Argus, iunie 1923 (Anul 14, nr. 3030-3055)

1923-06-25 / nr. 3051

1 3051 ABONAMENTE IN TARA IN STRĂINĂTATE Un an 500 lei 6 luni 250 „ 3 luni 150 »» Un an 700 lei 6 luni 350 3 luni 200 f» *9 6 PACIM ORGAN ZILNIC al COMERȚULUI Directori : Chr. D. Staicovici $i S. Pauker INDUSTRIEI şi FINANŢEI Administrator : H. F. Valentin Luni 23 iunie 1923 EXEMPLARUL 2 Lei în ţară 4 Lei în Străinătate BIROURILE: bucurești, str. sărindar 14 TELEFON: 6/93 și 231 69 Săptămână Financiară Capitalul străin în Austria,—Un arbitraj de 5 la sută asupra compensaţiilor, la lichidare, — Presa străină favorabilă noului regim al petroluluî.Bogăţiile Californiei Deoarece In urma plecărei d-lui ministru de finanţe avem la ordinea zilei chestia capitalurilor străine, recomandăm atenţiei speciale a cititorilor următorul extras din ,,Boerse” revistă financiară vieneză : „in ultimele săptămâni fie prin participaţiuni de acţiuni, fie prin credite lungi la băncile sau la întreprinderile noastre industriale, au afluat bani streini in Austria cu o sumă ce întrece mult întreaga circulaţie fiduciară a ţarei. Se pune întrebarea ce câştigăm din acest fapt de care profită dealminterea şicapitalul străin, căci nu poate fi vorba aci de acte de caritate. „Răspundem : Noi ne găsim în situaţia unui mic industriaş a cărui întreprindere merge binişor însă nuposedă mijloacele pentru a o duce şi înainte. E aşadar silit să-şi caute un tovarăş, lăsând acestuia o parte din proprietate şi să se mulţumească cu o cotă mai modestă în afacerea mărită. Deşi cota va fi micşorată, beneficiul aşteptat va fi însă ,mai mare ca în cazul când ar fi păstrat întreaga afacere". Totă problema capitalului străin, chiar şi în România, nu numai în Austria, este rezumată în mod cât se poate de plastic de revista vie®neză. Şi noi producem, într’o măsură însă mai mare ca Austriacii, articole foarte căutate în lume , ne lipseşte însă nervos venim, atât capital de exploatare cât şi de rulment. ■ Suntem bogaţi în produse naturale, avemi braţe şi n’avem destui bani. Atunci trebue să ne întovărăîşim cu străinul, să-i dăm partea ce i se cuvine, fără tocmeală înde-uugată şi ne vom pomeni mai târu ca partea noastră înjumătăţită a câştigului va fi mult mai mare decât In carul când am fi rămas ■singuri străpâni... dar fără gologani. f* * iVom fi profitat' noi împreună cu tovarăşul, cu atât mai bine... leben zind leben lassen. i y. * -» -X 1T' Agenţi oficiali ai bursei noastre au adoptat sistemul foarte comod, însă foarte arbitrar, de a percepe luni la sută asupra compensaţiunilor la lichidare. XX. a cumpărat Luni o sută de acţiuni şi le-a vândut Miercuri cu ZOO , lei câştig la bucată. Nici n’a ridicat î efectiv vre-o hârtie, nici n’a predat vreo hârtie, a câştigat la diferenţă precum ar fi putut să şi pierdă. Ori atunci când câştigă, vine agentul oficial şi percepe fără a fi îndreptăţiti printr’un text de lege, un 5 la sută. Este di o impunere cu sila prin nimic justificată, întru cât clientulplăteşte curtajul, impozitul către Stat, şi asistenţa socială. Unii clienţi sunt decişi a se plânge ministerului de industrie. Din toate valutele europene, înce-1 pând cu cele proaste, România ocu-1 pă azi ranggul al cincilea. Intâiu vine rubla sovietică, apoi marca germană, coroana austriacă, coroa- I na ungară şi imediat soseşte şi leul român... ne-ar plăcea o vecinătate I mai selectă... Leva bulgară ne-a luat-o înainte cu câteva lungimi, re -voluţia din Sofia a avut darul să provoace o urcare extraordinară a levei la Zurich în aşa fel ca pentru o levă trebue plătit azi aproape trei lei Şi dinarul sârb merge