Argus, martie 1923 (Anul 14, nr. 2957-2983)

1923-03-23 / nr. 2976

W S Jet SS t Prima Soc. de pe Dunăre {Visna] G. w$ • trafic aicalarat da Mărfuri ragulat, ds 3a staf imite Orşova.şi Gura Preţuri­le de transport sunt u­itul traf­ic de mărfuri de mica viteză Ex*­ras din itinersm­ul păstra traficulacoel : rst fle măr­fur «coleie de la Regensburg la Orşova şi Giurgiu p­e care^în fi care Duminică durata voia­jlui - 4 zile de la Viana şi Bratislava la Orşova şi G­urgiu plăcerea in fiecare Vinerea., durata voiaj Iu 6 zile de la G­urgu spre Bratislava şi ITaena plecare în flecara Duminică, de la G­urgiu spre Repusteum placera în­ fiecare Duminica, durata voiajului ?5 zile Pentru orice informaţiuni a s«* adresa reprezentanţei generale a societaţ­i în BUCUREŞTI, Calea Victoriei, 1iW Telefon :1915î Soi. Continentala Couar­u! Ferului KERN A Co. Str. Llpscanî-Noi, No. io Telefon 4/82 Cernăuţi-aui-Timiîoar i P frftofe pentru ’nsfa^^uri de aber», apă si iaz precum si peanns Tr^-ri-îa Petroliferă MAŞINI de TAIAT LEMNE I IN DEPOZIT LA * „Creditul Extern Direcţiunea Comercială Str. C. A. Rosetti No. 37. Telefon 14|31 si 41|16 VINDE DIN DEPOZIT: Tablă de aramă Fer lat, rotund Fer de beton I Traverse dublu I Lacăte Potcoave pentru cizme Negru de fum­ete, T­echirgMol Sat DE VÂNZARE ocazional l00o m. p. loc la cea mai bună poziţie centru comercial pe malul lacului, alături cazinoul comunal Proprietar BEREZESC&SI Constanţa cu preţ citin .4 maşini pentru fabricaţii inca de paioane pentru sticle (Strohfif­sen) cu o producţiune de 1—51)i 0 bucăţi pe zi cu materi, trans­misiuni etc. complect. Se poate vede in funcţiune ori şi când. Doritorii sunt rugaţi să se adreseze firmei Dressnaudt & Comp. Sibiu, « Str. Reg­ni Maria 51 fabrica si Trummonm «i© fonta ADOLF SALOMON Str. Vultur 18-20.* — BUCUREŞTI Executa ori ca lucrări da turnatoria în fonta Motonie de fer Menirii de Bocăitorie de Motorină „ Benzină „ BenzolM­otoare Diesel Maşini de Aburi Instalatiunide Gsz sirae Locomobile noi şi uzate, în monte­­năriroile şi construcţiile, cu garanţie complectă, predabile favorab 1, irrediat IL L. iCVURiiD de Maşini Nürnberg, Maren torgraben Si Adr. Telegr Kraft­­sdorf îe-En gros­rcîanţilor din provincie In condiţîimni avantajoase se noua firmă itănolin &. Co. care va continua comerţul fostei firme Stânciu» .Levy & Au în acelnş «local din Str. Gabroveni No. 20 Telefon 35­32 l­a utrilajele sum marii purtaţi focurile şi talpa de cauciuc ” . Căutăm pentru România, domn serios, ca REPREZENTANT­­ cu sediul în Bucureşti pentru vânzarea articolelor noastre speciale ca Conserve de Peşte şi Delicatese. Sa oferteze dând referinţe numai acei Domni cari sunt­ bine introduşi la casele de specialitate. Willms & Krowas, Delikatessen Grosshandlung Leipzg, Abteilung Gotische, istrasse 21 wimm­­­iter Frères b­ucureşti Str. Dimitrie A. Stardia Is. 17 POMPE CENTRIFUGALE de toate mărimile se găsesc în permanenţă în depozitul nostru de aci Motoare Diesel Maşini de aburi Cazane de aburi Uzinele in Winterth­ar, Elveţia C­ASE DE BANI şi SOCIETĂŢI /liter's, Katper, ChBitfooil's Lips şi C­ASE MARI linde convenabil I. Waintrsub Văcăreşti 5,B­­­ucureşti — Telefon 5 .T. B. Cumpăr şi lac schimb si LEDIM*»Ca. Unite 53 CALEA VICTORIEI 53 — BUCUREŞTI Tarif valabil de la 15 SVIartie a. c., pentru mărcile : Goodrich, Bergougnan, Michelin plate, Palmer şi Dunlop \nve ope Goordrich Mi­chelin, Bergougnan și _____ Dunlop lamere de aer Goodrich, Ber­gougnan, Pensilvania & Dunlop ' ' A INFRINTttT leie, dir ei de e-bursa , ca si pentru­­ durata voiajului 16 zile .MECANO’ 99 — 8 Strada Sf. „COMETUL“ S. A. Ionică — Telefon 5|16. 