Argus, noiembrie 1923 (Anul 14, nr. 3159-3183)
1923-11-26 / nr. 3180
Situata politică fiuul XIV Id. 3180 Ăl pEF jte * *ym ABONAMENTE IN TAMAR IN STRAINATATS On an 950 lei 11 Un an 12«0 3al 9 Sunl 350 n I 9 lunl 700 « 3 luni top M S 3 lunl 400 S lei tn tar2 14 lei tn si S PAGINI ORGAN ZILNIC al COMERTULUI Directors 8. Pauken INDUSTRIEI si FINANTE! Administrators M. F« Valentin Luni ^6 Noembrie 1923 Concesiunea Exclusivă a Socia» tâţei Generale de Publicitate Birectorl: Carol Seimler ştr. Berget Str. larascorgeriel L Telefon IHM BIROURILE: BUCUREȘTI, Str. Sărindar 14 TELEFON: 6 93 și 23 69 *»% ( sf*.3 ) Consiliul de miniștri a a* (Bl probat proectul consili* ( j lui superior economic asupra libertăţii exportului cerealelor. Pentru petrol chestiunea a fost deocamdată amânată, dar e probabil că şi acest produs va beneficia la export de noua dispoziţiune a guvernului. Libertatea grâului este punctul cel mai important al noului regim. Taxa de export de 25.003 la vagon, atâta timp cât se vor menţine taxele de export ca un regulator al comerţului cu străinătatea şi ca un important capitol fiscal, este evident că nu este prea mare. Diferenţa între preţul grâului şi al celorlalte cereale va fi pe viitor aşa de mare, încât cultura grâului atât de oropsită până acum va fi reluată şi desigur extinsă cu timpul peste ceia ce producea marea proprietate. O nouă epocă începe în istoria economică a tării, de după războiu, cu restabilirea preferintii pentru cultura grâului prin ridicarea prohibitiunei şi moderaţiunea taxei de export. Celelalte libertăţi de export pentru produsele agricole acordate o odată cu cea a grâului au desigur importanţa lor, dar grâul le acoperă şi le întrece pe toate. Odată cu libertatea grâului se pun însă o sumă de probleme care de care mai importante. Mai întâi vine la rând lichidarea trecutului, soarta recoltei din anul acesta. Cea mai mare parte din producători şi-au vândut recolta lor morarilor, singurii cumpărători, cu preţuri mult mai mici decât preţul maximal. Nu vor profita deci de noul regim în anul acesta decât morarii care au stocuri de grâu şi de făină strânse pe preţuri mici şi agricultorii puţini la număr care nu şi-au vândut încă recolta. In al doilea rând se pune problema crizei de numerar care împiedică aprovizionarea viitoare a pieţii interne concurată de astădată de străinătate. Cererea de lei va fi evident mai activă, cursul leului se va mai ridica, dar el nu va putea nici într’un caz compensa lipsa de numerar. O urcare vertiginoasă a lemni in vederea cumpărarea grâului nici n'ar fi de dorit, căci neavând siguranța stabilizării lui la un curs ridicat, urcarea în vederea recoltei s ar reduce la o vânzare cu preţ redus a grâului nostru urmând ca atunci când vom isprăvi cu vânzarea grâului şi vom face noi cumpărături în străinătate cu leii luaţi de pe grâu, cursul leului să scadă, cu alte cuvinte să vindem foarte extin şi să cumpărăm foarte scump. Banca Naţională va putea decidi de astădată mai largă cu acordarea creditelor căci libertatea ei de a urmări o politică de stabilizare fără a se îngrozi de noii emisiuni va fi mai mare, odată cu libertatea exportului. Nu trebue uitată apoi nici influenţa pe care noul regim va trebui să o aibă asupra bugetului. Mărirea circulaţiunei fiduciare devine indispensabilă pentru a preveni o urcare exagerată a leului în sezonul de vânzare a recoltei. Fără o lărgire a creditelor ajungem pe altă cale tot la rezultatul de astăzi al stagnării producţiunei grâului. Afacerile vor spori sub noul regim. Impozitele vor putea fi mărite şi ele şi bugetul va putea fi încărcat la cheltueli cu sumele indispensabile — astăzi omise — pentru plata salariilor şi a pensiilor. Dacă din noul regim nu se vor trage toate consecinţele, el nu va servi la mare lucru. Să sperăm însă că suntem pe calea bună. A. PUBLICITATEA Noul regim al exportului Canalul Cernavodă - Constanţa Un preeot mai vechi, şi care a preocupat mintea multora dintre oamenii noştri conducători în trecut, pare a fi ajuns, astăzi, pe praful realizării, în orice cas a ajuns să constitue subiectul unor