Argus, iunie 1923 (Anul 14, nr. 3030-3055)

1923-06-25 / nr. 3051

Arta de a însera cu succes o poate afla oricine prin „Radar- Publicitate” Bucureşti, Strada G-ral Bert­­helot 1. închiriez casă 30 camere, 2 etaje, centru pentru hotel sau întreprin­dere comercială. Informaţiuni Oster­­setzer, strada Mârzescu 24.U NGSRAM Cel mai kn bec! LEGEA IMPOZITELOR I******1iiw®* * ———————— ——————■ instrucţiuni noul cu privire la normele de aplicare a legei impozitelor Ministerul de finanţe a trimis ad­ministratorilor financiari următoa­rea circulară (No. 62.921 din 21 Iunie 1923) care complectează instrucţiu­nile pentru aplicarea legii impozi­telor . COMERCIALII AMBULANŢI 1) Comercianţi şi ambulanţi, adică acei cari işe desfac mărfurile pe ta­rabe, în pieţe publice, sau umblând pe stradă, fără a avea magazin nici stabilitate, se vor considera ca fă­când afaceri ocazionale, cu toate că exercită comerţul tot anul, și decî comisiunile ÎI vor impune conform cu dispozitiunile art. 53 din lege, iar impozitul se va încasa dintr’odată pe tot anul, atunci când i se va înmâna procesul verbal de impunere. înca­sarea se va face prin agentul sutor­biei respective sau secretarul com­pieî dacă el este agentul suburbiei. Acei cari din diferite motive nu a fost impuşi de către comisiune, va fi impuşi conform procedurei preva­zută, la art. 95 din lege, iar Încasare se va face imediat. COMERŢUL IN BÂLCIURI Ş­I STAŢIUNI BALNEARE II. Comercianţii, precum şi ace cari realizează venituri în bâlciuri ş Staţiuni balneare, aceste întreprin­deri neprezentând caracter de conti­guitate, întrucât comerţul se exercită un timp limitat, se vor considera ca făcând afaceri ocazionale şi dec­ă vor fi impuşi, pentru veniturile o realizează în timpul bâlciului sau­­sezonului, conform art. 53 din legi și cu procedura prevăzută în art. 95 iar încasarea se va face imediat. Faptul că acești contribuabili vor fi exercitând în mod continuu un co­m­erț, industrie sau profesie, în altă parte, nu împiedică, întru nimic in­­punerea și încasarea imediată, după procedura prevăzută la art. 53, căci atunci când vor face declaraţie de impunere pentru anul următor vor putea să prezinte chitanţele sub care au plătit impozitele pentru câş­tigurile realizate în bâlciuri şi comi­siunile vor ţine seama de ele, scăr­zându-se din venitul total sumele de­ja taxate, aceasta însă numai în ca­zul când vor putea proba că în ve­nitul declarat se cuprinde şi venitul deja taxat. Acei care exercită în aceste loca­lităţi, comerţul, industria sau profe­sia în mod continuu tot anul, vor fi impuşi după regula generală de co­misiunile de recensământ. In toate cazurile când se aplică dispozitiunile art. 53, impo­zitul se va calcula conform cu dispozițiun­ile pa­ragrafului 130 alin. b din instructi­uni, adică, la venitul constatat, se a­­­plică, cota prevăzută în lege la impo­zitul elementar, iar nu cota prevă­zută pentru impozitul prevăzut la ca­pitolul VI. Aceste venituri vor intra în calcu­lul impozitului global pe anul ur­mător. IMPOZITUL MINIMAL III. Impozitul minimal prevăzut­­­e art. 54 se va incasa pe un an. El se poate încasa imediat ce se dresează, actul de impunere, iar descărcarea se va face în matricolele rol formu­lar No. 4. In toate cazurile de mai sus, pana când se vor confecţiona registre de chitanţe speciale, încasarea se va face cu registrele