Argus, martie 1925 (Anul 16, nr. 3557-3582)

1925-03-01 / nr. 3557

A­R­CU­S 3 m « Finanţe-Industrie Raportul şi bilanţul Băncii Naţionale Institutul de em­siune şi creditele agricole n numărul precedent al lui am arătat repartiţia por­­tofoliului scontului în portofo­­liu agricol şi comercial şi in­dustrial; de asemenea am mai arătat cum de la anii 1844 porto­foliul gricol scutit a fost supe­rior celui comercial şi indus­trial afară de ultimii 2 ani: 1891 şi 1892. DESFIINŢAREA GREŞITELOR AGRICOLE Reducerea portofoliului agr­col este rezultatul legei din 28 Mai 1892 intrată în vigoare de la 1 Ianuarie 1893 prin care ea ordonă lichidarea a 32 credite a­­gricole. Prin acea lege se prevede că Statul va rambursa capitalul vărsat de districte şi de acţio­nari, aceste instituţii devenind sucursalele unei singure case de Credit Agricol cu sediul în Bu­cureşti şi al cărei capital va fi furnizat de Stat. Pentru facilitarea lichidării, Ministerul de finanţe a retras succesiv de la bancă efectele a­­gricole scontate reducând astfel soldul acestor efecte la 31 De­Din examinarea acestor date vedem că în anul 1919 mişcarea efectelor agricole scontate era de peste 215 milioane şi jumă­tate Iei, iar aceea a efectelor co­merciale şi industriale de peste 76 milioane. Dela această dată portofoliul comercial şi industrial ia o des* ■voltaié mare, depăşind cu mult pe cel agricol care a continuat la rându-i o creştere ascendentă, Insă într’o proporţie mai mică. Reducerea aceasta este datori­tă desigur ta parte şi exproprie­rii când nevoile de credit ale pro ■ prietarilor au fost mai reduse, iar organizaţiile de credit ţără­nesc insuficient de înaintate. Pentru aceste credite s’a dat totuşi in această epocă ..Gassier da împrumut pe gaj” circa 180 milioane Iei, Centralei Bancilor Populare circa 585 milioane şi Centralei Cooperativelor săteşti circa 210 milioane lei. In creşterea mare a scontului comercial se agâncrsc sforţă­­ri­e făcute de instituţiile finan­ciare de a naţionaliza Întreprin­deri­le industriale din nouile te­ritorii, acţiune pe care Institu­tul de emisiune a ajutat-o şi nu va fi nimeni, credem, care să critice această operă. Investiţiunile mari însă făcu­te de marea finanţa in indus­trie imobilizând prea mult fon­durile băncilor a luat şi băncii de emisiun­e posibilitatea de a continua operaţiunile sale nor­male. Pentru o facilitare a lor Banca Naţională a determinat înfiinţrea „Creditului Indus­trial. După aceasta numai, Institu­tul de emisiune a crezut că poa­te păşi să stimuleze soluţiona­rea problemei unui ajutor mare şi eficace de dat agriculturii. GH. M. LEONTS z da­­cembrie 1892 la suma de leî 2.242.713. Pentru viitor legea autoriză noul Credit Agricol să-şi deschi­dă la Banca Naţională un cont până la concurenţa sumei de 6 milioane. Contul acesta va fi ga­rantat printriun gaj de efecte agricole, pe care legea le-a asi­milat cu fondurile publice ga­rantate de Stat. De la această dată dispare din bilanţele băn­cii rubrica specială de efecte a­gricole scontate şi se trec în su­ma globală a scontului comer­cial. SCONTUL EFECTELOR CO­MERCIALE SI AGRICOLE IN EPOCA DE DUPĂ RAZBOIU Regretăm că nu avem la în­demână repartiţia portofoliului de după războiu, pe întreaga ţară. Presentăm deci numai datele din administraţia centrală între anii 1919 şi 1924 inclusiv. Ţinând seama grosso modo de situaţiile din provincie unde portofoliul agricol este într’o mai mare proporţie, datele de mai sus ar suferi o retuşare în favoarea portofoliului agricol. 