preocupări de imediată actualitate, întrunirea de curând ţinută la Constanţa în prezenţa, oficialităţilor locale, precum şi cuvântările rostite cu acest prilej de către unii deputaţi liberali ne-au relevat că proectul unui canal Cernavodă — Constanţa se bucură, în momentele actuale, de sprijinul d-lui Vintilă Brătianu, ministru de finanţe, de la care ar fi pornit chiar iniţiativa mişcării sugerată altora. Cum am spus, ideea unui asemenea canal nu este nouă, iar părerile technicianilor competenţi ne asigură că ea este perfect şi relativ lesne realizabilă. De altfel, la 1917, un asemenea proect fusese întocmit în amănunte de către autorităţile ocupante — ca să precizăm: de Unguri, — iar executarea, după calculele de atunci, n’ar fi costat mai mult de 113 mii. coroane. Canalul Cernavodă—Constanţa, în proectul maghiar, se lega politiceşte şi economiceşte cu zona de condominium al centralilor pe teritoriul dobrogean, stabilit ulterior prin pacea infamă de la Bucureşti, şi avea probabil de scop să paralizeze valoarea menţinerea stăpânirii româneşti în Delta Dunării. Dar lăsând la o parte consideraţiunile de ordin politic, din punct de vedere priptic ni se asigură de cei competenţi, precum am spus, că proectul este perfect realizabil. In primul rând, ar fi vorba de un canal cu ecluze astfel că primejduirea debitului redus al apelor Dunării, în anumite epoci ale anului, ar fi cu desăvârşire exclusă. Diferenţa de nivel de 3 m, între Dunăre şi Marea Neagră, la o distanţă de circa 60 km. între cele două capete ale canalului, ar asigura o scurgere foarte liniştită a apelor îndrumate pe această cale artificială către mare şi, prin urmare, o posibilitate de flotare pe deplin mulţumitoare. Un alt element care ar face lesne realizabil proectul canalului este existenţa actualelor bălţi care, de la Cernavodă, însoţesc aproape încontinuu linia ferată actuală până pe la Murfatlar, ceea ce constitue chiar azi un canal natural cunoscut sub numele de Cora- Su. Singura şi adevărata dificultate ar rămânea străpungerea canalului dincolo de Murfatlar până la Constanţa, dificultate care, însă, nu prezintă mare importanţă In treacăt, vom menţiona că imediat după întrunirea de la Constanţa n’au lipsit oferte streine serioase pentru executarea operii plănuită, dar este probabil că va birui principiul ca totul să se facă prin mijloacele şi sub conducerea technicienilor noştri. Canalul, astfel plănuit, ar însoţi linia ferată Cernavodă—Constanţa, intensificând şi uşurând traficul actual spre ţărmul mării Negre, canalizând o întreagă regiune băltoacă astăzi şi punând-o în valoare. Exemplul altor canaluri intracontinentale, unele chiar din Europa centrală şi legând însăşi Dunărea aproape de isvoarele ei, deci în regiuni de mic debit, cu alte fluvii, ne arată îndeajuns ce însemnează deschiderea unui canal pentru o regiune şi cura existenţa mijloacelor de trafic pe apă nu păgubeşte celorlalte mijloace de comunicaţii terestre. Diviziunea şi specializarea transporturilor după volum şi valoare se rezumă întru sporire generală a activităţilor productive şi o creştere a avuţiei naţionale. Şi fiindcă s’a obiectat că deschiderea acestui canal ar putea păgubi cele două mari porturi dunărene, Galaţi şi Brăila, partizanii proectului au răspuns că poate, mai mult, că sigur cele două porturi vor avea avantajul să-şi trimită şlepurile cu cereale, spre încărcarea maritimă, pe canal, până la Constanţa, în loc de Sulina, unde lipsa unui port amenajat şi curenţii fluviali de la îmbucătură fac aşa de costisitoare operaţiunile de alimbare şi încărcare din şlepuri în cargobot-uri!H. Costovici ! Menţionând în linii generale, aproape strict informative, ches- nătăţii, tiunea canalului, vom înregistra tot aşa relaţiunile privitoare la partea de realizare financiară. In primul rând, se înţelege că judeţul şi oraşul Constanţa, cele mai interesate şi mai avantajate prin deschiderea canalului, vor avea să contribue la cheltueli. La Constanţa problema apei şi a luminei se prezintă sub o formă îngrijitoare şi foarte urgentă. Rezolvarea lor potrivit nevoilor actuale