înainte, numai valutele central-europene merg ca racul. La începutul anului suta de mărci germane făceau la Zurich 7 şi trei optimi centime elveţiene; acum o sută de mărci va-1 lorează mai puţin ca o jumătate I centimă elveţiană. Aceasta este ago- nia uneivalute condamnate la I moarte. . . . . I Coroana ungară face azi de cinci ori mai puţin la Zurich ca în Ianuarie 1923. Ungaria trăeşte sub I regimul inflaţiei adică acelei stări păcătoase care sporeşte mereu mijloacele de plată fără ca avuţia generală a ţarei să crească. Să se noteze însă ca proporţia datoriei Statului la institutul de emisiune e mai mică ca la noi. Circulaţia e în Ungaria d© 125 miliarde , din care 60 miliarde luate de Stat şi 75 de economia particulară. Şi valoarea măreei poloneza scanjut cu patru cincimi de la începutul anului iar criza bugetară e permanentă. , , , In Februarie 1923, statul polon datora institutului de emisiune 1085 miliarde, azi datorează 2.300 miliarde. Acum un an circulaţia era de 282 miliard©; în Mai 1923 a atins 2.332 miliarde. E o boală grea la care contribue foarte mult sacrificiile mari ce le face Polonia pentru armată. In comparaţie cu pildele de mai sus, situaţia României e strălucită. Datoria externă în mare parte consolidată, un buget aproape echilibrat, fabricaţia biletelor de bancă oprită de un an şi jumătate, comerţul exterior în progres, veniturile Statului în creștere constantă... de ce nu se mişcă leul în sus ? Suferim nu e vorbă, de multe metehne, dar nu odată avem impresia că cota exterioară a monedei noastre nu răspunde astăzi valoarei sale efective. E mai mult o chestie morală la mijloc, o chestie de incre- ] dere precum am arătat-o in diferite rânduri. Aci nu există alt leac decât a proceda astfel ca sdruncinarea încrederei streinătăţei să fie înlăturată căci facem zilnic experienţă că şi creditul nostru se sdruncină. Fapt remarcabil, bugetul francez arată o îmbunătăţire impresionantă a finanţelor Franţei. Veniturile pe 1924 sunt evaluat la 23.042 milioane; cheltuielile la 22.154 milioane; excedentul ar fi deci de 887 milioane. In cheltuieli e cuprinsă însă o sumă de trei miliarde care ar trebui să fie în sarcina Germaniei. Din momentul ce bugetul regulat al Franţei conţine şi aceste trei miliarde __ cuponul datoriei pentru reparaţiuni — aceasta însemnează că, în realitate bugetul francez de soldează cu un bani de patru miliarde. Şi fiindcă vorbim de refacere să semnalăm odată mai mult exemplul Statelor Unite unde a Început o eră de prosperitate atât de mare, încât americanilor li-e frică, în toată puterea cuvântului, de bogăţia ce cade pe capul lor. Ziarele economice şi pseudo-economice sunt pline cu analize, statistici, teorii interminabile asupra pricinelor acestei conjuncturi comerciale strălucite, cum se face că ţara abia eşită din extravaganţele războiului deodată se trezeşte cu aceasta repede urcare şi dacă prosperitatea actuală atât de accentuată nu conţine igermenele depresii!rid. Oamenii nu sunt niciodată mulţumiţi. Când le merge prea bine li-e teamă de enorociri posibile. Istoria cu inelul lui Policrat. * * ■» încă un bilanţ puternic acel al Stelei Române. Capital 305 milioane, beneficiu net 180 milioane, rezerve 33 milioane, creditori 349 milioane debitori 411 milioane. Terenurile petrolifere, fabrici, sonde, instalaţii diverse conducte, imobile, vapoare, locomotive, vagoane cisterne sunt trecute pentru 242 miliare iar amortizările se cinfrează la peste 200 milioane. Stock de materiale și mărfuri 270 milioane. In realitate activul societăței este cu mult mai mare ca cel trecut în bilanț. # •¥- » WWTP