1.518.505.45 11.680.566.633.37 14.993.322.032.55 Anii Comercianți si industriași Dela Domnea industriilor metalurgice şi miniere din Romania Două concepţiuni asupra tarifului vamal.» Lucrul minorilor In mine Zilele trecute sa întrunit consi­liul de administraţie al „Uniune i­ndustriilor metalurgice şi miniere din România”. S’au­ luat în cercetare, cu această ocazie, condiţiunile cele mai priel­nice pentru protecţiunea industriei naţionale, care, după legiuirea ve­che este absolut insuficientă. S’a emis părerea că pentru con­solidarea industriei din România o serie de măsuri, sunt absolut nece­sare şi din ele însemnăm: Comenzile de stat să rezerve par­tea cea mai însemnată din furni­turile lor industriei ţării. Tariful vamal să dea o protec­­ţiune nu excesivă dar serioasă in­dustriilor cari au materia primă în ţară. Pentru consolidarea industriei na­ţionale aceste măsuri nu sunt sufi­ciente dacă lor nu li se adaugă: 1) Măsuri pentru sporirea rande­mentului muncitorului din ţară, ca­re dacă este plătit mai rău decât în ţările vecine, dă şi­ cel mai dete­stabil randement în producţiune. 2) îmbunătăţirea utilajului este un deziderat de viitor pe care in­dustriaşul şi guvernul nu trebuie să-l piardă din vedere întrucât şi cu acest chip preţul de cost se mic­şorează. Pr®ie fliraea vamalA DOUA CONCEPŢIUNI Fiindcă nu se poate concepe o protecţiune a industriei naţionale fără un tarif vamal real, s’au pus faţă în faţă două concepţiuni pen­tru alcătuirea lui. Primaa concepţiune a sugerat că tariful vamal nu trebuie bazat pe cifre empirice­ date de experienţele noastre trecute sau acelea ale altor ţâri, după cum de asemeni nu tre­buie bazat pe taxe probentuate ad valorem al produsului comerciali­­zat. Tariful vamal trebuie studiat de ministerul de finanţe pentru carac­terul său fiscal şi de ministerul de industrie pentru preţul de cost al produsului comparat cu acel al ţă­rilor vecine. Ministerul de Industrie trebuie să urmărească un chip constant va­­riaţiunile preţurilor de cost ale a­­celor industrii, cari au posibilita­tea să le scadă continuu, să poată astfel să intre în concurenţă cu produsele străine şi deci să merite ele singure o protecţiune vamală serioasă. Celelalte industrii cari nu ştiu să-şi micşoreze preţurile de cost să nu fie încurajate de tariful vamal, împotriva dumpingului această primă conespţiune preconizează în tariful vamal clauze de posibilita­te, de dublare şi triplare a taxelor normale existente.­­ Primei teze cu caracter teore­tic nestatuta i s’a opus starea actuală de fapt. Tariful vamal actual este ine­xistent, faţă de acele ale ţărilor vecine: Ungaria, Polonia, Ceho­slovacia. Când produsele metalurgice, vagoanele sau locomotivele elec­trice, nu au un tarif protector decât de 20 1 la sută putem spu­ne că actualul tarif nu este pro­tector, nici fiscal, dar mai mult are un caracter statistic. Acest tarif reflectează menta­litatea specialitşilor din vechiul regat. Azi ţara Întregită cuprin­de industria Transilvaniei că­reia ii trebue neapărat un tarif vamal real. Ţara face o greşală enormă dacă nu-şi alcătue din vreme un tarif vamal minimal preparato­riu pentru viitoarele convenţi­­uni comerciale. Franţa azi nu o­nregrită restin conversaţîunile actuale economice franco-ger­mane şî greaua criză în care se zbate să ne servească de învăţă­mânt. Filisia empirice, taxele ad-va­lorem asupra preţurilor comerci­ale îşi au autoritatea bazată pe experienţe de zeci de ani. Se poate spune că taxele ad-­valo­­rom des 2—4 la sută au un car­anter statistic. 