Argus, iulie 1925 (Anul 16, nr. 3656-3682)

1925-07-01 / nr. 3656

3 ULTIME INFORMATIUNI In streinatate: ie irit li Senat PARIS 29 (Rador).— La desba­­terea proectelor financiare la Se­­nat. d­eBerenger. In numele comi­­siuniî finanţelor a cerut votarea proectelor guvernamentale, pentru că tezaurul să fie eliberat din greu­tătile născute din războiu şi dîn neindeplinirea angajamentelor Ger­maniei. D. Berenger a înregistrat cu satisfacţie măsurile riguroase pentru realizarea economiilor, şi fi­xarea maximului definitiv al da­tore­ flotante, prevăzut în proectul d-lu Caillaux. Senatul a votat apoi cu 226 con­tra 29 voturi articolul prin care se sporeşte cu şase miliarde limita emisiunii de bilete şi cu 273 contra 11 voturi ansamblul proectelor fi­nanciare. m PARIS. 29. (Rador). — Camera a votat cu 535 contra 29 voturi două­­sprezecimile provizorii pe luna iu­lie. m­­____ PARIS 29 (RADOR).­­ După „Eclair” Împrumutul cu schimbul garantat se va emite intre 10—15 Iulie. “*•­ ifensi MAROC, 29. (Rador). - Ofensiva importantă a rn­fani­lor împotriva regioa­nei Taza, a eșuat com­plect. Printre ferată, LONDRA 29. (Rador). — nouile locomotive de cale cari vor defila la procesiunea cente­narului, pe vechea cale de la Stock­­­ton şi Darlington. Joia viitoare, va fi şi o locomotivă amenajată cu 20 roţi. A fost construită pentru calea ferată din Londra şi North-Eastern spre a fi uzată la urcarea pantelor speciale. Cântăreşte 187 tone şi va fi menită să înlocuiască două ma­şini. Iul la LONDRA. 29. (Rador). — Chestiu­nea lipsei de lucru va fi mâine des­­bâtută din nou în Camera Comune­lor. Se servește că la întrunirea spe­cială de eri, Cabinetul a devotat cea mai mare parte a timpului exa­minării acestei chestiuni precum și a chestiunei asigurărilor împotriva lipsei de lucru. Numărul celor lipsiţi de lucru tre­ce acum de 1 milion şi K. Viitoarea săptămână parlamentară se va ocu­pa mai ales de măsurile pentru re­­medierea acestei crize. * e Mini la Period LENINGRAD 29, (Rador). — Es­cadra exploratorilor italieni compu­să din „Pantera“, „Leone“ și „Ti­­gre‘, s‘a întâlnit în rada din Kron­­stad cu canoniera sovietică, repre­zentând flota rusă. S‘au schimbat salvele obicinuite. Exploratorii ita­lieni au plutit în susul Nevei anco­rând la Leningrad, în prezenţa unei mulţimi imense. In momentul debarcării comandan­tii vaselor au fost viu aclamaţi de mulţime şi au primit omagile autori­tăţilor. romii la Paris PARIS 29 (RADOR). — Regele și Regina României au ajuns aci In dimineața de 28 Iunie călătorind Incognito. o irigare a lui Hi PARIS 29, (Rador). — La alegerea parţială de senator la Angers a fost ales la al doilea scrutin candidatul republican moderat Maneau cu 494 voturi, contra fruntaşului regalist Leon Daudet, care a întrunit 356 voturi. PARIS 29 (RADOR).­­ Elec­ţiunea senatorială de eri din ora­şul Angers avea drept scop alege­rea unui nou senator în locul lui Delahaye, senator regalist, dece­dat. La primul scrutin Leon Dau­­dt obţinu 339 viei. Manceau 278, Tardif — cartelist — 275. Acesta din urmă se retrase în favoarea lui Manceau care fu ales la al doi­lea scrutin. BUDAPESTA 29­ (Rador). — Adu­narea Naţională a votat budgetul provizoriu pe 6 luni. 1 luni PARIS, 29. (Rador). — Două acci­dente de aviaţie au avut loc pe li­nia Boile-Paris şi Alicante Alger. Sunt 4 morți. VARŞOVIA 29 (RADOR). — La