Argus, martie 1925 (Anul 16, nr. 3557-3582)
1925-03-01 / nr. 3557
ARCUS 3 m « Finanţe-Industrie Raportul şi bilanţul Băncii Naţionale Institutul de emsiune şi creditele agricole n numărul precedent al lui am arătat repartiţia portofoliului scontului în portofoliu agricol şi comercial şi industrial; de asemenea am mai arătat cum de la anii 1844 portofoliul gricol scutit a fost superior celui comercial şi industrial afară de ultimii 2 ani: 1891 şi 1892. DESFIINŢAREA GREŞITELOR AGRICOLE Reducerea portofoliului agrcol este rezultatul legei din 28 Mai 1892 intrată în vigoare de la 1 Ianuarie 1893 prin care ea ordonă lichidarea a 32 credite agricole. Prin acea lege se prevede că Statul va rambursa capitalul vărsat de districte şi de acţionari, aceste instituţii devenind sucursalele unei singure case de Credit Agricol cu sediul în Bucureşti şi al cărei capital va fi furnizat de Stat. Pentru facilitarea lichidării, Ministerul de finanţe a retras succesiv de la bancă efectele agricole scontate reducând astfel soldul acestor efecte la 31 DeDin examinarea acestor date vedem că în anul 1919 mişcarea efectelor agricole scontate era de peste 215 milioane şi jumătate Iei, iar aceea a efectelor comerciale şi industriale de peste 76 milioane. Dela această dată portofoliul comercial şi industrial ia o des* ■voltaié mare, depăşind cu mult pe cel agricol care a continuat la rându-i o creştere ascendentă, Insă într’o proporţie mai mică. Reducerea aceasta este datorită desigur ta parte şi exproprierii când nevoile de credit ale pro ■ prietarilor au fost mai reduse, iar organizaţiile de credit ţărănesc insuficient de înaintate. Pentru aceste credite s’a dat totuşi in această epocă ..Gassier da împrumut pe gaj” circa 180 milioane Iei, Centralei Bancilor Populare circa 585 milioane şi Centralei Cooperativelor săteşti circa 210 milioane lei. In creşterea mare a scontului comercial se agâncrsc sforţărie făcute de instituţiile financiare de a naţionaliza Întreprinderile industriale din nouile teritorii, acţiune pe care Institutul de emisiune a ajutat-o şi nu va fi nimeni, credem, care să critice această operă. Investiţiunile mari însă făcute de marea finanţa in industrie imobilizând prea mult fondurile băncilor a luat şi băncii de emisiune posibilitatea de a continua operaţiunile sale normale. Pentru o facilitare a lor Banca Naţională a determinat înfiinţrea „Creditului Industrial. După aceasta numai, Institutul de emisiune a crezut că poate păşi să stimuleze soluţionarea problemei unui ajutor mare şi eficace de dat agriculturii. GH. M. LEONTS z dacembrie 1892 la suma de leî 2.242.713. Pentru viitor legea autoriză noul Credit Agricol să-şi deschidă la Banca Naţională un cont până la concurenţa sumei de 6 milioane. Contul acesta va fi garantat printriun gaj de efecte agricole, pe care legea le-a asimilat cu fondurile publice garantate de Stat. De la această dată dispare din bilanţele băncii rubrica specială de efecte agricole scontate şi se trec în suma globală a scontului comercial. SCONTUL EFECTELOR COMERCIALE SI AGRICOLE IN EPOCA DE DUPĂ RAZBOIU Regretăm că nu avem la îndemână repartiţia portofoliului de după războiu, pe întreaga ţară. Presentăm deci numai datele din administraţia centrală între anii 1919 şi 1924 inclusiv. Ţinând seama grosso modo de situaţiile din provincie unde portofoliul agricol este într’o mai mare proporţie, datele de mai sus ar suferi o retuşare în favoarea portofoliului agricol. 