de chitanțe formu­lar vechi, mentinându-se pe ele, fe­lul impozitului încasat. Pentru cazurile de la No. 1 şi 2, în­trucât rolurile nu sunt încă gata, în­casarea se va nota chiar în cotorul procesului verbal de impunere, fă­cându-se menţiune de suma încasată, numărul şi data chitanţei. Această notă se va face numai de perceptor sau contabil. După­ ce veţi primi roluri, aceste încasări vor fi descărcate în ele. ÎNCASAREA impozitului la DOBÂNZI IV. Se vor lua măsuri pentru exe­cutarea dispoziţiilor § 51 din instruc­ţiuni, referitoare la încasarea impo­zitului mobiliar la dobânzile plătite de comercianţi, dobânzi rezultate cu ocaziunea vânzărilor de mărfuri pe credit, atât în ţară cât şi în străi­nătate. Se va pune în vedere băncilor şi altor instituţii de credit prin inter­mediul cărora se fac asemenea plăţi ca să reţină şi să verse impozitul cuvenit. Se va explica că impozitul se aplică numai asupra dobânzei , este datorit numai în cazul când dobânda se achită, separat şi deci nu intră chiar în preţul de cumpărări a măriei. Sunt comercianti care au obţinut hotărîri judecătoreşti prin care cumpărătorii sunt obligaţi a plăti pe lângă, preţul convenit al măriei şi o dobândă stabilită de in­stanţele judecătoreşti. Cu ocaziunea stabilirei impozitului pe întreprinderile comerciale şi in­dustriale, comisiunile vor avea grije să observe registrele comercianţilor şi a nota pe tot­ acei cari au plătit dobânzi, spre a se verifica în urmă dacă, s’a reţinut şi vărsat impozitul nobiliar la aceste dobânzi. IMPUNERILE CELOR CE LO­­CUESC IN STRAINATATE V. Prin art. 64 alin. II din lege, se prevede că pentru locuitorii din ţări străine cari trag venituri din ţară şi ale căror venituri globale din străi­nătate nu se pot determina, impozi­tul asupra venitului global, se înlo­­cueşte cu o supra­cotă care se adau­gă, la cota stabilită de lege pentru impozitul elementar respectiv. Acea­stă supra­cotă este de jumătate din cota impozitului elementar, fără a­­diţionale. Se vor da instrucţiuni comisiuni­­lor ca, pentru impozitele elementare cari se stabilesc pe cale de impuneri, să,execute întocmai aceste dispozi­­ţiuni, aplicând cota sporită, chiar in procesul verbal de impunere la m­omentar. Dacă sunt mai mult­ asociaţi la o întreprindere din care unul este lo­cuitor al altei ţări, se va stabili im­pozitul comercial cu cota legală, iar partea din beneficiu cuvenită celui din străinătate se va impune sepa­rat cu jumătate din cota de la ele­mentar. Operaţiunea aceasta se va face chiar în procesul verbal de im­punere a asociaţiei, ea fiind obligată fa. plăti impozitul pentru asociatul d­in străinătate din vechijil venitul ce le cuvine.­­- Această cotă sporită nul se aplică - In cazurile prevăzute de art. 3 ali­­­­niatul IV şi în cazurile similare de REŢINERILE VI. Pentru veniturile cari se ta­xează pe cale de reţinere, cum sunt: dividende, tantiesme, salarii, depozite­­ la bănci, etc., supracota se va retine­­ de către acei cari fac asemenea­­ plăţi. Veţi pune dlar în vedere băn­­­­­ilor şi institutiunilor de credit prin ■ care în mod obicinuit se face plata­­ veniturilor în străinătate, ca la plata unor asemenea venituri să reţină­­ impozitul cu cota sporită. ■ Aceste instituţiuni de credit vor­­ reţine impozitul cu cota sporită, chiar dacă, plata se face în ţară însă ■ cel care încasează este o persoană