Berlin a avut loc Sâmbătă o şedinţă plenară a comisiunei mix­te polono-germană» la care au par­ticipat delegaţi ai ambelor gu­verne, in scopul de­ a stabili posi­bilităţile unui acord cu caracter provizoriu în privinţa postulatelor reciproce, care nu pot suferi în­târziere. Desbaterile au dovedit că cu toată marea deosebire de păreri între ambele delegaţiuni nu este exclusă posibilitatea unei în­ţelegeri. O comisiune specială a fost delegată să studieze punctele in discuţie. Comisiunea şi-a Înce­put lucrările imediat Pilii Iul BELGRAD, 29. (Rador). — Ulti­mele ştiri sosite de la Belgrad, a­­nunţă că starea sănătăţii lui Pas­sici este din ce in ce i.­D. Passici a primit numeroase vi­zite la vila sa din jurul Belgra­dului. Primul ministru al Iugoslaviei va pleca în curând într-o staţiune din străinătate, pentru a-și îngriji sănătatea. PARIS 29 (RADOR).­­ Prima­rul Londrei a asistat la cea de a noua aniversare a victoriei ora­șului Verdun, cu această ocaziune inaugurat şi stadionul sportiv o­­erit orașului de către Londra. In ţara: Cum se ruinează materialul rulant al Căilor ferate Sute de vagoane-clasă părăsite în jurul Capitalei Problema vagoanelor clasă de­­rece a intrat intr’o fază din cele mai îngrijitoare pentru conducăto­rii drumului de fer. In primul rând suferă garniturile trenurilor cari sunt incomplecte şi se improvizează, în majoritatea ca­zurilor, cu vagoane care de abia fac faţă circulaţiei şi în al doile rând acest material ocupă numeroase li­nii prin diverse staţiuni, împiedi­când astfel manevrele şi blocând staţiuni întregi. Astfel In halta Griviţa se găsesc în momentul de faţă 400 vagoane clasă defecte, cari ocupă şease li­nii. Ceea ce nu a încăput aci s’a de­pozitat pe linia distribuţiei, care este blocată până în şoseaua Bu­cureştii Noui. Cum aceste vagoane au mai toa­te geamurile şi materialul com­plect, oricâtă pază se va pune la ele în cel mult o lună de zile vor fi complect devastate. Tot pe aceste linii mai sunt ga­rate 20—30 vagoane de bagaje, de care se simte mare nevoe, în com­punerea trenurilor, acum în timpul sezonului, când aglomeraţia de ba­gaje şi mărfuri ce se expediază cu trenurile de călători obligă orga­nele căilor ferate să se folosească de vagoane fără conducte, cari deci nu se pot înfrâna în mod automat. Regionala C. F. R. Bucureşti a intervenit pe lângă direcţiunea ge­nerală C. F. R. în sensul ca vagoa­nele defecte să fie depozitate în altă parte, astfel ca halta Griviţa să fie deblocată de acest material defectuos, iar cele cari au defecte mici să fie reparate pe loc. if II BELGRAD 29 (Rador). — Parla­mentul a validat cele 23 mandate contestate ale partidului ţărănesc croat. Actualmente numărul depu­taţilor radicişti se ridică astfel la 64. Trei mandate aparţinând unor deputaţi radicişti aflaţi in streina­tate au mai rămas încă invalidate. Presa din Belgrad comenteză pe lung negocierile angajate in mod oficial între delegaţia partidului ra­dical şi al partidului radical pentru formarea unu nou guvern de coali­ţie al ambelor partide. SOFIA 29. (Rador). — Curtea de apel s'a pronunţat ori asupra cererei introdusă imediat după răsturnarea regimului agrarian, pentru confisca­rea bunurilor dobândite în mod ili­cit de defunctul Stambulischi și de fostul deputat Boydjieff. Curtea de a­­pel a admis cererea și a hotărât con­fiscarea în