10—15 la sută au un caracter slab protector. 15—30 la sută ar* un caracter protector. 50 la sută au un caracter pro­hibitiv. Cu experiența specialiștilor noștri se poate alc­ăul un tarif vamal protector, fără să se dău­neze interesele generale ale ţării. Fără protecţiune industriile ţă­rii sunt ameninţate să dispară sub povara concurenţei străine. LUCRUL MINORILOR IN MINE Se ia in cercetare apoi incon­venientele aduse industriei miniere prin noua lege a minelor, care sta­bileşte ca vârsta minorilor cari lucrează în mină să fie mai mare de 18 ani. Se remarcă cu această ocazie că în acest chip industria minieră pierde avantajul legei ve­chi, care îngăduie lucrul în mină la 16 ani. Ca urmare tinerii între 16—18 ani vor căuta să muncească în al­te meşteşuguri şi astfel industria minieră va pierde pe viitorii săi lucrători cari vor părăsi regiunea. Coloniile muncitoreşti sunt şi ele greu lovite prin faptul că familia minierului nu mai poate trage be­neficiul muncei tinerilor formaţi în­tre 16 şi 18 ani. Uniunea industriilor metalurgice şi miniere a hotărât să intervie in scopul ca in noul cod al muncei să se revie la vechea legislaţiune, a­­nulându-se astfel dispoziţiunile no­­uei legi a minelor. G. MANTTA Cronica petrolului PIAŢA Piața pare obosită de urcările în ultimul timp. Preţurile se men­ţin însă ferme graţia­ lipsei de marfă şi urcările continui de pre­ţuri în America. Ţiţeiul de asemenea se găseşte cu greutate. Preţurile au fost: LA INTERN: Ţiţeiul cotează 25.000—25.2000 lei gagonul de Buştenari şi Băicoi uşor şi 23.000—23.500 tip Morcul ne­­parafinos. Benzina uşoară e cerută la 9.20 lei kgr l­co fabrică fără taxe şi­ ofrită la 9.30 lei k­­gr. Benzina grea este cerută la 5.90 lei kgr loco fabrică fără tuse şi oferită la 6.00. Petrolul lam­­pant este cerut la 2.60 lei kgr. loco fabrică fără taxe și oferit la 2.70 lei kgr. Motorina este cerută la 1.80 lei tar­m­en fabrică fără taxe și ofe­rită la 1.90 lei kgr. Păcura este cerută la 1.65 lei kgr. ior­o­fob. fără taxe și oferită la 1.70 Iei kgr. Uleiurile O. P. R., se găsesc la 6,35 lei kgr loco fabrică fără taxe. Ule­iul regal O cerut la S.OO lei kgr. lo­co fabrică fără taxe; cel OO la 8.70 Iei kgr. şi cel OOO la 11.50 lei. LA EXPORT: Benzina uşoară este la 11.00 lei kgr. loco fabrică şi 13.25 lei kgr. fob Constanţa. Benzina grea este cerută la 6.90 lei kgr. loco fabrică şi 8.90 Iei kgr. fob Constanţa. Petrolul lam­­pant se găseşte la 2.60 lei kgr. loco fabrică şi 3.60 lei kgr. fob Constanţa. Motorina o avem la 1.80 lei kgr. loco fabrică şi 2.80 lei kgr. fob Constanţa Congresul Asociaţiei internaţionale a ingiînerilor şi technicienilor de sondaje La 24 Mai va a­vea loc la Bucu­reşti primul congres al­­Asociaţiei internaţionale a inginerilor şi tech­­nicienilor de sondaje*4. Acest congres se va ţine sub patronajul ministe­rului de industrie şi comerţ, al in­stitutului geologic şi al „Asociaţiei inginerilor şi technicienilor din in­dustria minieră românească“. Cu a­­cest prilej se vor face