Argus, iulie 1925 (Anul 16, nr. 3656-3682)
1925-07-01 / nr. 3656
3 ULTIME INFORMATIUNI In streinatate: ie irit li Senat PARIS 29 (Rador).— La desbaterea proectelor financiare la Senat. deBerenger. In numele comisiuniî finanţelor a cerut votarea proectelor guvernamentale, pentru că tezaurul să fie eliberat din greutătile născute din războiu şi dîn neindeplinirea angajamentelor Germaniei. D. Berenger a înregistrat cu satisfacţie măsurile riguroase pentru realizarea economiilor, şi fixarea maximului definitiv al datore flotante, prevăzut în proectul d-lu Caillaux. Senatul a votat apoi cu 226 contra 29 voturi articolul prin care se sporeşte cu şase miliarde limita emisiunii de bilete şi cu 273 contra 11 voturi ansamblul proectelor financiare. m PARIS. 29. (Rador). — Camera a votat cu 535 contra 29 voturi douăsprezecimile provizorii pe luna iulie. m____ PARIS 29 (RADOR). După „Eclair” Împrumutul cu schimbul garantat se va emite intre 10—15 Iulie. “*• ifensi MAROC, 29. (Rador). - Ofensiva importantă a rnfanilor împotriva regioanei Taza, a eșuat complect. Printre ferată, LONDRA 29. (Rador). — nouile locomotive de cale cari vor defila la procesiunea centenarului, pe vechea cale de la Stockton şi Darlington. Joia viitoare, va fi şi o locomotivă amenajată cu 20 roţi. A fost construită pentru calea ferată din Londra şi North-Eastern spre a fi uzată la urcarea pantelor speciale. Cântăreşte 187 tone şi va fi menită să înlocuiască două maşini. Iul la LONDRA. 29. (Rador). — Chestiunea lipsei de lucru va fi mâine desbâtută din nou în Camera Comunelor. Se servește că la întrunirea specială de eri, Cabinetul a devotat cea mai mare parte a timpului examinării acestei chestiuni precum și a chestiunei asigurărilor împotriva lipsei de lucru. Numărul celor lipsiţi de lucru trece acum de 1 milion şi K. Viitoarea săptămână parlamentară se va ocupa mai ales de măsurile pentru remedierea acestei crize. * e Mini la Period LENINGRAD 29, (Rador). — Escadra exploratorilor italieni compusă din „Pantera“, „Leone“ și „Tigre‘, s‘a întâlnit în rada din Kronstad cu canoniera sovietică, reprezentând flota rusă. S‘au schimbat salvele obicinuite. Exploratorii italieni au plutit în susul Nevei ancorând la Leningrad, în prezenţa unei mulţimi imense. In momentul debarcării comandantii vaselor au fost viu aclamaţi de mulţime şi au primit omagile autorităţilor. romii la Paris PARIS 29 (RADOR). — Regele și Regina României au ajuns aci In dimineața de 28 Iunie călătorind Incognito. o irigare a lui Hi PARIS 29, (Rador). — La alegerea parţială de senator la Angers a fost ales la al doilea scrutin candidatul republican moderat Maneau cu 494 voturi, contra fruntaşului regalist Leon Daudet, care a întrunit 356 voturi. PARIS 29 (RADOR). Elecţiunea senatorială de eri din oraşul Angers avea drept scop alegerea unui nou senator în locul lui Delahaye, senator regalist, decedat. La primul scrutin Leon Daudt obţinu 339 viei. Manceau 278, Tardif — cartelist — 275. Acesta din urmă se retrase în favoarea lui Manceau care fu ales la al doilea scrutin. BUDAPESTA 29 (Rador). — Adunarea Naţională a votat budgetul provizoriu pe 6 luni. 1 luni PARIS, 29. (Rador). — Două accidente de aviaţie au avut loc pe linia Boile-Paris şi Alicante Alger. Sunt 4 morți. VARŞOVIA 29 (RADOR). — La Berlin a