Argus, ianuarie 1925 (Anul 16, nr. 3510-3532)
1925-01-14 / nr. 3518
Anni XVI No. 3518 6 PAGINI AUTOMOBILE á jgz4 ^RBleTTsap 105 CAL. VICTORIEI • BUCURESTI ABONA IN TARA Un an 800 lei 8 luni 450 . 8 luni 250 m 3 lei In tară. 6 MENTI: IN STREINATATE Un an 1800 lei 6 luni 1000 m 3 luni 600 m lei In străinătate ORGAN ZILNIC al COMERȚULUI Fondatori : S. Pauker si H. P. Valentin INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director: Grigore Gafencu miercuri 14 IscubiIi IS18 PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivă a Societăţii Generale de Publicitate Directorii Carol Schulder şi S. Berger fe Eopio Cârsda [festi Karaj!18(inti3ici19 Telafon dle ■sa BIROURILE: bucurEŞTI, Str. Sărindar 14 TELEFON: 6/93 și 23/69 Sirii României la Paris . Presa şi opinia publi’ca s’au alarmat zilele acestea de o ştire dela Paris care pretindea — probabil printr’o eroare de transvaisiune — că in imortul minerţilor conferinţei s’ar fi strecurat o frază unde se vorbea deurea multe teritorii ungare” dobândite de România. Este evident că, sub forma aceasta, raportul experţilor era alarmant fiindcă însemna repunerea în disensiune a regulamentului păcii in partea privitoare la ţara noastră. Suntem bucuroşi de a înregistra restabilirea adevărului printr-un comunicat apărut în ponsiosul guvernului. Ni se spune că n’a fost nici un moment vorba despre integritatea noastră teritorială, dar se adaugă că, totuşi s'a rant un rr" "ar la R Po scurt- iată cum s’a produs incidentul, România a refuzat să semneze convenţia dela Innsbruck prin care se stabilea ravartia datoriei publice austro-ungare între Statele succesoare, special pentru partea titlurilor deţinute de Statele aliate. Refuzul acesta din partea delegaţilor noştri, a fost de fapt o simplă adunare de semnătură până ce va va fixa şi cifra reparaţîunilor datorite de Austria şi de Ungaria, asupra cărora bine înţeles are şi România o parte de încasat. Experţii au intrr ,la acum, Ir, Paris, un pasaj exmricaând regretul că România n’a convenţia dele Innsbruck. Acest pasaj a provocat prima versiune il-^antă. Comunicatul oficios adanaâ cu această chestiune neiitând in comnetin** experţilor si utili"'' nici la ordinea zilei, delegaţia românească a intervenit protestând pe preşedintele conferin-'" d. Clementei. Împotriva pasagiului respectiv. Protestul României a avut drept rezultat suprimarea pasagiului tnerminat in sedintă plenară. Repunerea la punct primei versiuni ne bucură, dar asupra cauzelor cere au determinat refuz'’ României dela In*"' este evident că ar fi multe de spus. In primul rând, vom nota că anexiunile r,i dezanciunile se fac prin repartiţia proportionaîă a datoriei publice aferentă teritoriilor care au schimbat de suveranitate. A lega aceste datorii publice de chestiunea reparaţiunilor este cel puţin exagerat. De aceea ne vedem expuşi la neplăceri in conferinţele internaţionale, chiar dacă aceste neplăceri se produc sub formă insolită sau accidentală. Un fapt remarcabil petrecut la conferinţa din Paris este admiterea Americanilor la reparaţiuni şi stabilirea cotei respective la 2 şi un sfert asupra plăţilor germane printr-o reducere, deocamdată provizorie pe doi ani, asupra cotei franceze de 32 la sută. Astfel, Statele Unite, care s’au retras din conferinţa păcii şi n’au ratificat tratatul de Versailles, sunt admise la beneficiul reparaţiunilor stabilite prin acel tratat. Revenirea