Argus, septembrie 1925 (Anul 16, nr. 3709-3733)
1925-09-13 / nr. 3719
n 55 ars Ce cuprinde pavilionul românesc Corespondenţă specială pentru „Argus“ LWOW, 5 Sept. — Astăzi s’a inaugurat la Lwow al V-lea târg internaţional de mostre. El se ţine într’unul din cele mai frumoase parcuri ale oraşului unde îi este destinată o suprafaţă da peste 20 hectare, din care 20000 m. p. de suprafaţă clădită, cea mai mare parte clădiri masive permanente. Deşi vremea e protivnică, o mare animaţie domneşte în târg, în preajma orei de inaugurare. Iau parte la solemnitate , ministrul industriei şi Printre pavilioanele, care au stârpit cel mai mult admiraţia Invitaţilor şi vizitatorilor a fost pavilionul românesc. Acest pavilion cuprinde câteva din bogăţiile cele mai caracteristice ale României şi care ar putea interesa piaţa poloneză. . (VINURILE Agricultura O secţiune foarte importantă a Pavilionului român este secţiunea agriculturei. Fermele statului expun cereale de o calitate ireproşabilă; dintre producătorii particulari participă societatea „Sămânţa” cu seminţe selecţionate de grâu, răpită şi sfeclă şi d. I. Cămărăşescu, cu grâu, in şi fasole. DEZINTERESAREA AGRICULTORILOR ROMANI E foarte regretabil că apelurile repetate şi foarte stăruitoare ale comitietului de organizare, precum şi invitaţiile călduroase făcute de Uniunea sindicatelor agricole agricultorilor şi sindicatelor agricole n'au dat nici un rezultat. Agricultorii nu s’au mişcat da loc. D. Hagi-Tudorache, delegat din partea societăţei centrale agricole, în comitetul de organizare, la şedinţele căruia a participat, nu a putut determina nici d-sa vreo mişcare cât de mică printre agricultori. In Polonia se cere făina de patiserietină, care se aduce din Ungaria şi America, se cere grâu de calitate, se cer porumburile roşii timpurii, seminţe de plante industriale — şi agricultura noastră ar fi trebuit să a-pară cu aceste produse in massa spre a arăta puterea economică a României. Aceasta ar fi fost cu atât mai necesar cu cât în faţa pavilionului român e pavilionul sovietic care ne dispută acuma piaţa ca produsele agricole. Şi trebue notat încă faptul că politica de prohibiţiuni a guvernului polon nu atinge produsele agricole de mai sus. Era deci cu atât mai indicat ca secţiunea aceasta să domine pe toate celelalte. E din nefericire o nouă ocaziune de a se constata lipsa de mişcare, lipsa de iniţiativă, in cercurile agricultorilor noştri, chiar atunci când e vorba de interesele lor cele mai clare in cele maii imediate. PLANTELE MEDICINALE In secţiunea agricolă a târgului Etârneşte mare interes compartimentul plantelor medicinale. Sunt mostre uscate în pachete, aşa cum sunt cerute de industrie, iar alăturea esenţele sau eterurile ce se extrag din cele preparate de laboratorul staţiucomerţului Klarnes, ministrul agriculturei Ianicki, primarul oraşului Neumann, reprezentanţii corpului diplomatic, delegaţiunile străine, preşedintele consiliului târgului, ofiţeri superiori, reprezentanţii organizaţiilor agricole, industriale şi comerciale din Polonia etc. După discursurile de deschidere a urmat vizita pavilioanelor de către invitaţi, apoi un dejun oferit de direcţiunea târgului, iar seara un banchet la primărie, unei de plante medicinale a ministerului agriculturei din Cluj. La intrarea în pavilion într’un strat din mijlocul peluşei au fost transplantate vii o parte din aceste plante medicinale. Direcţiunea îndrumărilor agricole prezintă publicului în legătură cu cele expuse în acest compartiment obroşură în limba franceză, relativă la cultura, întinderea şi importanţa plantelor medicinale în România. PRODUSELE FORESTIERE Casa Pădurilor expune câteva produse forestiere de prima calitate şi care lipsesc Poloniei: lemn de rezonanţă, din pădurile Moldovei, apoi lemn de lucru de stejar, doage şi scânduri, lemn de salcâm şi diferite obiecte confecţionate