Argus, iunie 1923 (Anul 14, nr. 3030-3055)
1923-06-11 / nr. 3039
Iff K 3039 abonamente IN TARA IN STRĂINĂTATE Un an 500 lei 6 Irani 250 3 luni 150 fi Un an 700 lei 6 luni 350 3 luni 200 99 99 ■ţ'S PAGINI ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI Directarb Chr. D. Staicovict $1 S. Pauker INDUSTRIEI şl FINANŢEI Administrator: H. I. Valentin Luni 11 Iunie 1923 EXEMPLAR II 2 Lei în ţară 4 Lei în Străinătate BIROURILE: bucurești, str. Sărindar 14 TELEFON: 6/93 și 23/69 ----- ---------------------------------------------------------------------------------------------------------- — ..............--- ..................................................... ......._.|________________________________________________________ JjWUm'MML* BBBREMNI Săptămână Financiară Operaţiunile pe termen. — Situafia reala a Rusiei. — Starea recoltelor.-Coroana austriacă.-Sistemele financiare engleze 'pfentru a curma fluctuaţiile nesăbuite la Bursă, urcări şi scăderi fărpft rost de sutimi de lei de la o zi la ita, o stare perpetuă de agitaţie şi «siguranţă s’a pus zilele acestea de tapet, introducerea operaţiilor pe termen, ce au fost suprimate de la începutul răsboiului. Motivele invocate sunt destul de aplausibile. Astăzi, neexistând o contrapartidă, nu se poate stabili un ‘echilibru real şi exagerările se promite în orice direcţie. Operaţiile petermen necesitează apoi mai puţini bani şi multe milioane, imobilizate acum, ar deveni libere. Clientul reumpără la începutul lunei, până la ultim poate vinde şi răscumpăra Vie multe ori fără bani şi la 30 ale lunei se face compensaţia la agent, i Iată adevăruri elementare ce nu fee discută. In situaţia actuală însă Socotim că operaţiunea pe termen ar prezenta mai multe primejdii decât foloase. Vom lăsa la o parte motivul că aceste operaţiuni încurajază speculaţia. Bursa nu este un rendez-vous pentru aspiranţi la premiul de virtute, nici pentru domnişoare de pension. Trăim însă azi cu toţii, şi nu numai în ţară la noi, într’o atmosferă specială de surescitare şi de desechilibru moral, priincioasăpentru toate deraerile. In vremurile normale, chiar cu jocul pe termen, clientul nu se hazarda să cumpere;cu mult peste puterile sale , demonul jocului şi setea de repede îmbogăţire nu-l stăpâneau în aşa mare grad ca acum. Pe când azi, primulvenit, ştiind că până la sfârşitul lupei n’are de plătit un ban, în loc de 20 de acţiuni, o sumă încă prea mare pentru mijloacele sale, ar cumpăra deodată 200. Iar rezultatul iar fi că la compensaţie s’ar declara insolvent, bucluc cu remizierii, o furtună generală. Trăeşte azi o lume cu nervi tociţi şi care mai consumă fel de fel de stupefiante, cocaina morfină, etc. ! Să-i administrăm mai puţină barcă , ceea ce există e de ajuns. * » Iarăşi spectacolul cunoscut: nervoşi cu trăsăturile feţei crispate şi înjurând „stupida“ bursă, deşi fac dintr’însa parte integrantă. „S’a mai pomenit un asemeneascandal? 2000 lei diferenţă in trei săptămâni. Cutare acţiune de prima pnănă, cu perspective strălucite, sca.Vie, în loc să-şi ia avântul. E o ruşine !". Scandal, ruşine, nebunie cât poftit!, insă e oarecare metodă în toate acestea şi la urmă se constată că toată lumea e tot mai deşteaptă ca d. de Voltaire. „ Ce să facă iperexcitaţii de care Vorbeam mai sus şi cari, datori vânduţi, n’au cu ce să plătească opţiunile şi vărsămintele diferite cari Scad In avalanşă, tocmai acum, dintoate părţile ? Mai bine de o duzină de societăţi — vorbim de cele cunos■ 'cute şi nu de exotice — cer sau sporuri sau vărsăminte No. 2, 3 etc. ; Sute de milioane sunt pompate dintr’un târg anemic, unde dobânda ‘curentă e de 30 la sută şi in numeroase cazuri mult mai grea. Jucătorul nostru n'are ce face, e prins în cleşte şi pentru a aduna bani, vinde chiar în pagubă. Şi cumtipul acesta e legiune, îşi închipuea fiecare câtă apă vine astfel la moara baisiştilor. In asemenea