Argus, iunie 1923 (Anul 14, nr. 3030-3055)
1923-06-25 / nr. 3051
Arta de a însera cu succes o poate afla oricine prin „Radar- Publicitate” Bucureşti, Strada G-ral Berthelot 1. închiriez casă 30 camere, 2 etaje, centru pentru hotel sau întreprindere comercială. Informaţiuni Ostersetzer, strada Mârzescu 24.U NGSRAM Cel mai kn bec! LEGEA IMPOZITELOR I******1iiw®* * ———————— ——————■ instrucţiuni noul cu privire la normele de aplicare a legei impozitelor Ministerul de finanţe a trimis administratorilor financiari următoarea circulară (No. 62.921 din 21 Iunie 1923) care complectează instrucţiunile pentru aplicarea legii impozitelor . COMERCIALII AMBULANŢI 1) Comercianţi şi ambulanţi, adică acei cari işe desfac mărfurile pe tarabe, în pieţe publice, sau umblând pe stradă, fără a avea magazin nici stabilitate, se vor considera ca făcând afaceri ocazionale, cu toate că exercită comerţul tot anul, și decî comisiunile ÎI vor impune conform cu dispozitiunile art. 53 din lege, iar impozitul se va încasa dintr’odată pe tot anul, atunci când i se va înmâna procesul verbal de impunere. încasarea se va face prin agentul sutorbiei respective sau secretarul compieî dacă el este agentul suburbiei. Acei cari din diferite motive nu a fost impuşi de către comisiune, va fi impuşi conform procedurei prevazută, la art. 95 din lege, iar Încasare se va face imediat. COMERŢUL IN BÂLCIURI ŞI STAŢIUNI BALNEARE II. Comercianţii, precum şi ace cari realizează venituri în bâlciuri ş Staţiuni balneare, aceste întreprinderi neprezentând caracter de contiguitate, întrucât comerţul se exercită un timp limitat, se vor considera ca făcând afaceri ocazionale şi decă vor fi impuşi, pentru veniturile o realizează în timpul bâlciului sausezonului, conform art. 53 din legi și cu procedura prevăzută în art. 95 iar încasarea se va face imediat. Faptul că acești contribuabili vor fi exercitând în mod continuu un comerț, industrie sau profesie, în altă parte, nu împiedică, întru nimic inpunerea și încasarea imediată, după procedura prevăzută la art. 53, căci atunci când vor face declaraţie de impunere pentru anul următor vor putea să prezinte chitanţele sub care au plătit impozitele pentru câştigurile realizate în bâlciuri şi comisiunile vor ţine seama de ele, scărzându-se din venitul total sumele deja taxate, aceasta însă numai în cazul când vor putea proba că în venitul declarat se cuprinde şi venitul deja taxat. Acei care exercită în aceste localităţi, comerţul, industria sau profesia în mod continuu tot anul, vor fi impuşi după regula generală de comisiunile de recensământ. In toate cazurile când se aplică dispozitiunile art. 53, impozitul se va calcula conform cu dispozițiunile paragrafului 130 alin. b din instructiuni, adică, la venitul constatat, se aplică, cota prevăzută în lege la impozitul elementar, iar nu cota prevăzută pentru impozitul prevăzut la capitolul VI. Aceste venituri vor intra în calculul impozitului global pe anul următor. IMPOZITUL MINIMAL III. Impozitul minimal prevăzute art. 54 se va incasa pe un an. El se poate încasa imediat ce se dresează, actul de impunere, iar descărcarea se va face în matricolele rol formular No. 4. In toate cazurile de mai sus, pana când se vor confecţiona registre de chitanţe speciale, încasarea se va face cu registrele de chitanțe