Argus, noiembrie 1923 (Anul 14, nr. 3159-3183)

1923-11-26 / nr. 3180

Situata politică fiuul XIV Id. 3180 Ăl pEF jte * *ym ABONAMENTE IN TAMA­R IN STRAINATATS On an 950 lei 11 Un an 12«0 3al 9 Sunl 350 n I 9 lunl 700 « 3 luni top M S 3 lunl 400 S lei tn tar2 1­4 lei tn si S PAGINI ORGAN ZILNIC al COMERTULUI Directors 8. Pauken INDUSTRIEI si FINANTE! Administrators M. F« Valentin Luni ^6 Noembrie 1923 Concesiunea Exclusivă a Socia» tâţei Generale de Publicitate Birectorl: Carol Seiml­er şt­r. Berget Str. larascorgeriel L Telefon IHM BIROURILE: BUCUREȘTI, Str. Sărindar 14 TELEFON: 6 93 și 23 69 *»% ( sf*­.3 ) Consiliul de miniștri a a* (Bl­­ probat proectul consili* ( j lui superior economic a­supra libertăţii expor­tului cerealelor. Pentru petrol ches­tiunea a fost deocamdată amâna­tă, dar e probabil că şi acest pro­dus va beneficia la export de noua dispoziţiune a guvernului. Libertatea grâului este punctul cel mai important al noului regim. Taxa de export de 25.003 la va­gon, atâta timp cât se vor menţine taxele de export ca un regulator al comerţului cu străinătatea şi ca un important capitol fiscal, este e­­vident că nu este prea mare. Diferenţa între preţul grâului şi al celorlalte cereale va fi pe viitor aşa de mare, în­cât cultura grâu­lui atât de oropsită până acum va­ fi reluată şi desigur extinsă cu tim­pul peste ceia ce producea marea­­ proprietate.­­ O nouă epocă începe în istoria e­­­­conomică a tării, de după războiu,­­ cu restabilirea preferintii pentru cultura grâului prin ridicarea pro­­hibitiunei şi moderaţiunea taxei de export. Celelalte libertăţi de export pen­tru produsele agricole acordate o­ o­dată cu cea a grâului au desigur­­ importanţa lor, dar grâul le acope­ră şi le întrece pe toate. Odată cu libertatea grâului se pun însă o sumă de probleme care de care mai importante. Mai întâi vine la rând lichidarea trecutului, soarta recoltei din anul acesta. Cea mai mare parte din producători şi-au vândut recolta lor morarilor, singurii cumpărători, cu preţuri mult mai mici decât preţul maxi­mal. Nu vor profita deci de noul regim în anul acesta decât morarii care au stocuri de grâu şi de făină strânse pe preţuri mici şi agricul­torii puţini la număr care nu şi-au vândut încă recolta. In al doilea rând se pune pro­blema crizei de numerar care împiedică aprovizionarea viitoare a pieţii interne concurată de astădată de străinătate. Cererea de lei va fi evident mai activă, cursul leului se va mai ridica, dar el nu va pu­tea nici într’un caz compensa lipsa de numerar. O urcare vertiginoasă a lem­ni in vederea cumpărarea grâului nici n'ar fi de dorit, căci neavând sigu­ranța stabilizării lui la un curs ri­dicat, urcarea în vederea recoltei s ar reduce la o vânzare cu preţ re­dus a grâului nostru urmând ca atunci când vom isprăvi cu vânza­rea grâului şi vom face noi cumpă­rături în străinătate cu leii luaţi de pe grâu, cursul leului să scadă, cu alte cuvinte să vindem foarte extin şi să cumpărăm foarte scump. Banca Naţională va putea deci­di de astădată mai largă cu acordarea creditelor căci libertatea ei de a ur­mări o politică de stabilizare fără a se îngrozi de noii emisiuni va fi mai mare, odată cu libertatea ex­portului. Nu trebue uitată apoi nici influ­enţa pe care noul regim va trebui să o aibă asupra bugetului. Mărirea circulaţiunei fiduciare de­vine indispensabilă pentru a pre­veni o urcare exagerată a leului în sezonul de vânzare a recoltei. Fără o lărgire a creditelor