1.518.505.45 11.680.566.633.37 14.993.322.032.55 Anii Comercianți si industriași Dela Domnea industriilor metalurgice şi miniere din Romania Două concepţiuni asupra tarifului vamal.» Lucrul minorilor In mine Zilele trecute sa întrunit consiliul de administraţie al „Uniune industriilor metalurgice şi miniere din România”. S’au luat în cercetare, cu această ocazie, condiţiunile cele mai prielnice pentru protecţiunea industriei naţionale, care, după legiuirea veche este absolut insuficientă. S’a emis părerea că pentru consolidarea industriei din România o serie de măsuri, sunt absolut necesare şi din ele însemnăm: Comenzile de stat să rezerve partea cea mai însemnată din furniturile lor industriei ţării. Tariful vamal să dea o protecţiune nu excesivă dar serioasă industriilor cari au materia primă în ţară. Pentru consolidarea industriei naţionale aceste măsuri nu sunt suficiente dacă lor nu li se adaugă: 1) Măsuri pentru sporirea randementului muncitorului din ţară, care dacă este plătit mai rău decât în ţările vecine, dă şi cel mai detestabil randement în producţiune. 2) îmbunătăţirea utilajului este un deziderat de viitor pe care industriaşul şi guvernul nu trebuie să-l piardă din vedere întrucât şi cu acest chip preţul de cost se micşorează. Pr®ie fliraea vamalA DOUA CONCEPŢIUNI Fiindcă nu se poate concepe o protecţiune a industriei naţionale fără un tarif vamal real, s’au pus faţă în faţă două concepţiuni pentru alcătuirea lui. Primaa concepţiune a sugerat că tariful vamal nu trebuie bazat pe cifre empirice date de experienţele noastre trecute sau acelea ale altor ţâri, după cum de asemeni nu trebuie bazat pe taxe probentuate ad valorem al produsului comercializat. Tariful vamal trebuie studiat de ministerul de finanţe pentru caracterul său fiscal şi de ministerul de industrie pentru preţul de cost al produsului comparat cu acel al ţărilor vecine. Ministerul de Industrie trebuie să urmărească un chip constant variaţiunile preţurilor de cost ale acelor industrii, cari au posibilitatea să le scadă continuu, să poată astfel să intre în concurenţă cu produsele străine şi deci să merite ele singure o protecţiune vamală serioasă. Celelalte industrii cari nu ştiu să-şi micşoreze preţurile de cost să nu fie încurajate de tariful vamal, împotriva dumpingului această primă conespţiune preconizează în tariful vamal clauze de posibilitate, de dublare şi triplare a taxelor normale existente. Primei teze cu caracter teoretic nestatuta i s’a opus starea actuală de fapt. Tariful vamal actual este inexistent, faţă de acele ale ţărilor vecine: Ungaria, Polonia, Cehoslovacia. Când produsele metalurgice, vagoanele sau locomotivele electrice, nu au un tarif protector decât de 20 1 la sută putem spune că actualul tarif nu este protector, nici fiscal, dar mai mult are un caracter statistic. Acest tarif reflectează mentalitatea specialitşilor din vechiul regat. Azi ţara Întregită cuprinde industria Transilvaniei căreia ii trebue neapărat un tarif vamal real. Ţara face o greşală enormă dacă nu-şi alcătue din vreme un tarif vamal minimal preparatoriu pentru viitoarele convenţiuni comerciale. Franţa azi nu onregrită restin conversaţîunile actuale economice franco-germane şî greaua criză în care se zbate să ne servească de învăţământ. Filisia empirice, taxele ad-valorem asupra preţurilor comerciale îşi au autoritatea bazată pe experienţe de zeci de ani. Se poate spune că taxele ad-valorom des 2—4 la sută au un caranter statistic. 