49|95 — de toate dimensiunile și pătrat toata dimen­siunile armat dela 9 mm -30 mm. r I * I I toate profilurile U I Bursa perioa­ ­ne&lziri centrale Ventilation! Frígariíere pentru REGISTRE, ACJSUMI 30­, LEI 765(105 810(90 Lei 850­ Lei 1.000 815(105 Lei 1.100 L. 1.200 Lei 850(120 ”­­80(120 9^0|120 L. 1.350 Lei 1.350 915|135 *' Anvelope ,,Pa­mer” canelat© 815 x Tânăr rutinat­ucrări birou contabilitate expe­diţie scriere frumoasă caută post serios. Adresa Rădulescu Strada Senat 27. Mg de moara originale franceze La ferlé sous Jouarre vinde prompt Jacques RAUCHER — Bucureşti r Str. Smârdan No. 27 Traverse Fer Dublu T Por fio Qomin armat toate dimen­­ici UC DISJUN­­siunile AU SOSIT mari­ cantităţi şi le vinde conveniril. Depositul Inginer T. Eremie I. Sarf & Cie — Bucureşti, calea Rahovei 260 — Telefon 17-ieO 737 Zincografie complectă cel mai mo­dern sistem, de vânzare eventual de închiriat. Radio, Cluj, căsuţa poş­tală No. 127. Tânăr, procur­susocierat , post de conducere, cunoscând per­fect­­ mba română, germana franceza, engleza, amâna întinsă cultură gene­­rala, doreşte schimbarea postului con­tra situaţii egale. Oferte concrete sub G. se vor adresa Agenţiei de Publi­citate I. Brănişteanu PoSagiul Imo­biliara: 575 115 150 190 235 245 300 300 300 320 100 Lei 1450 crederea străinătăți in afacerile, în­treprinderile fi legăturile comerciale ce au cu noi, ridicând asftel credi­tul prestifflU Tno­nd­ al țarei. Necesitatea creărei unuil Consiliu legislativ este deci evidentă. *?€■ -X* "X* Dar, in afară de rolul sau de „le­ge ferenda", acestui. Consiliu legis­lativ­­ ar mai cădea în sarcina rev­ zuirea şi modificarea Codurilor noa­stre şi mai ales unificarea şi coor­donarea întregului şi imensului ma­terial­­ legislativ din trecut Moder­nizarea Codurilor noastre, aducerea lor la curent cu modificările im­portante făcute în ultimul timp Co­durilor similare din alte ţâri (în special, din Elveţia, Brazilia şi Ger­mania), precum şi armonizarea, co­rijarea şi reducerea numerosului material legislativ votat din 1866 până azi, eliminarea legilor şi re­gulamentelor inutile sau inaplicabi­le, implicit abrogate prin alte, legi, precum şi legătura unitară şi­ re­­dactarea juridică ce trebue dată materialului trebuitor rămas, urm­a­te de codificarea sistematică şi uşor de mânuit a tuturor legilor şi regu­lamentelor­ noastre, iată încă­ o sar­cină, şi nu din cele mai uşoare, a acestei instituţiuni de armonizare coordonare şi revizuire a întregului nostru material legislativ Mai ales astăzi, când România s’a întregit prin alipirea ţărilor surori, opera legislativă de elaborat este cu atât mai mare şi vrai importantă, cu cat unificarea legislaţiunei teri­toriilor alipite, impune o muncă me­todicii şi râm detentă de contopire a tuturor legilor noastre cu legiuirile existente în aceste teritorii. O chestiune importantă care se ridică acum este: cum trebueşte or­gi­nteată această instituţie»«’ şi din ce elemente anume ar putfi ea compusă? * Cari pot fi persoanele de o supe­­rioară cultură, ştiinţă şi experien­­­ţă, cărora să li se poată încredinţa greaua şi delicata sarcină a elabo­­rărei, revîzuirei, unificărei şi redac­tări juridice a tuturor Codurilor şi legilor noastre? Păstrând