Ceva mai vioaie la începutul săptămânei, Bursa slăbeşte în şedinţele următoare, iar tendinţa e mai susţinută, la închidere. Oscilaţiuni de seamă nu s’au produs; lipsa de numerar e tot pronunţată, trebuie un imbold puternic pentru a scoate târgul din stagnaţia sa. Totuşi transacţiuni numeroase, mai ales în hârtii petrolifere conducătoare s’au făcut. Ciudat e faptul că presa străină, mai mult de cât presa noastră,, se ocupă, de noul regim al petrolului și’l comentează mai pe larg într’un sens favorabil industriei. Financial Times, Financial News, Manchester Guardian Comercial, L'Information şi altele inzistă asupra preţurilor noul ce vor încuraja cu siguranţă producţia petrolului în România. L'Information scrie: „Posibilităţile unei creşteri mari a producţiei puţurilor române a atras o cifră însemnată de capitaluri franceze şi engleze. Calea e deschisă acum pentru un vast program. Printre întreprinderile române cotate la Paris şi cari sunt în măsură să profite mult de situaţia nouă cităm Petrofina, (Concordia) Colombia, Astra, I Petrol Bloc " Steaua Române sporeşte capitalul I el cu 155 milioane oferind acţionarilor o acţiune nouă, la două vechi. Faptul e scontat de mult în bursă şi I acţiunile se ţin la 4820, cam la ace- I laş nivel ca săptămâna trecută. I Creditul minier, a debutat Luni la 3000 în urma propagandei în chestia transformăreî titlurilor în purtătoa- I re. A mai perdut ceva din acel curs şi a încheiat la 3540 cele vechi şi pui I la 1030 primă. Nu toţi acţionari! sunt convinşi de I oportunitatea transformărei de care I vorbim. Ei zic că nimic nu s'a petrecut spre a motiva o asemenea schimbare. Guvernul a decis să ofere, după, votul legel minelor, foloase foar-I te apreciabile societăţilor naţionale. I El urmăreşte o politică hotărâtă şi I nu se poate concepe că-şi va modifi-II ca vederile pentru ca speculaţia s’a I poticnit la Bursă. Bine înţeles în cae I zul când guvernul va trata o socies I tate ca Creditul Minier pe acelaş pi- 1 I dar ca pe toate celelalte nefăcând - I nici o diferenţiare, atunci nu se va a I găsi un acţionar care nu va vota J pentru abandonarea nominativităţiî ti I Nu-1 probabil însă ca această eventua t. J alitate să se întâmple. Ti L- I Concordia sporeşte capitalul de la 1-1145 la 245 milioane prin emisiune )-1 gratuită de trei acţiuni la patru. Şi ■-1 la această hârtie, Bursa a scontat de lec mult evenimentul. Concordia care depăşise 4000 a revenit la 3800. I. R. D. P. este în uşoară ameliorare la 1350 vechi şi la 1300 pui; producţie se menţine la nivelul de 25- 30 vagoane pe zi. Petrolul Block, ferm, la 1510, cele vechi şi 49, prima la pui. La Paris, pui cu vărsământul integral fac 139 franci. Redevenţa susţinută la 1650. Forajul a încheiat la 1400. Petrolul Românesc mai realizează un avans progresând la 1725. Banca Minelor e cerută la 800. Sospiro la 800. România Petroliferă s-a făcut la 1250. Despre bogăţia minelor de petrol din California, ziarele americane anunţă minuni. Se repetă, acolo scenele ce se citesc în relaţiile asupra descoperirei vinelor de aur în acele regiuni. O istorioară, interesantă și tipică e următoarea: datează de câteva luni. La Los Angeles există un club anume Duck Club, foarte select şi unde numai înscrierea costa 500 dolari. Clubul avea casă şi curte proprie. Intr’o bună zi, un agent al lui Standard Oil vine la secretarul clubului şi-o oferă o sumă fabuloasă, în schimbul permisiei de a săpa un puț în chiar curtea clubului. Cu sistemul Rotary lucrările merg strună, se atinge repede stratul de petrol. D-nii membrii al clubului primesc fiecare o