în afară de conferinţe, comunicări şi discuţiuni ştiinţifice, numeroase excursiuni pen­tru ca inginerii străini ce vor veni în ţară cu acest prilej să cunoască bogăţiile miniere ale României Programul congresului cuprinde următoarele: La 24 Mai dimineaţa deschiderea oficială a congresului. La 24 Mai după amiază, precum şi în zilele de 25, 26, şi 27 Mai conferinţe şi comu­nicări. La 28 Mai dimineaţa, se va depune o coroană pe mormântul e­­roului necunoscut. După masă vizi­tarea institutului geologic şi a mu­zeelor. La 29 şi 30 Maiu vizitarea regiunei petrolifere Câmpina, Băi­coi, Moreni. La 31 plecarea la Petro­şani La 1 şi 2 Iunie vizitarea regi­unei miniere Petroşani-Lupeni. Lucrările congresului sunt repar­aM“1» la 2 secţiuni şi anume: Sec­ţiunea­­ geologică şi secţia technică Comunicări vor face între alţii d-nii: prof. dr. Murgoci, prof. dr. Macovei, dr. I. Danaila, dr. ing. V­iseu, ing. I. Lupaşcu, ing. T. Meţia­nu, dr. Popescu-Voiteşti. Dintre stre­ini au anunţat comunicări până a­­cum d-nii: ing. I. Kuet (Viena), dr Ambron Gottingen, dr. Strezetelskin (Lemberg), ing. Wirth (Duseldorf) etc. Comitetul de organizare al aces­tui congres, compus din cei mai de seamă ingineri de mine români îşi dă toată osteneala pentru buna lui reuşită. Alături de congresul internaţional de Chimie, ce se va ţine anul aces­­ta tot in România, această manifes­taţ­iune este menită să facă cunos­ct­nte bogăţiile ţarei peste hotare, fiind un preţios raport propagandei noastre­­ DE LA SOC. CREDITUL MINIER Sonda No. 36 din­­şantierul Mo­reni, a­părtinind şoc. „Creditul Mi­niei­“ a intrat în producţie cu 170 tone pe zi. Producţia societăţei în ultimele zile s-a apropiat iar de 100 vara­ne zi Opera de asistenţă socială a Cassei muncii C. F. R. Funcţionarii ceferişti cari vor fi trimişi la băi în vara anului 1925 lntr'o recentă conferinţă, la care au luat parte conducătorii drumu­lui de for s’au hotărât normele în baza­ cărora se vor trimite, în cursul verii anului 1925, funcţio­narii superiori ai c. f. r. în staţiu­nile balneare din ţară. Bolnavii admişi de comisiunea medicală a căilor ferate vor plăti pe zi, în raport cu starea civilă, sumele specificate după cum ur­mează : CAT VOR PLATI PE ZI DIVER­SELE CATEGORII BE CEFE­­­­RISTI !y 'Cu salariu de bază dela 50. 500 lei lunar căsătorit cu copii, gra­­tuit, căsătorit fără fără copii 10 lei pe zi, necăsătorit 15 lei pa zi. II) Cu salariu de bază dela 501— 1000 Iei lunar, căsătorit cu copii 5 lei pe zi, căsătorit fără copii 15 lei pe zi, necăsătorit 20 Iei pe zi. UIT) Cu salariu de bază dela 1001—1500, căsătorit cu copii 10 lei pe zi, căsătorit fără copii 20 lei pe zi, necăsătorit 25 lei pe zi. IV) Cu salariu de leafă dela 1501—2000 ]iei lunar1, căsătorit cu copii 15 lei pe zi, căsătorit fără co­pii 25 lei pe zi, necăsătorit 90 iei pe zi. V) Cu salariul de bază dela 2001—2500 Iei lunar, căsătorit cu copii 20 lei pe zi, căsătorit fără co­pii 40 lei pe zi, necăsătorit 35 lei pe zi. VI) Cu salariu de bază de la 2501—3000 lei lunar, căsătorit cu copii 25 lei pe zi, căsătorit fără copii 35 lei pe zi, necăsătorit 40 lei pe zi. VII) Cu salariu de bază de la 3001—3500 lei lunar, căsătorit cu copii 30 lei pe zi, căsătorit fără copii 40 Iei pe zi, necăsătorit 45 Iei pe zi. VHP) Cu salariu de bază: de la 3501—4500 lei lunar, căsătorit cu copii 35 lei pe zi, căsătorit