ajungem pe altă cale tot la rezultatul de astăzi al stagnării producţiunei grâului. Afacerile vor spori sub noul re­gim. Impozitele vor putea fi mărite şi ele şi bugetul va putea fi încăr­cat la cheltueli cu sumele indispen­sabile — astăzi omise — pentru pla­ta salariilor şi a pensiilor. Dacă din noul regim nu se vor trage toate consecinţele, el nu va servi la mare lucru. Să sperăm în­să că suntem pe calea bună. A. PUBLICITATEA­­ Noul regim al exportului Canalul Cernavodă - Constanţa Un preeot mai vechi, şi care a preocupat mintea multora dintre oamenii noştri conducători în tre­cut, pare a fi ajuns, astăzi, pe pra­­ful realizării, în orice cas a ajuns să constitue subiectul unor preo­cupări de imediată actualitate, întrunirea de curând ţinută la Constanţa în prezenţa, oficialităţi­lor locale, precum şi cuvântările rostite cu acest prilej de către unii deputaţi liberali ne-au relevat că pro­ectul unui canal Cernavodă — Constanţa se bucură, în momente­le actuale, de sprijinul d-lui Vinti­lă Brătianu, ministru de finanţe, de la care ar fi pornit chiar iniţia­­tiva mişcării sugerată altora. Cum am spus, ideea unui aseme­nea canal nu este nouă, iar păreri­le technicianilor competenţi ne a­­sigură că ea este perfect şi relativ lesne realizabilă. De altfel, la 1917, un asemenea proect fusese întoc­mit în amănunte de către autori­tăţile ocupante — ca să precizăm: de Unguri, — iar executarea, du­pă calculele de atunci, n’ar fi cos­tat mai mult de 113 mii. coroane. Canalul Cernavodă—Constanţa, în proectul maghiar, se lega politice­şte şi economiceşte cu zona de condominium al centralilor pe te­ritoriul dobrogean, stabilit ulte­rior prin pacea infamă de la Bu­cureşti, şi avea probabil de scop să paralizeze valoarea menţinerea stăpânirii româneşti în Delta Du­nării. Dar lăsând la o parte considera­­ţiunile de ordin politic, din punct de vedere priptic ni se asigură de cei competenţi, precum am spus, că proectul este perfect realizabil. In primul rând, ar fi vorba de un canal cu ecluze astfel că primej­duirea debitului redus al apelor Dunării, în anumite epoci ale anu­lui, ar fi cu desăvârşire exclusă. Diferenţa de nivel de 3 m, între Dunăre şi Marea Neagră, la o dis­tanţă de circa 60 km. între cele două capete ale canalului, ar asi­gura o scurgere foarte liniştită a apelor îndrumate pe această cale artificială către mare şi, prin ur­mare, o­­ posibilitate de flotare pe deplin mulţumitoare. Un alt element care ar face les­ne realizabil proectul canalului e­­ste existenţa actualelor bălţi care, de la Cernavodă, însoţesc aproape încontinuu linia ferată actuală până pe la Murfatlar,­­ ceea ce constitue chiar azi un canal natu­ral cunoscut sub numele de Cora- Su. Singura şi adevărata dificul­tate ar rămânea străpungerea ca­nalului dincolo de Murfatlar până la Constanţa, dificultate care, în­să, nu prezintă mare importanţă In treacăt, vom menţiona că i­­mediat după întrunirea de la Con­stanţa n’au lipsit oferte streine serioase pentru executarea operii plănuită, dar este probabil că va birui principiul ca totul să se facă prin mijloacele şi sub conducerea technicienilor noştri. Canalul, astfel plănuit, ar în­soţi linia ferată Cernavodă—Con­stanţa, intensificând şi uşurând traficul actual spre ţărmul mării Negre, canalizând o întreagă re­giune băltoacă astăzi şi punând-o în valoare. Exemplul altor canaluri intra­­continentale, unele chiar din Eu­ropa centrală şi legând însăşi Du­nărea aproape de isvoarele