avut loc Sâmbătă o şedinţă plenară a comisiunei mixte polono-germană» la care au participat delegaţi ai ambelor guverne, in scopul de a stabili posibilităţile unui acord cu caracter provizoriu în privinţa postulatelor reciproce, care nu pot suferi întârziere. Desbaterile au dovedit că cu toată marea deosebire de păreri între ambele delegaţiuni nu este exclusă posibilitatea unei înţelegeri. O comisiune specială a fost delegată să studieze punctele in discuţie. Comisiunea şi-a Început lucrările imediat Pilii Iul BELGRAD, 29. (Rador). — Ultimele ştiri sosite de la Belgrad, anunţă că starea sănătăţii lui Passici este din ce in ce i.D. Passici a primit numeroase vizite la vila sa din jurul Belgradului. Primul ministru al Iugoslaviei va pleca în curând într-o staţiune din străinătate, pentru a-și îngriji sănătatea. PARIS 29 (RADOR). Primarul Londrei a asistat la cea de a noua aniversare a victoriei orașului Verdun, cu această ocaziune inaugurat şi stadionul sportiv oerit orașului de către Londra. In ţara: Cum se ruinează materialul rulant al Căilor ferate Sute de vagoane-clasă părăsite în jurul Capitalei Problema vagoanelor clasă derece a intrat intr’o fază din cele mai îngrijitoare pentru conducătorii drumului de fer. In primul rând suferă garniturile trenurilor cari sunt incomplecte şi se improvizează, în majoritatea cazurilor, cu vagoane care de abia fac faţă circulaţiei şi în al doile rând acest material ocupă numeroase linii prin diverse staţiuni, împiedicând astfel manevrele şi blocând staţiuni întregi. Astfel In halta Griviţa se găsesc în momentul de faţă 400 vagoane clasă defecte, cari ocupă şease linii. Ceea ce nu a încăput aci s’a depozitat pe linia distribuţiei, care este blocată până în şoseaua Bucureştii Noui. Cum aceste vagoane au mai toate geamurile şi materialul complect, oricâtă pază se va pune la ele în cel mult o lună de zile vor fi complect devastate. Tot pe aceste linii mai sunt garate 20—30 vagoane de bagaje, de care se simte mare nevoe, în compunerea trenurilor, acum în timpul sezonului, când aglomeraţia de bagaje şi mărfuri ce se expediază cu trenurile de călători obligă organele căilor ferate să se folosească de vagoane fără conducte, cari deci nu se pot înfrâna în mod automat. Regionala C. F. R. Bucureşti a intervenit pe lângă direcţiunea generală C. F. R. în sensul ca vagoanele defecte să fie depozitate în altă parte, astfel ca halta Griviţa să fie deblocată de acest material defectuos, iar cele cari au defecte mici să fie reparate pe loc. if II BELGRAD 29 (Rador). — Parlamentul a validat cele 23 mandate contestate ale partidului ţărănesc croat. Actualmente numărul deputaţilor radicişti se ridică astfel la 64. Trei mandate aparţinând unor deputaţi radicişti aflaţi in streinatate au mai rămas încă invalidate. Presa din Belgrad comenteză pe lung negocierile angajate in mod oficial între delegaţia partidului radical şi al partidului radical pentru formarea unu nou guvern de coaliţie al ambelor partide. SOFIA 29. (Rador). — Curtea de apel s'a pronunţat ori asupra cererei introdusă imediat după răsturnarea regimului agrarian, pentru confiscarea bunurilor dobândite în mod ilicit de defunctul Stambulischi și de fostul deputat Boydjieff. Curtea de apel a admis cererea și a hotărât confiscarea în folosul statului