10—15 la sută au un caracter slab protector. 15—30 la sută ar* un caracter protector. 50 la sută au un caracter prohibitiv. Cu experiența specialiștilor noștri se poate alcăul un tarif vamal protector, fără să se dăuneze interesele generale ale ţării. Fără protecţiune industriile ţării sunt ameninţate să dispară sub povara concurenţei străine. LUCRUL MINORILOR IN MINE Se ia in cercetare apoi inconvenientele aduse industriei miniere prin noua lege a minelor, care stabileşte ca vârsta minorilor cari lucrează în mină să fie mai mare de 18 ani. Se remarcă cu această ocazie că în acest chip industria minieră pierde avantajul legei vechi, care îngăduie lucrul în mină la 16 ani. Ca urmare tinerii între 16—18 ani vor căuta să muncească în alte meşteşuguri şi astfel industria minieră va pierde pe viitorii săi lucrători cari vor părăsi regiunea. Coloniile muncitoreşti sunt şi ele greu lovite prin faptul că familia minierului nu mai poate trage beneficiul muncei tinerilor formaţi între 16 şi 18 ani. Uniunea industriilor metalurgice şi miniere a hotărât să intervie in scopul ca in noul cod al muncei să se revie la vechea legislaţiune, anulându-se astfel dispoziţiunile nouei legi a minelor. G. MANTTA Cronica petrolului PIAŢA Piața pare obosită de urcările în ultimul timp. Preţurile se menţin însă ferme graţia lipsei de marfă şi urcările continui de preţuri în America. Ţiţeiul de asemenea se găseşte cu greutate. Preţurile au fost: LA INTERN: Ţiţeiul cotează 25.000—25.2000 lei gagonul de Buştenari şi Băicoi uşor şi 23.000—23.500 tip Morcul neparafinos. Benzina uşoară e cerută la 9.20 lei kgr lco fabrică fără taxe şi ofrită la 9.30 lei kgr. Benzina grea este cerută la 5.90 lei kgr loco fabrică fără tuse şi oferită la 6.00. Petrolul lampant este cerut la 2.60 lei kgr. loco fabrică fără taxe și oferit la 2.70 lei kgr. Motorina este cerută la 1.80 lei tarmen fabrică fără taxe și oferită la 1.90 lei kgr. Păcura este cerută la 1.65 lei kgr. iorofob. fără taxe și oferită la 1.70 Iei kgr. Uleiurile O. P. R., se găsesc la 6,35 lei kgr loco fabrică fără taxe. Uleiul regal O cerut la S.OO lei kgr. loco fabrică fără taxe; cel OO la 8.70 Iei kgr. şi cel OOO la 11.50 lei. LA EXPORT: Benzina uşoară este la 11.00 lei kgr. loco fabrică şi 13.25 lei kgr. fob Constanţa. Benzina grea este cerută la 6.90 lei kgr. loco fabrică şi 8.90 Iei kgr. fob Constanţa. Petrolul lampant se găseşte la 2.60 lei kgr. loco fabrică şi 3.60 lei kgr. fob Constanţa. Motorina o avem la 1.80 lei kgr. loco fabrică şi 2.80 lei kgr. fob Constanţa Congresul Asociaţiei internaţionale a ingiînerilor şi technicienilor de sondaje La 24 Mai va avea loc la Bucureşti primul congres alAsociaţiei internaţionale a inginerilor şi technicienilor de sondaje*4. Acest congres se va ţine sub patronajul ministerului de industrie şi comerţ, al institutului geologic şi al „Asociaţiei inginerilor şi technicienilor din industria minieră românească“. Cu acest prilej se vor