chiar acestei instituţiuni numai caracterul consultativ cum pare a-i da art­ .77 din proectul no­­uei Constituţiuni, chiar în acest caz, competenţa, experienţa şi cultura juridică a persoanelor ce vor com­pune viitorul consiliu legislativ, tre­bue să fie din cele mai superioare şi­ mai bine stabilite. Apare asupra acestei importante și delicate chestiuni. Îmi propun a re­veni intr’un viitor articol. C. HAMANGIU S­ăptămâna comercială In Străisiâfâie puţină schimbare, esceptând metoadele. Pentru reînfiinţarea patenţii — ’ ' : ,■'> ' /’A --y'te ‘te » Tendinţa fermă de la începutul lu­­nei nu a maî avut puterea să pro­ducă urcări de preturi, pentru că consumatorii au rezistat în faţa nouilor urcări. De aceea pe alocuri s’au hotărât oarecarî cedări. Astfel lâna, care până acum s’a­­urcat în continuu, s’a­ oferit la ultimele lici­ta^ din Mebourne, Londra, etc., cu o reducere de 5 la sută, iar unele partide au fost chiar retrase. Bum­bacul a scăzut la mijlocul luneî pâ­nă la 30 centi per livra la New- York şi la Liverpool până la 16,50 peny, iar la Havre de la 635 franci a cotat în ultimele zile 615—620 fr.. Pieile deasemenea au avut o tendin­ţă mai slabă. In coloniale cafeaua a scăzut ia­răşi cu câteva puncte. In ceea ce priveşte bum­flacul însă­ perspectivele sunt pentru o urcare ce se crede că se va produce prin iu­, nile de vară, chiar dacă acum ten­dinţa ar fi mai slabă- Nu acelaş lu­­■ ru se poate spune despre cafea, cu toate, încercările ce le faca pyrmo hrazilian de a menţine preţurile ri­dicate prin obligaţia pus« cultiv­­orilor de a reţine o *.... ductie, in care scop se vor construi magazii speciale. Se va încerca chiar obţinerea unui împrumut pen­tru ca Statul să facă cumpărături. Producţia regiunii Santos se esti­mează la 14 milioane franci, adică maî mult chiar de­cât prevederile cele maî optimiste. Numai în metale şi metalurgie se menţine şi se accentuiază tendinţa fermă, Anglia fiind aproape ar­bi­trul situaţiei, deoarece şi America cumpără acum cantităţi importante de aei. Furnalele sunt bine ocupate, iar cererile abia se satisfac; fiecare to­nă produse se vinde imediat, se fac angajamente şi pentru Mai-Iunie. Fonta Cleveland se urcă iarăşi cu circa 5 la sută. Producţia în Anglia se măreşte pe fiecare zi, atingând, pe cea din 1920, nu însă pe cea din 913; numai in ceea ce priveşte oţelul producţia lunară a atins aproape pe cea din 913 şi anume 624 000 tone faţă de 630.000. In Belgia coksul s’a urcat cu 35— 40 franci pe tonă, din care cauză şi produsele metalurgice se vor ur­ca. Se vinde acum ferul cu 9.05 fr. tablă 8—12 franci. IMPUNERILE COMERCIALE IN FRANŢA IN FRANŢA la ordinea zilei este iarăşi chestiunea impunerilor co­merciale. Prezidenţii Camerilor de Comerţ au votat o moţiune, cerând, între altele, desfiinţarea impozitului pe beneficiile comerciale, şi indus­triale şi înlocuirea cu, vechea pa­tenţii mărită cu de cinci ori din timp normal. In argumentare se arată că noui­­le impozite nu produc In general de­cât de patru ori vechea patentă, pen­tru câ de unde înainte 1.500.000 con­tribuabili plăteau patentă acum plă­tesc numai 1.000.000, iar cei ce plă­tesc trebuie sâ se supună în orice moment la cercetări, anchete, etc. ■ De altfel și la noi se face o gre­șeală că s’a omis în noua lege să se prevadă un minimum de impozit pentru orice patentar’, cel puţin cât vechea patentă. IN ŢARA deocamdată preţurile sunt staţionare; o bună parte din