caz, scălăterea poate fi fără margini, omul îşi pierde cumpătul şi trebue timp până ce ese din visul urât. Partida baisiştilor, — care de aproape o lună strânge o frumoasă recoltă, — nu doarme totuşi pe roze. Două scadenţe primejdioase o pândesc, înainte de toate să nu uităm că scăderile, au afectat exclusiv compartimentul petrolului. O singură Ştire cu privire la o sondă ce intră, în producţie la societăţile noastre conducătoare, şi nenorocirea e gata. Raisiştii se vor acoperi plătind mii de lei amendă la o acţiune. A doua scadenţă e certă : 25 Iunie când se închide opţiunea la Creditul Minier. Acum e încă învălmăşală, multă marfă flotantă, mutări dese de la o mână la alta. Valurile furioase ale speculaţiei se vor mai linişti după 25 Iunie ; un început de clasare se va fi făcut şi operaţia va continua energic pentru multe motive binecuvântate. Deci răbdare : bunul simţ trebue să triumfe. *** In fiecare an pe vremurile acestea, două săptămâni înaintea secerişului, ştirile meteorologice ne acaparează. După temperamente se formează qui pleure. Acesta din urmă se cutremură la fiecare fulger, vede ruini şi devastări după o grindina ce a căzut laTei şi visează ravagiile secetei. Celălalt, optimist incorigibil, râde de toate telegramele ce anunţă intemperii şi declară că Cel de Sus ştie să aranjeze lucrurile mai bine ca noi. Fapt cert este că în momentul actual nu e cu putinţă să se facă un pronostic raţional asupra stărei semănăturilor. Situaţia variază prea mult de la judeţ la judeţ. Se pare că în Olt recolta e mai compromisă; se mai susţine că despăduririle în regiunea Dunărei influenţează în rău condiţiile climatologice şi că de mult, s’ar fi impus un sistem de irigaţii în acele ţinuturi. Oricum, ne-am mulţumi măcar cu o recoltă mijlocie, căci organismul economic slăbit al ţării, are mare nevoe de dânsa. Leva bulgară a ajuns frumuşel peste doi lei- O fi contribuit la acest rezultat, puţin fermecător pentru noi, administraţia bulgară, mai econoamă, însă cauza principală e recolta bună ce au în acest an, vecinii noştri de la sud. In special producţia tutunului a fost abundentă şi s’a vândut cu preţ urcat. Ne trebue o recoltă bună, dar şi o politică economică bună, care să încurajeze atât producţia, cât şi exportul şi nu., vice-versa. i n;i •, if. „•£ ^ T tswf.rcit ■£. ' ■ !Aşadar, coroana austriacă a început să devină o valută forte. Marca germană a căzut sub paritatea antibelică faţă de coroană, iar călătorul austriac în Germania poate şi el gusta puţin din foloasele deţinătorului unei monete cu putere de cumpărare mai mare ca aceea din ţara pe care o frecventează. In schimb valorile de bursă germane continuă urcarea lor ameţitoare : „Haussa catastrofală“ cum se numeşte la Berlin ; industria urcă preţurile, scumpetea e enormă, mizeria claselor mijlocii este indescriptibilă : dolarul se apropie de 80.000 mărci. . . " ■a începutul sfârşitului. Dacă voim să vedem antipodul financiar al Germaniei, adică o ţară care, în administraţia finanţelor ei, dă dovadă de o prevedere şi de o voinţă constantă întru atingerea, ţelului urmărit, atunci trebue să cităm exemplul Angliei : La 1 Aprilie a. c. a luat sfârşit exerciţiul financiar 1922—1923, care după budgetul întocmit de fostul tresorier Sir Robert Home, lăsase un excedent de 101 milioane lire. Mare indignare în „cercurile competente“. Ce fel de ministru de finanţe e acela care scoate din punga contribuabilului 101 milioane lire mai mult de cât trebuia ? Sir Robert Horne s’a apărat cu succes : excedentul nu provine din venituri, ci din economii. Cât despre întrebuinţarea sa, succesorul lui Horne, D. Baldwin, n'a stat un moment la îndoială : întreaga sumă va fi afectată la amortizarea datoriei publice. Aşa se pricepe de ce lira engleză, care la începutul anului 1921, cota la New-York 3 dolari 75, a ajuns acum la 4 dolari 70, astfel că e depărtată de la