face în afară de conferinţe, comunicări şi discuţiuni ştiinţifice, numeroase excursiuni pentru ca inginerii străini ce vor veni în ţară cu acest prilej să cunoască bogăţiile miniere ale României Programul congresului cuprinde următoarele: La 24 Mai dimineaţa deschiderea oficială a congresului. La 24 Mai după amiază, precum şi în zilele de 25, 26, şi 27 Mai conferinţe şi comunicări. La 28 Mai dimineaţa, se va depune o coroană pe mormântul eroului necunoscut. După masă vizitarea institutului geologic şi a muzeelor. La 29 şi 30 Maiu vizitarea regiunei petrolifere Câmpina, Băicoi, Moreni. La 31 plecarea la Petroşani La 1 şi 2 Iunie vizitarea regiunei miniere Petroşani-Lupeni. Lucrările congresului sunt reparaM“1» la 2 secţiuni şi anume: Secţiunea geologică şi secţia technică Comunicări vor face între alţii d-nii: prof. dr. Murgoci, prof. dr. Macovei, dr. I. Danaila, dr. ing. Viseu, ing. I. Lupaşcu, ing. T. Meţianu, dr. Popescu-Voiteşti. Dintre streini au anunţat comunicări până acum d-nii: ing. I. Kuet (Viena), dr Ambron Gottingen, dr. Strezetelskin (Lemberg), ing. Wirth (Duseldorf) etc. Comitetul de organizare al acestui congres, compus din cei mai de seamă ingineri de mine români îşi dă toată osteneala pentru buna lui reuşită. Alături de congresul internaţional de Chimie, ce se va ţine anul acesta tot in România, această manifestaţiune este menită să facă cunosctnte bogăţiile ţarei peste hotare, fiind un preţios raport propagandei noastre DE LA SOC. CREDITUL MINIER Sonda No. 36 dinşantierul Moreni, apărtinind şoc. „Creditul Miniei“ a intrat în producţie cu 170 tone pe zi. Producţia societăţei în ultimele zile s-a apropiat iar de 100 varane zi Opera de asistenţă socială a Cassei muncii C. F. R. Funcţionarii ceferişti cari vor fi trimişi la băi în vara anului 1925 lntr'o recentă conferinţă, la care au luat parte conducătorii drumului de for s’au hotărât normele în baza cărora se vor trimite, în cursul verii anului 1925, funcţionarii superiori ai c. f. r. în staţiunile balneare din ţară. Bolnavii admişi de comisiunea medicală a căilor ferate vor plăti pe zi, în raport cu starea civilă, sumele specificate după cum urmează : CAT VOR PLATI PE ZI DIVERSELE CATEGORII BE CEFERISTI !y 'Cu salariu de bază dela 50. 500 lei lunar căsătorit cu copii, gratuit, căsătorit fără fără copii 10 lei pe zi, necăsătorit 15 lei pa zi. II) Cu salariu de bază dela 501— 1000 Iei lunar, căsătorit cu copii 5 lei pe zi, căsătorit fără copii 15 lei pe zi, necăsătorit 20 Iei pe zi. UIT) Cu salariu de bază dela 1001—1500, căsătorit cu copii 10 lei pe zi, căsătorit fără copii 20 lei pe zi, necăsătorit 25 lei pe zi. IV) Cu salariu de leafă dela 1501—2000 ]iei lunar1, căsătorit cu copii 15 lei pe zi, căsătorit fără copii 25 lei pe zi, necăsătorit 90 iei pe zi. V) Cu salariul de bază dela 2001—2500 Iei lunar, căsătorit cu copii 20 lei pe zi, căsătorit fără copii 40 lei pe zi, necăsătorit 35 lei pe zi. VI) Cu salariu de bază de la 2501—3000 lei lunar, căsătorit cu copii 25 lei pe zi, căsătorit fără copii 35 lei pe zi, necăsătorit 40 lei pe zi. VII) Cu salariu de bază de la 3001—3500 lei lunar, căsătorit cu copii 30 lei pe zi, căsătorit fără copii 40 Iei pe zi, necăsătorit 45 Iei pe zi. VHP) Cu salariu de bază: de la 3501—4500 lei lunar, căsătorit cu copii 35 lei pe