a tuturor bunurilor dobândite de aceștia de la 1919 până la 1923. Bunurile şi sumele care au aparţinut lii Stambulischi sunt evaluate la peste 50 milioane leva. Comentând hotărârea curţei de apel, ziarele relevă că Stambulinschi şi Boydjieff, care la venirea la putere a partidului agrarian erau lipsiţi de orice stare, au devenit în scurt timp multimilionari. GENEVA 29, (Rador). — Azi de dimineaţă s-a întrunit Comisiunea permanentă a mandatelor, realegând ca preşedinte pe Marchizul Theodori (italian) şi ca vicepreşedinte pe Vanroes (olandez). Comisiunea a început să examineze în şedinţă secretă raporturile anuale transmise de puterile mandatare cu privire la administraţia teritorilor încredinţate lor. Astăzi s-au examinat aporturile franceze pentru Togo şi Camerun. Ini aimisffi BRUXELLES. — Ascarî a câştigat marele premiu al automobilului pentru Europa, cu o maşină Alfa Romeo. VARŞOVIA 29 (RADOR). — Preşedintele republice! a inaugurat cu deosebită solemnitate la Grudziadz prima expoziţie agricolă şi Industrială din Pomerania. In discursul rostit la banchetul oferit cu acest prilej, preşedintele republicei a subliniat rolul important jucat de provincia Pomerania în viaţa Poloniei întregite şi făcând aluzie la anumite tendinţe care încearcă revizuirea frontierelor poloneze a declarat că chestiunea Pomeraniei este o chestiune de existenţă pentru Polonia. Nici un guvern nici un parlament, nici un preşedinte al republicei nu va permite vreodată ca reprezentanţii Poloniei să ia loc în jurul unei mese unde s’ar discuta chestiunea revizuirei frontierelor Poloniei. Ministerul industriei şi comerţului a validat transacţiuni asupra bunurilor industriale, făcute asupra următoarelor întreprinderi: D. S. Singher succesori, din comuna Bacău, cetățeni români, aduc ca aport, după cum se constată din actul de vânzare No. 12.483/920 al tribunalului Bacău, fabrica de postav adjudecată cu 3.920.000 lei, fabricii de țesături de lână S- Singher, societate anonimă, D. N. Dianu. Directorul Presei şi Propagandei din Ministerul Afacerilor Străine pleacă mâine 1 Iulie în concediu pentru o lună. In timpul absenţei sale conducerea Direcţiunei rămâne d-lui Alexandru Duiliu Zamfirescu, Prim Secretar de Legaţiune. Sulina SITUAŢIA IN PORT Pârămat la cheu se află numai vaporul „Stegelborg“ sub pavion danez care venind de la deal cu im calaj superior celui cerut de C. E. D. spre a transita prin îmbucătura fluviului, este nevoit a-şî uşura o parte din încărcămintul său spre a-şi regula calajul. La secţia carantinei au sosit vapoarele „OMIROS“ sub pavilion grecesc şi „AVIDOS“ sub acelaşi pavilion ca precedentul cam după ce vor fi satisfăcut măsurile sanitar îşi vor urma calea spre porturile din interiorul Dunărei. In aceleaşi condiţiuni se află şi vaporul italian „GIACOMO FELTRINELLI“ sosit astăzi dimineaţă de la larg. SITUAŢIA IN LARGUL MARII La Ancora se află vaporul ungar „Haros“ spre a-şi reîncărca mărfurile uşurate în port sau prea puţin încărcate în porturile de la deal. LUCRĂRILE LA IMBUCUTURA Scormonirea nisipurilor de la intrarea canalului Nordic, aruncarea şi scufundarea de saltele de inele şi pietre pe alineamentul vechilor diguri urmează deopotrivă de intens. ADÂNCIMILE CANALURILE NAVIGABILE La intrarea în fluviu cu toate că dragarea urmează neîntreruptă