paritatea aurului cu mai puţin de 5 la sută. S’a ajuns la acest rezultat cu toată criza industrială cu care se luptă, cu tot şomajul. Deşi ca în toate statele mari industriale şi prospere, balanţa comerţului Angliei a fost întotdeauna deficitară — un deficit aparent însă, căci veniturile imense trase din navigaţie şi din banii plasaţi în ţări streine nu trec prin vamă şi nu figurează în statistici chiar deficitul comercial care, în 1920, fusese de 379 milioane lire, a scăzut în 1922 la 179 milioane lire. In asemenea condiţiuni, cererea de devize străine a scăzut cu sută la sută. In acelaş timp,datoria flotantă a scăzut; tot aşa circulaţia a Currency notes. In acest mod, valoarea intrinsecă a lirei Sterlinge s’a mărit, iar numerile indicii permit să constate în ce măsură puterea ei de cumpărare a lirei crescut de doi ani încoace. Creşterea valoarei lirei Sterlinge însemnează pentru Anglia o mare reducere a datoriei ei în America. Când lira sterling valora 3 dolari 22, datoria aceea reprezenta 1.282 milioane lire Sterlinge, pe când lira fiind calculată al pari, aceeaşi datorie se reduce la 850 milioane lire. Vom mai spicui prin finanţele engleze, spre a arăta metodele întrebuinţate pentru însănătoşirea lor. Nu doară că am avea lipsă de modestie de a stabili comparaţii cu ceea ce e la noi, ci ca titlu de informaţie şi, poate, ca imbold. «-X-* * (P Un bilanţ foarte solid e al Societăţei,România Petroliferă La un capital deplin vărsat de 38 milioane, beneficiul net este de 16 milioane. Mai mulțumitor cu acest succes, este constatarea că conturile creditare de 12 milioane sunt complect acoperite prin conturile debitoare, astfel că pe tot stocul de ţiţeiuri derivate, societatea nu are nici un fel de datorie. Amortizări şi fond de rezervă 9 jum. milioane. Bilanţul Societăţii „Astra" fabrică de vagoane din Arad, arată un beneficiu net de 19,7 milioane la un capital de 75 milioane. Relevăm la pasiv un post instructiv „Contul acceptelor asupra mandatelor de plată ale Direcţiei C. F. R. scontate de Banca Naţională, în sumă de 58,8 milioane“. Cu alte cuvinte, societatea plăteşte dobânzi la ceea ce are de primit. La pasiv, uzinele, terenurile, clădirile, instalaţii şi maşini, mărfuri fabricate şi materiale, figurează pentru suma de 189 milioane, iar datoria C. F. R. e nu mai puţină de 262 milioane. Un bilanţ interesant este al nouei societăţi de asigurare Steaua Română. O tânără societate care îşi publică primul ei bilanţ arată peste 21 milioane prime realizate în ramurile elementare şi 71 milioane capitaluri asigurate în ramura vieţii. Toate cheltuelile de amortizare acoperite în primul an şi pe deasupra un excedent de peste 700.000 lei la un capital de cinci milioane. * ff Srt După un debut extrem de deprimant, după o serie de prăbuşiri cari puseseră, multă, lume pe gânduri, căci toate explicaţiile nu mai erau îndestulătoare pentru a motiva deruta năvalnică, ultimele două şedinţe ale săptămânei au marcat un început de reculegere salutat de unii cu explozii de bucurie, de alţii cu oarecare melancolie pentru că prea greu i-a fovit panica. Dacă, nu s’ar fi îngrămădit, în aceeaş lună — în iunie — atâtea apeluri la vărsăminte noui din partea multor societăţi, desigur că numărul cumpărătorilor noi atraşi de cursurile extrem decoborâte ar fi fost şi mai mare. Oricum, ei au alimentat piaţa risipind în mare parte atmosfera de pesimism devenită la un moment dat irespirabilă. De mirat e că străinătatea ne întrece cu mult în preţuirea valorilor petrolifere ce sunt cotate acolo. Vorba aia: nu e nimeni profet în ţara sa. Cursul Stelei Române e cu mult mai urcat la Paris ca la Bucureşti, tot aşa de accentuată e diferenţa la Petrol Block, ultimul curs din Paris e de 138 franci puii cu vărsământul integral, ceea ce echivalează, cu 1752 lei. Știrea unei emisiuni noui la Steaua Română a urcat cursul acestei hârtii de o dată cu 500 lei până la 1900; s-a încheiat apoi la 4850. Pornit dela 3020 punctul cel mai «coborât la care ajunsese lumi Creditul Minier recâştigă 500 lei în CUTS!! ! 