formular vechi, mentinându-se pe ele, felul impozitului încasat. Pentru cazurile de la No. 1 şi 2, întrucât rolurile nu sunt încă gata, încasarea se va nota chiar în cotorul procesului verbal de impunere, făcându-se menţiune de suma încasată, numărul şi data chitanţei. Această notă se va face numai de perceptor sau contabil. După ce veţi primi roluri, aceste încasări vor fi descărcate în ele. ÎNCASAREA impozitului la DOBÂNZI IV. Se vor lua măsuri pentru executarea dispoziţiilor § 51 din instrucţiuni, referitoare la încasarea impozitului mobiliar la dobânzile plătite de comercianţi, dobânzi rezultate cu ocaziunea vânzărilor de mărfuri pe credit, atât în ţară cât şi în străinătate. Se va pune în vedere băncilor şi altor instituţii de credit prin intermediul cărora se fac asemenea plăţi ca să reţină şi să verse impozitul cuvenit. Se va explica că impozitul se aplică numai asupra dobânzei , este datorit numai în cazul când dobânda se achită, separat şi deci nu intră chiar în preţul de cumpărări a măriei. Sunt comercianti care au obţinut hotărîri judecătoreşti prin care cumpărătorii sunt obligaţi a plăti pe lângă, preţul convenit al măriei şi o dobândă stabilită de instanţele judecătoreşti. Cu ocaziunea stabilirei impozitului pe întreprinderile comerciale şi industriale, comisiunile vor avea grije să observe registrele comercianţilor şi a nota pe tot acei cari au plătit dobânzi, spre a se verifica în urmă dacă, s’a reţinut şi vărsat impozitul nobiliar la aceste dobânzi. IMPUNERILE CELOR CE LOCUESC IN STRAINATATE V. Prin art. 64 alin. II din lege, se prevede că pentru locuitorii din ţări străine cari trag venituri din ţară şi ale căror venituri globale din străinătate nu se pot determina, impozitul asupra venitului global, se înlocueşte cu o supracotă care se adaugă, la cota stabilită de lege pentru impozitul elementar respectiv. Această supracotă este de jumătate din cota impozitului elementar, fără adiţionale. Se vor da instrucţiuni comisiunilor ca, pentru impozitele elementare cari se stabilesc pe cale de impuneri, să,execute întocmai aceste dispoziţiuni, aplicând cota sporită, chiar in procesul verbal de impunere la momentar. Dacă sunt mai mult asociaţi la o întreprindere din care unul este locuitor al altei ţări, se va stabili impozitul comercial cu cota legală, iar partea din beneficiu cuvenită celui din străinătate se va impune separat cu jumătate din cota de la elementar. Operaţiunea aceasta se va face chiar în procesul verbal de impunere a asociaţiei, ea fiind obligată fa. plăti impozitul pentru asociatul din străinătate din vechijil venitul ce le cuvine.- Această cotă sporită nul se aplică - In cazurile prevăzute de art. 3 aliniatul IV şi în cazurile similare de REŢINERILE VI. Pentru veniturile cari se taxează pe cale de reţinere, cum sunt: dividende, tantiesme, salarii, depozite la bănci, etc., supracota se va retine de către acei cari fac asemenea plăţi. Veţi pune dlar în vedere bănilor şi institutiunilor de credit prin ■ care în mod obicinuit se face plata veniturilor în străinătate, ca la plata unor asemenea venituri să reţină impozitul cu cota sporită. ■ Aceste instituţiuni de credit vor reţine impozitul cu cota sporită, chiar dacă, plata se face în ţară însă ■ cel care încasează este o persoană bine cunoscută, ca fiind