aceasta a Americanilor in afacerile europene se poate considera ca un prim pap şi pentru rezolvarea datoriilor interaliate în care Statele Unite să spună cuvântul decisiv. Dotarea înlesnirilor pe care America când este desigur contravaloarea înlesnirilor pe care americainii, la rândul lor, au să le acorde interilor europene. Franţa fiind Statul cel mai interesat momentan prin datoriile in America; tot ea a fost şi Statul care a cedat din cota reparaţiunilor de la Spa pentru satisfacerea Statelor Unite. In ce priveşte sporirea celorlalte cote prea mici, de pildă a României de 1 la sută — sporirereiată prin protestări repetate— este evident că nu ne putem aştenta la nimic. Telegraful ne-a adus primele ştiri în acest sens. Un protest sau câteva proteste ■n plus şi ca aceasta conferinţa de la Paris a trecat înainte spre rezolvirea definitivă a problemei oparaţiunlor.A. Şedinţa Comsinei interimare a Capitalei S'a hotărit pregătirea lucrărilor pentru palatul comunal Membrii comisiunii interimare s-au întrunit eri la orele 5, In şednţă publică, sub prezidenţia d-lui dr. I. Costinescu. Se rezolvă o serie de chestiuni curente. CUVÂNTAREA D-LUI DR. I. COSTINESCU O. dr. I. COSTINESCU arată nevvoia Capitalei României Întregite de a avea un palat comunal, întrucât azi localul în care funcţionează serviciile comunale nu numai că nu mai corespunde necesităţilor, dar trebue să-şi schimbe destinaţia, făcând obiectul unei donaţiuni cu alt scop decât cel de azi In vreme ce capitalele provinciilor alipite şi chiar alte oraşe din ţară au palate comunale frumoase, numai Bucureştii au serviciile edilitare împrăştiate în tot oraşul şi pe cele centrale înghesuite într'un local impropriu de împrumut. „Ospelul Comunal nu va putea fi terminat într’un an, deşi e necesar. O astfel de construcţie cere şi timp şi bani. Până se vor găsi banii, primăria poate face pregătirile necesare pentru a avea la vreme un plan coraplect care să nu aibă alta nevoie drât aplicarea lui pe şantier. UN APEL CĂTRE ARHITECŢII TABU Pentru construcţia viitorului palat comunal, primăria nu era de oportun să organizeze an concurs Întrucât nu am nevoie decât de idei de ansamblu executabile prin serviciile sale de arhitectură cari, la nevoie, s'er putea complecta. Face tusi epei le tett arhitecţii român! pentru prezentarea unai schiţe referitoare la construcţia unui astfel da palat. Trai din schiţele prezentate vor obţine, după aprecierea cuvenită, cât 160 000 lei ca incurajare. Acestea vor deveni proprietatea primăriei cam ve avea dreptul să le utilisera In total sau tu perie fără nici o altă obligatiune faţă de autorul lor. Dta celelalte schiţe, incă dnci vor fi gratificate cu câte 10.000 lei. CE VA CUPRINDE PALATUL Ca principii conducătoare, primăra are nevoie de un local cu cel putn 4 faţade, cu 4—5 etaje ocupând 1000 mp. pe terenul de 35.000 m. p. Parterul și mezaninul exterior va fi tachinat pentru magazine. Parterul Interior, din curtea de onuare, ce va fi alcătuită cu o grădină, va fi închiriat magazinelor de flori. Eșirile vor fi închiriate restaurantelor. In subsolul clădirii se va instala arhiva, trecerile vor fi uşurate prin pasagii interioare, serviciile vor ocupa camere mari pentru supravegherea funcţionarilor şi unitatea lucrărilor. Localul va cuprinde şi laboratoriile, precum şi o sală pentru 60—80 consilieri. Clădirea, în ansamblul ei, va trebui să înfăţişeze casa