3'ci.pici mâ neî i^iMrîinâ.nri ?a. 3520. Diferenţa între prima la cele optate şi puii nu mai este aşa de mare; s’a redus la vr’o 20 lei Prima e de 1050 la pui. S’au ameliorat de asemenea I. R. D. P. cari au atins cursul de 1400 primă cele vechi, încheind la 1380 şi 1350 primă cele noui. Petrol Block a atins 1600 cele vechi şi a încheiat 1540; cele noui sunt la 420 primă.. Se vorbeşte de un dividend de 200 lei la Perol Block. Concordia e la nivelul de acum o săptămână, la 3680. Redevenţa s’a ameliorat la 1700. Forajul e la 1420. Petrolul Românesc la 1450. Sospiro, in creştere la 810. Banca Minelor, care nici dânsa nu scăpase de panică, scăzând, la un moment dat până la 750, s’a recules repede şi s’a înregistrat la 850. Hârtia e puţin oferită pe piaţă, încet bancarele se ameliorează realizând mici avansuri: Mormorosch Blank în urcare la 750; Banca Românească la 650; Banca de Credit, la 550; Banca Comercială Română la 540; Banca Generală 360; Banca de Scont 390. In navigaţii, puţine transacţiuni la cursuri foarte slabe. Asigurările sunt staţionare. Reşiţa tot slabă la 1540. După toate probabilităţile, repartiţia norilor acţiuni subscrise se va face în cursul săptămânei viitoare. Ar fi timpul. Mica s'a înscris la 1050 1 * # S’au lungit1. în ultimul timp, foarte mult listele de protest Dispăruseră aproape în primii ani de după semnarea armistiţiului, era pe atunci vremea de aur pentru comerţ. Acupa că nu mai curge, că, abia pică la unii, iar la alţii de joc — doar de plăcere nu dă nimeni faliment — a venit şi legea asupra speculei la timp oportun. In lista protestelor am relevat, sume de o jumătate milion şi mai bine. Leul e mereu agitat, nu-şi găseşte un loc de odihnă. A propos de convertibilitate, amintim că după, ultima situaţie sumară, stocul de aur al oficiului bancar din Praga este de 950 milioane, plus devize aur 1543 milioane, şi totalul reprezintă peste 25 la sută din circulaţie. Deci, în Ceho-Slovakia acoperirea metalică a circulaţiei se apropie de treimea normală... totuşi coroana cehă e departe de a fi la paritate. Dovadă că, aurul nu e totul şi că mai trebue alte condiţiuni. Dacă acoperirea metalică a circulaţiei cehoslovace ar fi azi de 50 la sută, coroana cehă tot nuar fi la paritate. Viator Polonia împotriva lui Stinnes In cercurile competinte ale industriei Miniere din Polonia se vorbeşte de câtva timp despre intenţia marelui industriaş german Stinnes de a cumpăra, mai multe mine de căibuni şiîntreprinderi industriale din Silezia poloneză. Toată opinia publică e preocupată de zvonuri, cari par a fi bazate pe o reală activitate economică, întreprinsă de Stinnes în Silezia. Din cauza aceasta, toată presa poloneză e agitată și cere guvernului din Varșovia de a lua măsuri energice împotriva industriașului german. . Plăţile externe CLARIFICAM SOCOTITE NECESARE IN CERCURILE INTERESATE Cu privire la legea pentru regularea plăţii datoriilor particulare stipulate in monedă cu valuta superioară, suntem rugaţi să arătăm că sunt necesare unele clarificări in privinţa regulărei datoriilor născute înainte de 11 Ncembrie 1918. Şi anume: Ad Articol 2 In cazul că debitorul va avea depuse în mâna creditorului, înaintea votărei* acestei legi, garanţii în titluride valoare superioară, garanţii* în numerar de jumătatea din valoarea monedei străine după paritatea legală, va mai fi necesară depunerea acestei garanţii din urmă? In cazul că aceste garanţii în titluri se află depuse pentru contul creditorului la o bancă din ţară sau la Banca Naţională, se va putea cere transferarea lor sub controlul Oficiului plăţilor externe ? Surplusul de valoare a acestor garanţii, depuse anterior, va putea servi pentru plata anuităţilor de capital şi dobânzi (prevăzute la art. 5), şi Oficiul plăţilor externe va avea în acest caz însărcinarea de a vinde, conform instrucţiunilor debitorului, surplusul titlurilor depuse în garanţie, întrebuinţând preţul obţinut, pentru achitarea anuităţilor exigibile ? Ad Articol 5 In cazul că nu ar exista vreo înţelegere între creditor şi debitor în privinţa dobânzilor ce urmează să fie socotite asupra datoriilor născute dinainte 11 Noembrie 1918, dobânda de 3 la sută anual se va putea socoti și în mod retroactiv începând dela data originei datoriei ? În cazul &."J pentru timpul trecut dela data originei datoriei și până la promulgarea legii, debitorul a consimţit la trecerea în cont a unor dobânzi anumite, mai mari decât 3 la sută anual, dânsul va putea cere, în mod retroactiv, reducerea lor la 3 la sută anual ? Aliniatul 3 al acestui paragraf, spune că amortismentul capitalului va începe a curge numai de la data „când cursul leului va atinge de trei ori paritatea legală“. Nu este vorba, aci de o greșeală în textul legei, urmând a se spune „o treime din paritate legală“ ? In această privinţă nu există nici o lămurire, dacă dobânzile se vor plăti la fel cu anuităţile de capital abia atunci când cursul leului va valora cel puţin o treime din paritatea legală ? înmormântarea lui Ion Teodora chi a avut loc înmormântarea lui Ion Teodora cunoscutul filantrop, fost negustor şi membru al Camerei de Comerţ Cortegiul a fost însoţit de membrii Camerei de comerţ din Bucureşti, în frunte cu d. Hagi Teodorachi. Au participat deasemenea elevii şcoalelor practice de comerţ din Capitală No. 1 şi No. 2 cu diapelul, însoţiţi de profesorii lor. La locuinţa defunctului cu Hagi Teodorachi, preşedintele Camerei de comerţ a rostit o mişcătoare cuvântare arătând meritele defunctului care a fost un fruntaş al negoţului şi care, prin donaţiimea făcută şcoalei Camerei de comerţ, a dat un preţios sprijin învăţământului. Cortegiul s’a oprit’ în faţa Palatului Camerei de comerţ, unde d. T. A. Teodoru, directorul şcoalelor a rostit o inimoasă cuvântare releviând meritele defunctului care a fost un mare sprijinitor al învăţământului comercial. Şedinţele Camerei de comerţ şi cursurile şcoalelor practice de comerţ au fost suspendate în semn de doliu.j. Exploatarea pădurilor din Rusia carpatică de către un consorţiu american Se anunţă din Praga că, un consorţiu american s’ar fi adresat Ministerului Agriculture! pentru concesionarea exploatărilor de păduri din Rusia carpatică. Ministerul agriculture! din Cehoslovacia va prezenta parlamentului un proiect de lege în această chestiune. Cercurile industriei forestiere cred că cererea consorţiului american va fi rezolvată într’un mod favorabil, dar în schimbul unei compensaţiuni speciale. Competinîa Consiliului S. H şi conflictul in profit O mare problemă politică privind prestigiul şi suveranitatea României de p. paşcovici Presa noastra s’a ocupat prin scurte telegrame despre diferendul cu Ltegaria, pe chestia reformei agrare din Transilvania, provocat prin plângerea guvernului de la Budapesta către consiliul Societăţii Naţiunilor. Precum se ştie, d. N. Titulescu ministrul ţării la Londra, a avut delicata misiune să susţiă punctul de vedere al guvernului nostru şi sa respingă abilul angrenaj internaţional de divergenţe şi de procese în care vrea să ne atragă guvernul de la Budapesta spre a putea duce, apoi, cu mai mulţi sorţi de izbândă ,în opinia mondială, campania sa contra României. Se înţelege de la sine că o greşală de tact făcută de la început poate compromite în mod grav prestigiul şi suveranitatea României, aşa după cum o greşală iniţială de procedură conduce, adesea, la perderea celor mai drepte dintre procesele particularilor. Temeiul Conflictului : Reforma agrară din Transilvania In primul moment ar fi fost de crezut că era vorba de vre-o plângere pe chestia tratatului special pentru ocrotirea