Argus, septembrie 1925 (Anul 16, nr. 3709-3733)
1925-09-02 / nr. 3709
i Anul XVI No. 3709 BICRICI fll pfttoATE ZIARELE CAROL SCHULDER ) S.BEROER , STR. KARAGEORGEVICI 9 TEL: 11/1* ABONAMENTE: IN STRAINATATE Un an 1800 lei 6 luni 1000 3 luni 600 3 lei în tară. 6 lei în străinătate IN TARA Un an 800 lei 5 luni 450 3 luni 250 n »91 n 6 PAGINI ORGAN ZILNIC al COMERTULUI Fondatori: S. Pauker şi H. F. Valentin I^saa BIROURILE: Bucureşti, Str. Sărindar 14 TELEFON: 6/93 şi 23/69 INDUSTRIEI şi FINANŢEI pir Director: Grigore Gafencu C Miereuri 2 Septembrie 1925 aniUnei uri i DEORI-UL IN TOATE ziarele ' • PRIN SOCIETATEA GENERALĂ a PUBLICITĂȚI | CAROL SCHULDER)) S.BERGER STR. KARAGEORGEVICI 3 TEL: 11/14 PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivă a Societățe Generale de Publicitate Directori s Carol Schulder *1 S. Berger Sir. Emin Hindi (tom Kiriginopgienll 9) illetei ii|i de VIATOit •* de Mihail Manoilescu Camerele de Comerţ şi Industrie din toată ţara îşi vor realege peste câteva zile noui conducători. Aceasta nu este deajuns pentru ca să numim evenimentul acesta: o reînoire. O instituţie poate să-şi schimbe conducătorii şi totuşi să continue a rămâne la fel cu ea însăşi, dacă conducătorii cei noi lucrează (sau nu lucrează) întocmai ca cei vechi... Atunci se repetă doar vorba poetului: „alte măşti, aceiaşi piesă”. Mai mult o instituţie poate să-şi modifice fundamental organizaţia, aşa cum o face noua lege a Camerelor de Comerţ, şi totuşi în realitate să nu-şi fi schimbat nimic, fie cât suprafaţa şi aparenţa. O schimbare fundamentală şi profundă, o adevăratăreînoire, este numai aceia pe care într’o veche instituţie o aduce un nou spirit. Ne vor aduce alegerile actuale această reînoire printr’un alt spirit? Aceasta atârnă de faptul dacă comercianţii şi industriaşii din întreaga ţară vor înţelege situaţia de azi şi rolul exact al instituţiilor lor reprezentative. Această chestiune, a rostului şi a menirei Camerelor de Comerţ şi Industrie este esenţială, şi se pune cu o actualitate cu atât mai mare azi, cu cât prin noua lege se întunecă şi se ignorează rolul de căpetenie al acestor organizaţii. In adevăr prin noua lege se dau Camerelor de Comerţ şi industrie trei feluri de atribuţiuni: a) Procurarea de statistici, studii şi informaţii pentru stat şi pentru particulari. b) înfiinţarea şi exploatarea de lucrări publice şi de instituţii de interes comercial. c) Exprimarea de avize asupra chestiunilor comerciale şi industriale. Care din aceste trei categorii de atribuţii este cea proprie şi specifică camerelor de comerţ, care este acela care constitue rolul de căpetenie şi raţiunea lor de a fi? . Este, desigur cea de a treia, „exprimarea de avize” pe care legea o strecoară într’un singur aliniat al articolului 3. Deşi legea o trece sub o formă atât de neobservată şi de sumară... acolo stă întreaga importantă a Camerelor de Comerţ, şi tot viitorul lor. Camerele de Comerţ,trebue să fie organe reprezentative, ale Comerţului şi Industriei, adică organe independente exprimând părerile şi voinţa cercurilor comerciale şi industriale. j ii i *!? Aceste camere împreună cu Uniunea lor, trebue să constitue parlamentul economic, de care guvernarea ţarei trebue să ţne seamă cum ţine seamă de parlamentul politic. Faţă de această atribuţie toate celelalte atribuţii şi activităţi sunt secundare, ba chiar — atunci când se extind prea mult — sunt dăunătoare întrucât eclipsează scopul şi menirea de căpetenie a Camerelor de Comerţ. Legea actuală se ocupă atât de mult, de ele şi le detailează cu atâta grijă (de-a lungul a ÎL aliniate ale articolului 3) încât izbuteşte să dea impresia că ar urmări în mod intenţionat distragerea Camerelor de Comerţ de la funcţia lor