bine cunoscută, ca fiind locuitor al altei ţări. Dobânzile cuvenite la depozitele fă­cute de români emigraţi provizoriu in străinătate şi aflaţi în condiţiu­­nile art. 3 din lege, nu vor fi taxate cu cota sporită, dacă, dobânzile nu se expediază în străinătate. Dispoziţiunile art. 64 alin. II, nu se aplică la veniturile mobiliare care au luat naştere In anul 1922, deşi a­­ceste venituri se achită In cursul a­­cestui an, căci aceste venituri sunt supuse la impozit după legea din 1921. COMRŢUL TEMPORAR VII. In cazul când un comerciant, exercitând comerţul mai puţin de un an întreg, fără a fi încheiat un bilanţ în regulă, venitul sup­us la im­pozitul comercial determinându-se după cifra de afaceri raportată la un an întreg după cum se prevede în § 105 din instrucţiuni, calculul impo­zitului complimentar se va face conform § 108 din instrucţiuni, avân­­du-se în vedere cifra de afaceri şi beneficiul raportat la un an întreg, iar nu cel rezultat în timpul cât s’a exercitat efectiv comerţul. VASELE PLUTITOARE VIII. Proprietarii vaselor plutitoa­re se impun, când ei înşişi le exploa­tează, la impozitul comercial ; când însă le închiriază altora, se impun la impozitul profesional, iar nu la impozitul pe clădiri, vasele neputând fi considerate ca imobile. CLĂDIRILE CU SCUTIRE DE IMPOZITE IX. Venitul clădirilor care se bu­cură de scutirea de impozite, fie că sunt construcţii noi, fie că sunt din cele refăcute, şi care intră în preve­derile art. 121 aliniatul 4 din lege, nu intră in compunerea venitului global al proprietarului, pe primul an când se percep, ci în anul urmă­tor, căci conform dispoziţiunilor art. 60 şi § 154 din instrucţiuni, venitul global se compune din veniturile a­­nului precedent, şi imobilul în anul precedent nu a produs niciun venit, fiind sau în stare de ruină, sau în curs de reparaţii. Veniturile prez­um­a­te ale terenuri­lor devenite virane, care sunt scutite de impozitul elementar, conform art. 1221 al. 1, sunt impozabile la global, întrucât pentru aceste terenuri veni­tul este cuprins în creșterea valorii lor venale. CASELE AGRICULTORILOR : X. Casele agricultorilor care sunt­­ scutite de impozitul elementar, con­form art. 17 al. 1 din lege, sunt scu­tite și de impozitul pe venitul glo­bal, dacă proprietarii lor, având ve­nituri peste 10.000 lei, ar fi impoza­bili la global. Întrucât venitul aces­tor case este considerat ca fiind cu­prins în venitul supus la impozitu agricol. XI. Conform dispozițiunilor art. 41 și pe baza avizului Comisiunei cen­trale fiscale, determinarea beneficiu­lui net impozabil la arendaşii de pă­mânt care nu au contabilitate regu­lat ţinută, se va face aplicându-se la valoarea locativă stabilită de recen­sământ pentru pământul ce cultivă coeficientul unu. ; XII. S’a observat că, sunt Admini­­­■ straţii financiare care nu percep im- I pozitul mobiliar când se prezintă la viză acte prin care se cezionează • drepturi incorporate sau se fac con­­­ cesiuni miniere, sau redevenţe, mul­­■ numindu-se a se încasa numai taxele­­ de înregistrare şi timbru proporţio­nal. Prin art. 23, al. 6, se prevede cate­­­­goric că la toate aceste ceziuni şi concesiuni se percepe impozitul mo­biliar, chiar dacă, preţul concesiune! sau ceziunea se dă dintr’o dată şi nu are caracter de periodicitate. Se vor lua măsuri să­ se aplice În­tocmai aceste