şi prevederilor gospodăreşti viitoare va costa câteva sute de milioane. Deschiderea canalului ar rezolva în mod definitiv şi radical problema alimentării cu apă de Dunăre a Constanţei, precum şi a celorlalte oraşe şi comune de pe traseu, Medgedia, Murfatlar, etc. Poate chiar s’ar obţine, printr’o cădere amenajată a apelor canalului, şi o energie electrică. In sensul acestor preocupări, un mare împrumut al Constanţei pentru apă şi lumină ar acoperi în bună parte cheltuiala canalului Contribuţia comunelor interesate, a judeţului şi chiar a Statului ar completa restul până la punerea în funcţiune a canalului. Exploatarea s’ar face, apoi, în regie cointeresată între părţile contribuent© la executarea lucrării. Am redat în linii foarte generale proectul cercurilor interesate. Vom reveni ca să examinăm şi o lăture politică foarte însemnată căreia se datoreşte actualitatea proectului Suprafața și producțiunea de grâu a Europei. INTERNA Cititorii «Argust-ului pot urmări pe ultima noastră pagină, la cota Bursei de valori şi de devize, variaţiunile vieţei politice. Când se urcă leul, acţiunile opoziţiei scad. Când leul scade, se aude vorbind de criză ministerială. D. Stere a vorbit acum trei zile la Cameră in numele partidului turănesc, fără a cere puterea. Acum trei zile, valuta ţării îţi urma mersul său ascendent. De atunci însă leul a dat îndărăt. Multe iluzii s’au risipit; alte iluzii le-au luat locul. D. Iorga a vorbit la Cameră de «succesiunea guvernamentală». El a denunţat «uneltirile» ce se fac pentru a aduce la cârma ţarei, un om politic bine văzut de guvernul actual. Şi împotriva acestor Uneltiri, d. Iorga ţi-a problemat candidatura, în fruntea «tuturor elementelor de valoare ţi cinstite din această ţară». Ar fi îmbucurător pentru această ţară, dacă s’ar găsi destule astfel de elemente pentru a forma o majoritate parlamentară, şi ar fi îmbucurător pentru d. Iorga dacă de ar susţine guvernul său. Ce interesează însă deocamdată pe oamenii cinstitţi de valoare din ţară este nu cine va veni la putere. Chestia economică domină azi toate preocupările. Dacă guvernul actual va cădea, el va datori sfârşitul său numai crizei economice în care ne zbatem. Pentru a-l putea înlocui, bunăvoinţă nu es ie suficientă, trebue o concepţie ţî Un program bine definite, enunţate in vreme ţi care să inspire tuCr-.... * ..» ţară a fi străi Congrese, conferinţe şi articole economice nU sunt suficiente. Şi mai puţin utile sunt planurile economice ce se ascund prin dosare, pentru «a nu servi cumva Unui adversar politics. Avem nevoie de hotărâri, de voinţi şi de răspunderi, pe terenul economic. Urmărim aci de aproape manifestările pe acest teren ale opoziţiei. Până când nu vom descoperi astfel de hotărâri, de voinţi, şi de răspunderi, ne dăm seama că pentru oamenii cinstiţiţi de valoare chestiunea succesiunei nu se poate pune G. G. EXTERNA Monarhia trăeşte încă în Grecia. Activitatea stăruitoare ți sgomotoa■ să a republicanilor ireductibili a fost oprită. Căci, îu haosul din Atena, a intervenit un fapt nou, a vorbit Venizelos. El a spus: 1) Să se facă întâi alegeri legislative pentru Adunarea Națională. 2) Adunarea va discuta schimbarea formei deguvernământ. 8) Dacă Adunarea Naţională va fi compusă, in majoritate de republicani, dar nu va avea ţi mandatul de a se rostiţi asupra formei de guvernământ, atunci: plebescu. A) In orice caz, trecerea la Republică nu trebue să se facă prin violenţă, fiindcă o asemenea procedure ar discredita Grecia în afară, iar în lăuntru, ar inaugura o eră catastrofală, cu profunciamente militare şi Revoluţii la fiecare şase luni, eră care s’ar sfârşi de reîntoarcerea triumfală a Dinastiei. Aşa a vorbit Venizelos. Şi guver-raune. Şi campania electorală a îneput. Venizeliţtii au făcut cartel electual cu republicanii. Mulţi venizeliţti ! Unii bărbaţi politici, rămaşi până cum în afară de partide, au trecut arme şi bagaje în tabăra republicană atunci este interesant să relevăm cuprinsul unei alte scrisori trimise de Venizelos unui domn Rufos, fost ministru al Greciei la Washington. La stăruinţele acestuia