participație de multe zecimi de mii de dolari pe lună. Şi-au ales bine sediul lor. Producţia petrolului în California în Mai a fost de 628.000 barile pe zi. Se forează pe capete. Constatăm din nou că, bancarele nu mai sunt aşa de părăsite ca acum şase luni şi că cererea a devenit mai activă. Marmorosch Blanck 760; Banca Românească 660; Banca de Credit 550; Banca Comercială Română 540; Banca Generală 360; Banca de Scont 390. In asigură,il avem: Dacia 1900; Generala 850; Urania 420. In navigaţii, linişte. Situaţia se ameliorează încet In Anglia şi chiar în Franţa unde greutăţile au fost mari până acum. Tonajul încărcat în porturile franceze de 583.000 tone în 1922, a atins 699.000 tone numai în primele trei luni din 1923. Reşiţa s’a întărit puţin la 1625. S’a constituit în fine comisiunea de repartiţie a nouei subscripţiuni. Mica se întăreşte metodic. A ajuns la 1100. *** Cel mai bogat oameni din lume, după New York Times sunt: Henry Ford, fabricantul de automobile, 550 milioane dolari; John D. Rockefeller 500 milioane dolari; ducele de Westminster, Basile Zaharoff, Hugo Stinnes, Percy Rockefeller, doi japonezi și un mahardja indian, intre 100 și 300 milioane dolari. Surprinzător e faptul că John D. Rockefeller a trecut în rândul al doilea, detronat fiind de Ford. Viator Importat din Hermann — CHESTIA SECHESTRĂRII MĂRFURILOR DE STATUL ROMAN — Mai mulţi importatori de mărfuri din Germania întrebândune care e situaţia acestor mărfuri şi dacă ele pot fi sechestrate de către statul român, ne-am interesat la ministerul de finanţe, de unde am obţinut următoarele interesante lămuriri: Conform paragrafului 18 anexa II a părţii 8“ din tratatul de pace de la Versailles, toate statele învingătoare au dreptul să sechestreze creanţele germane rezultate din furnituri de mărfuri şi asemănătoare, la dovedirea neîndeplinirii obligaţiunilor de reparaţiuni, cu rea credinţă. La acest drept n’a renunţat, până acum formal decât Anglia Marile bănci din Capitală au făcut dealtfel acum doi ani un demers colectiv pe lângă ministerul de finanţe, arătând importanţa reluărei relaţiunilor comerciale cu Germania şi cerând să se precizeze oare e stuaţia mărfurilor sosite acum de acolo. Ministerul de finanţe a răspuns că statul nostru n a renunţat încă la acest drept acordat prin tratat, însă nici nu face deocamdată uz de el. In momentul insă când guvernul român ar constata o reacredinţă din partea statului german ar putea face uz de drepturile conferite prin triajul de pace. : *s * Rezultă deci din cele de mai sus că mărfurile ce sosesc din Germania nu sunt supuse sechestrărei fără însă ca guvernul român să fi renunțat la dreptul de a o decide când și dacă va socoti-o nimerit. Pâinea neagră numai la brutării diintr’o ordonanţă complimentară dată de primăria Capitalei se interzice ca desăvârşire brutarilor să furnizeze pâinea neagră restaurantelor, bodegilor, cârciumilor, etc., sau să o transporte în altă parte, ea fiind destinată a se vinde numai la localurile de fabricaţiune. Făina neagră se va întrebuinţa nunta pentru fabricaţiunea de pâine, fiind strict oprit a se întrebuinţa pentru fabricate de simigerie sau la pâinea de secară. Contravenienţii vor fi pedepsiţi conform erei contra speculei. — ■ ! Comerţul Britanic Din Buletinul pe Mai al parlamentului comerţului exterior englez, extragem următoarele : Importul în Aprilie în Regatul Unit a fost de 86 milioane lire şi exportul de 62 milioane plus 12 milioane export de produse străine şi coloniale. O comparaţie directă cu lunile precedente nu este cu putinnţă pentru că de la 1 Aprilie comerţul între