reprezentativă. Şi în adevăr în ziua când o Cameră de Comerţ ar avea de administrat — fie şi în asociaţie cu alţii — un port sau o cale de comunicaţie sau când ar vrea să administreze singure burse de comerţ, târguri, oboare, antrepozite, magazine generale, şcoli industriale, etc., etc., ea s’ar transforma într’o voită Societate comercialăindustrială, iar toată atenţia şi munca conducătorilor săi ar fi absorbită de acest teren. Ce ar mai rămâne atunci din rolul reprezentativ al Camerelor de Comerţ faţă de guvernul ţării? Şi ce independenţă ar mai avea faţă de autorităţi o instituţie care are interese materiale proprii pe care trebue să şi le menajeze înainte de orice ? Iată de ce ni se pare periculos făgaşul pe care noua lege vrea să împingă organele reprezentative oficiale ale comerţului şi industriei şi iată de ce ne e frică ca odată intrat pe dânsul să nu se piardă şi preocuparea apărărei intereselor generale ale comerţului şi putinţa de a mai face această apărare. . (De altfel ca o dovadă mai mult a intenţiei legiuitorului de a abate Camerele de Comerţ de la adevărata lor menire este faptul — absolut fără precedent şi fără sens — după care guvernul poate numi în orice Cameră ar voi, jumătate din numărul membrii ori . Ce caracter reprezentativ mai poate avea o cameră de Comerţ astfel compusă?) Iată de ce socotim că acum este momentul decisiv de a da Camerelor de Comerţ şi Industrie adevăratul lor caracter... De conştiinţa pe care o vor avuta nouii lor conducători asupra adevăratului rol al acestor organe, depinde tot viitorul lor. Ei trebue să înţeleagă că aceste Camere nu sunt menite să fie uned ofici de statistică, nici întreprinderi de câştig, nici birouri administrative. Ele trebue să fie factori de putere, care să ia parte la toate deciziunile din sfera intereselor economice. Ele trebue să influenţeze legislaţia şi administraţia publică în raporturile sale cu viaţa economică şi să impună respectarea intereselor legitime şi generale ale comerţului şi industriei. De aceia, cea dintâi condiţie care se cere nouilor conducători este să fie pătrunşi de spiritul de independenţă, care — la nevoe — poate deveni şi un spirit de combativitate. Camerele de Comerţ şi Industrie trebue să ştie să se apere şi să apere. Am avut destui oameni care aşezat! la conducerea camerelor de comerţ s-au gândit numai la dânşii... care şi-au creiat frumoase situaţii morale (şi chiar materiale) făcând echilibristică între interesele cercurilor economice şi exigenţele guvernelor. Am avut printre aeştia destui reprezentanţi ai guvernelor pe lângă comercianţi şi industriaşi. A sosit momentul să avem şi reprezentanţi ai comercianţilor şi industriaşilor pe lângă guverne. Am avut destui conducători care vorbeau tare cu cei mici şi potolit cu cei mari. A venit ziua să se impună oameni care știu să vorbească potolit cu cei mici și tare cu cei mari. Suntem informaţi că printr’o recentă hotărâre a consiliului de miniştri, care n’a fost încă pusit în aplicare, s’ar fi ridicat taxele de import asupra cărbunilor de pământ streini în aşa măsură încât importul cărbunilor polonezi, din Silezia, este de fapt prohibit. Cam măsura coincide cu diferendul economic dintre Germania şi Polonia şi cu închiderea pieţii germane pentru cărbunii polonezi, ridicarea aceasta de taxe a produs o impresie foarte defavorabilă in cercurile aliaţilor noştri polonezi Coincidenţa este cu atât mai surprinzătoare şi mai supărătoare cu cât, acum de curând, guvernul din Varşovia a decis să acorde şi României reducerile de tarif vamal, la import, acordate Franţei pentru produsele viticole şi pentru fructe. Astfel, schimbul reciproc de Înlesniri economice, între ambele Statei pentru surplusul lor de produse