zi, căsătorit fără copii 45 lei pe zi, necăsătorit 50 lei pe zi. Personalului plătit cu ora i se va socoti la salariul de bază şi acordul CE VOR PRIMI IN SCHIMBUL PLATEI Bolnavii din categoriile I, II şi III şi acei dela, categoria IV, numai până la salariul de bază de 1050 lei lunar exclusiv vor primi întreaga întreţinere în schimbul sumei ce vor plăti. Acei din categoria IV dela salariu de bază de 1950 lei lunar inclusiv, precum şi acei funcţionari din categoriile V, VI, VII şi VIII. Inclusiv avocaţii şi arhitecţii a. f. r. vor primi în schimbul sumei plătite numai locuinţă, băi şi taxă de cură. Pentru masă, dacă doresc să o ia la popota cassei muncei, vor mai plăti în plus peste suma prevăzută mai sus, acei dela salariu de 1950—4500 lei, o jumătate din preţul ce plăteşte cassa muncei, aceasta pentru toate staţia CAT VOR PLATI FAMILIILE • CELOR BOLNAVI Soţiile tuturor categoriilor de funcţionari admise de comisiune a merge la băi şi trecute pe tabloul vizat de consiliul de administraţie al cassei muncii p. f. r., vor plăti aceleaşi sume ca şi soţii lor şi se vor bucura de aceleaşi drepturi. Copiii bolnavi ai personalului din categoria I, se trimit la băi complect gratuit, iar cei din celelalte categorii, vor plăti jumătate din sumele specificate în cele opt categorii publicate mai sus, fără alte adaosuri. Raţia de hrană şi felurile de mâncare ce se vor servi la masă vor fi aceleaşi pentru toate categoriile de bolnavi. PROPORŢIA DE ADMITERE A BOLNAVILOR Pentru admiterea bolnavilor în numărul de locuri ofertate fiecărei serii se fixează următoarea proporţie : 50 la sută din locuri se vor da celor din categoriile I şi II, 25 la sută se vor da celor din categoriile III şi IV, 15 la sută celor din categoriile V şi VI şi 10 la sută celor din categoriile VII şi vii. Proporţia de mai sus va fi nută în limita posibilităţii şi raport cu numărul bolnavilor admişi. Nu se vor admite la băi decât funcţionarii bolnavi, cari au o vechime de minimum 5 ani la c. i. r. Copiii vor fi primiţi între vârsta de 7—16 ani ARANJAREA ŞI DURATA SERIILOR Bolnavii vor trimişi de colonii, în patru serii, în staţiunile balneare Tekîrghiol sat, Băile Herculane, Felix Băi, Buriaş, Călimăneşti şi eventual la Slănicul din Moldovă, iar la Tekirghiol Plaje două serii de copii, în lunile Iulie şi August. Pentru toate staţiunile, afară de Burialş, seriile sunt fixate astfel: Seria I 1 Iunie până la 28 Iunie, Seria II 1 Iulie până la 23 Iulie. . Seria III 1 August până la 28 Andrași Seria IV 1 Septembrie IS”* la 28 Septembrie. Pentru Buziaşi Seria I 15 Mai până la 11 Iunie, Seria II 15 Iunie până la 12 Iulie, Seria III 16 Iulie până la 12 August, Seria IV 16 August până la 12 Septembrie. NUMĂRUL LOCURILOR PE STAŢIUNI BALNEARE Numărul locurilor pe staţiuni balneare va fi următorul La Tehirghiol Sat 600 locuri în 3 serii câte 200 pe serie — Iunie, August şi Septembrie — şi 250 copii în serie de Iulie. La Tahirghiol Plaje 260 locurii copii, în două serii de câte 130 pe serie — Iulie şi August. La Băiile Herculane 200 locuri în patru serii, câte 50 pe serie. La Băile Felix 320 locuri în patru serii câte 80 pe serie. La Călimăneşti 120 locuri, în patru serii, câte 30 pe serie. La Buzia. 