minorităţilor, deoarece, pe această chestie, opinia publică s’a deprins să vadă, la noi ca şi aiurea, posibilităţi de şicană şi de căutare de pricină înaintea forurilor internaţionale instituite prin pactul Societăţii Naţiunilor. In realitate, însă, nu era vorba despre minorităţile etnice de la noi sau de aplicarea reformei agrare la acestea, ci de partea, reformei aplicabilă locuitorilor din Transilvania cari au optat pentru cetăţenia maghiară. Ungaria fiind de curând primită în Societatea Naţiunilor, guvernul de la Budapesta s’a grăbit să debuteze printr o plângere în contra României pe temeiul aliniatului al douilea din art. XI al pactului S. N. invocând călcarea de către Statul nostru, prin reforma agrară, a dispoziţiunilor cuprinse în art. 63 al păcii dela Trianon. Pentru a înţelege valoarea şi scopull plângerii trebuie să vedem, înainte de toate, cuprinsul acestui articol. Primul aliniat vorbeşte despre dreptul de opţiune în favoarea locuitorilor din teritoriile care şi-au schimbat suveranitatea Statului prin modificările generale de frontiere politice. Spre deosebire de tratatul dela Versailles, care face excepţie, toate tratatele celelalte — deci inclusiv cel dela Trianon cu Ungaria — stabilesc de deplin drept dobândirea naţionalităţei noul pentru locuitorii teritoriilor care au schimbat de suveranitate, — dar le lasă, în mod larg, putinţa să opteze pentru vechea lor naţionalitate, prin declaraţiune formală, în termen de un an. Aliniatele 3—4 din art. 63 privitor la dreptul de naţionalitate şi de opţiune stabilesc : 1) Obligaţia pentru optantul în favoarea vechiului Stat (in speţă pentru naţionalitatea ungară) de a se muta în Ungaria în decursul celor 12 luni după exercitarea dreptului de opţiune. 2) Posiblitatea de a-şi păstra bunurile imobile ce posedă pe teritoriul celuilalt Stat unde-şi avusese domiciliul mai ’nainte de opţiune. , întreaga chestiune ridicată prin plângerea Ungariei la consiliul S. N. se întemeiază pe „nesocotirea“ dispoziţiunilor categorice din acest penultim aliniat al art 63 şi al cărui cuprins textual l-am subliniat. In sensul plângerii ungare, reforma noastră agrară din Transilvania ar nesocoti obligaţia cuprinsă in art. 63 de a lăsa neatinse bunurile imobile aparţinând acelor locuitori cari, optând pentru naţionalitatea ungară, au devenit străini în Statul român şi sunt chiar obligaţi să-şi strămute domiciliul. O Pretenţie absurdă a Guvernului de la Budapesta Pentru ca să se vadă absurditatea pretenţiilor ridicate de guvernul maghiar pe temeiul art. 63, vom reţine faptul că satisfacerea absolută a acestui articol, cu nesocotirea suveranităţii interne şi a dreptului de legiferare al Statului român, ar duce la rezultatul bizar că reforma agrară s’ar aplica prin toate consecinţele ei, netăgăduit aspre, cetăţenilor români — inclusiv Ungarilor minoritari dela noi , dar n’ar avea nici o aplicaţiune faţă de proprietarii străini, in speţă Ungurii, cari, optând pentru vechea lor naţionalitate, ar trebui să se strânmte din ţară in decurs de un an. Trebue să aibă cineva capul şi tupeul guvernanţilor actuali de la Budapesta pentru ca să încerce, pe temeiul unor asemenea pretenţiuni, a face un proces României dinaintea Societăţii Naţiunilor şi, implicit, a opiniei mondiale. Este lesne de înţeles că, în materie de legiferare internă, de reforme aplicabile în mod egal tuturor locuitorilor „fără deosebire de rasă, de limbă sau de religie“ precum se exprimă tratatul special pentru ocrotirea minorităţilor, libertatea deplină a Statului român, decurgând din suveranitatea sa, nu poate fi limitată sau desfiinţată pe temeiul art. 63. Cu atât mai mult când este vorba despre streinii cari nu intră în prevederile tratatului de ocrotire şi cari, după normele generale de drept şi după principiile elementare de conservaţiune şi apărare pentru orice Stat, n'ar putea invoca împotriva