articolele importate se vând după valuta din ziua respectivă, comer­cianţii acoperindu-se imediat spre­­a nu mai fi expuşi surprizelor valu­tare. COLONIALE In coloniale faptul ca regimul de import nu s’a schimbat încă după cum se vede, a făcut să mai scadă puţin preţul la acele articole ce ur­mau să, fie prohibite. Celelalte articole se menţin la preţuri ridicate, ceea ce îngreuiază, desfacerea. Zahărul a început să se găsească iarăşi, cu greutate. Ministerul de in­dustrie nu mai distribuie epurând stocul, la fel primăria şi-a primit cantitatea atribuită. . De altfel aroape întreaga produc­ţie a fabricelor de zahăr este nu nu­mai vândută, dar chiar predată. La 10 Martie situaţia se prezenta ast­fel, pentru fabricele, cari fac parte, din oficiu: Fabrica Roman din 1430 vag. a predat 1098. Fabrica Ripiceni din 600 vag. a predat 450. Fabrica Jucica din 280 vag. a pre­dat 140. Fabrica Zarozani din 170 vag. a predat 140. Fabricele Chitila, Danubiana și Sascut au predat de pe la începu­tul campaniei întreaga cantitate de circa 500 vagoane. De asemenea şi fabricele din Tran­silvania şi-au vândut aproape în­treaga producţie şi mai avem până la campania viitoare 6 luni. Va fi deci neapărată nevoie să se importe zahăr. S-au angajat câteva vagoane în Ungaria, însă nici acolo nu prea se găseşte. Va trebui să se cumpere za­hăr cehoslovac, care s’a scumpit cu circa 10 Ia sută revenind fără vamă circa 32 lei, deci nu s'ar putea vinde sub 40 lei kgr. pe când zahărul in­digen s’a vândut cu 19—20,50 cel tos I şi 20,50_22,50 bucăţi. Fabricele de zahăr prin Oficiul de­­ vânzare au cerut să li se admită­­ importul de zahăr brut ceea ce ar­­ iefteni întru câtva zahărul rafinat. Dacă această cerere se rezolva la timp, când pe pieţele străine * încă­­ nu se scumpise aşa şi când şi va­luta noastră era mai bună, nu a­­veam să suportăm noile preţuri ce probabil, că­ va trebui să plătim în curând pentru zahăr. MANUFACTURA In manufactură de asemenea nu s’au produs schimbări de seamă. Deşi în străinătate preţurile s’au urcat atât pentru materiile prime cât şi pentru cele fabricate, totuşi la noi se vinde pe baza preţurilor vechi de cumpărare, bine­înţeles în­să la valuta respectivă. Consumul continuă, a fi foarte restrâns, dar şi mărfuri sunt puţine, aşa că nici negustorii nu se grăbesc să vândă. Bumbacul, care importat acum ar reveni la circa 1200 lei pachetul, se vinde la noi sub acest preţ , unii angrosişti cer pentru Crompton chiar acest preţ, pe care însă nu prea pot să-l obţină. De altfel acum cererea acestui articol va mai scă­dea puţin. Până, acum i s’a cerut mult, căci sătenii au preferat să-l lucreze decât să cumpere pânză gata, care revenea şi mai scump : America CC se vinde­ cu 32—33 lei gardul, iar CCC cu 35 lei. Pentru primăvară stămburile se vând cu 40—50 lei m, iar muselinu­­rile cu 42—45 lei. Au sosit articole pentru confecţiuni (materie,­­rab­­­ord), dar pentru că nu se prevede un sezon bun de Paşte, se vinde puţin. Se caută mult gabaedina de lână care se vinde cu 160—200 lei m. Stofele au o tendinţă fermă şi de pe acum se cer preţuri mult mai urcate chiar pentru marfa de toamnă. CEREALE Suntem în epoca d­in care expor­tul se reanimează. In ceea ce pri­veşte cerealele se observă o oarecare activitate în porturi­­ pentru orz, ovăz. De aceea şi preţurile în inte­rior au o tendinţă fermă, vânzându­­se orzul cu 43.000—45.000­ lei vago­nul, ovăzul cu 46.000—48.000, faso­lea