statul liber irlandez şi destul regatului este trecut ca străin. Ţinându-se seamă de acest fapt, reese că comerţul pe Aprilie a făcut progrese în raport cu cel din Martie. Interesant este faptul că în mai acest an, Europa Centrală a avut o participaţie mai mare ca importul în Anglia ca ia aceiaşi lună din 1922, exportul Rusiei pentru Anglia înregistrează însă o scădere ajungând la 900.000 lire engleze în cursul primului trimestru 1923 4,9 milioane lire în primul trimestru 1922. Deşi preţul fierului s’a urcat, producătorii n’au profitat mult de această împrejurare pentru că majoritatea vânzărilor s’a făcut anul acestta înaintea acelei urcări. In ceea ce priveşte fierul lucrat şi oţelul, fabricile sunt destul de bine ocupate. * * * Industria telefonică engleză înregistrat un succes în Manciuria. O fabrică de telefoane automatice din Liverpool a obţinut o comandă de unu şi jumătate milioane yeni (160.000 lire Sterlinge) pentru instalaţia în Dairen (Manciuria) a unui serveiu automatic pentru 5.000 abonaţi. Comanda a fost dată de guvernul japonez; concurența străină fusese îndârjită. In Orientul depărtat există până acum 16 servicii telefonice automatice în Charbin, Sangai. Și Tokio adoptat sistemul „Strowger“ fabricat din compania din Liverpool. O altă comandă, mult mai importantă, a fost făcută tot de Japonia Societăţei Metropolitan Vickers Electrical Export Company. E vorba de două mari maşini turbo-alternatoare cu toate accesoriile, fiecare producând 25 mii kilowaţi cu 1800 revoluţiuni pe minut. Aceste două maşini vor fi cele mai mari din Orient. Staţia de forţă va fi aşezată la Amagsaky, lângă Osaka şi va procura curentul acestui centru industrial. In materie de automobile, se vorbeşte mult de Triumph Car al unei societăţi din Coventry. Motorul e mic dar foarte puternic. Tot aşa, şi In aviaţie se construiesc aparate mici, monoplane ; pentru ministerul aerului s’a construit un nou triplan cu 2 helice și un motor de 450 cai putere. Săptămâna Comercială in străinătate scăderi în metalurgie, zahăr şi pielăria bruta Ca şi în săptămânaprecedentă, metalele au avut o tendinţă slabă, atât la New York cât şi la Londra. METALE După datele cele mai noi, producţia de fier a uzinelor americane a atins maximum capacităţii de producţiei din care cauză, au rămas oarecare stocuri care nu pot fi scurse cu uşurinţă," cu toate comenzile numeroase date de căile ferate" şi industria petroliferă. A scăzut la LONDRA cositorul cu 20 shilingi cotând circa 200 lire per tona; deasemenea a "scăzut plumbul cu cinci schilingi, zincul cu zece shilingi oferta depăşind cererea. In BELGIA şi FRANŢA,, din contră, se observă o animaţie mai mare, ceea ce a permis urcarea uşoară a preţurilor cu 25 franci la tona pentru fier şi oţel. Din Ruhr sosesc regulat transporturi de cols al cărui preţ până la 1 iulie rămâne neschimbat. TEXTILE In textile situaţia a fost foarteschimbătoare. După ce s’au notat urcări continue, a urmat apoi o slăbiciune generală în legătură, cu ştirile favorabile asupra condiţiunilor atmosferice şi în legătură, cu restrângere cererilor. In America, câteva fabrici chiar au redus mult fabricaţia. S’a cotat bumbacul la New-York 27.50 centi, la Havre însă, prin scăderea francului francez, preţul s’a ridicat, având o tendinţă fermă, a ajuns până la 590 bumbacul brut. Produsele manufacturate au avut o tendinţă mai susţinută, aşa preţul bumbacului în pachete s’a ridicat cu un dinar la livră. COLONIALE In coloniale s’a remarcat scădere la zahăr, tonul fiind dat de piaţa New-York unde dela 8.50 centi per livră, cât cota pe la finele lunei Mai a scăzut la 7.15 din cauza desfacerii unei părţi din stocurile acumulate în vederea unei urcări pe care se conta cu siguranţă. Aceasta a avut oarecare efect şi asupra pieţelor europene.