locuitor al altei ţări. Dobânzile cuvenite la depozitele făcute de români emigraţi provizoriu in străinătate şi aflaţi în condiţiunile art. 3 din lege, nu vor fi taxate cu cota sporită, dacă, dobânzile nu se expediază în străinătate. Dispoziţiunile art. 64 alin. II, nu se aplică la veniturile mobiliare care au luat naştere In anul 1922, deşi aceste venituri se achită In cursul acestui an, căci aceste venituri sunt supuse la impozit după legea din 1921. COMRŢUL TEMPORAR VII. In cazul când un comerciant, exercitând comerţul mai puţin de un an întreg, fără a fi încheiat un bilanţ în regulă, venitul supus la impozitul comercial determinându-se după cifra de afaceri raportată la un an întreg după cum se prevede în § 105 din instrucţiuni, calculul impozitului complimentar se va face conform § 108 din instrucţiuni, avându-se în vedere cifra de afaceri şi beneficiul raportat la un an întreg, iar nu cel rezultat în timpul cât s’a exercitat efectiv comerţul. VASELE PLUTITOARE VIII. Proprietarii vaselor plutitoare se impun, când ei înşişi le exploatează, la impozitul comercial ; când însă le închiriază altora, se impun la impozitul profesional, iar nu la impozitul pe clădiri, vasele neputând fi considerate ca imobile. CLĂDIRILE CU SCUTIRE DE IMPOZITE IX. Venitul clădirilor care se bucură de scutirea de impozite, fie că sunt construcţii noi, fie că sunt din cele refăcute, şi care intră în prevederile art. 121 aliniatul 4 din lege, nu intră in compunerea venitului global al proprietarului, pe primul an când se percep, ci în anul următor, căci conform dispoziţiunilor art. 60 şi § 154 din instrucţiuni, venitul global se compune din veniturile anului precedent, şi imobilul în anul precedent nu a produs niciun venit, fiind sau în stare de ruină, sau în curs de reparaţii. Veniturile prezumate ale terenurilor devenite virane, care sunt scutite de impozitul elementar, conform art. 1221 al. 1, sunt impozabile la global, întrucât pentru aceste terenuri venitul este cuprins în creșterea valorii lor venale. CASELE AGRICULTORILOR : X. Casele agricultorilor care sunt scutite de impozitul elementar, conform art. 17 al. 1 din lege, sunt scutite și de impozitul pe venitul global, dacă proprietarii lor, având venituri peste 10.000 lei, ar fi impozabili la global. Întrucât venitul acestor case este considerat ca fiind cuprins în venitul supus la impozitu agricol. XI. Conform dispozițiunilor art. 41 și pe baza avizului Comisiunei centrale fiscale, determinarea beneficiului net impozabil la arendaşii de pământ care nu au contabilitate regulat ţinută, se va face aplicându-se la valoarea locativă stabilită de recensământ pentru pământul ce cultivă coeficientul unu. ; XII. S’a observat că, sunt Admini■ straţii financiare care nu percep im- I pozitul mobiliar când se prezintă la viză acte prin care se cezionează • drepturi incorporate sau se fac con cesiuni miniere, sau redevenţe, mul■ numindu-se a se încasa numai taxele de înregistrare şi timbru proporţional. Prin art. 23, al. 6, se prevede categoric că la toate aceste ceziuni şi concesiuni se percepe impozitul mobiliar, chiar dacă, preţul concesiune! sau ceziunea se dă dintr’o dată şi nu are caracter de periodicitate. Se vor lua măsuri să se aplice Întocmai aceste dispoziţiuni. XIII. Trecerea în matricolă a veniturilor