ei, deci în regiuni de mic debit, cu alte fluvii, ne arată îndeajuns ce în­semnează deschiderea unui canal pentru o regiune şi cura existenţa mijloacelor de trafic pe apă nu pă­gubeşte celorlalte mijloace de co­municaţii terestre. Diviziunea şi specializarea transporturilor după volum şi valoare se rezumă întru sporire generală a activităţilor productive şi o creştere a avuţiei naţionale. Şi fiindcă s’a obiectat că deschi­derea acestui canal ar putea pă­gubi cele două mari porturi dună­rene, Galaţi şi Brăila, partizanii proectului au răspuns că poate,­ mai mult, că sigur cele două por­turi vor avea avantajul să-şi tri­mită şlepurile cu cereale, spre în­cărcarea maritimă, pe canal, pâ­nă la Constanţa, în loc de Sulina, unde lipsa unui port amenajat şi curenţii fluviali de la îmbucătură fac aşa de costisitoare operaţiu­nile de alimbare şi încărcare din şlepuri în cargobot-uri!H. Costovici­­ ! Menţionând în linii generale, aproape strict informative, ches-­­ nătăţii, tiunea canalului, vom înregistra tot aşa relaţiunile privitoare la partea de realizare financiară. In primul rând, se înţelege că judeţul şi oraşul Constanţa, cele mai interesate şi mai avantajate prin deschiderea canalului, vor a­­vea să contribue la cheltueli. La Constanţa problema apei şi a luminei se prezintă sub o formă îngrijitoare şi foarte urgentă. Re­zolvarea lor potrivit nevoilor ac­tuale şi prevederilor gospodăreşti viitoare va costa câteva sute de milioane. Deschiderea canalului ar rezolva în mod definitiv şi ra­dical problema alimentării cu apă de Dunăre a Constanţei, precum şi a celorlalte oraşe şi comune de pe traseu, Medgedia, Murfatlar, etc. Poate chiar s’ar obţine, printr’o cădere amenajată a apelor canalu­lui, şi o energie electrică. In sensul acestor preocupări, un mare împrumut al Constanţei pen­tru apă şi lumină ar acoperi în bună parte cheltuiala canalului Contribuţia comunelor interesate, a judeţului şi chiar a Statului ar completa restul până la punerea în funcţiune a canalului. Exploa­tarea s’ar face, apoi, în regie coin­teresată între părţile contribuent© la executarea lucrării. Am redat în linii foarte genera­le proectul cercurilor interesate. Vom reveni ca să examinăm şi o lăture politică foarte însemnată căreia se datoreşte actualitatea proectului Suprafața și producțiunea de grâu a Europei. INTERNA Cititorii «Argust-ului pot urmări pe ultima noastră pagină, la cota Bursei de valori şi de devize, varia­­ţiunile vieţei politice. Când se urcă leul, acţiunile opozi­ţiei scad. Când leul scade, se aude vorbind de criză ministerială. D. Stere a vorbit acum trei zile la Cameră in numele partidului tură­­nesc, fără a cere puterea. Acum trei zile, valuta ţării îţi ur­ma mersul său ascendent. De atunci însă leul a dat îndărăt. Multe iluzii s’au risipit; alte iluzii le-au luat lo­cul. D. Iorga a vorbit la Cameră de «succesiunea guvernamentală». El a denunţat «uneltirile» ce se fac pen­tru a aduce la cârma ţarei, un om politic bine văzut de guvernul ac­tual. Şi împotriva acestor Uneltiri, d. Iorga ţi-a problemat candidatura, în fruntea «tuturor elementelor de valoare ţi cinstite din această ţară». Ar fi îmbucurător pentru această ţară, dacă s’ar găsi destule astfel de elemente pentru a forma o majori­tate parlamentară, şi ar fi îmbucu­rător pentru d. Iorga dacă de ar susţine guvernul său. Ce interesează însă deocamdată pe oamenii cinstit­­ţi de valoare din ţară este nu cine va veni la putere. Chestia economică domină