ca fostul premier să se reîntoarcă la Atena pentru a lua conducerea Statului, Venizelos, intre altele, răspunde: «Cârmuitor ocazional şi la întâmplare al Greciei nu pot să mă Î8C». Wb. Chestiunea „drepturilor câştigate“ în noua lege a minelor — „Se vor respecta drepturile câştigate în modul cel mai larg“ declară d. ministru al industriei şi comerţului — Ziarul «Argus» a adus în numărul său de la 16 Noembrie declaraţiunile d-lui ministru al Industriei şi Comerţului privitoare la viitoarea lege a minelor. D. ministru ţinuse să accentueze că guvernul va căuta ca prin stabilirea cât mai dreaptă a «drepturilor câştigate» să nu se ştirbească câtuşi de puţin din drepturile legitime ale vechilor întreprinderi. Cum însă din această declaraţiune nu reese în destul întrucât se vor respecta aceste drepturi câștigate, am căutat, prin diverse investigatiuni la locurile competinte să punem chestiunea la punct. SE VOR RESPECTA DREPTURILE castigate PANA ASTAZI D. Dr. D. lconomu-Prahova s’a prezintat Sâmbătă d-lui Tancred Constantinescu spre a-i cere oarecari lămuriri în privinţa viitorului regim al minelor urmând să ţină la Paris o conferinţă asupra legislaţiei miniere, invitat de către «Société des Ingenieurs Civils». D. Iconomu-Prahova a atras atenţia d-lui ministru asupra confuziunilor la care dă loc expresiunea «drepturi câştigate» neştiindu-se despre cari drepturi este vorba şi care este termenul până la care drepturile achiziţionate legal vor fi considerate ca drepturi câştigate ! D. ministru al Industriei şi Comerţului a răspuns că guvernul se va strădui să respecte în cea mai largă măsură drepturile câştigate până astăzi. LEGEA MINELOR SI TRANZACTIUNILE DIN TRECUT Din declaratiunea de mai sus reese că noua lege a minelor va trebui să recunoască drept valabile toate tranzactiunile încheiate sub imperiul legilor trecute până în clipa prezentărei nouei legislaţiuni miniere. Numai în aşa fel poate fi interpretată expres îinea „până astăzi“. Vor fi deci recunoscute toate tranzacţiile transcrise la tribunalele respective chiar dacă nu au fost încă învestite cu validarea Comisiunei Speciale Economice conform Decretului Lege 2447. CE SE VA FACE CU TRANZACŢIUNILE NETRANSCRISE? In materie de transcriere tribunalele din tară nu au avut însă o conduită unitară. La înfiinţarea Comisiunei Speciale Economice se trimisese o circulară prin care se preciza să nu se mai transcrie nici un act de concesiune minieră până când Comisionea Specială nu îşi va fi dat mai întâi avizul de validare. Tribunalele însă nu au recunoscut o bucată de vreme aceasta circulară, socotind ir.săşi înfiinţarea Comisiunei Speciale Economice — prin Decizie ministerială şi deabia şase luni în urmă prin jurnal al Consiliului de miniştri — drept ilegală. In consecinţă au continuat a transcrie tranzacţiile care li se prezintau. Numai unele din tribunale au aplicat instrucţiunile circularei. Din această pricină ».’au produs încurcături mari a căror întindere se va putea ridica deabia când va intra în vigoare noua lege a minelor. Se pune deci întrebarea: Ce se va face cu tranzacţiile încheiate dar netramscrise şi înaintate Comisiei Speciale pentru validare ? TRANZACTIUNILE PENDINTE LA COMISIUNEA SPECIALA ECONOMICA Dar din declaraţiunnea d-lui ministru al Industriei mai reiese că toate transacţiunile înaintate la Comisia de la Institutul geologic vor fi recunoscute ca «drepturi câştigate», chiar acele depuse după votarea nouei Constuţii cu principiul naţionalizării subsolului. Numai în aşa fel se pot înţelege cuvintele d-lui ministru Taneved Constantinescu «până astăzi». Sunt sute de transcouni miniere care zac în cartoanele Institutului geologic, fiind deja validate de către vechea Comisiune pentru aplicarea Decretului Lege 2447. Aceste tranzacţiuni validate rămâneau să fie numai trecute prin consiliul de miniştri. Ele au fost înapoiate de acolo la Comisiunea Specială Economică, alcătută spre a lua locul Comisiunei 2447 şi au rămas împreună cu alte căteva mii de cereri noui să fie luate în discuţiune de către noua Comisie. Aceasta însă nu a validat decât numai