fără copii 45 lei pe zi, necăsătorit 50 lei pe zi. Personalului plătit cu ora i se va socoti la salariul de bază şi a­­cordul CE VOR PRIMI IN SCHIMBUL PLATEI Bolnavii din categoriile I, II şi III şi acei dela, categoria IV, nu­mai până la salariul de bază de 1050 lei lunar exclusiv vor primi întreaga întreţinere în schimbul sumei ce vor plăti. Acei din categoria IV dela sala­riu de bază de 1950 lei lunar in­clusiv, precum şi acei funcţionari din categoriile V, VI, VII şi VIII. Inclusiv avo­caţii şi arhitecţii a. f. r. vor primi în schimbul sumei plătite numai locuinţă, băi şi taxă de cură. Pentru masă, dacă doresc să o ia la popota cassei muncei, vor mai plăti în plus peste suma prevăzută mai sus, acei dela sala­riu de 1950—4500 lei, o jumătate din preţul ce plăteşte cassa mun­­cei, aceasta pentru­ toate staţia­ CAT VOR PLATI FAMILIILE • CELOR BOLNAVI Soţiile tuturor categoriilor de funcţionari admise de co­misiune a merge la băi şi trecute pe tabloul vizat de consiliul de administraţie al cassei muncii p. f. r., vor plăti aceleaşi sume ca şi soţii lor şi se vor bucura de aceleaşi drepturi. Copiii bolnavi ai personalului din categoria I, se trimit la băi complect gratuit, iar cei din cele­lalte categorii, vor plăti jumătate din sumele specificate în cele opt categorii publicate mai sus, fără alte adaosuri. Raţia de hrană şi felurile de mâncare ce se vor servi la masă vor fi aceleaşi pentru toate cate­goriile de bolnavi. PROPORŢIA DE ADMITERE A BOLNAVILOR Pentru­ admiterea bolnavilor în numărul de locuri ofertate fiecărei serii se fixează următoarea pro­porţie : 50 la sută din locuri se vor da celor din categoriile I şi II, 25 la sută se vor da celor din ca­tegoriile III şi IV, 15 la sută celor din categoriile V şi VI şi 10 la sută celor din cate­goriile VII şi vii. Proporţia de mai sus va fi nută în limita posibilităţii şi raport cu numărul bolnavilor ad­mişi. Nu se vor admite la băi decât funcţionarii bolnavi, cari au o ve­chime de minimum 5­ ani la c. i. r. Copiii vor fi primiţi între vârsta de 7—16 ani ARANJAREA ŞI DURATA SERIILOR Bolnavii vor­­ trimişi de co­lonii, în patru serii, în staţiunile balneare Tekîrghiol sat, Băile Her­­culane, Felix Băi, Buri­aş, Călimă­­neşti şi eventual la Slănicul din Moldovă, iar la Tekirghiol Plaje două serii de copii, în lunile Iulie şi August. Pentru toate staţiunile, afară de Burialş, seriile sunt fixate astfel: Seria I 1 Iunie până la 28 Iunie, Seria II 1 Iulie până la 23 Iulie. . Seria III 1 August până la 28 An­drași Seria IV 1 Septembrie IS”* la 28 Septembrie. Pentru Buziaş­i Seria I 15 Mai până la 11 Iunie, Seria II 15 Iunie până la 12 Iulie, Seria III 16 Iulie până la 12 Au­gust, Seria IV 16 August până la 12 Septembrie. NUMĂRUL LOCURILOR PE STAŢIUNI BALNEARE Numărul locurilor pe staţiuni balneare va fi următorul La Tehirghiol Sat 600 locuri în 3 serii câte 200 pe serie — Iunie, Au­gust şi Septembrie —­ şi 250 copii în serie de Iulie. La Tahir­ghiol Plaje 260 locurii copii, în două serii de câte 130 pe serie — Iulie şi August. La Băiile Herculane 200 locuri în patru serii, câte 50 pe serie. La Băile Felix 320 locuri în pa­tru serii câte 80 pe serie. La Călimăneşti 120 locuri, în pa­tru serii, câte 30 pe serie. La Buzia.