dispoziţiuni. XIII. Trecerea în matricolă a ve­niturilor clădirilor se va face astfel ca in fiecare căsuţă să se treacă imobilul respectiv. Dacă, fă­cându-se descrierea pe a­­partamente, imobilul având mai multe apartamente, nu încape în că­suța respectivă, descrierea se va sim­plifica, făcându-se pe corpuri, iar a­­partamentele se vor enunța în total. Astfel : „Clădire compusă din 3 prăvălii şi 6 apartamente de locuit, având in total 15 camere sau „Corpul de pe dreapta compus din 2 apartamente de locuit, având in total 8 camere corpul din strângă, etc.“. Nu se va întrebuinţa clar pentru imobil decât o simgură, căsuţă, XIV. Scăderile din impozite pen­tru venituri mici prevăzute de art. 68 din lege, se fac din toate venitu­rile contribuabilului prevăzute la aliniatele 1, 2 şi 3, dacă un contri­buabil are venituri din toate aceste surse, cu toate că sunt în comune di­ferite, iar nu numai din unul din venituri, dacă bine­înţeles, felul ve­­nitului în parte, nu depăşeşte cuan­tumul stabilit prin lege şi veniturile totale nu depăşesc de 10.000 lei. SARCINELE DE FAMILIE XV. Scăderile pentru sarcini de familie­ se fac numai din impozitul cuvenit la un singur fel de venit și se operează asupra totalităţii impo­zitului, dacă acest venit se trage din comuni deosebite. Astfel, dacă un contribuabil are pământ în diferite comune și veniturile sale totale nu depășesc de 10.000 lei, scăderea pen­tru sarcini de familie se face din impozitul agricol așezat în fiecare comună. IMPOZITUL COMPLIMENTAR XVI. Conform art. 61, punctul I, pentru stabilirea venitului global, se scad pe lângă: impozitele elementare prevăzute la cap. IV al legii, și im­pozitul complimentar. ciuntrnTin­ unnnm SINDICATUl MORARILOR DIN ROMllâ Socoteala Greşită Dorinţa agricultorilor de a deveni morari Domnul I. Dâlgeanu agricultor ne somează în partea ultimă a artico­lului său de ori apărut în ziarul „Universul“ cu No. 162 sub titlul „Simplă socoteală, dictatura mora­rilor în pofida agricultorilor” să­-i explicăm enigma ce crede D-Sa că există, anticipând că nu vom fi în stare să-i răspundem. De la început trebue să-i spunem d-lui Dâlgeanu că se înşeală amar­nic în socoteli şi că dacă şi-ar fi dat osteneala să facă un mic calcul exact— aşa cum l’am făcut noi pen­tru agricultori — ar fi văzut ime­diat că cete ce a scris sunt pure a­­beraţiuni. Ca să-i dovedim d-lui agricultor Dâlgeanu cete ce afirmăm ,vom­ fi nevoiţi să-i răspundem punct punct la afirmaţiunile sale. * * * Nu este adevărat că agricultorii fie ei mari sau mici au vândut grâul lor din recolta trecută cu 30.000 tei vagonul, ci din primă săptămână a lunei August 1922 ei au ridicat preţul grâului la 35.000 tei ajungând până la 42.000 tei va­gonul în luna Mai 1923. Arătările noastre oficiale către Ministerul de Industrie şi Comerţ făcute la vreme şi treptat cu ridi­­carea preţului la grâu, au dovedit exactitatea arătărilor noastre de­oarece Onor, Minister de Industrie şi Comerţ a aprobat, odată mărirea primei pentru Bucureşti de la 5.000 lei la 8500, iar al doilea după 15 Aprilie şi când a constatat că preţul grâului a trecut de 38.000 lei va­gonul, a mărit preţul făinei de pâine dela 3 lei la 3,50, iar cel al făinei de jimblă dela 5 lei la 6 lei, plus prima pentru întreaga ţară, grâul rechizi­­ţionat de Paşte pentru armată plă­­tindu-se de către Stat cu 38.500 lei vag. * * * Domnul