României întregite oglindind în decoraţiuni trecutul Bucureştiului şi arhitectura celor patru ţinuturi alipite prin stilul general neo-român. Arhitecţii vor trebui să-şi concretizeze ideile lor până la 15 Martie 1925. D. arhitect BOLOMEI, consultat, s'a pronunţat pentru instituirea unui concurs eliminatoriu. D. MIHAIL BERCEANU a arătat că nu poate fi vorba de un concurs ci numai de un schimb de idei arhitectonice concretizate in serviciul unei realizări superioare. După câteva păreri exprimate, comisiunea a hotărtt redactarea unui apel în sensul propunerii d-lui dr. I. Costinescu. UN ULTIM TERMEN PENTRU IMPROPRIETARIŢI In altă ordine de idei, comisiunea a mai decis să prelungească până la 15 Ianuarie termenul pentru depunerea de către împroprietăriţi a costului terenurilor şi lucrărilor edilitare. După acest termen, parcelele vor trece asupra celor în drept la rând. DIVERSE Deasemeni, comisiunea, în urma cercetărilor făcute de d. dr. L Cominescu, a hotărât să reducă taxa pe care societăţile de curse trebue să o plătească comunei asupra pariului mutual dela 15 la sută la 1200, dată fiind situația deficitară a acestor societăți. REP. — ------flatE^b—hi Retragerea monedei hârtie de 1 si 2 lei Stocul de 100 de milioane monedă, metalică, destinat să înlocuiască hărtia monedă de 1 fi 2 lei, a sosit In tară aproape in întregime, întrucât, până la complectarea întregii suiri, nu mai sunt de primit decoli 30 de milioane. Astfel fiind, ministerul de finante a decis să pună In circulaţie intregul stoc de monedă metalică disponibil ca, in cel mult 2 luni, toate biletele de hârtie de 1 si 2 lei să fie complect retrase. In ţara pădurilor de stejar Căile ferate ameninţate să rămână fără traverse O politică greşea. Cum păgubim anual două $i jumătate miliarde lei - de la redacţia noastră din Ardeal CLUJ. 12.— La 39 Decembrie 1924 direcţiunea generală a C. F. R. a ţinut licitaţie pentru un milion bucăţi traverse de stejar şi un milion traverse de fag. Să nu se creadă că nevoa unui număr atât de însemnat de traverse, dintr’odată, ar fi fost cauzată de intenţia construirea miei noui linii ferate. E vorba numai de înlocuirea celor vechi. Deoarece aprovizionarea cu traverse se face an de an, mai grea, nevoi vechi nesatisfăcute vin să se adauge necesităţilor mai recente de a înlocui traversele putrezite, să nu ne mire când în cele din urmă, — la noi în ţara pădurilor, — ne-om trezi cu întreaga linie ferată în ruină şi nevoiţi să importăm traverse. De pe acum, din pricina traversele stricate şi neînlocuite, trenurile sunt obligate să meargă cu d iuţeală mai mică decât sunt capabile. Sunt locuri unde de 8—10 ani traversele n’au mai fost înlocuite. Pe de altă parte lipsa de material şi nevoia de a interveni totdeauna grabnic, pentru că nu se intervine decât în ultimul moment, îndeamnă calea ferată să întrebuinţeze traverse, negudrenate care putrezesc mai repede încă decât cele vechi Se înţelege astfel de ce în anul trecut a fost nevoe de 2 milioane traverse. Ne-am interesat,—in primul rând, — de cauza care a determinat pe producători să se abţină dela licitaţie. Care e motivul că nu s’a oferit cantitatea întreagă de traversei In mod obicinuit, într’oi licitaţie, concurenţa e determinată de oferta mai mare decât cantitatea necesară. Iată ce ni s’a răspuns : ..Azi în Ardealul întreg nu există nici jumătate din cantitatea de traverse cerută. Am putea evalua stocul de azi la maximum 259 mii traverse normale şi 100—150 mii traverse vicinale şi vechi de stejar precum şi circa 14 milion traverse fag“. Actualmente aproape că nu se mai fabrică traverse. CAUZELE STAGNĂRII sunt multipla 1) Mai Întâi e situaţia generală in industria lemnului, situaţie caracterizată prin următoarele cifre: în loc de o producţie de 20 miliarde anual avem una de 4—5 miliarde. 