numai în timpul zilei totuşi vapoarele cu calaje de peste 18 jum. (chiar cu un singur vnci în plus) sunt oprite în port spre a-și regula calapele iar acelea cari transitând prin portul nostru și destinate a eși direct la mare sunt oprite în port până la orele 5—6 P. M. spre a nu deplasa draga însărcinată cu scormonirea albiei canalului de intrare. Adâncimea deocamdată urmează a se menţine de 19 jum. Vasele pot esi şi intra cu calaj de 18 jum ARGUS Depuneri de rapiţă și porumb pentru export. Comercianții cer schimbarea orariului pentru prăvălii. • Ravagiile ploilor. "Eri, fiind sărbătoare, bursa și băncile n’au lu- crat. mortul in »in! Mania in tortul 1925 In cursul lunei Mai s’au importat prin portul Constanţa următoarele produse: PRODUSE ALIMENTARE Produse animale alimentare 48.238 kgr.; piei şi obiecte de piei 103.274 kgr.; lânuri şi p&ruri 31.502 kgr.; substanţe şi resturi animale 37-614 kgr. Total 220.628 kgr. PRODUSE ALE SOLULUI Cereale şi derivatele lor 1185.081 kgr.; legume, flori, seminţe şi părţi de plante 101.012 kgr; uleiuri vegetale 93.992 kgr.; Băuturi 923 kgr.; fructe şi coloniale 774.411 kgr.; materii textile vegetale 384-192 kgr.; confectiuni 1.190 kgr; hârtie şi derivate 124-740 kgr. cauciuc şi sucuri vegetale 341.256 kgr. Total 3.006.797 kgr. PRODUSE ALE SUBSOLULUI Pământ, pietre şi derivate 2.642.063 kgr; ape minerale 81.429 kgr; sticlărie 50-382 kgr.; petroleu şi bitumuri 181.893 kgr.; metale şi lucrări de metale 5.785.311 kgr. Total 8-741.078 kgr. PRODUSE COMBINATE Mașini 192.694 kgr; vehicule 231-289 kgr.; instrumente de muzică 201 kgr.; jucării 236 kgr.; produse chimice și medicamente 151.065 kgr.; parfumerie 4.802 kgr.; culori și lacuri 70-457 kgr.; explosive 48.041 kgr.; diverse 11 011 kgr. Total 709.496 kgr. RECAPITULATIE Produse animale 220.628 kgr.; Produse ale solului 3.006797,500 kgr; produse ale subsolului 8.741.078 kgr.; produse combinate 709.496.500 kgr. Totalul general al importului în luna Mai este deci de 12.677.898 kgr. MIȘCAREA NAVIGAŢIEI De la larg direct spre Galaţi şi Brăila au trecut vapoarele: „Keiserinde Dagmar" danez, de„Keiserinde Dagmar, danez, deşert, adresat la MANISSALIN. „Vittoria" englez, deşert adresat la Kiriakidis. „Artemis" grec, deşert, adresat la Lukelis. „Omiros" grec, deşert, adresat la Lukelis. „Avidos" grec, deşert, adresat la Lukelis. „Giacomo Feltrinelli" italian cu diferite adresat la Fraţi Feltrinelli, (notă: aceste trei din urmă vapoare sunt încă la secţia sanitară). „Basilios" grec, deşert, adresat la Embiricos. „Syra" german, deşert, adresat la Levandinie. De la deal direct spre larg (cu oprire în port din cauza lucrărilor de dragaj) au plecat vapoarele: „Marinian“ sub pavilion englez cu diferite spre Gibraltar ordine. „Galleyk“ sub pavilion belgian cu cherestea spre Smyrna. „Elena“ sub pavilion român cu cherestea spre Salonic. „Ghazy“ sub pavilion turc cu cherestea spre Dedeagaci. „Hanny Brothers" sub pavilion englez cu cherestea spre Napoli (Italia). „Ritas Handris" sub pavilion grec cu cherestea spre Pireu„Mimis Handris" sub pavilion grec cu cherestea spre Bassorah (via Chios), STAREA TIMPULUI Timp frumos — vânt variabil între S şi SE — curentul în Braţul Solina şi port viteza orară 3 Y» mile nautice; la îmbucătură fluviului 8Y* mai cu seamă la intrarea îmbucăturei canalului Nordic .Marea liniştită; apele scad mereu. 