Dâlgeanu afirmă lucruri neexistente când spune că Ministe­rul de Industrie şi Comerţ a fixat şi brutarii au admis 8 tei pentru k­g. de făină albă, deoarece deri­ziunea emisă de acest Minister fi­xează numai un preţ maxim al făi­nei negre la 5 tei kgr, lăsând ex­tracţia şi preţurile făinei albe li­bere. Domnul Dâlgeanu se întreabă de ce morarii caută să-şi schimbe ros­tul funcţiunei lor? Noi întrebăm la rându-ne pe d. agricultor Dâlgeanu, prin ce anume fapt morarii au depăşit rostul fun­­cţiunei lor, când ei prin fabricile lor n’au făcut şi nu fac decât să transforme grâul în făină, grâu pe care morarii l’au plătit şi’l plătesc agricultorului cu cel mai bun preţ posibil şi care numai prin nevoia morilor de a funcţiona s’a ridicat astăzi la 45.000 lei vagonul dela 10 mii cât era în 1926. Doreşte d. Dâlgeanu să se tran­sforme d-sa din agricultor în mo­rar? Suntem gata a-i pune la dis­poziţie, dacă oferta d-sale are o bază serioasă, ori câte mori are nevoie pentru că voim a-l face să simtă personal că beneficiile de care vor­beşte sunt cifre, închipuite şi că noi l’am ferici dacă sub restricţiu­­nile de azi ale măcinişului d-sa ar putea avea un beneficiu de 2000 lei la vagon, iar nu 90 mii lei cum d-sa îşi închipue. Ii declarăm solemn şi oficial că noi considerăm afacerea ca termi­nată dacă d-sa ne va plăti 7 mii lei măcinişul pentru vagonul de grâu, iar im 10 mii cât ar voi d-sa să, plă­tească şi-l invităm să treacă pe la noi ca să-i dăm imediat contractul semnat. II sfătuim însă înainte de a se face moral să-şi verifice încă odată socotelile ce şi-a făcut şi să vadă că dintr’un vagon de grâu de 10.000 kgr. şi cu greutatea hl. de 75 kgr. nu se poate scoate de cât 7500—7600 kgr. de făină; că din această făină extrăgând cele 4000 kgr. făină nea­gră cu preţul de­ 5 lei kgr. şi 3500 kgr. făină albă cu 10 lei kgr. plus 2300 kgr. tărâţe, pleavă şi praf cu lei 2 kgr. nu va putea prinde nici o dată şi ori­câte alte socoteli va face d-sa de­cât sumă totală de lei 59.600 iar nu suma de lei 72.500 la care în sfârşit d-sa în urmă revine, după ce înainte probabil greşeşte socotelile când arată că vânzând făina neagră cu 45.000 lei iar cea albă 100.000 lei totalul face 72.500 lei. * * * Concepţia d-lui Dâlgeanu că noi suntem cei ce voim să lovim In producătorul de grâu, este tot ce putea fi mai nedrept şi'l rugăm pe d. Dâlgeanu să întrebe „Uniunea Sindicatelor Agricole” în această privinţă dacă nu noi le-am făcut declaraţia că voim să plătim grâul ori cât de mult cu singură condiţie ca Statul să nu ne lege de picior piatra ce nu ne-ar lăsa să ne ridi­căm; aceasta pentru singurul mo­tiv că morile doresc a funcţiona şi ca să poată funcţiona ele trebue să aibă grâul pe care nu-l vor avea de­cât dacă el se va însemânţa cât de mult şi deci încuraja aceste însă­­mânţări prin sporirea de preţ. Cu acestea spuse terminăm adăo­­gându-i d-lui Dâlgeanu că noi nu ne amestecăm nici­odată în calcule pe cari nu le cunoaştem şi nici nu le pricepem, adică în meseria altuia. Sindicatul Morarilor din România B. GEORGESCU-FUEREA Preşedinte O gazetă din Iaşi, un dezacord cu ştirile primite de la ministe­­rul de domenii afirmă că nop­ţile reci din ultimele trei săp­tămâni, au făcut mare rău se­­mănătorlor în Moldova de Nord. Grâul a căpătat rugină. Chiar grim­ele cele foarte bune vor a­­vea o scădere de 30 la