2) Pădurile de stejar sunt supuse unor dispoziţiuni mai apăsătoare decât celelalte feluri de păduri: a) Casa pădurilor acordă permisele de exploatare cu dificultăţi enorme. b) Politica de valorizare a articolelor de stejare dintre cele mai rele. Exportul articolelor de stejar e sau prohibit (pentru unele) sau apăsat cu taxe care fac 30—40 la sută din valoare. Se Înțelege că astfel exploatarea pod-Per de stejar e puţin rentabil? 3) In special in ceia ce priveşte traversele, procedarea guvernului se opune cu totul la producerea lor. Conform datelor statistice, din cele 4 milioane hectare păduri aproximativ un milion hectare sunt păduri de stejar. Secetind pentru reimpădurirea de ani înseamnă că anual «’ar putea exploata 18.800 hectare. II»că 59 la sută din această cantitate de lemn ar sluji la facerea traverselor am avea pe fiece an minimum 10 milioane bucăţi. După cum am văzut insă aue i'ndr«'* rfel a doua reda perte. Din cele vreo 4000 hectare pădure câte se exploatează, mai toată cantitatea da lemn slujeşte pentru producerea lemnelor de ***. w"^*nui nu-i convine să facă traverse. DE CE NU SE PREZINTĂ OFERTANŢI Partea gravă e că la licitaţii nu se prezintă ofertanţi. Deşi exportul de traverse o prohitit mai nimeni nu fabrică traverse în ţară. Pentru licitaţia din 30 Decembrie 1824 in locul celor două milioane traverse nu s’au oferit decât 150 mii bucăţi stejar şi 220 mii bucăţi fag. Se pare însă că şi acestea în condiţiuni de aşa natură încât «omisiunea de adjudecare de sub direcţia d-lui Teodorescu dela L. D. G. a fost nevoită să respingă 90 la sută din ele. Faptul că în loc de 2 milioane traverse de câte avea nevoie calea ferată nu s’a putut achiziţiona decât vreo 30 mii bucăţi prezintă destulă importanţă pentru ca să încercăm să avem explicaţia lui. Ne-am adresat deci producătorilor de traverse din Ardeal, dat fiind că la noi in ţară 90 la sută din întreaga suprafaţă acoperită cu păduri de stejar se găseşte în Ardeal şi le-am cerut să ne lămurească, tresar cu gândul că in tara pădurilor versete fiind prohibite la export, putea avea acest material cu preţ minim, oferă pentru traversa preţuri mult sub cele mondiale. Intr’adevăr pe câtă vreme preţul de asi este în Iugoslavia 100 dinari de bucată= 280 lei, Ungaria 100.000 coroane de bucată = 270 la. Cehoslovacia 16 coroane cehe de bucată =7 285 lei la noi nu s'a plătit mai mult de 82 ci bucata fi ofertele de azi nu trrec 110 lei bucata. In aceste împrejurări se înţelege că nu s'au găsit ofertanţi la licitaţiile direcţiune cilor ferate, şi numărul minim de izi se va micşora încă. Cine s'ar apuca să producă traverse când ijl'tc că nu-fi poate valorifica întreaga producţie (tracerde uriare şi cele vicinale), când zic că î se oferă un preţ aproape de trei ori mai mic decât cel al pieţei mondiale . Aşa se face că şi cei cari au stocuri din anii trecuţi, mai degrabă aşteaptă evenimentele decât să devalorifice marfa lor". C. F. R. CUMPĂRĂTOR BUCLUCAŞ ,,Dar, am ripostat interlocutorului meu, tot