baza cărora ar trebui să se , plătească dividend acţionarilor. — ceea ce ar însemna să se plătească din capital în caz când beneficiile scontate nu sau obţinut. * vi* vi* In practică, întreprinzătorii prevăzători, chiar sub firma, individuală procedează după această ultimă regulă, afară de cazul Învederat, când o ridicare de priţ se poate considera pentru o perioadă îndelungată, ceea ce în fluctuaţiile actuale nu se poate spune Aceasta fiind situaţia, fiscul nu poate să vină cu norme care să schimbe principiile intrate in uz nu numai la noi, dar şi în străinătate. Totuşi pentru că avem o dispoziţie în codul de comerţ, care spun© cum să se inventarieze activul, în urma discuţiunilor urmate, la Camera de comerţ, se pare că se va adopta norma stabilită efe Codul de comerţ, adică inventarierea pe preţul zilei, dispoziţie, care de altfel nu este dintre cele mai bune, de aceea credem că la modificarea Codului de comerţ se va preciza mai bine chestiunea estimării. D. Gogu Matei nutre proprietar domiciliat în Craiova a contractul o asigurare de viaţă pentru suma de Lei 500.000 (cinci sute de mii) la Societatea BELGO-ROMAHA de asigurări şi reasigurări „CREDITUL SOCIAL „Coniacul VICTORIA " este cel mai bun Principele Carol va intreprinde în cursul lunei Aprilie o călătorie prin Ardeal şi Jeanat, oprindu-se în toate oraşele mai principale spre a vizita diferitele instituţii culturale. 1Pungi de argint şi de aur 2 ţesătura cea mai fină Fraţi! Relief: Strada Kiaro! 50, Eta La începutul lunei Aprilie se vor deschide birourile casei de Transporturi Internaţionale şi vămuiri 5PEDIŢIA înstrada Blănari 4, care graţie strânselor sale legături cu toate centrele importante din străinătate va fi în măsură a executa prompt, conştiincios şi cu un tarif unic de concurenţă orice fel de transport sau expediţiune. La 28 Martie cor. începe la Balş, judeţul Romanaţi, marele târg de vite şi marfuri care durează până la 7 Aprilie (Bunavestire). Târgul de vite se termină la Dumineca Floriilor. Orice info-’'-1 * vii la Primăria oraşului Balş. — LA 18 MARTIE preşedintele republicei austriace a inaugurat al patrulea târg internaţional de mostre de la Viena. Joi 22 Martie va avea loc la Fundaţia Carol I, ora 4 d. a., conferinţa d-lui Profesor Sp. Iacobescu despre „Rolul Bilanţelor In viaţa societăţii anonime“. Pentru Joi 22 Martie ora 9 seara la Fundaţia universitară Carol I, gruparea „Poesis" anunţă conferinţa d-lui Al. Busuioceanu despre „Walt Whitman”, iar Duminică 25 Martie la ora 5 d. a. d-l V. Zabrowski va vorbi despre .J- W. Goethe". In fără , situaţia este, în genere staţionară r »