sută a­­dică 500 kgr. grâu la hectar. Grânele mijlocii vor avea o scă­dere de 50 la antă. Grim­ele târ­zii au atât tăciune, In cât nu fxu că chiar palul va a un fo­raj absolut nehrănitor. Orzele au rămas niște ogoare, stftrplturl, pline de rugină. Porumbul fiind o plantă tro­picală, n’a mai crescut. Răceala n'a servit nici măcar­­ viilor, căci mana a apărut deja in viile laşului **# Informaţiunea — pe care o re­producem ca titlu de document şi sub rezervă — e alarmantă şi descurajătoare. Ministerul de domenii socotim că ar trebui să ceară de urgenţă relaţiuni dela inspectoratele a­­gricole ale regiunei respective, și să dea un comunicat liniști­tor. . Combustibilul pentru industria metalurgică „Uniunea Industriaşilor Meta­lurgice din România“, a adresat metalurgiştilor din întreaga ţa­ră, următoarea circulară. Industria Metalurgică trece astăzi iarăşi printr-o foarte grea criza din cauza lipsei de combu­stibil. Această criză nu provine atât din cauza lipsei acestui mate­rial, cât mai cu seamă din cau­za prețurilor cu care acesta este oferit de către consumatori. Sunt întreprinderi cari, pentru a putea continua lucrul au fos­t nevoite a plăti 25—30.000 lei va­gonul de păcură. Pentru a putea pune capăt a­ cestei speciile fără seamăn şi a interveni ca această stare de lu­cruri să înceteze, avem onoare a vă ruga, să binevoiţi a dispune să ni se răspundă de urgenţă tri­miţându-ni-se datele exacte: 1. de cantitate de păcură, mo­torină, cărbuni şi cocs de turnă­torie întrebuinţaţi? 2. Cam­ sunt preţurile ce aţi plătit in ultima lună pentru a­­cest combustibil? Răspunsul d-voastră vă ru­găm să ni-l daţi cel mai târziu până la 30 iunie a. c. Uniunea Industriaşilor Me­­taluri­ce din România A­ rt . ■ I. BB pentru 3 ______——————,mmmmmasasa N­oua Societate a Atelierelor „VULCAN" Fabrică de Maşini *1 Vagoane, S. A. Bucureşti, Dealul Spirei Mori ţărăneşti, postamente de fier forjat 42” cu angrenaj 1 bucată npnfviî 'X 2 bucăfi 2 „ 1 pereche în Comenzi noi In timpul cel mai scurt Coase sine de Tobă Sfoară de Manila Carburatoare Seceratoare. Legătoare Manometrei Magnetorf Curele de Piele și Pur de Cămila în depozit la : „AGRARA" Soc. An. București: Str. Bursei No. * Brăila: Bulevardul Cuza No. 140. Craiova: Str. Unirei No. 100. Constanta: RnvaMtr • Principele Ferdinand pazargic. no. m bis. Giurgiu: t*h°v.rî M­ETA A SOLIT - SI­N -AIDE­ Comerciant bine introdus în cercurile comerciale ame­ricane reîntorcându-se la New-York preia ori­ce afa­cere corfiercială pentru im­port şi export. Oferte sub „American“ la Agenţia de Pub­. C. Adanian Sărindar DECIMĂLE­CANTARE DE CEREALE BASCULE VERIFICATE DIN FABRICA. C. Schsmber & Sohns fl. G. ffltzgersdorf î. „URANOS“ bucurești Birou: Str. Tudor Vladimirescu 1­ A Telefon 1168 Depozit: Str. Sevastopol No. 36 Telefon 13t7 Motoare „Diesel Leobersdorfer Maschinenfabrik A* G. WIEN 20 până la 200 H. P. din depozit până la 1000 H. P. după comandă W .G.Boxshall Representant General Str. Academiei No. 30 București Concursul de Turism La al ll-lea Concurs de turism al Automobil-Clubului Regal Român ce a avut loc între 30 Mai şi 6 Iunie a. c. pe un parcurs de circa 2400 Klm. următoarele premii au fost câștigate de un automobil: „STEYR" 6 col. 40 H. P. tip normal montat pe cauciucuri „Continental-Cord“ Cupa A. S. R. Principesa­ Elena. Marele premiu A. C. R. R. (Medalie specială de aur). Proba de regularitate (Plancheta de aur, singurul câştigător) Cupa C. V. Bibei­cu. Cupa Prefectura Poliţiei (309 m. supleţe) Premiul I, Plan­­chetă de argint. Cupa Banatului (3 klm. viteză după formulă) Premiul al ll-lea Efredalia de argint. Reprezentanţa Generală a automobilelor „STEIR“ NO! Industria Naţională de Petrol I. N. O. P. Societate anonimă pe acţiuni pentru întreprinderi de t­rai, exploatarea şi industrializarea petrolului în România. Capital social Lei 200.000.000.