nu pot înţelege de ce producătorii n’au oferit, la ultima licitaţie, întregul stoc pe care o aveau? La o licitaţie fiecare cere creţul care-i convine, rămânând ca direcţia căilor ferate să primească sau nu ofertelor". — Producătorii noştri, răspunde cel intervievat, au pierdut încrederea în licitaţiunile făcute de calea ferată. Ei ştiu din experienţa anului trecut că direcţiunea C. F. R. fixează singură preţurile la traverse. Licitaţiunile nu sunt decât de formă, spre a descoperi Iodurile unde există stocuri de traverse. Iată cum s’a procedat In anul trecut : S’au cerut 2 milioane traverse de stejar (milionul de traverse din acest an e cantitatea care n’a putut fi cumpărată atunci). In prima jumătate a anului s’au făcut trei licitaţii. De două ori s’au anulat licitaţiile făcute. Ştiind că exportul e prohibit producătorii au oferit circa 6—700 kW bucăţi traverse cu preţuri de 100—120 lei bucăţi. Fiecare licitaţie a durat două luni. In acest timp garanţia de 5 la sută stătea în casa căilor ferate. La ultima licitaţie, mulţi producători mici, socotind că în sfârşit li se va adjudeca aprovizionarea au contractat împrumuturi asupra traverselor lor. Dar comisia de licitaţie in August respinge toate ofertele cu diferite motivări şi apoi direcţia generală fixează ca preţuri Se înţelege că cei cari n’au putut suporta oriza au fost nevoiţi să se supuie şi să dea traversele căilor ferate, cu orice preţ. S’au cumpărat atunci ! traverse norm. 2.70 m. lung. cu 82 lei; traverse norm. 2.60 m. lung. cu 78 lei; traverse norm. 2.50 m. lung. cu 76 lei; traverse vie. 2.20 m. lung. cu 43 lei Dacă socotim că într’un vagon încap circa 100 bucăţi traverse revine vagonul de traverse lucrate, la care se pierde nu numai muncă dar şi mare valoare din lemn, la 7000 lei vagonul în mediu, când preţul lemnului de ars era 4000 lei ! In acest fel calea ferată a putut cumpăra vreo 400 mii traverse. Dar ceea ce pune vârf la toate e că ei, dintre cei constrânşi să vândă marfa căilor ferate, sunt mulţi cari nici azi nu au primit achitarea furniturilor. Era obiceiul că imediat după încheierea contractului, după ce se constata existenţa traverselor să se dea producătorului, de către direcţiunile regionale, un aconto. In anul trecut în August, s’a luat acest drept direcţiunilor regionale şi furnizorul era obligat să meargă la Bucureşti, să facă cheltueli spre a obţine acest acuto. Apoi preluarea celor 400 mii de traverse s’a făcut extraordinar de greu, a durat luni de zile, iar lichidarea facturilor încă nu se făcuse la începutul lui Decembrie. Mai mult încă, în Decembrie, 5 runii după predare un ordin acordă dreptul direcţiunilor regionale să critice toate preluările făcute prin proces verbal de ingineri, de şefii de staţie sau de cantonieri indiferent, şi să adeseze recurs direcţiunei generale. Până după judecarea recursurilor nu se poate face plata. Aceasta cauzează însă amânări nouă, sâcâcliţi cheltueli. Prin urmare producătorii nu sunt bucuroşi să stea de vorbă cu vmn cumpărător buclucaş cum sunt căile ferate. Cu toată durerea pe care o simte un industriaş când iţi înjoseşte singur marfa, producătorii de traverse simt nevoiţi să facă din stejar lemne de foc, produn mai rentabil ţi mai sigur de plasare imediată?. DE CE S’AU RESPINS CELE MAI MULTE DIN PUŢINELE OFERTE PREZENTATE Am arătat la începutul acestui articol că deşi în loc de 2 milioane traverse nu s-au