azi toa­te preocupările. Dacă guvernul ac­tual va cădea, el va datori sfârşitul său numai crizei economice în care ne zbatem. Pentru a-l putea înlocui, bunăvoinţă nu es ie suficientă, tre­­bue o concepţie ţî Un program bine definite, enunţate in vreme ţi care să inspire tuCr-.... * ..» ţară a fi străi Congrese, conferinţe şi ar­ticole economice nU sunt suficiente. Şi mai puţin utile sunt planurile economice ce se ascund prin dosare, pentru «a nu servi cumva Unui ad­versar politics. Avem nevoie de ho­tărâri, de voinţi şi de răspunderi, pe terenul economic. Urmărim aci de aproape manifestările pe acest teren ale opoziţiei. Până când nu vom des­coperi astfel de hotărâri, de voinţi, şi de răspunderi, ne dăm seama că pentru oamenii cinstiţi­ţi de valoare chestiunea succesiunei nu se poate pune G. G. EXTERNA Monarhia trăeşte încă în Grecia. Activitatea stăruitoare ți sgomotoa■ să a republicanilor ireductibili a fost oprită. Căci, îu haosul din A­tena, a intervenit un fapt nou, a vor­bit Venizelos. El a spus: 1) Să se facă întâi alegeri legisla­tive pentru Adunarea Națională. 2) Adunarea va discuta schimba­rea formei de­­guvernământ. 8) Dacă Adunarea Naţională va fi compusă, in majoritate de republi­cani, dar nu va avea ţi mandatul de a se rosti­ţi asupra formei de gu­vernământ, atunci: plebescu­. A) In orice caz, trecerea la Repu­blică nu trebue să se facă prin vio­lenţă, fiindcă o asemenea procedure ar discredita Grecia în afară, iar în lăuntru, ar inaugura o eră catastro­fală, cu profunciamente militare şi Revoluţii la fiecare şase luni, eră care s’ar sfârşi d­e reîntoarcerea tri­umfală a Dinastiei. Aşa a vorbit Venizelos. Şi guver-raune. Şi campania electorală a în­­eput. Venizeliţtii au făcut cartel electu­­al cu republicanii. Mulţi venizeliţti ! Unii bărbaţi politici, rămaşi până cum în afară de partide, au trecut­­ arme şi bagaje în tabăra republi­cană atunci este interesant să re­levăm cuprinsul unei alte scrisori trimise de Venizelos unui domn Ru­fos, fost ministru al Greciei la Was­­hington. La stăruinţele acestuia ca fostul premier să se reîntoarcă la Atena pentru a lua conducerea Sta­tului, Venizelos, intre altele, răspun­de: «Cârmuitor ocazional şi la în­tâmplare al Greciei nu pot să mă Î8­C». Wb. Chestiunea „drepturilor câştigate“ în noua lege a minelor — „Se vor respecta drepturile câştiga­te în modul cel mai larg“ declară d. ministru al industriei şi comerţului — Ziarul «Argus» a adus în nu­­­mărul său de la 16 Noembrie decla­­raţiunile d-lui ministru al Indus­triei şi Comerţului privitoare la viitoarea lege a minelor. D. mi­nistru ţinuse să accentueze că gu­vernul va căuta ca prin stabilirea cât mai dreaptă a «drepturilor câştigate» să nu se ştirbească câ­tuşi de puţin din drepturile legi­time ale vechilor întreprinderi. Cum însă din această declara­­ţiune nu reese în destul întrucât se vor respecta aceste drepturi câștigate, am căutat, prin diverse investigatiuni la locurile compe­­tinte să punem chestiunea la punct. SE VOR RESPECTA DREPTU­RILE castigate PANA ASTAZI D. Dr. D. lconomu-Prahova s’a prezintat Sâmbătă d-lui Tancred Constant­inescu spre a-i cere oare­­cari lămuriri în privinţa viitoru­lui regim al minelor urmând să ţi­nă la Paris o conferinţă asupra legislaţiei miniere, invitat de căt­­re «Société des Ingenieurs Ci­vils». D. Iconomu-Prahova a atras a­­tenţia d-lui ministru asupra con­­fuziunilor la care dă loc expresiu­nea «drepturi câştigate» neştiin­­du-se despre