280 locuri în patru serii câte 70 pe serie. La Slămpul din Moldova 80 locuri în patru serii câte 20 pe serie. La Solea 80 locuri în patru serii câte 20 pe serie. CONDIŢIILE DE ÎNSCRIERE Pentru înscrierea la băi, tot personalul care este real bolnavi şt are nevoa a urma o cură întreuna din staţiunile mai sus indicate, se va prezenta la medicul de circumscripţie respectiv, pentru a fi examinat şi înscris pe tablou. Serviciile căilor ferate îndată ce vor primi înştiiinţările de bolnavi admişi la băi, vor lua dispoziţiuni ca din oficiu să se acorde acelor bolnavi concediile necesare, anunţând din timp bolnavi admişi pentru a se putea pregăti de plecare Bolnavilor admişi la băi li se vor plăti salariul antipicipat pe luna în care urmează a-şi face cura. O, Mt, sumei ! i Ştiri artistice Noua înjghebare artistică, Opereta Română S. A. şi-a fixat premiera pentru Mărfi seara. 5 Martie la Teatrul Elbria cu operete fantastică „O mie şi una de nopţi " de Johann Strauss. In rolul Seriei va apare Aca de Barbu celebra primadona, cunoscută publicului nostru de acum trei ani când a cântat în mod strălucit în câteva reprezentaţii la Opera Română. Celelalte roluri vor fi deţinute de d-rele Lug Mihulescu, Maria Belea şi d-ni N. Kainer, G. Carusso, N- P Cîucurette, Rădeşeana, etc etc. Direcţia de scenă o are d-1 V. Maximilian, conducerea muzicală maestrul Robert Frank e?n Banchetul Oficiului Comercial Francez Cuvântării© d-lor Marquis de Benoy, de Billy şi M* Oromulu In onoarea d-lei de Billy Chohl ministru al Franţei la Bucureşti, Oficiul comercial francez a dat joi seara, 26 Februarie, un banchet în saloanele restaurantului Cina. Au asistat: D-nii Oromulu, guvernator al Băncii Naţionale, şi secretarul general al Băncei Cristescu; Gheorghiu, secretar general la ministerul ei de finanţe; Buescu, directorul general al vămilor; Bălănescu, directorul general al comerţului; Cesar Popescu- directorul general al industriei; Chicoş, directorul general al studiilor din ministerul de industrie; Cerchez, directorul general al poştelor; Giurgea, director general al comunicaţiilor—ladio; Pretorian, directorul general al C. F. R.; Ag. Popescu, director figal al regiei monopolurilor;Serceanu, prim-ajutor de primar; general Nicoleanu, prefectul poliţiei; St. Cerchez, preşedintele Camerei de comerţ; prof. Brancovici, Vice-preşedinte al Camerei de comerţ; Chr. Staicovici; C. Remetrescu, perşedintele sindicatului ziariştilor; D. Gr. Gafencu, directorul ziarului „Argus“; H. Johnson, prim-redactor al ziarului „Argus“; Badulescu, corespondentul ziarului „Temps“; O. Kaufmann, directorul băncei de Credit român; Stephe-u director la banca Marmorosch Blank; Dobrovici, directorul băncei Comerciale române; I. D. Protopopescu, directorul băncei Franco-Române; Vassalopol, directorul băncei Chrissoveloni; N. Ştefănescu, directorul Băncei Româneşti; Orghidan, directorul general al Roşiţei; Osîceanu, directorul general al Stelei Române; Ruşiţăpreşedintele Asociaţiei inginerilor; V. Marcu, preşedintele Asociaţiei comercianţilor de lemne; Vines, avocatul legaţiei franceze; Zamfirescu, avocatul oficiului francez; Iapy, primul secretar al legaţiei; Daubrie, consulul Franţei ; Marquis de Belloy, vice-preşedinte al comitetului Oficiului francez; Dacosba; Vuccino şi Gorz, membri; Sarret, ataşatul comercial al Franţei; Malgrat, directorul oficiului comercial; Domette, secretarul