folosul statu­lui a tutu­ror bunurilor dobândite de aceștia de la 1919 până la 1923. Bunurile şi sumele care au aparţinut lii Stam­bulischi sunt evaluate la peste 50 milioane leva. Comentând hotărârea curţei de a­pel, ziarele relevă că Stambulinschi şi Boydjieff, care la venirea la pu­tere a partidului agrarian erau lip­siţi de orice stare, au devenit în scurt timp multimilionari. GENEVA 29, (Rador). — Azi de di­mineaţă s-a întrunit Comisiunea per­manentă a mandatelor, realegând ca preşedinte pe Marchizul Theodori (i­­talian) şi ca vicepreşedinte pe Van­­roes (olandez). Comisiunea a înce­put să examineze în şedinţă secretă raporturile anuale transmise de pu­terile mandatare cu privire la admi­nistraţia teritorilor încredinţate lor. Astăzi s-au examinat aporturile fran­ceze pentru Togo şi Camerun. Ini aimisffi BRUXELLES. — Ascarî a câş­tigat marele premiu al automobi­lului pentru Europa, cu o maşină Alfa Romeo. VARŞOVIA 29 (RADOR). — Preşedintele republice! a inaugurat cu deosebită solemnitate la Grud­­ziadz prima expoziţie agricolă şi Industrială din Pomerania. In discursul rostit la banchetul oferit cu acest prilej, preşedintele republicei a subliniat rolul impor­tant jucat de provincia Pomera­nia în viaţa Poloniei întregite şi făcând aluzie la anumite tendinţe care încearcă revizuirea frontiere­lor poloneze a declarat că ches­tiunea Pomeraniei este o chestiune de existenţă pentru Polonia. Nici un guvern nici un parlament, nici un preşedinte al republicei nu va permite vreodată ca reprezentanţii Poloniei să ia loc în jurul unei me­se unde s’ar discuta chestiunea revizuirei frontierelor Poloniei. Ministerul industriei şi comer­ţului a validat transacţiuni asu­pra bunurilor industriale, făcute asupra următoarelor întreprin­deri: D. S. Singher succesori, din co­muna Bacău, cetățeni români, a­­duc ca aport, după cum se cons­tată din actul de vânzare No. 12.483/920 al tribunalului Bacău, fabrica de postav adjudecată cu 3.920.000 lei, fabricii de țesături de lână S- Singher, societate ano­nimă, D. N. Dianu. Directorul Presei şi Propagandei din Ministerul Afaceri­lor Străine pleacă mâine 1 Iulie în concediu pentru o lună. In timpul absenţei sale conduce­rea Direcţiunei rămâne d-lui Ale­xandru Duiliu Zamfirescu, Prim Secretar de Legaţiune. Sulina SITUAŢIA IN PORT Pârămat la cheu se află numai va­porul „Stegelborg“ sub pavion danez care venind de la deal cu im calaj superior celui cerut de C. E. D. spre a transita prin îmbucătura fluviului, este nevoit a-şî uşura o parte din în­cărcăm­intul său spre a-şi regula ca­­lajul. La secţia carantinei au sosit va­poarele „OMIROS“ sub pavilion gre­cesc şi „AVIDOS“ sub acelaşi pavi­lion ca precedentul cam­ după ce vor fi satisfăcut măsurile sanitar îşi vor urma calea spre porturile din interiorul Dunărei. In aceleaşi con­­diţiuni se află şi vaporul italian „GIACOMO FELTRINELLI“ sosit as­tăzi dimineaţă de la larg. SITUAŢIA IN LARGUL MARII La Ancora se află vaporul ungar „Haros“ spre a-şi reîncărca mărfu­rile uşurate în port sau prea puţin încărcate în porturile de la deal. LUCRĂRILE LA IMBUCUTURA Scormonirea nisipurilor de la in­trarea canalului Nordic, aruncarea şi scufundarea de saltele de inele şi pietre pe alineamentul vechilor diguri urmează deopotrivă de in­tens. ADÂNCIMILE CANALURILE NAVI­G­ABILE La intrarea în fluviu cu toate că dragarea