4 Mişcarea porturilor Si »itt gen» sn»l Depunerile de rapiţă din recolta, acestui an, s’au mărit în ultimele stile în staţiunile din Dobrogea. Toate aceste cantităţi sunt îndrumate »Unic pentru export prin portul Constanţa. In gările din regiunea Buzăului s’au depus mari cantităţi de porumb vechi destinat a fi exportat în Polonia. Uniunea ofiţerilor de rezervă secţia Ilfov — a ţinut Duminică dimineaţa, în localul „Fundaţiunii universitare Carol I“ adunarea generală extraordinară sub preşidenţia d-lui col- MaltopoL Au luat cuvântul d-pii dr. locot.colonel V. Gomoiu. Iacobescu, căp. Sturdza, maior Pârvu-Boerescu» maior Peneş şi M. Mora. Adunarea a respins demisia colectivă a comitetului central şi a cerut ca d. general Anastasiu să cedeze prezidenţia unei alte persoane. S-au luat diverse măsuri relative la primirea în ţară a d-lui col. Th. Mueller, preşedintele „F. I. D. A.C.“. Duminică şi Luni a avut loc în sala teatrului Popular din Capitală congresul corpului sanitar auxiliar. S-au luat diferite deciziuni de ordin profesional. Problema construirei de locuinţe eftine a format obiectul unei Întruniri pe care „Liga Chiriaşilor“ a ţinut-o Duminică dim, la sediul ei. Au ținut cuvântări exprimând diferite opinii d-nii dr. Gh. C. Rădulescu, Gh. N. Popescu, I. Drăghici, N. Beliioreanu, C. Polizu, B. Magder, Bănică Ionescu, dr. T- Simionescu, M. Diaconescu, C. Dobrescu, I. N. Vasilescu etc. Din cauza timpului friguros, prima colonie şcolară organizată de primăria Capitalei, care trebuia să plece la Agigea (jud. Constanţa) la 5 Iulie va pleca la 16 Iulie. Membrii comisiei interimare a primăriei Capitalei, au fost convocaţi în şedinţă publică pentru mâine, Miercuri. Şedinţa se va ţine la orele 6 d. a. D. dr. Popescu-Daia, directorul general al pescăriilor, a inspectat Duminică balta Greaca (jud. Vlaşca) unde a experimentat o maşină pentru tăiatul sălciilor din baltă. La experienţa făcută a participat o comisie de specialişti. Reluarea tratativelor româno-ungare pentru petrol Se ştie că în cursul lunii trecute o delegaţie a guvernului român a negociat la Budapesta bazele preliminare ale unui acord româno-ungar, relativ la regimul vamal aplicat produselor petrolifere exportate de România în Ungaria. Se anunţă acum din Budapesta că negocierile vor fi reluate in primele zile din iulie. Hor Pentru Miercuri 1 Iulie a fost convocată la Galaţi o conferinţă cu comercianţii pescari şi delegaţii administraţiei căilor ferate în vederea organizării transporturilor de peşte proaspăt în ţară. nor îi UN POD AMENINŢAT CU PRĂBUŞIREA. — LINIA UNGJIENI-BALÎI ÎNCHISA. — ÎMPOTMOLIRILE DINTRE CRASNA ŞI HUŞI Din cauza apelor mari şi a ploilor neîntrerupte cari cad in prezent în întreaga Bucovină, podul provizoriu dela Mm. 48103, situat pe linia vama Moldoviţa^Ferestrău, ameninţă să se prăbuşească. Regionala Cernăuţi a cerut de urgenţă aprobarea creditelor necesare pentru refacerea acestui pod. In Basarabia plouă Incontinuu aproape de o săptămână. Linia Vasile Lupu (Ungheni)— Bălţi a fost ruptă de ape pe o distanţă de 800 metri, între Bălţi şi staţia Pământeni. Circulaţia tuturor trenurilor, atât de călători, cât şi de marfă, a fost închisă până la noui dispoziţiuni. Un raport telegrafic sosit