cari drepturi este vorba şi care este termenul până la care drepturile achiziţionate le­gal vor fi considerate ca drepturi câştigate ! D. ministru al Industriei şi Co­merţului a răspuns că guvernul se va strădui să respecte în cea mai largă măsură drepturile câş­tigate până astăzi. LEGEA MINELOR SI TRAN­Z­ACTIUNILE DIN TRECUT Din declaratiunea de mai sus reese că noua lege a minelor va tre­bui să recunoască drept valabile toate tranzactiunile încheiate sub imperiul legilor trecute până în cli­pa prezentărei nouei legislaţiuni miniere. Numai în aşa fel poate fi interpretată expres îinea „până as­tăzi“. Vor fi deci recunoscute toa­te tranzacţiile transcrise la tribu­nalele respective chiar dacă nu au fost încă învestite cu validarea Comisiunei Speciale Economice conform Decretului Lege 2447. CE SE VA FACE CU TRANZAC­ŢIUNILE NETRANSCRISE? In materie de transcriere tribu­nalele din tară nu au avut însă o conduită unitară. La înfiinţarea Comisiunei Speciale Economice se trimisese o circulară prin care se preciza să nu se mai transcrie nici un act de concesiune minieră până când Comision­ea Specială nu îşi va fi dat mai întâi avizul de validare. Tribunalele însă nu au recunoscut o bucată de vreme a­­ceasta circulară, socotind ir.săşi în­fiinţarea Comisiunei Speciale Eco­­nomice — prin Decizie ministeria­lă şi deabia şase luni în urm­ă prin jurnal al Consiliului de miniştri — drept ilegală. In consecinţă au con­tinuat a transcrie tranzacţii­le c­are li se prezintau. Numai unele din tribunale au aplicat instrucţiunile circularei. Din această pricină ».’au produs încurcături mari a căror întindere se va putea ridic­a dea­­bia când va intra în vigoare noua lege a minelor. Se pune deci între­barea: Ce se va face cu tranzacţii­le încheiate dar netramscrise şi în­aintate Comisiei Speciale pentru validare ? TRANZACTIUNILE PENDINTE LA COMISIUNEA SPECIALA ECONOMICA Dar din declaraţiunnea d-lui mi­nistru al Industriei mai reiese că toate tra­nsacţiunile înaintate la Comisia de la Institutul geologic vor fi recunoscute ca «drepturi câştigate», chiar acele depuse du­pă votarea nouei Const­­uţ­ii cu principiul naţionalizării subsolu­lui. Numai în aşa fel se pot înţe­lege cuvintele d-lui ministru Tan­eved Constantinescu «până astă­­zi». Sunt sute de transcouni mi­niere care zac în cartoanele In­stitutului geologic, fiind deja vali­date de către vechea Comisiune pentru aplicarea Decretului Lege 2447. Aceste tranzacţiuni validate rămâneau să fie numai trecute prin consiliul de miniştri. Ele au fost înapoiate de acolo la Comisiu­­nea Specială Economică, alcătu­tă spre a lua locul Comisiunei 2447 şi au rămas împreună cu alte că­­te­va mii de cereri noui să fie lua­te în discuţ­iune de către noua Co­misie. Aceasta însă nu a validat decât numai cel mult 30 de tran­zacţiuni miniere pentru care se de­pusese stăruinţe mari rest­d aş­teptând noua Constituţ­­ne. După votarea Constituţiei ele au rămas mai departe în aşteptare, numărul lor mărindu-se pe fiecare zi cu al­te transacţiuni ce veneau să se a­­dauge celor vechi. Cauza era noua legiuire minie­ră după care urmează să se rezol­ve întreaga piramidă de cereri ag­glomerate la Institutul geologic. Odată această lege trecută toate tranzacţiile urmează să fie vali­date, căci o examinare amănunţi­tă a fiecăreia în parte ar cere ani întregi de muncă şi un aparat funcţionăresc numeros. Singura deosebire care se va pu­tea face va fi eventual aceea între tranzacţiile arpnse