clădirilor se va face astfel ca in fiecare căsuţă să se treacă imobilul respectiv. Dacă, făcându-se descrierea pe apartamente, imobilul având mai multe apartamente, nu încape în căsuța respectivă, descrierea se va simplifica, făcându-se pe corpuri, iar apartamentele se vor enunța în total. Astfel : „Clădire compusă din 3 prăvălii şi 6 apartamente de locuit, având in total 15 camere sau „Corpul de pe dreapta compus din 2 apartamente de locuit, având in total 8 camere corpul din strângă, etc.“. Nu se va întrebuinţa clar pentru imobil decât o simgură, căsuţă, XIV. Scăderile din impozite pentru venituri mici prevăzute de art. 68 din lege, se fac din toate veniturile contribuabilului prevăzute la aliniatele 1, 2 şi 3, dacă un contribuabil are venituri din toate aceste surse, cu toate că sunt în comune diferite, iar nu numai din unul din venituri, dacă bineînţeles, felul venitului în parte, nu depăşeşte cuantumul stabilit prin lege şi veniturile totale nu depăşesc de 10.000 lei. SARCINELE DE FAMILIE XV. Scăderile pentru sarcini de familie se fac numai din impozitul cuvenit la un singur fel de venit și se operează asupra totalităţii impozitului, dacă acest venit se trage din comuni deosebite. Astfel, dacă un contribuabil are pământ în diferite comune și veniturile sale totale nu depășesc de 10.000 lei, scăderea pentru sarcini de familie se face din impozitul agricol așezat în fiecare comună. IMPOZITUL COMPLIMENTAR XVI. Conform art. 61, punctul I, pentru stabilirea venitului global, se scad pe lângă: impozitele elementare prevăzute la cap. IV al legii, și impozitul complimentar. ciuntrnTin unnnm SINDICATUl MORARILOR DIN ROMllâ Socoteala Greşită Dorinţa agricultorilor de a deveni morari Domnul I. Dâlgeanu agricultor ne somează în partea ultimă a articolului său de ori apărut în ziarul „Universul“ cu No. 162 sub titlul „Simplă socoteală, dictatura morarilor în pofida agricultorilor” să-i explicăm enigma ce crede D-Sa că există, anticipând că nu vom fi în stare să-i răspundem. De la început trebue să-i spunem d-lui Dâlgeanu că se înşeală amarnic în socoteli şi că dacă şi-ar fi dat osteneala să facă un mic calcul exact— aşa cum l’am făcut noi pentru agricultori — ar fi văzut imediat că cete ce a scris sunt pure aberaţiuni. Ca să-i dovedim d-lui agricultor Dâlgeanu cete ce afirmăm ,vom fi nevoiţi să-i răspundem punct punct la afirmaţiunile sale. * * * Nu este adevărat că agricultorii fie ei mari sau mici au vândut grâul lor din recolta trecută cu 30.000 tei vagonul, ci din primă săptămână a lunei August 1922 ei au ridicat preţul grâului la 35.000 tei ajungând până la 42.000 tei vagonul în luna Mai 1923. Arătările noastre oficiale către Ministerul de Industrie şi Comerţ făcute la vreme şi treptat cu ridicarea preţului la grâu, au dovedit exactitatea arătărilor noastre deoarece Onor, Minister de Industrie şi Comerţ a aprobat, odată mărirea primei pentru Bucureşti de la 5.000 lei la 8500, iar al doilea după 15 Aprilie şi când a constatat că preţul grâului a trecut de 38.000 lei vagonul, a mărit preţul făinei de pâine dela 3 lei la 3,50, iar cel al făinei de jimblă dela 5 lei la 6 lei, plus prima pentru întreaga ţară, grâul rechiziţionat de Paşte pentru armată plătindu-se de către Stat cu 38.500 lei vag. * * * Domnul Dâlgeanu afirmă lucruri neexistente