naţionale, apare inegal intre cele două ţări vecine şi aliate. Din partea Poloniei s-au făcut demersuri amicale spre a se reveni asupra măsurii, cu atât mai mult cu cât importul cărbunilor de Ungaria a luat o mare desvoltare la noi, în incinsul timp, chiar spre paguba producătorilor de lignit naționali în favoarea cărora, de altfel, s’a dispus special ridicarea tarifelor de import. Ireea imn Di Dinu WASHINGTON 31 CRador). — Greva minerilor din minele de cărbuni a început eri. Bis snort timl [ MOSCOVA. — Cumpărăturile de cereale din Rusia au fost atât de considerabile în ultimile săptămâni, încât, aşa după cum spune „Times”, numărul vapoarelor afretate în ultimul timp la Londra pentru a fi incărcate cu cereale din Marea Neagră cu destinaţia Marea Britanie sau Continent, este de circa 100, cari ar putea transporta 500 mii tone cereale. Această activitate, dacă s-ar continua, ar fi încurajatoare, ceea ce i-ar permite probabil Rusiei să-şi plătească importaţiunile sale cu bani gata. Totuşi, din pricină, că şi-a repudiat datoriile şi, deci, şi-a pierdut creditul în străinătate, nu se poate aştepta să obţină credite pe termen lung. Cu toate acestea, afretarea unui volum considerabil de tonagiu va influenţa in mod simţitor piaţa navlului. Multe vapoare, in loc să se ducă In depărtări mari să caute carne sau să revie pe lest în Anglia se vor duce acum în Rusia să Încarce cereale. Preţurile pe lunile Iulie şi August „Pâinea cea de toate zileie, dăne-o nouă Doamne“. In vremuri senine şi liniştite milioane de inşi repetau rugăciunea pe mod mecanic, distrat şi sub cuvântul de „pâine" pricepeau totalitatea nevoilor omului. Războiul distrugător ne-a învăţat să înţelegem cuvântul .pâine“ ad literam pentru că am suferit lipsa. Nu se găsea pâine nici chiar cu bani, scurta perioadă postbelică când raţia cu cartelă era de un sfert de pâine pe ni a lăsat un suvenir amar. Dar nici anul agricol 1924 cu recolta grâului deficitară, n'a lăsat amintiri bune. In special la familiile numeroase și cu venituri modeste unde capitolul „pâine" repre lintă o sumă. Ele mai pot evita muşcăturile scumpetei generale, evitând cheltueli ce nu se impun numai decât, dar la „pâine" nu incap amânări și nu e o glumă pentru un pater familias cu cinci, şase guri, să cheltuiască pe pâine o bună parte din câştigul său; preţul ajunsese după calitate între 15 şi 24 lei kilogramul. In fine! A sosit recolta nouă, şi indicele de scumpete înregistrează o destindere. Foarte mică, ce e drept, eftenirea pâinei şi fdinei fiind compensată prin scumpirea zahărului, orezului şi altor articole. E totuşi un fapt de mare însemnătate că pentru prima oară in cursul anului 1925, notăm o scădere a indexului provocată prin eflinirea acelui produs care e baza alimentărei omului şi tot d'odată articolul al cărui preţ determina preţul tuturor celorlalte. In realitate grâul este etalonul rasei albe precum orezul e etalonul rasei galbene. După el se măsoară valoarea celorlalte mărfuri. Bine înţeles pentru adaptare, trebue timp, o reacţiune instantanee, ca materia, chimică într'o fiolă nu se poate în domeniul economic. E destul de curios şi puţin mă guitor pentru progresul spiritului public că tocmai In aceste clipe critice de scumpere generală insotite de greve, unele ţări au găsit momentul oportun să urce tariful de primă necesitate survenită de pildă, a urcat taxa de import al grâului la nivelul din 1924 , rezultatul e o scumpete nemaipomenită, o dublare a preţului obiectelor de hrană neîncetate survenite de la 1 ianuarie 1925 până azi, plus greve in toate colţurile. Tot aşa de instructivă este mentalitatea tuturor producătorilor care caută să curme scumpetea prin reducerea salariilor. In multe părţi oamenii nu