înainte şi după promulgarea Constituţiei recunos­­cându-se întregul complex de note depuse anterior acestei promulgă­ri şi examinându-se numai cele depuse în urmă pentru a se face o alegere. In această direcţie pare că se îndreaptă intenţiunile un-lui ministru privitoare la o recunoaş­tere cât mai largă a drepturilor câştigate până astăzi. Br. !,a căr­ui desfii Soarta Invăţămîntului nostru plugăresc cs@ d. g. muma Daci’pentru a îndruma plugări ai unei ţări pe calea propăşirii sunt atâtea mijloace, cel mai potrivit din ele însă e — de bună seamă — învăţământul plugăresc, pentru că pe deoparte într’însul se înge­mănează toată comoara de înţelep­ciune a cercărilor din trecut, cu toată bogăţia înoirilor din viitor, şi pentru că pe de altă parte nu­mai printr’o învăţătură nouă se poate aduce cu adevărat o înoire temeinică şi trainică, în deprin­derile plugăreşti ale unui popor. Cu toate acestea, învăţământul Stocul metalic a băncilor de emisiune fiduciară nostru plugăresc are o poveste din cele mai dureroase şi prici­­nueşte tuturor doritorilor de­ bine o covârşitoare durere, prin înfăţi­şarea lui tristă de astăzi. An după an şi cârmuire după cârmuire s'au strecurat — din ziua, când, prin mila Voevodului de pe vremuri, a luat fiinţă şcoala de agricultură de la Pantelimon — şi, totuşi, n’am fost vrednici să ajungem, după şaptezeci şi unu de ani de dibui­re, de­cât la desăvârşita părăsire în care trăim şi la cei patru ab­solvenţi pe cari biata Şcoală de la Herestrău i-a putut da în toa­mna aceasta. Starea aceasta — ori­cât s'ar părea de ciudată, pentru o ţară sortită să-şi întemeieze toată viaţa ei de azi şi de mâine aproape nu­mai pe plugărie — vine şi din faptul că reforma agrară a schim­bat numai stăpânii pământului, fără să schimbe însă şi mijloacele de producere ale plugăriei noas­tre şi fără ca—prin aplicarea vre­uneia din măsurile sale bune —­ să se fi încercat a se răsplăti as­tăzi învăţătura mai multă a unora faţă de învăţătura mai puţină a altora, aşa cum se cădea pentru încurajarea viitoare a învăţămân­tului plugăresc. Aşa în­cât a­­ceasta e pricina pentru care nu numai că nu se ridică nimeni, nici dintre marii, nici dintre mi­cii noştri plugari să ajute cu ceva la îmbunătăţirea învăţământului nostru plugăresc, dar nici unii nici alţii nu înţeleg măcar să ceară socoteală stăpânirii de starea îna care se află ■ astăzi acest învăţă­mânt. Vorba celui care a putut striga în Sfatul Ţării din 1919, că sătenii noştri n'au nevoie de nici un pic de învăţătură din ştiinţa plugărească a vremii, în­făţişează deci cu adevărat, ade­vărata stare de gândire a unui neam întreg de plugari, obişnuiţi să ţie toate deprinderile aşa cura le-au apucat, fără să bage de seamă că, în măsura în care se face loc pentru trufia neştiinţei, pierdem locul pe care l-am fi putut avea prin destoinicia ştiin­ţei plugăreşti pe piaţa cea mare, unde se întâlnesc şi-şi cearcă pu­terile toate seminţiile de azi ale pământului. (Citiţi continuera în pag. II-a.) In raport cu circulaţia Ceea ce înseamnă,­­credem, Că dacă pi­oru' grec va manifesta, în ale­geri, ferma lui voinţă de a fi câr­muit de Venizelos, trimiţând în Ca­meră, in mare majoritate, pe parti­zanii lui, asigurându-i astfel o gu­ver­nare liniştită şi durabilă, atunci el este gata să părăsească hotărâ­­rea.), nestrămutată până acum, de a nul mai participa la viaţa publică a*.___ ţarei sale T. P. I *) Biletele de Stat sunt cuprinse în circulaţia fiduciară a Angliei.

Next