urmează neîntreruptă numai în timpul zilei totuşi va­­poarele cu calaje de peste 18 jum. (chiar cu un singur vnci în plus) sunt oprite în port spre a-și regula calapele iar acelea cari transitând prin portul nostru și destinate a eși direct la mare sunt oprite în port până la orele 5—6 P. M. spre a nu deplasa draga însărcinată cu scormonirea albiei canalului de intrare. Adâncimea deocamdată urmează a se menţine de 19 jum. Vasele pot esi şi intra cu calaj de­­ 18 jum ARGUS Depuneri de rapiţă și porumb pentru export.­­ Comercianții cer schimba­­rea orariului pentru prăvălii. • Ravagiile ploilor. "Eri, fiind sărbătoare,­­ bursa și băncile n’au lu-­ crat. mortul in­ »in! Mania in tortul 1925 In cursul lunei Mai s’au impor­tat prin portul Constanţa urmă­toarele produse: PRODUSE ALIMENTARE Produse animale alimentare 48.238 kgr.; piei şi obiecte de piei 103.274 kgr.; lânuri şi p&ruri 31.502 kgr.; substanţe şi resturi animale 37-614 kgr. Total 220.628 kgr. PRODUSE ALE SOLULUI Cereale şi derivatele lor 1185.081 kgr.; legume, flori, semin­ţe şi părţi de plante 101.012 kgr­; uleiuri vegetale 93.992 kgr.; Bău­turi 923 kgr.; fructe şi coloniale 774.411 kgr.; materii textile vege­tale 384-192 kgr.; confectiuni 1.190 kgr­; hârtie şi derivate 124-740 kgr. cauciuc şi sucuri vegetale 341.256 kgr. Total 3.006.797 kgr. PRODUSE ALE SUBSOLULUI Pământ, pietre şi derivate 2.642.063 kgr­; ape minerale 81.429 kgr­; sticlărie 50-382 kgr.; petroleu şi bitumuri 181.893 kgr.; metale şi lucrări de metale 5.785.311 kgr. To­tal 8-741.078 kgr. PRODUSE COMBINATE Mașini 192.694 kgr­; vehicule 231-289 kgr.; instrumente de muzi­că 201 kgr.; jucării 236 kgr.; pro­duse chimice și medicamente 151.065 kgr.; parfumerie 4.802 kgr.; culori și lacuri 70-457 kgr.; explo­sive 48.041 kgr.; diverse 11­ 011 kgr. Total 709.496 kgr. RECAPITULA­TIE Produse animale 220.628 kgr.; Produse ale solului 3.006797,500 kgr­; produse ale subsolului 8.741.078 kgr.; produse combinate 709.496.500 kgr. Totalul general al importului în luna Mai este deci de 12.677.898 kgr. MIȘCAREA NAVIGAŢIEI De la larg direct spre Galaţi şi Brăila au trecut vapoarele: „Keiserinde Dagmar" danez, de­„Keiserinde Dagmar, danez, de­şert, adresat la MANISSALIN. „Vittoria" englez, deşert adresat la Kiriakidis. „Artemis" grec, deşert, adresat la Lukelis. „Omiros" grec, deşert, adresat la Lukelis. „Avidos" grec, deşert, adresat la Lukelis. „Giacomo Feltrinelli" italian cu diferite adresat la Fraţi Feltrinelli, (notă: aceste trei din urmă vapoare sunt încă la secţia sanitară). „Basilios" grec, deşert, adresat la Embiricos. „Syra" german, deşert, adresat la Levand­inie. De la deal direct spre larg (cu o­­prire în port din cauza lucrărilor de dragaj) au plecat vapoarele: „Marinian“ sub pavilion englez cu diferite spre Gibraltar ordine. „Galleyk“ sub pavilion belgian cu cherestea spre Smyrna. „Elena“ sub pavilion român cu cherestea spre Salonic. „Ghazy“ sub pavilion turc cu che­restea spre Dedeagaci. „Hanny Brothers" sub pavilion en­glez cu cherestea spre Napoli (Ita­lia). „Ritas Handris" sub pavilion grec cu cherestea spre Pireu­„Mimis Handris" sub pavilion grec cu cherestea spre Bassorah (via Chios), STAREA TIMPULUI Timp frumos — vânt variabil în­tre S şi SE — curentul în Braţul Solina şi port viteza orară 3 Y» mile nautice; la îmbucătură fluviului 8Y* mai cu seamă la intrarea îmbucătu­­rei canalului Nordic .Marea liniştită; apele scad mereu. 