atingând 100.000 lei. CHERESTEA In cherestea însă mai este stag­nate, deşi de obicei încă din luna trecută ar fi trebuit să se facă în­­cheeri. Aceasta din cauză că s'au mărit taxele la export cu de 15 ori cele vechi, iar în interior s­e cer pre­ţuri destul de mari. Astfel câteva contracte făcute pentru Grecia s’au încheiat la 1750 lei per m. c. exclu­siv vama sau 1900 lei rob Galaţi. Se fac încărcături mai mult din angajamente vechi pentru Grecia, Egipt, Bulgaria. Se speră că se va putea face în curând un export mai întins de la noi în Germania, de­oarece France­zii ocupând părţile păduroase nu mai îngădue să se trimită în res­tul Germaniei decât cu o taxă mare, iar Polonia, care înainte vindea mult în Germania preferă să tri­­meată în Anglia. In interior, după cum am arătat, preţurile se menţin urcate. „Uniunea Generală­ Forestieră“ s-a oferit să facă depozite în Capi­tală spre a ţine la dispoziţia consu­matorilor cherestea in condiţiunî mai avantagioase, sperând prin a­­ceasta să producă o oare­care scă­dere de preţuri. In ceea ce priveşte lemnele de foc se crede că şi anul viitor va fi o criză, de aceea s’a propus în Parla­ment un proect de lege ca să pre­lungească termenul de tăere­­ a pă­durilor până la 1 Mai, iar Primăria Capitalei de pe acum ţine licitaţie pentru închirierea depozitelor sale de lemne, punând anumite condiţi­­unî concesionarilor ca, cel puţin pentru o parte din populaţie, lem­nele iarna­ viitoare să revină, ceva mai eftine. IMPUNEREA BENEFICIILOR COMERCIALE ŞI INDUSTRIALE In curând comisiunile de impu­nere vor începe să taxeze beneficiile comerciale şi industriale ,pe baza noii legi, pentru care vor apare zi­lele acestea „Instrucţiunile“ lămu­ritoare. Pentru exerciţiul 1923 (de la 1 A­­prilie—30 Decembrie) comercianţii şi industriaşii vor fi impuşi pe baza bilanţului încheiat la 31 Dec. 1922 sau la 30 Martie 1923, ţinându-se bineînţeles seamă de acele sume cari după noua lege sunt conside­rate ca beneficii, asa de ex cheltue­­lile personale și dobânzile la capi­talul propriu chiar dacă în bilanţ s’au scăzut din beneficiu, fiscul le va adăuga. Chestiunea estimării la inventar preocupă în­deaproape organele che­mate să aplice legea, după cum am arătat şi în cronica precedentă. Se ştie că în această privinţă sunt trei teorii : 1) teoria preţului de cost, 2) teoria preţului curent al zilei din momentul încheerii inventarului şi 3) teoria inventarierii cu preţul zilei când acest preţ este mai mic ca pre­ţul de cost, altfel se aplică preţul de cost. De­oarece legea fiscală nu spune nimic în această privinţă decât nu­mai că pentru cei ce au registre im­punerea se face pe baza acestora, instrucţiunile urmau să lămurea­scă această chestiune, pronunţân­­du-se pentru una din teorii. La primul moment organele fi­nanciare au adoptat teoria preţului de cost, bazându-se pe faptul că, Ie­gea nu impune decât beneficiile re­zultate din operaţiunile încheiate nu şi pe cele din estimări, deci nici de pagubele din estimări nu se poa­te ţine seamă. Această teorie, care la prima vedere ar părea că este cea mai justă, nu este admisă nici de codul nostru de comerţ, nici de codurile străine şi nici de practică. Intr’adevăr, codul nostru de co­merţ adoptă a doua teorie a preţu­lui zilei, cerând ca în inventa­ul respectiv în bilanţ să se treacă toa­te datoriile active, toate creanţele după preţul din rata încheenî in­ventarului. Aceeaşi dispoziţie o găsim în Co­dul de comerţ german paragr. 