­ 280 locuri în patru serii câte 70 pe serie. La Slăm­pul din Moldova 80 lo­curi în patru serii câte 20 pe serie. La Solea 80 locuri în patru serii câte 20 pe serie. CONDIŢIILE DE ÎNSCRIERE Pentru înscrierea la băi, tot per­sonalul care este real bolnavi şt are nevoa a urma o cură întreuna din staţiunile mai sus indicate, se­ va prezenta la medicul de circum­scripţie respectiv, pentru a fi exa­minat şi înscris pe tablou. Serviciile căilor ferate îndată ce vor primi în­ştiiinţările de bolnavi admişi la băi, vor lua dispoziţiuni ca din oficiu să se acorde acelor bolnavi concediile necesare, anun­ţând din timp bolnavi­ admişi pen­tru a se putea pregăti de plecare Bolnavilor admişi la băi li se vor plăti salariul antipicipat pe luna în care urmează a-şi face cura. O, Mt, sumei ! i Ştiri artistice Noua înjghebare artistică, Opereta Română S. A. şi-a fixat premiera pen­tru Mărfi seara. 5 Martie la Teatrul Elbria cu operete fantastică „O mie şi una de nopţi " de Johann Strauss. In rolul Seriei va apare Aca de Barbu celebra primadona, cunoscută publicu­lui nostru de acum trei ani când a cântat în mod strălucit în câteva re­prezentaţii la Opera Română. Celelalte roluri vor fi deţinute de d-rele Lug Mihulescu, Maria Belea şi d-ni­ N. Kainer, G. Carusso, N- P Cîucurette, Răd­eşeana, etc etc. Di­recţia de scenă o are d-1 V. Maxi­milian, conducerea muzicală maestrul­­ Robert Frank ­e?n Banchetul Oficiului Comercial Francez Cuvântării© d-lor Marquis de Benoy, de Billy şi M* Oromulu In onoarea d-lei de Billy C­hohl ministru al Franţei la Bucureşti, Oficiul comercial francez a dat joi seara, 26 Februarie, un banchet în saloanele restaurantului Cina. Au asistat: D-nii Oromulu, guvernator al Băncii Naţionale, şi secretarul ge­neral al Băncei Cristescu; Gheor­­ghiu, secretar general la ministe­rul ei de finanţe; Buescu, directo­rul general al vămilor; Bălănescu, directorul general al comerţului; Cesar Popescu- directorul general al industriei; Chicoş, directorul general al studiilor din ministerul de industrie; Cerchez, directorul general al poştelor; Giurgea, di­rector general al comunicaţiilor—­ladio; Pretorian, directorul gene­ral al C. F. R.; Ag. Popescu, direc­tor f­igal al regiei monopolurilor;­­Serceanu, prim-ajutor de primar; general Nicoleanu, prefectul poli­ţiei; St. Cerchez, preşedintele Ca­merei de comerţ; prof. Brancovici, Vice-preşedinte al Camerei de co­merţ; Chr. Staicovici; C. Reme­­trescu, perşedintele sindicatului ziariştilor; D. Gr. Gafencu, direc­torul ziarului „Argus“; H. John­son, prim-redactor al ziarului „Ar­gus“; Badu­lescu, corespondentul ziarului „Temps“; O. Kaufmann, directorul băncei de Credit român; Stephe-u director la banca Marmo­­rosch Blank; Dobrovici, directorul băncei Comerciale române; I. D. Protopopescu, directorul băncei Franco-Române; Vassalopol, direc­torul băncei Chrissoveloni; N. Şte­­fănescu, directorul Băncei Româ­neşti; Or­ghidan, directorul general al Roşiţei; Osîceanu, directorul ge­neral al Stelei Române; Ruşiţă­­preşedintele Asociaţiei inginerilor; V. Marcu, preşedintele Asociaţiei comercianţilor de lemne; Vines, a­­vocatul legaţiei franceze; Zamfi­­rescu, avocatul oficiului francez; Iapy, primul secretar al legaţiei; Daubrie, consulul Franţei ; Mar­quis de Belloy, vice-preşedinte al comitetului Oficiului francez; Da­cosba; Vuccino şi Gorz, membri; Sarret, ataşatul comercial al Fran­ţei; Malgrat, directorul oficiului comercial; Domette, secretarul