4 Mişcarea porturilor Si »itt gen» sn»l Depunerile de rapiţă din recolta, acestui an, s’au mărit în ultimele­­ stile în staţiunile din Dobrogea. Toate aceste cantităţi sunt îndrumate »Unic pen­tru export prin portul Constanţa. In gările din regiunea Buzăului s’au depus mari cantităţi de porumb vechi destinat a fi exportat în Polonia. Uniunea ofiţerilor de rezervă secţia Ilfov — a ţinut Duminică dimineaţa, în localul „Fundaţiunii universitare Carol I“ adunarea ge­nerală extraordinară sub preşiden­­ţia d-lui col- MaltopoL Au luat cuvântul d-pii dr. locot.­­colonel V. Gomoiu. Iacobescu, căp. Sturdza, maior Pârvu-Boerescu» maior Peneş şi M. Mora. Adunarea a respins demisia co­lectivă a comitetului central şi a cerut ca d. general Anastasiu să cedeze prezidenţia unei alte per­soane. S-au luat diverse măsuri relative la primirea în ţară a d-lui col. Th. Mueller, preşedintele „F. I. D. A.­­C.“. Duminică şi Luni a avut loc în sala teatrului Popular din Capitală congresul corpului sanitar auxiliar. S-au luat diferite deciziuni de ordin profesional. Problema construirei de locuinţe eftine a format obiectul unei Întru­niri pe care „Liga Chiriaşilor“ a ţi­nut-o Duminică dim, la sediul ei. Au ținut cuvântări exprimând di­ferite opinii d-nii dr. Gh. C. Rădu­­lescu, Gh. N. Popescu, I. Drăghici, N. Beliioreanu, C. Polizu, B. Mag­­der, Bănică Ionescu, dr. T- Simio­­nescu, M. Diaconescu, C. Dobrescu, I. N. Vasilescu etc. Din cauza timpului friguros, pri­ma colonie şcolară organizată de pri­măria Capitalei, care trebuia să ple­ce la Agigea (jud. Constanţa) la 5 Iulie va pleca la 16 Iulie. Membrii comisiei interimare a pri­măriei Capitalei, au fost convocaţi în şedinţă publică pentru mâine, Miercuri. Şedinţa se va ţine la orele 6 d. a. D. dr. Popescu-Daia, directorul ge­neral al pescăriilor, a inspectat Du­minică balta Greaca (jud. Vlaşca) unde a experimentat o maşină pen­tru tăiatul sălciilor din baltă. La experienţa făcută a participat o comisie de specialişti. Reluarea tratativelor româno-ungare pentru petrol Se ştie că în cursul lu­nii trecute o delegaţie a guvernului român a ne­gociat la Budapesta baze­le preliminare ale unui a­­cord româno-ungar, rela­tiv la regimul vamal a­­plicat produselor petroli­fere exportate de Româ­nia în Ungaria. Se anunţă acum din Bu­dapesta că negocierile vor fi reluate in primele zile din iulie. Hor Pentru Miercuri 1 Iulie a fost convocată la Galaţi o conferinţă cu comercianţii pescari şi delegaţii administraţiei căilor ferate în ve­derea organizării transporturilor de peşte proaspăt în ţară. nor îi UN POD AMENINŢAT CU PRĂBUŞIREA. — LINIA UN­­GJIENI-BALÎI ÎNCHISA. — ÎM­POTMOLIRILE DINTRE CRAS­­NA ŞI HUŞI Din cauza apelor mari şi a ploilor neîntrerupte cari cad in prezent în întreaga Bucovină, podul provizoriu dela Mm. 48103, situat pe linia va­­ma­ Moldoviţa^Ferestrău, ameninţă să se prăbuşească. Regionala Cernăuţi a cerut de urgenţă aprobarea creditelor nece­­sare pentru refacerea acestui pod. In Basarabia plouă In­continuu aproape de o săptămână. Linia Vasile Lupu (Ungheni)— Bălţi a fost ruptă de ape pe o dis­tanţă de 800 metri, între Bălţi şi staţia Pământeni. Circulaţia tuturor trenurilor, a­­tât de călători, cât şi de marfă, a fost închisă până la noui dispozi­­ţiuni. Un raport