când spune că Ministerul de Industrie şi Comerţ a fixat şi brutarii au admis 8 tei pentru kg. de făină albă, deoarece deriziunea emisă de acest Minister fixează numai un preţ maxim al făinei negre la 5 tei kgr, lăsând extracţia şi preţurile făinei albe libere. Domnul Dâlgeanu se întreabă de ce morarii caută să-şi schimbe rostul funcţiunei lor? Noi întrebăm la rându-ne pe d. agricultor Dâlgeanu, prin ce anume fapt morarii au depăşit rostul funcţiunei lor, când ei prin fabricile lor n’au făcut şi nu fac decât să transforme grâul în făină, grâu pe care morarii l’au plătit şi’l plătesc agricultorului cu cel mai bun preţ posibil şi care numai prin nevoia morilor de a funcţiona s’a ridicat astăzi la 45.000 lei vagonul dela 10 mii cât era în 1926. Doreşte d. Dâlgeanu să se transforme d-sa din agricultor în morar? Suntem gata a-i pune la dispoziţie, dacă oferta d-sale are o bază serioasă, ori câte mori are nevoie pentru că voim a-l face să simtă personal că beneficiile de care vorbeşte sunt cifre, închipuite şi că noi l’am ferici dacă sub restricţiunile de azi ale măcinişului d-sa ar putea avea un beneficiu de 2000 lei la vagon, iar nu 90 mii lei cum d-sa îşi închipue. Ii declarăm solemn şi oficial că noi considerăm afacerea ca terminată dacă d-sa ne va plăti 7 mii lei măcinişul pentru vagonul de grâu, iar im 10 mii cât ar voi d-sa să, plătească şi-l invităm să treacă pe la noi ca să-i dăm imediat contractul semnat. II sfătuim însă înainte de a se face moral să-şi verifice încă odată socotelile ce şi-a făcut şi să vadă că dintr’un vagon de grâu de 10.000 kgr. şi cu greutatea hl. de 75 kgr. nu se poate scoate de cât 7500—7600 kgr. de făină; că din această făină extrăgând cele 4000 kgr. făină neagră cu preţul de 5 lei kgr. şi 3500 kgr. făină albă cu 10 lei kgr. plus 2300 kgr. tărâţe, pleavă şi praf cu lei 2 kgr. nu va putea prinde nici o dată şi oricâte alte socoteli va face d-sa decât sumă totală de lei 59.600 iar nu suma de lei 72.500 la care în sfârşit d-sa în urmă revine, după ce înainte probabil greşeşte socotelile când arată că vânzând făina neagră cu 45.000 lei iar cea albă 100.000 lei totalul face 72.500 lei. * * * Concepţia d-lui Dâlgeanu că noi suntem cei ce voim să lovim In producătorul de grâu, este tot ce putea fi mai nedrept şi'l rugăm pe d. Dâlgeanu să întrebe „Uniunea Sindicatelor Agricole” în această privinţă dacă nu noi le-am făcut declaraţia că voim să plătim grâul ori cât de mult cu singură condiţie ca Statul să nu ne lege de picior piatra ce nu ne-ar lăsa să ne ridicăm; aceasta pentru singurul motiv că morile doresc a funcţiona şi ca să poată funcţiona ele trebue să aibă grâul pe care nu-l vor avea decât dacă el se va însemânţa cât de mult şi deci încuraja aceste însămânţări prin sporirea de preţ. Cu acestea spuse terminăm adăogându-i d-lui Dâlgeanu că noi nu ne amestecăm niciodată în calcule pe cari nu le cunoaştem şi nici nu le pricepem, adică în meseria altuia. Sindicatul Morarilor din România B. GEORGESCU-FUEREA Preşedinte O gazetă din Iaşi, un dezacord cu ştirile primite de la ministerul de domenii afirmă că nopţile reci din ultimele trei săptămâni, au făcut mare rău semănătorlor în Moldova de Nord. Grâul a căpătat rugină. Chiar grimele cele foarte bune vor avea o scădere de 30 la sută adică 500 kgr. grâu la