prin Capitală anunţă că in urma ploii torenţiale din noaptea de 27 iunie liniile din staţia Olteneşti, situată intre Crasna şi Huşi, au fost complect inundate şi împotmolite de nămolul adus de ape. Intre kl. 12 şi 13, pe aceiaşi linie, terasamentul a fost de asemeni acoperit de noroi. Regele a binevoit a acorda exeq natural de rigoare d-lui Spiro Valerianos, numit consul al republicei portugheze la Brăila. D- Ioan Cazacenco, fost prefect, a fost numit în funcţiunea de prefect al judeţului Hotin în locul d-lui Al. Eremia, a cărui delegaţiune a îndeplinit această funcţiune, după cerere, încetează. Citiţi „Argus“ Echipe volante de lucrători au început repararea în staţia Brăila triaj a unui număr de 720 vagoane de marfă acoperite, destinate a transporta cereale din noua recoltă. M an 1 - NUMEROASE TRENURI INTARZIATE SI TRANSBORDATELa nesfârşita serie de accidente de cale ferată se adaugă o nouă deraiere petrecută alaltăeri noapte în staţia Mierleşti, situată pe linia Piteşti—Slatina-Trenul No. 1251 la intrarea în staţie a deraiat pe ac, din cauză că fusese întredeschis cu o piatră. Linia şi patru vagoane au suferit mari stricăciuni. Trenul personal No. 127 Bucureşti—Craiova—Timişoara, a trebuit să transbordeze la Mierleşti, întrucât circulaţia a fost închisă timp de 9 ore. Trenurile personal 128 Timişoara—Bucureşti şi accelerat 102 Jimbolia—Bucureşti au suferit la rându-le mari întârzieri. Vinovaţi de acest accident sunt acarul Marian Nedelea şi telegrafistul Mirea Năstase cari nu au făcut reviza acelor la intrarea în staţie a trenului No. 1251. Organele c. f. r. au dispus suspendarea lor. Din cauza acestui accident tronul Simplon Orient expres a fost îndrumat eri seară Prin Predeal. Membrii conferinţei internaţionale de chimie pură şi aplicată au sosit vineri, după amiază cu un tren special la Mediaş. Aci au fost întâmpinaţi de autorităţile oraşului şi de marii industriaşi. LA MEDIAŞ După ce s au distribuit biletele de cartiruire, invitaţii au vizitat fabrica de olărie smălţuită „Westen”, fabrica de butelii şi fabricarea de geamuri ,,Vitrometari”. LA DICIOSAMARTIN A doua zi de dimineaţă invitaţii s-au transportat cu automobile de la Mediaş la Diciosanmartin pentru a vizita uşinele de Nitrogen sub conducerea d-lui Staelhin. Chimiştii streini au vizitat fabrica de carbid, de cynamide (îngrăşăminte chimice pentru export) şi de hidroxid de sodiu prin electroliza clorurei de sodiu. LA SAROŞ La Saroş, chimiştii streini au vizitat sondajele şi captaţia de gaz metan. Invitaţii s-au reîntors apoi la Mediaş iar noaptea au sosit la Sinaia cu un tren special. VIZITELE DELA SINAIA Chimiştii streini au rămas în tot cursul zilei de Duminică la Sinaia unde au vizitat colecţiunile din castelul Peleş şi mănăstirea. BANCHETUL DE LA PALACE Seara a avut loc un banchet la „Palace Hotel” din Sinaia un banchet oferit de comitetul de organizare. A domnit aceiaşi bună dispoziţie ca la celelalte întruniri. CUVÂNTĂRILE Cel dintâi a luat cuvântul delegatul polonez chimistul Balicky, D-sa. In numele colegilor streini, îşi exprimă recunoştinţa pentru primirea făcută în România. D-l Balicky, aminteşte de vecinătatea Poloniei şi a României cari au interese comune. România s’a mărit ,iar Polonia a devenit liberă şi independentă şi Îşi organizează acum viaţa