cel mult 30 de tranzacţiuni miniere pentru care se depusese stăruinţe mari restd aşteptând noua Constituţne. După votarea Constituţiei ele au rămas mai departe în aşteptare, numărul lor mărindu-se pe fiecare zi cu alte transacţiuni ce veneau să se adauge celor vechi. Cauza era noua legiuire minieră după care urmează să se rezolve întreaga piramidă de cereri agglomerate la Institutul geologic. Odată această lege trecută toate tranzacţiile urmează să fie validate, căci o examinare amănunţită a fiecăreia în parte ar cere ani întregi de muncă şi un aparat funcţionăresc numeros. Singura deosebire care se va putea face va fi eventual aceea între tranzacţiile arpnse înainte şi după promulgarea Constituţiei recunoscându-se întregul complex de note depuse anterior acestei promulgări şi examinându-se numai cele depuse în urmă pentru a se face o alegere. In această direcţie pare că se îndreaptă intenţiunile un-lui ministru privitoare la o recunoaştere cât mai largă a drepturilor câştigate până astăzi. Br. !,a cărui desfii Soarta Invăţămîntului nostru plugăresc cs@ d. g. muma Daci’pentru a îndruma plugări ai unei ţări pe calea propăşirii sunt atâtea mijloace, cel mai potrivit din ele însă e — de bună seamă — învăţământul plugăresc, pentru că pe deoparte într’însul se îngemănează toată comoara de înţelepciune a cercărilor din trecut, cu toată bogăţia înoirilor din viitor, şi pentru că pe de altă parte numai printr’o învăţătură nouă se poate aduce cu adevărat o înoire temeinică şi trainică, în deprinderile plugăreşti ale unui popor. Cu toate acestea, învăţământul Stocul metalic a băncilor de emisiune fiduciară nostru plugăresc are o poveste din cele mai dureroase şi pricinueşte tuturor doritorilor de bine o covârşitoare durere, prin înfăţişarea lui tristă de astăzi. An după an şi cârmuire după cârmuire s'au strecurat — din ziua, când, prin mila Voevodului de pe vremuri, a luat fiinţă şcoala de agricultură de la Pantelimon — şi, totuşi, n’am fost vrednici să ajungem, după şaptezeci şi unu de ani de dibuire, decât la desăvârşita părăsire în care trăim şi la cei patru absolvenţi pe cari biata Şcoală de la Herestrău i-a putut da în toamna aceasta. Starea aceasta — oricât s'ar părea de ciudată, pentru o ţară sortită să-şi întemeieze toată viaţa ei de azi şi de mâine aproape numai pe plugărie — vine şi din faptul că reforma agrară a schimbat numai stăpânii pământului, fără să schimbe însă şi mijloacele de producere ale plugăriei noastre şi fără ca—prin aplicarea vreuneia din măsurile sale bune — să se fi încercat a se răsplăti astăzi învăţătura mai multă a unora faţă de învăţătura mai puţină a altora, aşa cum se cădea pentru încurajarea viitoare a învăţământului plugăresc. Aşa încât aceasta e pricina pentru care nu numai că nu se ridică nimeni, nici dintre marii, nici dintre micii noştri plugari să ajute cu ceva la îmbunătăţirea învăţământului nostru plugăresc, dar nici unii nici alţii nu înţeleg măcar să ceară socoteală stăpânirii de starea îna care se află ■ astăzi acest învăţământ. Vorba celui care a putut striga în Sfatul Ţării din 1919, că sătenii noştri n'au nevoie de nici un pic de învăţătură din ştiinţa plugărească a vremii, înfăţişează deci cu adevărat, adevărata stare de gândire a unui neam întreg de plugari, obişnuiţi să ţie toate deprinderile aşa cura le-au apucat, fără să bage de seamă că, în măsura în care se face loc pentru trufia neştiinţei, pierdem locul pe care l-am fi putut avea prin destoinicia ştiinţei plugăreşti pe piaţa cea mare, unde se întâlnesc şi-şi cearcă puterile toate seminţiile de azi ale pământului. (Citiţi continuera în pag. II-a.) In raport cu circulaţia Ceea ce înseamnă,credem, Că dacă pioru' grec va manifesta, în alegeri, ferma lui voinţă de a fi cârmuit de Venizelos, trimiţând în Cameră, in mare majoritate, pe partizanii lui, asigurându-i astfel o guvernare liniştită şi durabilă, atunci el este gata să părăsească hotărârea.), nestrămutată până acum, de a nul mai participa la viaţa publică a*.___ ţarei sale T. P. I *) Biletele de Stat sunt cuprinse în circulaţia fiduciară a Angliei.