hectar. Grânele mijlocii vor avea o scădere de 50 la antă. Grimele târzii au atât tăciune, In cât nu fxu că chiar palul va a un foraj absolut nehrănitor. Orzele au rămas niște ogoare, stftrplturl, pline de rugină. Porumbul fiind o plantă tropicală, n’a mai crescut. Răceala n'a servit nici măcar viilor, căci mana a apărut deja in viile laşului **# Informaţiunea — pe care o reproducem ca titlu de document şi sub rezervă — e alarmantă şi descurajătoare. Ministerul de domenii socotim că ar trebui să ceară de urgenţă relaţiuni dela inspectoratele agricole ale regiunei respective, și să dea un comunicat liniștitor. . Combustibilul pentru industria metalurgică „Uniunea Industriaşilor Metalurgice din România“, a adresat metalurgiştilor din întreaga ţară, următoarea circulară. Industria Metalurgică trece astăzi iarăşi printr-o foarte grea criza din cauza lipsei de combustibil. Această criză nu provine atât din cauza lipsei acestui material, cât mai cu seamă din cauza prețurilor cu care acesta este oferit de către consumatori. Sunt întreprinderi cari, pentru a putea continua lucrul au fost nevoite a plăti 25—30.000 lei vagonul de păcură. Pentru a putea pune capăt a cestei speciile fără seamăn şi a interveni ca această stare de lucruri să înceteze, avem onoare a vă ruga, să binevoiţi a dispune să ni se răspundă de urgenţă trimiţându-ni-se datele exacte: 1. de cantitate de păcură, motorină, cărbuni şi cocs de turnătorie întrebuinţaţi? 2. Cam sunt preţurile ce aţi plătit in ultima lună pentru acest combustibil? Răspunsul d-voastră vă rugăm să ni-l daţi cel mai târziu până la 30 iunie a. c. Uniunea Industriaşilor Metalurice din România A rt . ■ I. BB pentru 3 ______——————,mmmmmasasa Noua Societate a Atelierelor „VULCAN" Fabrică de Maşini *1 Vagoane, S. A. Bucureşti, Dealul Spirei Mori ţărăneşti, postamente de fier forjat 42” cu angrenaj 1 bucată npnfviî 'X 2 bucăfi 2 „ 1 pereche în Comenzi noi In timpul cel mai scurt Coase sine de Tobă Sfoară de Manila Carburatoare Seceratoare. Legătoare Manometrei Magnetorf Curele de Piele și Pur de Cămila în depozit la : „AGRARA" Soc. An. București: Str. Bursei No. * Brăila: Bulevardul Cuza No. 140. Craiova: Str. Unirei No. 100. Constanta: RnvaMtr • Principele Ferdinand pazargic. no. m bis. Giurgiu: t*h°v.rî META A SOLIT - SIN -AIDE Comerciant bine introdus în cercurile comerciale americane reîntorcându-se la New-York preia orice afacere corfiercială pentru import şi export. Oferte sub „American“ la Agenţia de Pub. C. Adanian Sărindar DECIMĂLECANTARE DE CEREALE BASCULE VERIFICATE DIN FABRICA. C. Schsmber & Sohns fl. G. ffltzgersdorf î. „URANOS“ bucurești Birou: Str. Tudor Vladimirescu 1 A Telefon 1168 Depozit: Str. Sevastopol No. 36 Telefon 13t7 Motoare „Diesel Leobersdorfer Maschinenfabrik A* G. WIEN 20 până la 200 H. P. din depozit până la 1000 H. P. după comandă W .G.Boxshall Representant General Str. Academiei No. 30 București Concursul de Turism La al ll-lea Concurs de turism al Automobil-Clubului Regal Român ce a avut loc între 30 Mai şi 6 Iunie a. c. pe un parcurs de circa 2400 Klm. următoarele premii au fost câștigate de un automobil: „STEYR" 6 col. 40 H. P. tip normal montat pe cauciucuri „Continental-Cord“ Cupa A. S. R. Principesa Elena. Marele premiu A. C. R. R. (Medalie specială de aur). Proba de regularitate (Plancheta de aur, singurul câştigător) Cupa C. V. Bibeicu. Cupa Prefectura Poliţiei (309 m. supleţe) Premiul I, Planchetă de argint. Cupa Banatului (3 klm. viteză după formulă) Premiul al ll-lea Efredalia de argint. Reprezentanţa Generală a automobilelor „STEIR“ NO! Industria Naţională de Petrol I. N. O. P. Societate anonimă pe acţiuni pentru întreprinderi de trai, exploatarea şi industrializarea petrolului în România. Capital social Lei 200.000.000.