* Astfel’ In Franţa, cu toată deprecierea francului, zahărul s’a cotat sub 290 franci per 100 kgr. Cafeaua, de data aceasta, a fost puţin mai fermă, mai ales în ţările producătoare; acelaşi lucru se poate spune şi despre orez. CEREALE In cereale se fac tranzacţiuni mai importante în porumb şi ovăz cari au o tendinţă mai susţinută. Ştirile cu privire la recoltă sunt optimiste de aceia cumpărătorii nu se mai grăbesc să încheie tranzacţiuni pe termen mai îndelungat. PIELĂRIE In pielărie scădere aproape generală la pieile brute mai ales la cele exotice din cauză că, nu se pot obţine preţurile corespunzătoare costului materiei prime. Totuşi pieile brute sunt destul de scumpe vânzându-se cu 4,50 până la cinci franci per kgr. De altfel şi noi ne apropiem cu paşi repezi de această paritate mondială. In Germanei fabricile de tăbăcărie lucrează cu multă activitate deoarece prin scăderea măreei cererile au devenit şi mai numeroase. Este de observat că economia naţională neavând timpul să se adapteze noii deprecieri a mărci, o bună parte din articole fabricate revin mai ieftine ca oriunde. Astfel talpa crapon 70.000 mărci per kgru talpa obişnuită 50.000 mărci, bocs negru viţei 25.000 mărci, culori 15 la sută mai scump, box jumătăţi 18.000 mărci, chevreau 13.600 mărci. LEMNĂRIE In piaţa lemnului oarecare stagnare în Ceho-Slovacia căreia i s’a închis posibilitatea desfacerii în Germania prin scăderea mărcii şi în Belgia prin extinderea legii antidumping şi asupra Ceho-Slovaciei, în Suedia situaţia mai consolidată iar în Franţa cheresteaua este în urcare. reşii cu lei 22.50 iar Rangon şi Saigon cu lei 14.50 . până la 15.50. Aproape staţionare Cafea care s’a vândut Riio lei 68—70 lei, Santos 80—84 lei, Ceilon 115 lei preţul de angros în Bucureşti şi Sardele 14—16 lei cutia. Untdelemn Puget 118 lei iar Maubert 102 lei, untdelemnul grecesc ceva mai scăzut lei 74 per kgr. In oarecare urcare sarea de lămde de Viena lei 155 per kgr şi piper negru lei 51 per kgr. MANUFACTURA In manufactură foarte puţine tranzacţiuni cu tendinţă slabă, în mai toate articolele. Preţurile cerute de angrosişti nu se prea pot obţine şi când este vorba de vânzări pe ban; gata fac concesiuni uneori sub preţul de reaprovizionare angrosiştii ţin la preţ în credinţa că acestea totuşi se vor mai urca având în vedere tendinţa fermă din străinătate şi nestabilitatea leului. Se vinde bumbac englezesc Crompton lei 1000 baza; se poate găsi şi sub acest preţ. Marca Clegg si „Doi Llei” 930—960 pachetul. Bumbac italian Bianca lei 875, alte mărci mai inferioare lei 800—850. Sifoane începând dela 27 lei per metru. Indiane de la 32—55 metrul. Şaten îngust lei 40—50 lei metrul şi lat, 65 până la 85 metrul. Fabricile de postav din ţară au ridicat din nou preţul cu zece la sută de la 1 Iulie. Iată ultimei© preţuri pentru postav (136—140 cm. lăţime la fabrică în Bucureşti: Postav ser fin lei 330; Postav civil, fin lei 340; Postav, ser inchis I lei 320; Postav ser închis extra 270; Postav ser deschis extra lei 270; Postav civil extra lei 280; Postav Loden maron lei 185; Loden ser deschis lei 230; Loden ser închis lei 240; Loden în colori lei 228; Serge I în 5 colori lei 224; Serge II în 3 colori lei 210 Flanele vărgate (72cm. lăţime) 115 lei- calitate și 100 lei cal. N. V. M. Ioachim Londra subterana Societatea Metropolitan" din Londra a primit de la primăria Londrei încuviinţarea de a mări