oferit decât 370 mii, comisia de licitaţii a respins cele mai multe oferte, păstrând doar 30 mii traverse, o cantitate derizorie. Am vrut să aflăm cauza pentru care cele mai multe, din puţinele oferte făcute, au fost respinse. „Cauza nu este preţul prea mare, ni se spune. Oferta cea mai mare a fost cu 110 Iei traversa de stejar normală de 2,70 m. Deasemenea nu forma neîndeplinită a determinat respingerea. Cauza sunt unele condiţiuni impuse de ofertanţi căilor ferate, condiţiuni necesare in urma experienţelor făcute. S’a cerut anume: 1) După incheerea contractului să se facă imediat preluarea. 2) Preluarea traverselor odată făcută și Înscrisă In procesverbal, nu se mal poate reveni asupra ei. 3) Maximum 30 zile după predare și iscălirea procesului verbal «r- pa f-că niata îri j'î»rif'tolv* 4) Unii au cerut sprijinul C. F. R. spre a căpăta permise de tăiere din partea direcţiunei silvice. Asemenea condiUuni nu se puteau admite de căile noastre feratei”TM Rezultă din cele de mai sus că o situaţie tristă domneşte în industria forestieră, în industria traverselor în ţara noastră; că am putea produce 10 milioane traverse stejar cu o valoare de aproape trei miliarde lei şi că nu se produc nici 300 mii; că în ţara stejarului, căile ferate sunt ameninţate să rămână fără traverse sau să se vadă nevoite să importe din străinătate, că în rezumat facem cea mai proastă politică economică posibilă. De ce nu se mai fabrică traverse Traversele sunt total prohibite la export. Dar, după mm se știe, din copacii pădurilor se produc trei soiuri de traverse : uriașe (cu o grosime peste 10 cm.), normale (grosime 36 cm.) fi vicinale (pentnl liniile vicinale cu grosime sub 30 cm.) Căile voastre ferate nu au nevoie decât de traverse nor uie și o parte din cele V’cinale Neputânduse exporta celelalte categorii, cos. ’ul traverselor normale define foar176 fei; te mare. % din producţia totală verde mai toată valoarea ţi diferenta încarcă atunci preţul traver ’ r normale. T'a de altă parte însă C F. R. ir u^csitatea de-a face economii, şi ** --—■■ ~ * NIC. CONSTANTIN România iţi acfii ă Mile io Elve|ia ■ BERHA» 12* — Presa el*veţiană a primit cu satis* facţie ştirea că am vărsat la i Ianuarie 3.030.000 franci elve*ieni în cernu* tul grâului; ea subliniară exactitatea cu care statul român a făcut până azi faţă obligaţiunilor luate. Plata datoriei otomane CONSTANTINOPOL. — Consulul financiar al Adunării Not’riale din Angola a hotărit ca doriile Turciei să fie plătite între turcești hârtie. Situaţia Politică I. Am stăruit, de repetate ori, în această mică rubrică, asupra rezultatelor, de marcată inferioritate ale şcoalei noastre secundare, în actuala ei organizare. Absolvenţii liceului trifurcat sunt lipsiţi de acea pregătire a minţei şi de acea tărie a sufletului cu care trebue să-i înzestreze, tocmai la vârsta lor de plămădire, învăţământul liceal. Asemenea elemente, în educarea cărora nu s-a avut in vedere decât graba părinţilor de a-ţi vedea copiii pregătiţi pentru o meserie, trebuia să sfârşească prin a alarma autorităţile şcolare. Ministrul instrucţiei publice a trimis o circulară tuturor directorilor şcoalelor secundare, prin care le atrage atenţia asupra spiritului de destrăbălare al elevilor cerându-le să ia grabnice măsuri pentru asigurarea liniştei şi disciplinei în învăţământ. De cât răul nu vine de la elevi. Ei sunt victimele unuii sistem. Cine îşi