vor să priceapă că fiecare Industrie trăeşte din toate celelalte, că nu va servi la nimic reducerea salariului lucrătorilor din momentul ce toate celelalte întreprinderi vor face acelaş lucru şi prin urmare vor scade puterea de cumpărare a tuturor lucrătorilor. De altă parte e adevărat că o urcare de salariu nu resolvă nimic pentru că se scumpesc mărfurile şi se oftenesc banii Exmplul pâinei din recolta 1925 ne arată adevărul. In 1924, a fost o producţie deficitară de grâu , pâinea s-a scumpit peste măsură. Recolta din 1925 e abundentă, ne rămâne şi un prisos pentru export. Preţul pâinei a scăzut şi indexul de scumpete merge la vale. Dacă voim eftenice, să producem mult şi atunci toate problemele economice ce ni se par ori atât de grele, aproape insolubile, se vor aranja ca prin farmec. * Din tabloul de mai jos reese să numai rubrica alimentelor s’a eftcuat în August; celelalte două rubrici, îmbrăcămintea și diverse continuă mersul ascendent. Iată cifrele : Rezultă din cifrele de mai sus că ALIMENTELE s’au scumpit de 46,50 ori în August 1925 fată de 49,40 ori în Iulie 1925 ; ÎMBRĂCĂMINTEA s’a scumpit de 57,10 ori în August 1925 fată de 56,10 ori In Iulie 1925; DIVERSELE s’au scumpit de 33,86 ori în August 1925 fată de 32,95 ori in Iulie 1925. Iar media generală a prețului turor articolelor în August 192 este de 45,82 ori mai mare în August 1916, sau cu 1 și un sfert la sută mai scăzută ca in Iulie 1925. Cifre relative I 1 Durificapi De le MM D ami LONDRA. in ziua de 25 August a sosit şi a aterisat pe aerodromul Cry Son un aeroplan german care avea la bord valori in sumă de L. st. 9.660.000, sumă destinată pentru acoperirea In parte a plăţilor ce Germania urmează să facă Angliei şi celorlalte ţări in conformitate cu stipulațiunile planului Dawes. Valorile erau împachetate în 20 de saci sigilați, cari au fost transportate sub gardă militară la această Bancă. Criza navlurilor LONDRA. — Opinia publică se ocupă din ce in ce mai mult de somagiul marinei comerciale care provine din lipsa de navluri și de carburi. Pe râul Tyne aproape nu se mai poate găsi loc pentru un nou vapor și unul din cei mai mari armatori din Londra a declarat că niciodată industria maritimă n'a fost intr'o situație mai rea ca cea de acum. In special' proprietarii așa ziselor „tramp steamers" (vapoare vagabonde) suferă cele^ mai mari pierderi' căci aceste vapoare cari' în ultimii doi, trei ani, găsiau navlu in La Plata acum nu mai au nimic de făcut. Sporul tanagiului neintrebuinţat se mai datorează şi micşorării exportului de cărbuni. In această privinţă ministrul muncii a declarat, că, pentru industrie, este de o importanţă vitală faptul ca minerii şi lucrătorii să consimtă să lucreze mai mult decât actualmente. Ccké jejpirin CONSTANTINOPOLE. — Din pricina intensificărei. importului de petrol rusesc, preţul bidonului de pe.trol lampant a scăzut dela 265 la 210 piaştri şi al esenţei dela 33? la 296 piaştri. Se aşteaptă ca preţurile să .scadă şi mai mult. „Standard On Co." a fost nevoită să.şi scadă preţurile sale pentru ca să poată concura cu produsele sovietice. Celelalte firme au întrerupt vânzarea petroleului lor lampant din pricina imposibilităţii de a lupta cu concurenţa rusă. BUDAPESTA. Din rapoartele oficiale publicate rezultă că recoltele în Ungaria, în acest an, au fost foarte satisfăcătoare, şi că porumbul şi cartofii constitue recorduri. In adevăr, recolta porumbului e evaluată la circa 24 milioane chintale metrice faţă de 18.800 000 în anul trecut, şi a cartofilor la 24 milioane chintale metrice faţă de 15 milioane în anul trecut. Recolta sfeclei de zahăr este evaluată la 15 jumi. milioane chintale metrice faţă de 12 milioane în anul trecut. De asemenea recolta