staţiunea metroului Piccadilly- Circus, care e aproape tot atât de mare ca şi piaţa cu acelaş nume. Pornind de la iniţiativa societăţii „Metropolitan", inginerul Thompson a făcut câteva proiecte mari pentru clădirea unui al doilea oraş întreg sub zidurile capitalei britanice. Acest oraş subteran care ar avea avantajul să nu fie expus influenţelor atmosferice, ar înlătura totdeodată criza de locuinţe ar descentraliza întreaga circulaţie, îndepărtând şi lipsa de lucru care copleşeşte şi astăzi unele straturi sociale din Anglia. In ţară urcăm la alimente şi postavuri In ţară notăm deocamdată ridicarea preţurilor la articolele în le- I gătură cu făina. După brutari, iar bricele de paste făinoase sunt ne- I voite să, urce preţul cu 3,50—4,50 la kgr. S’au urcat apoi toate articolele al căror export este îngăduit con form noului regim. Aşa ouăle în I detail au ajuns lei 3.50 bucata, un tura dela 60 la 70 lei kgr. Lemnek pe loc 5.200 până la 600 lei vagonul COLONIALE I In celelalte, articole, puţină schîmbare, la unele fiind uşoare fluctuaţiuni în jos la altele în sus. Astfe în coloniale scăderea zahărului îi I străinătate s'a repercurtat şi asupna noastră vânzându-se subt 40 lei uneori chiarîn detail. . La Galaţi s'a vândut zahăr jos polonez cu lei 38.50 iar zahăr cubit Ceho-Slovac cu lei 40.75 şi tendinţe este de astădată, mai slabă. Dease menea orezul a nomit o uşoară scădere vânzându-se plasat la Bucu Exportul vitelor CONTINGENTARILE FĂCUTE IN NATURA SI IN BANI Ziarul nostru a semnat acum câteva zile că, în urma aplicării nouilor taxe de export pentru vite, deţinătorii de permise căpătate în baza cotelor de contingentare, cari urmau, potrivit legii vămilor, să plătească nouile taxe vamale, au făcut demersuri cerând respectarea drepturilor câştigate. Direcţiunea generală a comerţului din ministerul de industrie şi comerţ a întocmit, după cererea ministerului de finanţe, un referat, în care, după cât ştim, se declară pentru respectarea permiselor date in baza cotelor de contingentare. De aceiaşi părere pare am şi d. D . Gheorghiu, secretar general al ministerului de finanţe, cu rezerva insă ca să nu se admită vechile taxe de export (adică o mie lei in loc de zece mii Lei de cap de vită) decât numai acelor exportatori cari au depus cota IN NATURA. Cât priveşte posesorii de permise cari au depus COTA IN BANI, aceştia vor urma să plătească nouile taxe de export. Rămâne totuşi de văzut ce soluţionare se va da unei chestiuni tot atât de importante, aceia a restituirii sumelor vărsate de exportatori drept cotă de contingentare, ştiut fiind că sumele depuse în acest scop ar întrece cifra de 20 milioane lei. După câte suntem informaţi Luni 25 curent se va lua o hotărâre decisivă în ambele chestiuni aflate în desbateri, în urma căreia se vor comunica telegrafic punctelor vamale măsurile luate. CRONICA NAVIGAŢIEI Braţul şi îmbucătura Sulinei Calajul vaselor şi dispoziţiile circularilor comisiunei Europene a Dunărei La 11 Noembrie 1911 Comisiunea Europeană a Dunărei, în vedere că vasele cari intrau în Dunăre creşteau mereu atât ca tonaj cât ca calaj respectiv cu adâncimile foarte variabile ale canalurilor navigabile, a publicat o circulară către navigatorii prin care atrăgea atenţiunea acestora că în consideraţia acestor dese schimbări de adâncimi şi, în scopul de a înlesni pe cât posibil navigaţiunea, calajul să fie menţinut de la portul de plecare până la mare cu un picior englez mai puţin de ultima minimă adâncime afişată la Agenţia Pilotajului. înainte chiar de a se publica această circulară, toate Agenţiile de Pilotaj ale