telegrafic sosit pri­­n Capitală anunţă că in urma ploii torenţiale din noaptea de 27 iunie liniile din staţia Olteneşti, situată intre Crasna şi Huşi, au fost com­plect inundate şi împotmolite de nămolul adus de ape. Intre kl. 12 şi 13, pe aceiaşi linie, terasamentul a fost de asemeni a­­coperit de noroi. Regele a binevoit a acorda exe­­q natural de rigoare d-lui Spiro Valerianos, numit consul al repu­blicei portugheze la Brăila. D- Ioan Cazacenco, fost prefect, a fost numit în funcţiunea de pre­fect al judeţului Hotin în locul d-lui Al. Eremia, a cărui delega­­ţiune a îndeplinit această func­ţiune, după cerere, încetează. Citiţi „Argus“ Echipe volante de lucrători au început repararea în staţia Brăila triaj a unui număr de 720 vagoane de marfă acoperite, destinate a transporta cereale din noua re­coltă. M­ an­ 1 - NUMEROASE TRENURI IN­­TARZIATE SI TRANSBOR­DATE­­La nesfârşita serie de accidente de cale ferată se adaugă o nouă deraiere pe­trecută alaltăeri noap­te în staţia Mierleşti, situată pe linia Piteşti—Slatina-Trenul No. 1251 la intrarea în staţie a deraiat pe ac, din cauză că fusese întredeschis cu o piatră. Linia şi patru vagoane au sufe­rit mari stricăciuni. Trenul personal No. 127 Bucu­reşti—Craiova—Timişoara, a t­re­buit să transbordeze la Mierleşti, întrucât circulaţia a fost închisă timp de 9 ore. Trenurile personal 128 Timi­şoara—Bucureşti şi accelerat 102 Jimbolia—Bucureşti au suferit la rându-le mari întârzieri. Vinovaţi de acest accident sunt acarul Marian Nedelea şi telegra­fistul Mirea Năstase cari nu au fă­cut reviza acelor la intrarea în staţie a trenului No. 1251. Organele c. f. r. au dispus sus­pendarea lor. Din cauza acestui accident tro­nul Simplon Orient expres a fost îndrumat eri seară Prin Predeal. Membrii conferinţei internaţio­nale de chimie pură şi aplicată au sosit vineri, după amiază cu un tren special la Mediaş. Aci au fost întâmpinaţi de autori­tăţile oraşului şi de marii indus­triaşi. LA MEDIAŞ După ce s au distribuit biletele de cartiruire, invitaţii au vizitat fa­brica de olărie smălţuită „Westen”, fabrica de butelii şi fabricarea de geamuri ,,Vitrometari”. LA DICIOSAMARTIN A doua zi de dimineaţă invitaţii s-au transportat cu automobile de la Mediaş la Diciosanmartin pentru a vizita uşinele de Nitrogen sub con­ducerea d-lui Staelhin. Chimiştii streini au vizitat fabrica de carbid, de cynamide (îngrăşăminte chi­mice pentru export) şi de hidroxid de sodiu prin electroliza clorurei de sodiu. LA SAROŞ La Saroş, chimiştii streini au vi­zitat sondajele şi captaţia de gaz metan. Invitaţii s-au reîntors apoi la Mediaş iar noaptea au sosit la Si­naia cu un tren special. VIZITELE DELA SINAIA Chimiştii streini au rămas în tot cursul zilei de Duminică la Sinaia unde au vizitat colecţiunile din cas­telul Peleş şi mănăstirea. BANCHETUL DE LA PALACE Seara a avut loc un banchet la „Palace Hotel” din Sinaia un ban­chet oferit de comitetul de organi­zare. A domnit aceiaşi bună dispoziţie ca la celelalte întruniri. CUVÂNTĂRILE Cel dintâi a luat cuvântul dele­gatul polonez chimistul Balicky, D-sa. In numele colegilor streini, îşi exprimă recunoştinţa pentru primi­­­rea făcută în România. D-l Balicky, aminteşte de vecină­tatea Poloniei şi a României cari au interese comune. România­ s’a mărit ,iar Polonia a devenit liberă şi independentă şi Îşi organizează