general al oficiului; Bruno-Scherer, Lambert-Gouraud şi Boutry, consilieri comerciali. DISCURSUL D LUI MARQUIS DE BELLOY La şampanie, d. marquis de Belloy, ia cuvântul pentru a saluta în numele oficiului comercial francez personalităţile distinse care au răspuns apelului său. D-sa face un rezumat al activităţei rodnice desfăşurată de oficiu în cursul anului 1924 în sensul unirei intereselor comerciale şi a capitalurilor române şi franceze în vederea creărei în România de întreprinderi noui. Monografiile oficiului sunt publicate in ,,Monitorul Oficial a Comerţului şi Industriei” din Paris şi sunt reproduse de principalele organe de expansiune comercială. Oficiul publică buletinul său de informaţiuni, are opt corespondenţi în provincie, o corespondenţă foarte întinsă, şi rezultatele obţinute fac cinste distinsului său director, d. Margrat- a cărui muncă dârză este apreciată de toţi. Insă, oficiul nu trebue să se menţină în limitele sale actuale; el adunat informaţiuni preţioase, datoria noastră este să tragem foloase din ele. Perioada de semiaşteptare era comandată de împrejurări. Astăzi putem constata că o serie de fapte noui au intervenit atât în străinătate cât şi în România şi cari modifică condiţiile economice naţionale. Oratorul citează în primul rând Banca Naţională care a ştiut să împiedece o criză periculoasă pentru tânăra Industrie română prin crearea Creditului Industrial Mai sunt: legea comercializării, legea minelor, aşezăminte solide ce vor permite România să clădească edificiul prosperităţei sale. Metalurgia va căpăta o desvoltare nouă prin crearea a trei făbrici noui. In cursul anului am văzut că o monedă devalorizată poate fi aproape statornicită şi apărată cu succes împotriva asaltului speculaţiei internaţionale şi pe de altă parte n’avem să ne temem de o urcare prea rapidă a monedei-hârtie. Socot că an fi vizionari dacă am aștepta ca o baghetă magică să ne întoarcă spre era aurului, să sacrificăm această iluzie și să ne instalăm, cu cel mai mare confoxt posibil în era noastră de hârtie. Dacă hârtia aceasta e stabilă ea poate permite prosperitatea vieţei industriale şi comerciale. Odată aceasta admis, constat că nu există două ţări mai bine făcute ca Franţa şi România. Adevărul acesta preexista războiului şi a trebuit suflarea înspăimântătoare a vijeliei ca să-l discernăm şi mai bine. Ştiam că se află între d-voastră bărbaţi capabili să interpreteze limbagiul acelor două forţe imanente şi a ţine drapelul desfăşurat. Consider că astăzi suntem legaţi de soartă; ne aparţine să facem soartă fecundă şi strălucitoare. Să transplantăm pe terenul economic unirea, din epoca feratei şi a focului. In Franţa avem nevoie de produsele române, grâu, petrol, lemne. România are trebuinţă de material de căi ferate, mamă- electricitate, tuburi cabluri de foraje etc. ce le fabricăm în certitate perfectă şi la preţuri eftine... ajutaţi şi de moneda noastră depreciată... medalia are reversul ei. Iată elemente suficiente de schimb. Aşa sărăciţi cum suntem, — şi România şi Franţa, — gârbovite sub greutatea sacrificiilor, a distrugerilor şi a datoriilor, să nu unim, să facem front pentru a achita mai repede creanţele ce nu apasă. Pe vremuri am trăit în teamă constantă a chestiei Orientului azi chestia extrem-Orientală