G. E. D. — adică acelea de la Tulcea, Galaţi şi Brăila — chibzuiseră de a însărcina unul sau doi piloţi în rând de serviciu ca să controleze şi să raporteze calajul real al vaselor ce căpitanii declarau gata de plecare la vale. Acest serviciu de control foarte bine chibzuit, — făcut de Înşişi piloţii în rând de serviciu — se făcea conştiincios fără nici o părtinire căci implica răspundarea lor directă faţă de Comisiunea Europeană. S’a observat cu stricteţă această măsură până la isbucnirea războiului European. Acum nici că se mai vorbeşte deşi aceiaşi circulară urmează a sta afişată la toate serviciile C. E. D.X- -KVasele pleacă de la portul de încărcare după cum crede fiecare mai convenabil, cu calaje necontrolate, mai cu seamă acelea cari, beneficiind de dispoziţiile circularei No. 5 din 10/XI/911 a C. E. D., trec direct la larg traversând portul Salina, cu o atare viteză că nici serviciul gardienilor (Bossmen) nici serviciul de pilotaj de vară nu sunt în stare să le controleze căci brazda ce fac în mersul lor ridică nivelul apei deasupra calajului până la un picior și un picior și jumătate fie la proră, fie la pupă — la pupă mai cu seamă din cauza vitezei rotatoare a elicei. Din multele vapoare trecute de la deal direct la mare necontrolate, cel din urmă a fost vaporul „Themis“ sub pavilion egiptean care avea un calaj de 19 picioare şi nu se ştie câţi inci (Incile nu s-au putut calcula din cauzele arătate mai sus). Controlul, scăpat sau omis la portul de plecare, s-ar putea face perfect de bine la larg după eşirea şi ancorarea vaporului la radă unde se ştie că apa fiind sărată vasul saltă (se ridică) între 4 luni. şi 6 inci — după tonaj şi construcţie — s’ar putea face, zic, după planul de construcţie ce căpitanii ar trebui să supună autorităţilor în drept. Pe lângă cele arătate pentru porturile din interiorul fluviului, de unde vasele pleacă necontrolate, adaog că aci, în portul Sulina, se întâmpla ceva mai ciudat căci, din cauza diferitelor intervenţiuni şi concesiuni obicinuite, unele vapoare cari urmau să iasă la larg nu aveau niciodată siguranţa indicaţiunei unui calaj cert sau bine stabilit relativ cu adâncimea imbucăturei aşa că, unele eşeau la larg cu X. picioare X. inci, iară altele X picioare X inci plus X şi, ce era mai bătător la ochi, cu o înclinaţie (canaristie) variind între 8 şi 15 grade, dovadă ultimul vapor belgian numit „Tunisier11 care tocmai din aceste cauze s’a împotmolit la bifurcaţia canalurilor dela îmbucătura. ţţ * A trebuit să se întâmple acestfc accident pentru ca căpitanul portului C. E. D. să pue „halimalei“ rămasă încă din timpurile „Cârc SeMarice“ dispunând în mod absolut și inrevocabil ca, deocamdată, vasele să iasă la larg cu un calaj real de 18 picioare engleze fie trasitând prin canalul natural, fie prin cel artificial (dragat) adâncimea, acestora fiind de 19 p. c. Farul Chestia lemnelor de foc In legătură cu hotărârea guvernului, exprimată prin jurnalul consiliului de miniştri No. 1291, din 19 Iunie a. c., şi publicată in Monitorul Oficial No. 63 din 22 curent, prin care exportul lemnelor de foc este condiţionat de o cotă egală cu cea cerută la export, incercările forestiere se afirmă că factorii în drept intenţionează înfiinţarea unui oficiu de aprovizionare a lemnelor de foc, oficiu care ar urma să se ocupe cu distribuirea lemnelor autorităţilor publice din cotele de contingentare, depuse de către exportatori. Se crede că noului oficiu ii se va da o compoziţiune In sensul oficiului pâine! şi al făinei, fără de hotărârea căruia nu s’ar putea face nici un export de lemne de foc.