Statului respectiv, dispoziţiunî, chiar expres stipulate, pentru că şi’n acest caz clausa rebus sic stantibus le-ar face caduce. Mai este, oare, vre-o îndoială, că optanţii unguri pentru vechea lor naţionalitate numai din simpatie pentru România n’au făcut gestul şi că, plecaţi in Ungaria după termenul din tratate, numai, la consolidarea acestei Românii nu sunt dispuşi a lucra ? încât, chiar dacă n'ar fi vorba de reforma agrară cu caracter social general, pornită în România dinainte de război, şi încă Statul nostru pentru motive de legitimă apărare şi de siguranţă, ar fi putut proceda la o expropriere specială în zona graniţelor dinspre Ungaria, în cazul când acolo ar fi fost prea multe latifundii aparţinând Maghiarilor opt ani pentru vechea lor naţionalitate. Cum a mers Ungaria la S. N- — Este Competinte consiliul . Rezumatul lunar al lucrărilor S. N. editat de secretariatul dela Geneva, în n-rul său dela 15 Mai a. c„ dând amănunte asupra conflictului ungaro-român ne spune că Ungaria a introdus plângerea pe temeiul ali.niatului al doilea din art. XI din pactul S. N. care stabileşte textual: „Orice membru al Societăţii are dreptul să atragă, în chip amical, atenţia adunării sau Consiliului asupra oricărei împrejurări de natură a strica, legăturile internaţionale şi care ameninţă, prin urmare, să tulbure pacea dintre naţiuni sau buna înţelegere de care atârnă pacea". Din acest pasaj, fără să mai reproducem aliniatul Întâi din acelaş articol al pactului, rezultă că Ungaria socoteşte primejduită pacea ei cu România prin faptul că vre-o câţiva streini de Statul nostru, şi anume cetăţeni unguri, ar fi fost atinşi prin reforma agrară din Transilvania, contrar art. 63 din tratatul de la Trianon! Din tot ce am văzut mai sus, ne întrebăm dacă era cazul de aplicarea art. XI din pactul S. N. care, în primul aliniat, prevede într-adevăr, în mod expres, convocarea imediată a Consiliului de către secretariat la cererea unuia dintre membri, în caz de răsboi sau ameninţare de răsboi, spre a lua măsuri pentru păstrarea păcei. Textul aliniatului al douilea, prin felul chiar subsidiar cum este adăugat, nu implică gravitatea şi urgenţa de la începutul art. XI din pact, iar în cazul de faţă ne întrebăm dacă, nu trebuia să se refuze competinţa consiliului într’o chestiune exclusiv de competinţa Statului român, fiind vorba de o reformă socială internă. In conflictul iscat între Finlanda şi Suedia, pe tema plebiscitului din insulele Aland, comisiunea de jurisconsulţi, la care s-a adresat consiliul SN„ şi-a pus de la început întrebarea cine era competinte să se pronunţe asupra valoarei plebiscitului. În cazul reformei agrare din Transilvania, problemă internă şi, deci, exclusiv de resortul competinţei Statului român, suveran și independent, era cazul să se pună dela început chestiunea dacă este de competinta consiliului să se considere bine sesizat de guvernul dela Budapesta, când pacea dela Trianon prevede instituirea tribunalelor arbitrate mixte pentru divergentele rezultând din aplicarea unora dintre secţiunile tratatului ? In privinţa acestei chestiuni ar fî bine ca guvernul nostru să dea lămuriri opiniei publice şi s’o informeze. Rezoluţia unanim votată de Consiliu amânând chestiunea pentru sesiunea următoare, a emis dorinţa ca părţile să recurgă la Curtea permanentă de Justiţie internaţională sau însuşi consiliul să-i ceară avizul, ceea ce România a refuzat, pe drept cuvânt. Cât priveşte interpretarea tratatului de la Trianon, în speţă a art. 63, pe care se întemeiază divergenţa, aceasta ese din competinţa atât a adunării, cât şi a consiliului. La prima adunare a Societăţii Naţiunilor după o declaraţiune a d-lui Moda, delegat elveţian, s’a produs intervenţia d-lui L. Bourgeois care a contestat adunării, deci şi consiliului S N., dreptul de a interpreta tratatul dela Versailles ca fiind un res inter alios acta. Ceea