vinului promite să fie bună. Situaţia politica EXTERNA D. Loebe, preşedintele Reichstag- ului german este oaspetele Vienei. El a sosit in capul unei delegaţii de parlamentari şi publicişti, pentru „a înlătura ultimele obstacole ce se mai pun în calea alipirei Austriei de Germania". Se spune că populaţia Vienei a primit dacă nu cu entuziasm, dar în orice caz cu simpatie pe iluştrii oaspeţi' Au avut loc serbări şi manifestaţii" Bucuria, nu a fost generată. Guvernul austriac, plin de tact, s'a abţinut dela orice demonstraţii. Cunoaştem in privinţa faimosului „Anschluss" părerea judicioasă a d.lui Mataja, tânărul ministru de externe care a avut prilejul in mai multe rânduri să-şi dea seama de bunele intenţii ale Antantei faţă de Austria. Cuvintele rostite acum câteva zile de fostul cancelar Seipel la Stuttgart, cu prilejul congresului catolic, ne dovedesc că există o concepţie de stat austriacă, împărtăşită de toţi crmuitorii micei republici vechi şi noi. „Chestia hotarelor, — a spus cu multă fineţă dr. Seipel — nu joacă decât un rol secundar. Esenţialul este că formăm o comunitate de cultură cu Germania. De ce să unificăm şi statele? Graba unor partide germane de a distruge hotarele între noi, nu o pricepem. Cu atât mai mult cu cât sunt aceleaşi partide care la formarea Statului german, au ţinut să excludă Austria din imperiu. (Seipel face aluzie la sforţările conservatorilor germani, de a unifica Germania sub tutela Prsiei şi deci cu excluderea Austriei). Vom putea şi de acum înainte, urmări aceleaşi scopuri naţionale şi culturale, păstrând formele noastre de stat respective“. Părerea fostului cancelar are o valoare indiscutabilă, — cu aicii mai mult cu cât a fost împărtăşită unor ziarişti germani, in Germania şi în ajunul sosirei la Viena a delegaţiei Loebe. Totuş nu ne linişteşte pe deplin. Toate partidele germane din extrema stângă până in extreme dreaptă sunt pentru „Anschluss". Toate sunt hotărâte să lupte pe faţă, prin publicitate, diplomaţie şi propagandă pentru realizarea acestei dorinţi. Guvernul Luther Stresemann consideră alipirea Austriei ca unul din primele puncte ale programului său extern. Pactul de siguranţă occidental este tocmai menit să libereze politica germană orientală? Va putea Austria să resiste la toate ademenirile puternicilor săi vecini? Dr. Loebe a declarat că această chestiune se va tranşa la Geneva. Nădăjduim şi noi că la Geneva se va lua in sfârşit o hotărâre practică şi definitivă în ce priveşte situaţia Austriei în Europa centrală şi relaţiile economice care trebue să dăinuiască între mica republică şi vecinii săi dunăreni. Controlurile şi expertizele Antantei au dus la rezultatul pe care l-am prevăzut de mult, fără o apropiere şi unificare economică a basmului dunărean, actuala situaţie politică in Europa centrală nu poate fi salvată nici prin Marea nici prin Mica Antantă, nici chiar prin Mica Antantă a presei. A sosit timpul să trecem la înfăptuiri practice și serioase. G. G. INTERNA O zicătoare populară pretinde că Românul este foc de paie, iar alta completează adăugând că el s'apucă greu de o treabă, dar că de lăsat se lasă uşor de ea. Cazul suprimării legăturii intre gara Filaret şi gara de Nord pentru călătorii in trecere numai prin Bucureşti, fie că vin din sau merg înspre Bulgaria și Constantinopole, ne.a amintit cele două zicdtori populare. Intr'adevăr, se Știe că legătura aceasta Intre FilareUGara de Nord, constituind o mare înlesnire pentru traficul continuu de călători în trecere pe la noi, n'a existat tot. deauna. Prin urmare, abia ne apucarăm de o treabă bună, in interesul unei Unii ferate cu caracter evident internaţional, cum este linia Rusciuk,Giurgiu.Filaret prin g. Nord spre Apus, pentru ca să