poate închipui că o organizare de învăţământ, din care lipseşte orice spirit de disciplină, poate da tinerilor o temeinică şi sănătoasă îndrumare de conduită? Cine îşi poate închipui că un prrofesor, care aleargă toată ziua, ca un nenorocit, de la o şcoală la alta ca să împlinească Profitorul de dezbaterile de la Paris, care absorb atenţia tuturor alaiţilor. Germania ţi-a întărit, spre dreapta, posiţiile guvernamentale. Dr. Marx a încercat să puie capăt erzei in care se zbate de un an de zile, înlocuind pe d-rui Stresemann şi Iarres, miniştrii săi populişti prin doi deputaţi democraţi. Această hotărâre energică i-a fost fatală. Ministrul său de aprovizionare, Dr. Luther s’a opus la o mişcare spre stânga, şi guvernul a căzut, dr. Luther, încearcă azi să complecteze noul guvern, cu prietenii săi populişti. Această manevră are înţelesul ei din această perioadă de noi discuţii cu aliaţii, In chestia atât de tulbure şi de nebuloasă a demilitarizării germane. In timpul acesta, puterile anglo- saxone, continuă să domnească în mod suveran, asupra conferinţei de la Paris. Niciodată, desigur, de un război încoace, nu a eşit mta bine la iveală, supremaţia dolarului şi a lirei sterline. Toată problema este dacă acest bloc de valută forte va rămâne nedeslipit, sau dacă de dragul vechiului continent, care in ziua de azi are atâtea pretenţii, ţi atât de slabe nuferi. Anglia va încerca să „traducă“ pe atotputernicul ei tovarăş american. Blocul financiar anglo-american, nu datează în fond decât din ziua orele lid de curs are vine să se ocupe ţi de elevii lui? Dar liceele înfiinţate la sate, cu un corp profesoral de ocazie, nu sunt o monstruozitate? Acest fel de învăţământ are, fireşte, pe partizanii lui. Unii îl sus. ..n din nepricepere. Alţii se gândesc, cu deliciu, că el este pepiniera semidocţilor ţi a rataţilor. O feţi menţii crizelor morale ţi ai tuturor, revoluţiilor. Spiritul de anarhie vine de sus nu este îngrădit numai la şcoli. A pătruns în toată cultura noastră. La Universitate, unde, la catedrele vacante, sunt numiţi favoriţii. La Teatrul Naţional, unde se joacă piesele literaţilor ,partizani politici ţi se îndepărtează ale autorilor calificaţi. * Circulara trimisă directorilor, şocatelor secundare este foarte bună. Dar e insuficientă. D. dr. Anghelescu, profesor universitar, trebue. Ca membru al învăţământului, să trimeată ţi o circulară d-lui dr. Anghelescu, ministru al instrucţiei ca să-i ceară salvarea culturei româneşti, prin măsuri potrivite und asemenea scop şi nu prin ameninţări administrative ori judiciare. T. P. în care pentru a întări orciuul britanic, d. Baldwin a consolidat ier Washington, datoria engleză. Dirt acea zi nefericită s'a vorbit din nou pe lume, de existenţa şi realitatea datoriilor de război. Până atunci, aceste datorii erau considerate ca o chestiune de politică internă a Statelor Unite, care s'au îndepărtat de aliaţii lor, nerecunoscând tratătul de la Versailles. Dacă tovărăşia anglo-saxonă va ţine până la capăt, fiecare aliat va fi executat in parte. Dacă Anglia îşi va aduce aminte de continent, America va fi atrasă la o conferinţă a datoriilor interaliate şi atunci, cu puteri unite, poate că debitorii ei o vor executa. Aşa se pune chestia la Paris. Deocamdată să notăm un succes, ce e drept costisitor, al aliaţilor debitori. ..Observatorul american a fost hotărât să se lepede de superba lăi indiferenţă ţi să treacă pe la cassi ,,n h0v (je 2 ium. Ic sută din reparaţiile germane. Dar cine zice reparaţii, zice tratatul de la Versailles, zice marele ~a?hri zice victorie comună sacrificii solidare, zice în sfârşit, datorii inter-aliate. Să nădăjduim în interesul tutăror şi al nostru, că borul de repara-,ţiunl va costa ne imprudentul observator american, atât cât face... G. G. (Citiţi continuarea in paj. Porturile porto-france. Ton egar?" Însemnătatea înfiinţării marilor depozite.