—Prima emis. Lei 25.000.000 Sediul social: Bucureşti şi măgureni (Prahova) Prospect de Emisiune „Industria Naţională de Petrol“, Societate în nume colectiv, cu sediul în comuna Măgureni, județul Prahova, conform paragrafului II din contractul transcris la Trib. Prahova sub N-rul 9/928 și publicat în Monitorul Oficial N-rul 253/923, a hotărât transformarea ei în societate anonimă pe acţiuni şi sporirea capitalului, sub denumirea de „Industria Naţională de Petrol, I. N. D. P.“, Societate anonimă pe acţiuni, cu sediul social în Bucureşti, strada Ştirbey Vodă, N-rul 160. Societatea este alcătuită din înşişi proprietarii de terenuri petrolifere cum şi delegaţii ţăranilor proprietari din cele mai renumite centre petrolifere, ca Buştenari, Băicoi, Ţintea, Măgureni, Gura Drăgomeşti, Copăceni şi Gura Vilioarei. Terenurile în întindere de circa 2.000.000 (două milioane) m. p. aparţinând societăţii, fiind explorate şi puse în valoare, scopul care se urmăreşte de societate este de a le exploata prin instalaţiuni de sonde, galerii sau puţuri şi prin construcţiuni de rafinerii şi ateliere, cointeresând astfel la întreprindere însuşi capitalul micului proprietar. Capitalul societăţii va fi de Lei 200.000.000 (două sute milioane), repartizat în patru sute mii acţiuni la purtător a 500 lei fiecare. Din prima emisiune, suma de Lei 20.000.000 (două zeci milioane) este acoperită ferm de fondatori, ca aport social prin contracte de foraj şi asociaţie, precum şi prin diferite contracte de concesiune. Societatea lasă la subscripţia publică Lei 5.000.000 (cinci milioane), repartizaţi în zece mii acţiuni la purtător a cinci sute lei fiecare. Odată cu subscripţia vărsâmântului integral sau a primului vărsământ de 30 % (treizeci la sută), subscriitorii vor depune şi câte cei 50 (cincizeci) pentru fiecare acţiune spre acoperirea diferitelor cheltueli de constituire şi emisiune. Subscriitorii care vor face vărsăminte integrale vor beneficia de dividendele pe primul an. Subscripţia va Începe la 22 Iunie 1923 şi va fi închisă la 1 Iulie 1923 inclusiv, Comitetul de subscripţie rezervându-şi dreptul de a o închide înainte de ziua fixată şi de a repartiza acţiunile. Subscripţiile se vor face la: Banca Generală a Ţării Româneşti şi la sucursalele sale. Banque Belge pour L’Etranger, Bucureşti, Calea Victoriei. jj Banca Română de Comerţ şi Credit Praga, şi sucursalele sale. J Banca Ţărănească, Bucureşti. Banca H. O. Silbermann, Ploeşti şi lai Sediul Societăţii „I. N. D. P.u. Măgureni (Prahova). COMITETUL DE SUBSCRIERE Preşedinte : N. N. Săveanu, fost Secretar General la Interne, Deputat; Membrii: Daris Brediceanu, fost Ministru; Ing. M. Manolescu, fost Director General al Industriei, Director General al Băncii Ţărăneştii Gr. Ionian, deputat; Int. Lt.