—­Prima emis. Lei 25.000.000 Sediul social: Bucureşti şi m­­ăgureni (Prahova) Prospect de Emisiune „Industria Naţională de Petrol“, Societate în nume colectiv, cu sediul în comuna Măgureni, județul Prahova, conform paragra­fului II din contractul transcris la Trib. Prahova sub N-rul 9/928 și publicat în Monitorul Oficial N-rul 253/923, a hotărât transforma­rea ei în societate anonimă pe acţiuni şi sporirea capitalului, sub denumirea de „Industria Naţională de Petrol, I. N. D. P.“, Societate anonimă pe acţiuni, cu sediul social în Bucureşti, strada Ştirbey Vodă, N-rul 160. Societatea este alcătuită din înşişi proprietarii de terenuri petrolifere cum şi delegaţii ţăranilor proprietari din cele mai renu­mite centre petrolifere, ca Buştenari, Băicoi, Ţintea, Măgureni, Gura Drăgomeşti, Copăceni şi Gura Vilioarei. Terenurile în întindere de circa 2.000.000 (două milioane) m. p. aparţinând societăţii, fiind explorate şi puse în valoare, scopul care se­ urmăreşte de societate este de a le exploata prin insta­­laţiuni de sonde, galerii sau puţuri şi prin construcţiuni de rafine­­rii şi ateliere, cointeresând astfel la întreprindere însuşi capitalul micului proprietar­. Capitalul societăţii va fi de Lei 200.000.000 (două sute mili­oane), repartizat în patru sute mii acţiuni la purtător a 500 lei fiecare. Din prima emisiune, suma de Lei 20.000.000 (două zeci milioane) este acoperită ferm de fondatori, ca aport social prin contracte de foraj şi asociaţie, precum şi prin diferite contracte de concesiune. Societatea lasă la subscripţia publică Lei 5.000.000 (cinci mili­oane), repartizaţi în zece mii acţiuni la purtător a cinci sute lei fiecare. Odată cu subscripţia vărsâmântului integral sau a primului vărsământ de 30 % (treizeci la sută), subscriitorii vor depune şi câte cei 50 (cincizeci) pentru fiecare acţiune spre acoperirea dife­ritelor cheltueli de constituire şi emisiune. Subscriitorii care vor face vărsăminte integrale vor beneficia de dividendele pe primul an. Subscripţia va Începe la 22 Iunie 1923 şi va fi închisă la 1 Iulie 1923 inclusiv, Comitetul de subscripţie rezervându-şi dreptul de­ a o închide înainte de ziua fixată şi de a repartiza acţiunile. Subscripţiile se vor face la: Banca Generală a Ţării Româneşti şi la sucursalele sale. Banque Belge pour L’Etranger, Bucureşti, Calea Victoriei. jj Banca Română de Comerţ şi Credit Praga, şi sucursalele sale. J Banca Ţărănească, Bucureşti. Banca H. O. Silbermann, Ploeşti şi lai Sediul Societăţii „I. N. D. P.u. Măgureni (Prahova). COMITETUL DE SUBSCRIERE Preşedinte : N. N. Săveanu, fost Secretar General la Interne, Deputat; Membrii: Daris Brediceanu, fost Ministru; Ing. M. Ma­­nolescu, fost Director General al Industriei, Director General al Băncii Ţărăneştii Gr. Ionian, deputat; Int. Lt.