din acest lemn: roate, spiţe, porţi etc. Mai expune seminţe de molid, de salcâm şi ghindă, o frumoasă colecţie de fotografii şi diagrame ilustrând bogăţia silvică a ţărei. SECŢIA ZOOTHECNICA mal oile Karakul. Singurul participant român e şcoala de agricultură de la Cocorezeni jud. Orhei, care expune 4 exemplare din această rasă din turma sa, poate cea mai frumoasă şi cea mai curată din România, o broşură în limba franceză asupra oilor karakul în România stă la dispoziţia publicului. ' Industriile agricole INDUSTRIA LAPTELUI Industria laptelui din România dispută întâetatea industriei similare elveţiene sau franceze. Fabrica ,,Lica” din Sibiu a adus un vagon complect încărcat de diferite produse ale sale sunt toate Schweizer de dimensiuni opozante, precum şi o serie întregă de specialităţi bine cunoscute consumatorilor din ţară. Tot „Lica” expune biscuiţi, faranghite şi alte produse de acest gen. Din prima zi a putut face transacţiuni. „Aurora” din Bucureşti prezintă de asemenea brânzeturi fine, lapte condensat şi alte produse ale sale. INDUSTRIA PIELĂRIEI In legătură cu creşterea vitelor, trebue considerată industria pielăriei, foarte bine reprezentată prin fabricele Gr. Alexandrescu din Bucureşti, care expun diferite feluri de piele tăbăcită de la pielea fină pentru pantofi până la talpă şi piele de curele, precum şi încălţăminte confecţionată. Confecţiuni de piele şi articole de voiaj expune şi Centrala Cooperativelor. TUTUNURILE In sfârşit tot ca o industrie derivată din agricultură trebue considerată manufactura tutunului. Regia Monopolurilor române stârneşte admiraţia vizitatorilor prin colecţiile ei de ţigări şi ţigarete, bine prezentate în cutii luxoase. Mai interesante poate de cât colecţiile de ţigări şi ţigarete sunt baloturile de tutun de la cel mai lin la cel ordinar, în ambalajele originale aşa cum ies din depozitele de fermentare şi merg la mâna iaduri. Sunt lucruri aşa de frumoase, că sunt convins că Regia va primi solicitări de cumpărare de la regiile străine. Se mai expun chibrituri, sare de o calitate fina,diagrame reprezentând creşterea activităţii regiei şi o hartă a culturii tutunului la România. Hatasa — Industria casnică Compartimentul cel mai admirat şi desigur cel mai instructiv este compartimentul matasei. In ţările nordice nu creşte dudul şi vermele de mătase şi cu drept cuvânt vizitatorii se extaziază in faţa acestui miraculos verme. E meritul d.lui Inspector general dr. Giurgea, şeful serviciului sericicol din Ministerul Agricultural de a fi preparat această instructivă colecţiune. Pe un mare tablou sub sticlă înt prinse un eprubete toate fazele de desvoltare ale insectei de la ou la verme, gogoaşe, fluture. E apoi o ramură de dimensiuni excepţionale, pe care stau agăţate sute de gogoşi aşa cum au fost toarse de gândac. Borcane cu diferite feluri de gogoşi şi un pachet cu păpuşi de borangic tras, complectează tabloul. Industria caznică şi arta naţională a ţesătoriei dau farmec şi formează pecetea cea mai caracteristică a Pavilionului românesc. Sunt broderii de mătase pe pânză românească, expuse de Centrala cooperativelor săteşti, care sunt o minune de execuţie şi un model de artă rafinată in ceea ce priveşte combinaţia culorilor şi a modelelor. Vizitatoarele femenine rămân extaziate in faţa acestor bluze, ii, cămăşi şi tot felul de alesături. O colecţie foarte frumoasă in acest gen expune dl. Orăşanu. Sunt apoi covoare naţionale destul de frumoase expuse de Centrala Cooperativelor. In privinţa covoarelor atelierul care in mod necontestat distanţează pe toate celelalte este atelierul „Liana” al d nei Demetrescu, care are intriadevăr, lucruri de adevărată artă. " Caracterul specific românesc pe care î l are pavilionul prin aceste obiecte ale artei naţionale e compledat prin impărecherea cu produsele atelierului de ceramică „Coci " de pe domeniul