economică. Am vizitat în România, instituţii, laboratorii, usine, şi am admirat pretutindeni resultatele obţinute, închină pentru prosperitatea României şi pentru comitetul de organizare ai a conferinţei. CUVÂNTAREA D-LUI Dr. GANE Când inviţi pe cineva, spune d. dr. Gane, e obiceiul să mulţumeşti oaspeţilor. Adesea mulţumirile nu cuprind decât fraze de politeţă. Cu prilejul conferinţei, acest obicei s'a transformat într’o serie de manifestaţiuni de simpatie atât faţă de organizatori cât şi faţă de ţara noastră. Suntem fericiţi că am reuşit să vă facem cât mai agreabilă această vizită, şi vă mulţumim pentru că ne-aţi urmat ca să cunoaşteţi toate bogăţiile ţărei noastre. Mulţumesc d-lui Bieletzky, pentru frumoasele cuvinte ce ne-a adresat şi închin pentru toţi delegaţii streini întruniţi la conferinţă. Trăiască popoarele ai căror reprezentanţi sunt printre noi. D-l Noris, chimist american de la Massachushets Institute, mulţumeşte de asemeni comitetului de organizare pentru primirea făcută şi invită pe toţi chimiştii să participe la a 7-a conferinţă ce va avea loc la Washington, anul viitor. D-l Profesor Dr. St. Minovici mulţumeşte delegaţilor streini cari au participat la conferinţă şi îi asigură că primirea călduroasă a fost făcută de întreaga ţară, nu numai de chimişti. D-sa e încântat că chimiştii streini vor pleca de la noi cu impresia că România e o ţară menită să progreseze... LA CAMPINA Eri dimineaţă cu acelaş tren special, chimiştii au sosit la Câmpiniţa spre a vizita instalaţiile petrolifere. In gara Câmpiniţa au fost întâmpinaţi de d-nii Osiceanu, directorul general al Societăţei „Steaua Română” şi de inginerii şefi ai rafineriilor. Chimiştii streini au vizitat mai întâi rafinăriile, sub conducerea d-lui ing. Osiceanu, care a dat explicaţiile necesare, şi apoi cu trăsuri şi automobile s’au transportat la o Schelă apropiată a „Stelei Româna”, v ! LA PLOEŞTI Ca orele 1 a avut loc îrn sală teatruluî Moder un banchet oferit de Industriile şi rafineriile da petrol din Ploeşti. % LA SLANIC Eri după amiază, chimiştii streini au vizitat Salinele dela Slănic iar seara la orele 8 jum. s’au înapoiat in Capitală. ---■ -i i b n La Mediaş, Diciosanmartin Sáros, Sinaia, Câmpina şi Slănic — Banchetul dela Sinaia. — Cuvântările — Cilii ifimorariului faştii Duminică a avut loc în sala Dacia o întrunire a sindicatului comercianţilor şi industriaşilor, întrunirea s-a deschis la orele 10 dimineaţa. A prezidat d. N. BUTNARIU, preşedintele sindicatului comercianţilor şi industriaşilor, care a arătat că nu e vorba de nesocotirea dreptului la odihnă a funcţionarului ci de căutarea unui acord între interesele patronilor cu ale salariaţilor lor. P. PETRESCU a relevat că publicul cumpărător şi consumator vine în ultimul moment în magazin, adică atunci când legea interzice comerciantului să mai vândă. D. MISU SANITARU a arătat regimul vexatoriu la care sunt supuse frizeriile, regim de pe urma căruia suferă atât patronii cât şi lucrătorii lor şi a preconizat închiderea demonstrativă a tuturor magazinelor şi localurilor până la modificarea orarului. D. GOLDENBERG constatând privilegiul de care se bucură bedegile, şi-a exprimat credinţa că e vorba de nesocotirea clasei micilor negustori în avantajul celor mari. D. M. CONSTANTINESCU a arătat că la