ge­neral al oficiului; Bruno-Scherer, Lambert-Gouraud şi Boutry, con­silieri comerciali. DISCURSUL D LUI MARQUIS DE BELLOY La şampanie, d. marquis de Belloy, ia cuvântul pentru a saluta în numele oficiului comercial fran­cez personalităţile distinse care au răspuns apelului său. D-sa face un rezumat al activităţei rodnice des­făşurată de oficiu în cursul anului 1924 în sensul unirei intereselor comerciale şi a capitalurilor ro­mâne şi franceze în vederea creă­rei în România de întreprinderi noui. Monografiile oficiului sunt publicate in ,,Monitorul Oficial a Comerţului şi Industriei” din Pa­ris şi sunt reproduse de principa­lele organe de expansiune com­er­cială. Oficiul publică buletinul său de informaţiuni, are opt corespon­denţi în provincie, o corespondenţă foarte întinsă, şi rezultatele obţi­nute fac cinste distinsului său di­rector, d. Margrat- a cărui muncă dârză este apreciată de toţi. Insă, oficiul nu trebue să se men­ţină în limitele sale actuale; el adunat informaţiuni preţioase, da­toria noastră este să tragem fo­loase din ele. Perioada de semi­­aşteptare era comandată de împre­jurări. Astăzi putem constata că o serie de fapte noui au intervenit atât în străinătate cât şi în Româ­nia şi cari modifică condiţiile eco­nomice naţionale. Oratorul citează în primul rând Banca Naţională care a ştiut să împiedece o criză periculoasă pentru tânăra Indus­trie română prin crearea Creditu­lui Industrial Mai sunt: legea co­­mercializării, legea minelor, aşe­zăminte solide ce vor permite Ro­mânia să clădească edificiul pros­­perităţei sale. Metalurgia va că­păta o desvoltare nouă prin crea­rea a trei făbrici noui. In cursul anului am văzut că o monedă de­valorizată poate fi aproape stator­nicită şi apărată cu succes împo­triva asaltului speculaţiei interna­ţionale şi pe de altă parte n’avem să ne temem de o urcare prea ra­pidă a monedei-hârtie. Socot că an­ fi vizionari dacă am aștepta ca o baghetă magică să ne în­toarcă spre era aurului, să sacrifi­căm această iluzie și să ne insta­lăm, cu cel mai mare confox­t po­sibil în era noastră de hârtie. Dacă hârtia aceasta e stabilă ea poate permite prosperitatea vieţei indus­triale şi comerciale. Odată aceasta admis, constat că nu există două ţări mai bine fă­cute ca Franţa şi România. Ade­vărul acesta preexista războiului şi a trebuit suflarea înspăimântă­toare a vijeliei ca să-l discernăm şi mai bine. Ştiam că se află între d-voastră bărbaţi capabili să in­terpreteze limbagiul acelor două forţe imanente şi a ţine drapelul desfăşurat. Consider că astăzi sun­tem legaţi de soartă; ne apar­ţine să facem soartă fecundă şi strălu­citoare. Să transplantăm pe tere­nul economic unirea, din epoca fe­ratei şi a focului. In Franţa avem nevoie de produsele române, grâu, petrol, lemne. România are trebu­inţă de material de căi ferate, ma­­­mă- electricitate, tuburi cabluri de foraje etc. ce le fabricăm în cer­titate perfectă şi la preţuri eftine... ajutaţi şi de moneda noastră de­preciată... medalia are reversul ei. Iată elemente suficiente de schimb. Aşa sărăciţi cum suntem, — şi România şi Franţa, — gârbovite sub greutatea sacrificiilor, a dis­trugerilor şi a datoriilor, să nu unim, să facem front pentru a a­­chita mai repede creanţele ce nu apasă. Pe vremuri am trăit în tea­mă constantă a chestiei Orientu­lui azi chestia extrem-Orientală este