a­­cum viaţa economică. Am vizitat în România, instituţii, laboratorii, usine, şi am admirat pretutindeni resultatele obţinute, închină pentru prosperitatea Ro­mâniei şi pentru comitetul de orga­nizare ai a conferinţei. CUVÂNTAREA D-LUI Dr. GANE Când inviţi pe cineva, spune d. dr. Gane, e obiceiul să mulţumeşti oaspeţilor. Adesea mulţumirile nu cuprind decât fraze de politeţă. Cu prilejul conferinţei, acest obicei s'a transformat într’o serie de manifes­­taţiuni de simpatie atât faţă de or­ganizatori cât şi faţă de ţara noa­­stră. Suntem fericiţi că am reuşit să vă facem cât mai agreabilă această vizită, şi vă mulţumim pentru că ne-aţi urmat ca să cunoaşteţi toate bogăţiile ţărei noastre. Mulţumesc d-lui Bieletzky, pentru frumoasele cuvinte ce ne-a adresat şi închin pentru toţi delegaţii stre­ini întruniţi la conferinţă. Trăiască popoarele ai căror reprezentanţi sunt printre noi. D-l Noris, chimist american de la Massachushets­ Institute, mulţumeşte de asemeni comitetului de organi­zare pentru primirea făcută şi in­vită pe toţi chimiştii să participe la a 7-a conferinţă ce va avea loc la Washington, anul viitor. D-l Profesor Dr. St. Minovici mulţumeşte delegaţilor streini cari au participat la conferinţă şi îi asi­gură că primirea călduroasă a fost făcută de întreaga ţară, nu numai de chimişti. D-sa e încântat că chi­miştii streini vor pleca de la noi cu impresia că România e o ţară me­nită să progreseze... LA CAMPINA Eri dimineaţă cu acelaş tren spe­cial, chimiştii au sosit la Câmpi­­niţa spre a vizita instalaţiile petro­lifere. In gara Câmpiniţa au fost în­tâmpinaţi de d-nii Osiceanu, direc­torul general al Societăţei „Steaua­ Română” şi de inginerii şefi ai ra­­fineriilor. Chimiştii streini au vizitat mai întâi rafinăriile, sub conducerea d-lui ing. Osiceanu, care a dat ex­plicaţiile necesare, şi apoi cu trăsuri şi automobile s’au transportat la o Schelă apropiată a „Stelei Ro­­mâna”, v ! LA PLOEŞTI Ca orele 1 a avut loc îrn sală tea­­truluî Moder un banchet oferit de Industriile şi rafineriile da petrol din Ploeşti. % LA SLANIC Eri după amiază, chimiştii streini au vizitat Salinele dela Slănic iar seara la orele 8 jum. s’au înapoiat in Capitală. ---■ -i i b n La Mediaş, Diciosanmartin Sáros, Si­naia, Câmpina şi Slănic — Banchetul dela Sinaia. — Cuvântările — Cilii­­ ifim­orariului fa­ştii Duminică a avut loc în sala Dacia o întrunire a sindicatului co­mercianţilor şi industriaşilor, întrunirea s-a deschis la orele 10 dimineaţa. A prezidat d. N. BUTNARIU, pre­şedintele sindicatului comercianţilor şi industriaşilor, care a arătat că nu e vorba de nesocotirea dreptului la odihnă a funcţionarului ci de căuta­rea unui acord între interesele pa­tronilor cu ale salariaţilor lor. P. PETRESCU a relevat că publi­cul cumpărător şi consumator vine în ultimul moment în magazin, a­­dică atunci când legea interzice co­merciantului să mai vândă. D. MISU SANITARU a arătat re­gimul vexatoriu la care sunt supuse frizeriile, regim de pe urma căruia suferă atât patronii cât şi lucrătorii lor şi a preconizat închiderea de­monstrativă a tuturor magazinelor şi localurilor până la modificarea o­­rarului. D. GOLDENBERG constatând pri­vilegiul de care se bucură bedegile, şi-a exprimat credinţa că e vorba de nesocotirea clasei micilor negustori în avantajul celor mari. D. M. CONSTANTINESCU a arătat