periferii cârciumele îndeplinesc rolul restaurantelor aşa că li se creiază o situaţie în detrimentul alimentării populaţiei prin închiderea lor Duminica. D. IOFCIULESCU s-a pronunţat pentru închiderea demonstrativă a prăvăliilor începând de azi Luni. D. STOENESCU a susţinut că nici celelalte asociaţii negustoreşti, nici camerele de comerţ nu-şi fac datoria. După ce au mai vorbit în acelaş sens d-nii Al. Georgescu, Iancu Bucur, N. Constantinescu, Minescu şi G. Georgescu, cari au calculat că negustorul nu se foloseşte decât de 155 zile lucrătoare întregi pe an, — d- GAVRILESCU a ţinut să insiste asupra faptului că patronii înţeleg să trăiască în armonie cu funcţionarii lor cerându-le o modificare a orariului de lucru tocmai pentru a putea asigura roadele muncii depuse în comerţ. D. N. BUTNARU şi-a exprimat părerea că guvernul a venit cu legea repausului în forma ei de azi, ca o pregătire în vederea legii monopolului băuturilor spirtoase. A anunţat apoi o serie de demersuri pe lângă cei în drept, pentru modificarea orarului. D.A. CAMBUROPOL a susţinut legitimitatea dreptului de odihnă a funcţionarului aşa încât e necesar ca modificarea orarului să se facă cu concursul funcţionarilor comerciali. A citit apoi o moţiune prin care comercianţii şi industriaşii patroni formulează dezideratul modificării actualului orar în sensul următor ’ Ore de repaos: Pentru manufactură şi orice fel de comerţ: 1—4 la prânz şi ora Sseara. Pentru băcănii : 2—B şi ora 9 seara. Cârciumele cu gustări să intre in regimul bodegilor. Pieţele să fie Închise la ora 11 dimineaţa. Frizeriile să fie închise la ora 9 seara iar in ajunul sărbătorilor la ora 11 seara. '•■«/ * O delegaţie a „Sindicatului comercianţilor şi industriaşilor”, formată dte d-nii: Nicolae Butnaru, I. Gavrilescu, Costică Han, Enache Popister şi George Buretea s’a prezentat ori la ora 11 dim. d-lui prefect al Capitalei, căruia i-a prezentat memoriul adoptat in întrunirea ţinută Duminică la Dacia. Delegaţia a avut un schimb de vederi cu d. gen. Nicoleanu, care a făgăduit să se prezinte d-lui ministru al muncii spre a-i supune dezideratele comercianților cu privire la orarul de muncă în magazine. --------xxoxx-Clipsul solurii II ■■ ■ a Duminecă după amiază s-a deschis în Capitală congresul Societăţii Ortodoxe a femeilor române. Congresul se deschide în aula „Fundaţiei Carol“ sub prezidenţia arhimandritului Platon Ciossu. Au luat cuvântul d-nele Ales Cantacuzino, Zoe Râmniceanu şi Lily Săulescu. Procedându-se la realegerea cenzorilor au fost realişi cei vechi S’a decis ca viitorul congres să aibă loc la Cluj. Congresul s’a închis la orele 8 seara. Duminică 5 iulie, la ora 9 dim., va avea loc în sala Dacia o mare întrunire publică convocată da „Sindicatul comercianţilor şi industriaşilor". Eri s‘a’ sărbătorit de toate şcolile publice încheerea anului şcol; Iar 1925-Elevilor meritoşi li s'au dat premii. Până la noui dispoziţii, orele de serviciu pentru funcţionarii din administraţia centrală a ministerului instrucţiunii şi administraţia Casei Şcoalelor, vor fi dela 7 la 12 jumătate, iar Lunea şi prima zi după sărbătoare orele de serviciu vor fi dela 14 jumătate până la 19 Orele de primirea publicului în toate zilele vor fi dela 10—12 jumătate, iar Lunea şi în prima zi după sărbătoare între 17—19,