agravată prin boala mintală zisă bolşevism. Poate că vom fi si­liţi să participăm la un conflict cum nu l-a văzut încă lumea. De cam dată să ne pregătim econo­­­iceşte iar în acest sens, oficiul­ comercial francez va fi un orga­nism gata să servească două ţări mari în idealul nostru comun de pace, ordine şi muncă- tari în cre­dinţa nestrămutată în destinele rasei noastre şi a ţărilor noastre, ridic paharul şi beau , pentru vii­torul României Mari. (Aplanae prelungite) GUVANTAREA D-LUI M. ORO­MOLU­ ­t. Oromolu: Vă aduc o inimă caldă pentru tot ce e geniul fran­cez. In ţara noastră n’aveţi nevoie de propagandă; românul are două patrii una a sa şi cealaltă Frânţi. Românul are două feluri de a se exprima câte odată în limba fran­ceză înainte ca în limba sa ma­ternă. De unde provine aceasta ! Avem o rădlăr­ă mn­ r­mă In timpul marelui război s’a evi­denţiat puterea­ rasei latine prin modul cum a ştiut să se apere. A­­cum în ultimul incident, Franţa este iar alăturea de noi. Avem int­erese economice comune; cu Fran­ţa nu e cu putinţă să ne certă­mt Beau pentru prosperitatea ţării voastre şi în sănătatea ministrului Franţei. (Aplauze). ă CLVANTAREA D-LUI DS SILLY D„ de Billy, ministrul Fratxţ*, la Bucureşti, mulţumeşte pentnl primirea cordială ce i s’a făcut Sunt aici de vreo două săptămâni şi primirea aceasta prietenească , observ în stradă, în prăvălii, tof orice pas ce-i fac. Vă mărturiseeft că e un lucru plăcut, mai ales penx­tru anul ca mine care a avut pri­­lej să se plimbe în ţări puţin coti­diale faţă de Franţa. In Interior n’avem deci dificultăţi, în schimb însă, în temea exteriooară zărim multe. Le vom învinge numai prin unire, solidaritate şi con­fraterni­­tate. Beau iu sănătatea regelui. (Arf plauze prelungite).­­ La orele 11 banchetul a luai sfârşit în mijlocul unei atmosfer din cele mai cordiale. Se formează grupuri şi conversaţiile se prelun­gesc până pe la miezul nopței. Nu vom uita pe d. Georges (Cina) care a servit conmesenilor un di­­neu suculent. Iată Menu­uî s Cocktail „Cina“ Very Dry Petites Bouchées Saldos Potage Consommé de Volatile Chauó aux Diablotins Poisson Sterlet Poché a la Kantba Sauce Génevoiee Roti Dindonneau a la Broche Fard aux Marron» é'alade de Laitue Legumes Asperges sauce hollandáise Entremet Mandarines glacées — Fours sect Fruits — Café — Liqueurs Vins: Ruling ,-Cinau — Bordeam Rouge „Cinat' Champagne Royal Chatnbéry Cuvée Reservée Sec I»—eJSDn»- <t .«mţpra— _ * Orgairzarea Expoziţiei la Târgul Moşi CONSFĂTUIREA DE LA CAME­RA DE COMERŢ Eri după amiază la orele a­­ avut loc la Camera de Comerţ o consfătuire a comitetului de orga­­nizare a expoziţiei din târgul Moşi­lor de anul acesta. A prezidat d-l Temistocle Ale­­xandrescu. Au luat parte d-nii dr Eremia Popescu, Eliade Rădulescu Gh. Vasiliu, d-na Costin Dumitre® cu, D. Secăreanu, G. Nicolau ş Architect Bolomey I. Popescu. D-l Temistocle Alexandrescu a expus proectul de organizare a ex­poziţiei de anul acesta care pro­mite să fie mult mai complectă decât cea de anul trecut Mica industrie şi-a anunţat par­ticiparea şi se crede că şi marea industrie va expune In câteva pa­vilioane. Durata exopozieî va­­ de douâ luni. A urmat o scurtă discuţie pri­vitoare la gruparea exposanţilor. Şedinţa a luat sfârşit la orele 7. Cea viitoare va avea loc Vineri REP.­O»­ »-clbaimmm __ «ALMANAK­IUL. AKSUS" I9SIS

Next