că la periferii cârciumele îndepli­nesc rolul restaurantelor aşa că li se creiază o situaţie în detrimentul ali­mentării populaţiei prin închiderea lor Duminica. D. IOFCIULESCU s-a pronunţat pentru închiderea demonstrativă a prăvăliilor începând de azi Luni. D. STOENESCU a susţinut că nici celelalte asociaţii negustoreşti, nici camerele de comerţ nu-şi fac datoria. După ce au mai vorbit în acelaş sens d-nii Al. Georgescu, Iancu Bu­cur, N. Constantinescu, Minescu şi G. Georgescu, cari au calculat că ne­gustorul nu se foloseşte decât de 155 zile lucrătoare întregi pe an, — d- GAVRILESCU a ţinut să insiste asu­pra faptului că patronii înţeleg să trăiască în armonie cu funcţionarii lor cerându-le o modificare a orariu­lui de lucru tocmai pentru a putea asigura roadele muncii depuse în co­merţ. D. N. BUTNARU şi-a exprimat pă­rerea că guvernul a venit cu legea repausului în forma ei de azi, ca o pregătire în vederea legii monopolu­lui băuturilor spirtoase. A anunţat apoi o serie de demersuri pe lângă cei în drept, pentru modificarea ora­rului. D.A. CAMBUROPOL a susţinut le­gitimitatea dreptului de odihnă a funcţionarului aşa încât e necesar ca modificarea orarului să se facă cu concursul funcţionarilor comer­ciali. A citit apoi o moţiune prin care comercianţii şi industriaşii patroni formulează dezideratul modificării actualului orar în sensul următor ’ Ore de repaos: Pentru manufactură şi orice fel de comerţ: 1—4 la prânz şi ora S­­seara. Pentru băcănii : 2—B şi ora 9 sea­ra. Cârciumele cu gustări să intre in regimul bodegilor. Pieţele să fie Închise la ora 11 di­mineaţa. Frizeriile să fie închise la ora 9 seara iar in ajunul sărbătorilor la ora 11 seara. '•■«/ * O delegaţie a „Sindicatului co­mercianţilor şi industriaşilor”, for­mată dte d-nii: Nicolae Butnaru, I. Gavrilescu, Costică Han, Enache Po­­pister şi George Buretea s’a prezen­tat ori la ora 11 dim. d-lui prefect al Capitalei, căruia i-a prezentat memoriul adoptat in întrunirea ţi­nută Duminică la Dacia. Delegaţia a avut un schimb de vederi cu d. gen. Nicoleanu, care a făgăduit să se prezinte d-lui ministru al muncii spre a-i supune dezideratele comer­cianților cu privire la orarul de muncă în magazine. --------xxoxx-Clipsul sol­urii II ■■ ■ a Duminecă după amiază s-a des­chis în Capitală congresul Socie­tăţii Ortodoxe a femeilor române. Congresul se deschide în aula „Fundaţiei Carol“ sub preziden­ţia arhimandritului Platon Ciossu. Au luat cuvântul d-nele Ales­ Cantacuzino, Zoe Râmniceanu şi Lily Săulescu. Procedându-se la realegerea cen­zorilor au fost realişi cei vechi­ S’a decis ca viitorul congres să aibă loc la Cluj. Congresul s’a închis la orele 8 seara. Duminică 5 iulie, la ora 9 dim., va avea loc în sala Dacia o mare întrunire publică convocată da „Sindicatul comercianţilor şi in­dustriaşilor". Eri s‘a’ sărbătorit de toate şco­lile publice încheerea anului şcol; Iar 1925-Elevilor meritoşi li s'au dat premii. Până la noui dispoziţii, orele de serviciu pentru funcţionarii din administraţia centrală a mi­nisterului instrucţiunii şi adminis­traţia Casei Şcoalelor, vor fi dela 7 la 12 jumătate, iar Lunea şi pri­ma zi după sărbătoare orele de serviciu vor fi dela 14 jumătate până la 19­ Orele de primirea publicului în toate zilele vor fi dela 10—12 ju­mătate, iar Lunea şi în prima zi după sărbătoare între 17—19,

Next