ne lăsăm de ea din motive foarte puţin convingătoare. Oricâte cauze sau motive ar pleda pentru suprimarea acestei legături, ele rămân fără valoare in fata marelui interes public căruia corespunde legătura şi, mai ales în fata reputaţiei noastre de gard civilizată grav ameninţată din clipa când călătorii streini, debar, caii ing. Filaret, ar fi lăsaţi la discrefia mijlocelor proprii ori a birojurilor bucureşteni ca să traverseze Capitala noastră până la gara de Nord. Socotind că ideea suprimării lepăturii n'a fost decât o idee trecătoare şi uşuratecă, apelăm la toate organele cu răspundere să vegheze ca faptul să nu se consume până la sfârşit. Când pretutindeni, în toate ţării civilizate, se multiplică sforţările pentru a înlesni trecerea călătorilor streini pe linii de interes internaţional, nu înţelegem de ce, la noi, s-ar face tocmai dimpotrivă desfiinţând şi puţinele înlesniri care există pe ici pe colo. INT: Scrisori din Germania BERLIN. — De zece săptămâni un consorţiu de lichidare compus din reprezentanţii a 22 bănci germane şi lucrând sub preşedinţia d-rului Schacht preşedintele Reichsbăncii lucrează la lichidarea uriaşului consorţiu Stinnes. Prăbuşirea patrimoniului lăsat de Hugo Stinnes depăşeşte cu mult proporţiile unui simplu faliment industrial sau financiar. Ea ameninţa să aibă repercusiunile cele mai grave atât în întreaga lume financiară şi bancară din Germania cât şi în cercurile industriale şi muncitoreşti. Se ştie că Stinnes acaparase acţiuni ale unor întregi ţinuturi producătoare de cărbune, ale celor mai însemnate şantiere navale, ale unor flote întregi de vapoare şi a numeroase fabrici de hârtie, de produse chimice, de metalurge etc. Dacă aceste acţiuni ar fi fost aruncate pe piaţă pentru hddarea unor datorii care atingeau suma de 180 (una sută optzeci) milioane renten-mark, bursa Berlinului ar fi suportat cu greu această lovitură, creditul german în streinătate ar fi fost sdruncinat din temelii, industrii întregi ar fi fost ruinate și zeci de mii de muncitori ar fi rămas fără de lucru. CUM S’A FĂCUT LICHIDAREA Acest pericol care ameninţa întreaga viaţă economică a Reichului a fost înlăturat. Mai mult de o treime din datoriile Stinnes au fost acoperite fără ca atât de temuta imprăştiere a acţiunilor să aibă loc. Băncile lichidatoare au reuşit să îndrepte fiecare părticică din patrimoniul Stinnes acolo unde ii era menirea: acţiunile bancare s’au reîntors in cercurile de administraţie ale băncilor respective, acţiunile minelor „Montana" in posesia marilor întreprinderi de cărbuni, acţiunile societăţilor de electricitate in marile „concerne de electricitate", pachetil de acţiuni Deu. Isch.Luxemburg" in posesia unui consorţiu internaţional. A doua treime a creditelor va putea fi acoperită mai uşor. S'au stabilit deja cumpărătorii cei mai serioşi pentru acţiunile de navigatie, de hoteluri şi de celuloză. Criza este deci înlăturată şi In afară de familia Stinnes care n'a putut sd.şi salveze nici măcar ave. rea de origină.. moştenită de Hugo Stinnes dela tatăl său, ci perde aproape tot in grozava prăbuşire toţi creditorii au putut fi pe deplin acoperiţi şi toate întreprinderile au putut fi salvate. * Atât falimentul casei Stinnes, cât şi lichidarea înfăptuită sub preşedinţia d-ru lui Schalet, constitue învăţăminte preţioase pentru viitorul vieţii economice şi financiare într’un stat capitalist , la Opera marelui întreprinzător Stinnes s’a prăbuşit sub povara necesităţilor de numerar. Institutele de credit au răuşit, ce e drept,, să limiteze catastrofa dar au trecut prin astfel de încercări şi de primejdii înefii sunt Cite să saţ gândească, de pe acum,, la o nouă organizare a raporturilor între credk șî muncă Industrială, Dr. B