-Colonel Gh. Todirescu, membru în Comitetul de direcţiune al Băncii Române de Comerţ şi Credit din Praga; D. Ioaniţescu, avocat, Deputat; Gh. Manolescu, avocat, Deputat; C. Brrsan, Deputat ; Haralambie Georgescu Andronache, director administrator al soc. I. N. C. P. Măgureni; Nicolae Philipovici; Doctor Sergiu Romaşcanu, George N. Gogoaşe, Constantin D. Stoenescu, administrator I. N. D. P. Măgureni, N. Ionescu Băicoi, petrolist; N. Dănescu, Ștefan I. Olaru, Cătălin Ţepeş, Nicolae Filip, G. O. Filip, V. Constantin Popescu, Matein G. Ionitză, I. I. Drăghiceanu, St. Popescu, Gh. L Chivu, N. Avrigeanu, I. Soare, P. Tănăsescu, Stelian Irina, Traian Stăncescu şi Dumitrache Ionescu, proprietari şi delegaţi ai proprietarilor de terenuri petrolifere şi redevenţe în Băicoi, Buştenari, Ţintea, Gura Drăgănesei, Copăceni, Gura Vitioarei şi Măgureni, ca Minelor-Capital Vărsat de 160.000 000 Bucureşti, Str. N. Filipescu No. 7 PROSPECT DE EMISIUNE Banca M nelor bazându-se pe rezultatele obţinute, şi-a lărgit în anul curent considerabil activitatea sa din Industria Petrolului atât prin noua convenţiune ce a încheiat cu Societatea I. R. D.P., convenţiune în curs de executare, cât şi prin legăturile ce a realizat cu Societăţile „Internaţionala“ şi „Concordia“, cu care conlucrează la formarea unui prim grup de zece sonde, în schela Gura Ocniţei, din regiunea Moreni. Pentru a duce la bun sfârşit indatorile luate Consiliul de Administraţie, in baza articolului 6 din Statute, a decis sporirea Capitalului Social dela suma de Lei 60.000.000. — la suma de Lei 100.000.000 prin o nouă emisiune de Lei 40.000.000, Împărţită în 80.000 acţiuni la purtător, de 500 Lei valoare nominală fiecare Din această noua emisiune, se oferă spre subscriere vechilor acţionari un număr de 60.000 acţiuni şi anume una acţiune nouă la două vechi, restul de 20.000 acţiuni, rămâne la dispoziţia Consiliului de Administraţie, pentru a uza de ele în interesul Societăţei. Exercitarea dreptului de opţiune, se va face la sediul Băncei In Bucureşti, Str. Filipescu No. 7 (Piaţa Roseli)şi la Banca Centrală din Ploeşti cu începere de la 1 Iulie 1823 Inciuelv, intre orele 9-12, prezentăndu-se acţiunile spre ştampilare. Odată cu exercitarea acestui drept. Domnii acţionari vor face şi un prim vărsământ de 40 la suta din valoare nominală, adică 200 lei plus lei 30 la sută drept speze de emisiune, în total lei 230 de fiecare acţiune. Restul vărsămintelor se va chema ulterior, la epocile fixate de Consiliul de Administraţie. Neexercitarea drepturi de opţiune prin neefectuarea primului vărsământ până la data de 1 Agust 1923, atrage de drept şi fără nici o altă punere în întârziere, pierderea dreptului de opţiune. Nouile acţiuni, vor lua parte la divident, cu începerea dela 1 August 1923, în raporte cu vărsămintele efectuate. Consiliul de Administrație __JBMBBWBM—WMBWMIHXWHWIPHIWKgMaaiMK^ Cazane de ftaur „Cornwall11 Societate Anonimă 1 buc. 3<J m’ 6 Atm uzat 1 buc, 50 m' 12 Atm nou 1 buc. 60 ms 8 Atm uzat 1 buc. 60 m* 10 Atm nou 2 buc. 80 ms 12 Atm nou 1 buc 100 m~ 10 Atm uzat, { 1 buc. 100 ms 13 Atm nou 1 buc- 120 ms 10.5Atm nou LIVRABILE PRO viPT Reprezentant general pentru Român a : Tracţiune Mecanică Bocureşti, Calea Victoriei 105 (Mfll® W I E N AI'f'Ci.1®1®- J- Jacovascu — BUC ..RESTI — li (F 49, Streda fi tred virîc t ~*x*r**vdk Telefon Afj9i. u r*snjy'- -ar'* ■ I