-Colonel Gh. Todi­­rescu, membru în Comitetul de direcţiune al Băncii Române de Comerţ şi Credit din Praga; D. Ioaniţescu, avocat, Deputat; Gh. Ma­­nolescu, avocat, Deputat; C. Brrsan, Deputat ; Haralambie Georgescu Andronache, director administrator al soc. I. N. C. P. Măgureni; Nicolae Philipovici; Doctor Sergiu Romaşcanu, George N. Gogoaşe, Constantin D. Stoenescu, administrator I. N. D. P. Mă­gureni, N. Ionescu Băicoi, petrolist; N. Dănescu, Ștefan I. Olaru, Cătălin Ţepeş, Nicolae Filip, G. O. Filip, V. Constantin­ Popescu, Ma­tein G. Ionitză, I. I. Drăghiceanu, St. Popescu, Gh. L Chivu, N. Avri­­geanu, I. Soare, P. Tănăsescu, Stelian Irina, Traian Stăncescu şi Dumitrache Ionescu, proprietari şi delegaţi ai proprietarilor de te­renuri petrolifere şi redevenţe în Băicoi, Buştenari, Ţintea, Gura Drăgănesei, Copăceni, Gura Vitioarei şi Măgureni, ca Minelor-Capital Vărsat de 1­60.000­ 000 Bucureşti, Str. N. Filipescu No. 7 PROSPECT DE EMISIUNE Banca M nelor­ bazându-se pe rezultatele obţinute, şi-a lărgit în anul curent considerabil activitatea sa din Industria Petrolului atât prin noua convenţiune ce a încheiat cu Societatea I. R. D.P., convenţiune în curs de executare, cât şi prin legăturile ce a rea­lizat cu Societăţile „Internaţionala“ şi „Concordia“, cu care conlucrează la formarea unui prim grup de zece sonde, în schela Gura Ocniţei, din regiunea Moreni. Pentru a duce la bun sfârşit indatorile luate Consiliul de Ad­ministraţie, in baza articolului 6 din Statute, a decis sporirea Ca­pitalului Social dela suma de Lei 60.000.000. — la suma de Lei 100.000.000 prin o nouă emisiune de Lei 40.000.000, Împărţită în 80.000 acţiuni la purtător, de 500 Lei valoare nominală fiecare Din această noua emisiune, se oferă spre subscriere vechilor acţionari un număr de 60.000 acţiuni şi anume una acţiune nouă la două vechi, restul de 20.000 acţiuni, rămâne la dispoziţia Con­siliului de Administraţie, pentru a uza de ele în interesul Societăţei. E­xercitarea dreptului de opţiune, se va face la sediul Băncei In Bucureşti, Str. Filipescu No. 7 (Piaţa Roseli)şi la Banca Cen­trală din Ploeşti cu începere de la 1 Iulie 1823 Inciuelv, intre orele 9-12, prezentăndu-se acţiunile spre ştampilare. Odată cu exercitarea acestui drept. Domnii acţionari vor face şi un prim vărsământ de 40 la suta din valoare nominală, adică 200 lei plus lei 30 la sută drept speze de emisiune, în total lei 230 de fiecare acţiune. Restul vărsămintelor se va chema ulterior, la epocile fixate de Consiliul de Administraţie. Neexercitarea drepturi de opţiune prin neefectuarea primului vărsământ până la data de 1 Agust 1923, atrage de drept şi fără nici o altă punere în întârziere, pierderea dreptului de opţiune. Nouile acţiuni, vor lua parte la divident, cu începerea dela 1 August 1923, în raporte cu vărsămintele efectuate. Consiliul de Administrație __JBMBBWBM—WMBWMIHXWHW­IPHIWKgMaaiMK^ Cazane de ftaur „Cornwall11 Societate Anonimă 1 buc. 3<J m’ 6 Atm uzat 1 buc, 50 m' 12 Atm nou 1 buc. 60 ms 8 Atm uzat 1 buc. 60 m* 10 Atm nou 2 buc. 80 ms 12 Atm nou 1 buc 100 m~ 10 Atm uzat, { 1 buc. 100 ms 13 Atm nou 1 buc- 120 ms 10.5Atm nou LIVRABILE PRO viPT Reprezentant general pentru Român a : Tracţiune Mecanică Bocu­r­eşti, Calea Victoriei 105 (Mfll® W I E N A­I'f'Ci.1®1®- J- Jacovascu­ — BUC ..RESTI — li (F 49, Streda fi tred virîc t ~*x*r**vdk Telefon Afj9i. u r*snjy'- -ar'* ■ I

Next