este agravată prin boala mintală zisă bolşevism. Poate că vom fi siliţi să participăm la un conflict cum nu l-a văzut încă lumea. De cam dată să ne pregătim econoiceşte iar în acest sens, oficiul comercial francez va fi un organism gata să servească două ţări mari în idealul nostru comun de pace, ordine şi muncă- tari în credinţa nestrămutată în destinele rasei noastre şi a ţărilor noastre, ridic paharul şi beau , pentru viitorul României Mari. (Aplanae prelungite) GUVANTAREA D-LUI M. OROMOLU t. Oromolu: Vă aduc o inimă caldă pentru tot ce e geniul francez. In ţara noastră n’aveţi nevoie de propagandă; românul are două patrii una a sa şi cealaltă Frânţi. Românul are două feluri de a se exprima câte odată în limba franceză înainte ca în limba sa maternă. De unde provine aceasta ! Avem o rădlără mn rmă In timpul marelui război s’a evidenţiat puterea rasei latine prin modul cum a ştiut să se apere. Acum în ultimul incident, Franţa este iar alăturea de noi. Avem interese economice comune; cu Franţa nu e cu putinţă să ne certămt Beau pentru prosperitatea ţării voastre şi în sănătatea ministrului Franţei. (Aplauze). ă CLVANTAREA D-LUI DS SILLY D„ de Billy, ministrul Fratxţ*, la Bucureşti, mulţumeşte pentnl primirea cordială ce i s’a făcut Sunt aici de vreo două săptămâni şi primirea aceasta prietenească , observ în stradă, în prăvălii, tof orice pas ce-i fac. Vă mărturiseeft că e un lucru plăcut, mai ales penxtru anul ca mine care a avut prilej să se plimbe în ţări puţin cotidiale faţă de Franţa. In Interior n’avem deci dificultăţi, în schimb însă, în temea exteriooară zărim multe. Le vom învinge numai prin unire, solidaritate şi confraternitate. Beau iu sănătatea regelui. (Arf plauze prelungite). La orele 11 banchetul a luai sfârşit în mijlocul unei atmosfer din cele mai cordiale. Se formează grupuri şi conversaţiile se prelungesc până pe la miezul nopței. Nu vom uita pe d. Georges (Cina) care a servit conmesenilor un dineu suculent. Iată Menuuî s Cocktail „Cina“ Very Dry Petites Bouchées Saldos Potage Consommé de Volatile Chauó aux Diablotins Poisson Sterlet Poché a la Kantba Sauce Génevoiee Roti Dindonneau a la Broche Fard aux Marron» é'alade de Laitue Legumes Asperges sauce hollandáise Entremet Mandarines glacées — Fours sect Fruits — Café — Liqueurs Vins: Ruling ,-Cinau — Bordeam Rouge „Cinat' Champagne Royal Chatnbéry Cuvée Reservée Sec I»—eJSDn»- <t .«mţpra— _ * Orgairzarea Expoziţiei la Târgul Moşi CONSFĂTUIREA DE LA CAMERA DE COMERŢ Eri după amiază la orele a avut loc la Camera de Comerţ o consfătuire a comitetului de organizare a expoziţiei din târgul Moşilor de anul acesta. A prezidat d-l Temistocle Alexandrescu. Au luat parte d-nii dr Eremia Popescu, Eliade Rădulescu Gh. Vasiliu, d-na Costin Dumitre® cu, D. Secăreanu, G. Nicolau ş Architect Bolomey I. Popescu. D-l Temistocle Alexandrescu a expus proectul de organizare a expoziţiei de anul acesta care promite să fie mult mai complectă decât cea de anul trecut Mica industrie şi-a anunţat participarea şi se crede că şi marea industrie va expune In câteva pavilioane. Durata exopozieî va de douâ luni. A urmat o scurtă discuţie privitoare la gruparea exposanţilor. Şedinţa a luat sfârşit la orele 7. Cea viitoare va avea loc Vineri REP.O» »-clbaimmm __ «ALMANAKIUL. AKSUS" I9SIS