« Dasvoltarea porturilor înainte de război Constantinopo- lul cu magaziile Ini de la Stambul precara şi cu acele flotante (marionele) servea ca depozitar intermediar între ţările originei de fabricaţiune şi acelea de consumaţiune din bazinul Mărei Negre, ca şi acelea din Estul Mediteranei. Rostul practic al acestei interdeperi ţări era ca mărfurile să se găsească întotdeauna aproape de consumator spre a se găsi gata de livrare într’un timp mai scurt de la facerea comenzii Astfel un negustor de manufactură din Galaţi sau Odessa comandând stocul de marfă la Belfast, Hamburg sau Paris, fabricantul dispunea eliberarea lor din apropiatul depozit aflător la Constantinopol. Din cauza ultimelor restricțiuni turceşti asupra elementelor străine in scop de a proteja pe naţionali, sfărâmându-se angrenajul administrativ de interdepozitare în care intrau multe firme sub diverse pavilioane, marile depozite de odinioară din Constantinopol nu mai există. Funcţionarii comerciali deveniţi perfecţi după îndelungate experienţe, importatorii, reexpeditorii, agenţii de vapoare, comisionarii, avocaţii, bancherii, precum şi hamalii de naţionalitate străină au fost siliţi să plece din oraşul cosmopolit pentru ca locurile lor să poată fi ocupate de naţionalii turci cari pentru prima oară deschid ochii cu foarte multă naivitate în aceste mari şi delicate întreprinderi. Neposedând ■uncştintele necesare, nici practica sistemului comercial, nici spiritul de rapiditate al executărei, nici gariţia dată de înseşi legile naţionale, oricât de însemnat capital ar avea, totuşi le lipseşte creditul moral pe piaţa internaţională Faţă de această situaţie porturi noastre maritime ar trebui sădeschidă larg porţile spre a prii în interdepozite marile cantiăţi , mărfuri cărora turcii prin drastic măsuri le fac imposibil accesul. Constanta, Surna, Galaţi si Brila au mai fost porturi libere în Utluri când Turda prezenta nesigranța zilelor de astăzi însă sub al formă. Apoi numai după ce s'a cordat oarecare asigurări Constanopoluliei, redevenind porto-fra şi-a revenit reatrăgând acolo inte depozitele ceeace a făcut ca arhlegiile de porto-franc acordate pr legea dln 29 Februarie 1RW votui lor noastre să se abroge prin legi din 17 Februarie 1883 adică din trei ani. CHELTUELI DE TRANSFORMARE IN PORTQ-FRANC Nici un fel de cheltueli suplimentare nu s’ar ocaziona pentru deci rarea porturilor maritime în port franc. Ar fi nevoe de facerea unor mi schimbări în administraţia de straveghere, prin strămutarea râurilor vamale la periferia orbului. Astfel actualele măsuri de pai s-ar face în preajma oraşului , cu acelaş număr de funcţionari şi de trupă (grăniceri). Instalaţia din port a magasUU de pe uscat ca şi a celor de pe ar (mahone) va privi pe depozitar particulari DESVOLTAREA PORTUT,NIT.0 Odată cu autonomia porturile noastre maritime dându li se zo Obere Constanţa Va deveni prin' interdepozitar, luând locul Const.