40 care spune : „La facerea inventarului toate valorile active şi­ pasive se vor tre­­ca cu valoarea ce li se poate atribui in epoca, pentru care se închee in­ventarul; creanţele dubioase se vor pune după valoarea probabilă, iar cele in suferinţă se vor amortiza."­iar pentru societăţile pe acţiuni se adoptă teoria ultimă, spunându­­se la art 261 : „Efectele şi mărfurile, cari au un curs oficial sau preţ curent, se pot , inventaria cu cel mult“ cu cursul scur preţul din m­om­entul inventarierii; dacă insa acest pret intrece preţul , de procurare sau de producere se vor inventaria cu acest din urmă pret (preţul de cost)". Această dispoziţie sa­ prevăzut pentru ca nu cumva prin estimări • optimiste să se scoată beneficii fic- . tive, pe baza cărora ar trebui să se , plătească dividend acţionarilor. — ceea ce ar însemna să se plătească din capital în caz când beneficiile scontate nu sau obţinut. * vi* vi* In practică, întreprinzătorii pre­văzători, chiar sub firma, individua­lă procedează după această ultimă regulă, afară de cazul Învederat, când o ridicare de pri­ţ se­­ poate considera pentru o perioadă înde­lungată, ceea ce în fluctuaţiile ac­tuale nu se poate spune Aceasta fiind situaţia, fiscul nu poate să vină cu norme care să­­ schimbe principiile intrate in uz nu numai la noi, dar şi în străinătate. Totuşi pentru că avem o dispozi­ţie în cod­ul de comerţ, care spun© cum să se inventarieze activul, în urma discuţiunilor urmate, la Ca­mera de comerţ, se pare că se va adopta norma stabilită efe Codul de comerţ, adică inventarierea pe pre­ţul zilei, dispoziţie, care de altfel nu este dintre cele mai bune, de aceea credem că la modificarea Codului de comerţ se va preciza mai bine chestiunea estimării.­­ D. Gogu Matei nutre proprietar domiciliat în Craiova a contractul o asigurare de viaţă pentru suma de Lei 500.000 (cinci sute de mii) la Societatea BELGO-ROMAHA de asigurări şi reasigurări „CREDI­TUL SOCIAL „Coniacul VICTORIA " este cel mai bun Principele Carol va intreprin­­de în cursul lunei Aprilie o călă­torie prin Ardeal şi Jeanat, oprin­­du-se în toate oraşele mai prin­cipale spre a vizita diferitele in­stituţii culturale. 1Pungi de argint şi de aur 2 ţesătura cea mai fină Fraţi! Relief: Strada K­iaro! 50, Eta La începutul lunei Aprilie se vor deschide birourile casei de Trans­porturi Internaţionale şi vămuiri 5PEDIŢIA în­­strada Blănari 4, care graţie strânselor sale legături cu toate centrele importante din străi­nătate va fi în măsură a executa prompt, conştiincios şi cu un tarif unic de concurenţă orice fel de transport sau expediţiune. La 28 Martie cor. începe la Balş, judeţul Romanaţi, marele târg de vite şi marfuri care du­rează până la 7 Aprilie (Buna­vestire). Târgul de vite se termină la Dumineca Floriilor. Ori­ce info-’'-1 * vii la Primă­ria oraşului Balş. — LA 18 MARTIE preşedintele republicei austriace a inaugurat al patrulea târg internaţional de mostre de la Viena. Joi 22 Martie va avea loc la Fundaţia Carol I, ora 4 d. a., conferinţa d-lui Profesor Sp. Ia­­cobescu despre „Rolul Bilanţelor In viaţa societăţii anonime“. Pentru Joi 22 Martie ora 9 sea­ra la Fundaţia universitară Ca­rol I, gruparea „Poesis" anunţă conferinţa d-lui Al. Busuiocea­­nu despre „Walt Whitman”, iar Duminică 25 Martie la ora 5 d. a. d-l V. Zabrowski va vorbi despre .J- W. Goethe". In fără , situaţia este, în genere staţionară r »

Next