ce s’a spus despre pae°a de Versailles se poate spune și despre cea dela Trianon mai ales când, pentru dificultăţile de aplicare, sunt prevăzute tribunalele arbitrale. Lovitura de stat din Bulgaria O lovitură de stat a răsturnat, în Bulgaria, regimul ţărănist. Nu e momentul să arătăm, aci, pentru ce a fost, grea guvernarea d-lui Stamboliski. Este de ajuns să arătăm numai, că în ultimul timp, această guvernare, care reuşise să nemulţumească pe toată lumea, nu se putea menţine decât prin teroare. Situaţia s-a agravat mai ales, din ziua când fostul premier bulgar a semnat, la Niş, acordul cu Serbia, prin care renunţa la pretenţiunile Bulgariei asupra Macedoniei sârbe şi-şi lua angajamentul de a se opune activităţei comitagiilor cari operau în sudul Serbiei. Şeful Macedonenilor, Alexandru Dimitrof a trimis, atunci, d-lui Stamboliski o declarare formală de război, spunându-i că pentru fiecare cap de Macedonean de care se va atinge, vor cădea două capete de ale guvernamentalilor. Ca răspuns la această ameninţare, d. Stamboliski a arestat pe toţi şefii organizaţiunilor macedonene şi a internat, în diferite localităţi din Bulgaria, un mare număr de Macedoneni. La acţiunea autonomiştilor a aderat şi blocul opoziţiei, fiindcă nu-i de prisos să lămurim că activitatea comitagiilor este considerată, în Bulgaria, ca o faptă patriotică ce trebue sprijinită. Un element hotărâtor în acţiunea de răsturnare a guvernului Stamboliski, a fost înţelegerea Macedonenilor autonomişti cu blocul opoziţiei şi cu Liga ofiţerilor. * Din cine le compune această Ligă? Din excedentul de ofiţeri, rămaşi în disponibilitate, în urma reducerii efectivului armatei bulgare conform tratatului de la Neuilly. Din ofiţerii scoşi din cadre de guvern ca fiind bănuiţi că nu sunt destul de devotaţi regimului ţărănist. In sfârşit, o bună parte din gruparea ţărănistă, sub conducerea bătrânului Dragheff şi a d-lui Turlacoff, până deunăzi ministru de finanţe, în urma neînţelegerii cu d. Stamboliski, a trecut, acum câteva zile, în rândurile opoziţiei. Aceste neînţelegeri şi aceste lupte interne, care uneori au îmbrăcat forme de o rară violenţă, găseau teren prielnic de desvoltare din pricina nemulţumirei generale ce domnea, în Bulgaria, în contra felului de a guverna al d-lui Stamboliski. Avocaţii, medicii, profesorii erau, în unanimitate, în contra guvernului, ceea ce motivase un proect de lege prin care se lua dreptul avocaţilor de a mai fi aleşi în Parlament şi ceea ce provocase angajamentul formal, luat în ultimul congres al avocaţilor ca nici unul din ei să nu mai apere pricinele ţărăniştilor, înaintea instanţelor judecătoreşti. Oraşele erau în contra d-lui Stamboliski, şi, lucru demn de relevat, chiar majoritatea ţăranilor, mai ales cei din nordul Bulgariei, erau în contra guvernului. In aceste condiţii vom pricepe de ced. Stamboliski a depus la Cameră un proect de lege prin care se interzice alcătuirea şi, existenţa partidelor politice, bazate pe idei şi nu se permitea decât fiinţa grupărilor înjghebate pe interese de clasă sau pe interese profesionale. Partidul Macedonean, care numără foarte mulţi partizani la Sofia, bine armaţi şi bine organizaţi, a profitat de această grea atmosferă şi ajutat de Liga ofiţerilor, a făcut lovitura de stat. Ce va urma ? E greu să facem profeţie. Măsurile drastice luate de guvernul revoluţionar ca proclamarea stării de asediu, întreruperea comunicaţiilor poştale, telegrafice şi telefonice, oprirea circulaţiei trenurilor ne face să credem că revoluţionarii stăpâni pe Sofia, caută să devină stăpâni şi pe restul ţărei, luând măsuri să paralizeze o eventuală acţiune a gărzilor verzi, devotate d-lui Stamboliski. Deocamdată s’a constituit un guvern, de tranziţie sub preşedinţia rectorului Universităţei din Sofia. Alegerile generale legislative vor indica viitorul guvern. T. Fisani ■»■Gram • sSajj&w*-““- —— *