Coroanei Co.cioc, atelier condus de d. Boboc. En aceste produse o prelucrare superioară şi foarte reuşită a vechilor noastre modele. Propaganda Am considerat că participarea României la acest târg este şi un mijloc de a face o propagandă documentată cu privire la starea economică a României. Direcţiunea îndrumărilor aricole a preparat o serie de diagrame reprezentând producţia agricolă, xportul, creşterea numărului animalelor,precum şi o serie de hărţi mari a aceiaşi scară: harta vegetaţiei, hara solurilor, harta viticolă, harta ponicolă, harta sericicolă, harta pădurilor, a petrolului, a zăcămintelor de cărbuni etc. Centrala Băncilor populare prezint diagrame, reprezentând organizarea creditului ţărănesc, Centrala Cooerativelor prezintă grafice, repreentând desvoltarea acestor cooperaive precum şi o serie de fotografii atate interesante. Direcţiunea pescărior expune hărţi şi diagrame priitoare la această bogăţie. Dacă Ministerul de Industrie şi Comerţ ar fi persistat în hotărârea, pe care o luase la început de a face să se întocmească o colecţie de minereuri şi o colecţie de petroleuri şi produse derivate am fi avut o imagine complectă a economiei naţionale româneşti. Şi desigur că trebuie făcut acest lucru, căci să nu uităm că dacă,ne înfăţişăm în străinătate, nu e numai pentru naţionalii ţărei resective ci este pentru toți vizitatorii din cele patru colţuri ale lumii, care rebue să dobândească o imagine documentati şi complectă despre puteea economică a României. G. IONESCU.SISESn Pavilionul românesc In primul rând este un superb stalaj de vinuri din podgoriile noastre cele mai renumite. Participanţii in această secţiune sunt bine cunoscuţi pe piaţa romănească şi unii din ei chiar pe pieţele străine. Administraţia Domeniului Coroanei a trimis vinuri line de la Româneşti-Basarabia şi Segarcea Dolj, Mar. Ocneanu vinuri de Drăgăşani, Eremieri vinuri de Cetatea Albă, Dana Gnlmăticescu, Ardeleanu, Banca Viticoli vinuri de Dealu Mare şi Drăgăşani, Bartók şi Deutsch vinuri de Tramsilvania, membrii Sindicatului viticol Tecuci, Dr. Căpătând şi alţii vinuri dul Moldova de jos. Gogu Iliescu vinuri de Buzău, Molt et Filo expune şampanie. Mulţi dintre participanţi cu vinuri au trimis şi rachiuri şi cognacuri. Din aceste din urmă băuturi a trimis probe şi Centrala cooperativelor săteşti. Vinurile româneşti vor fi oferite spre degustare la banchetul de deschidere, precum şi la câteva şedinţe de degustare la care vor fi invitaţi negustorii de vinuri şi cunoscătorii. Direcţiunea generală zootechnică expune tablouri, albume şi hărţi zootechnice, o colecţie de lanuri şi de pielicele de astrahan. Acestea din urmă întrec în frumuseţe pe cele ce-am văzut în pavilionul sovietic. Odată cu târgul de mostre are loc şi un târg de oi, porci şi păsări la care au fost ■ Invitaţi foarte insistent crescătorii noştri. Polonezii cer animale de la noi pentru împrospătarea sângelui şi plătesc foarte bine în spe Se expun apoi strugun (Chuoselas) de Valea Călugărească, trimişi aci de neobositul pepinierist Păsculescu.Buftea, precum şi o colecţie de fructe de la diferiţi producători şi pepiniere ale statului. E păcat că fructele nu mnt in plină frumuseţe, fiindcă e prea devreme pentru o ‘ expoziţie pomicolă. Strugurii ar putea avea un debuşeu extraordinar in Polonia, după cum dovedeşte experienţa anilor trecuţi, dacă guvernul polon ar modifica politica lui de import, care pe ultima vreme a mers până aproape la proibiţiunea totală, taxa de intrare fiind 2 zloţi pe kgr. Tratative grabnice se impun pe bază de compensaţiuni reciproce, căci în situafia actuală se poate spune că importul din România in Polonia este ca şi desfiinţa. In legătură cu agricultura sunt diferite compartimente cu industriile derivate din agricultură, cele mai importante pentru plata ţărilor nordice. FAINA ŞI PASTE ALIMENTARE Făină fină expune „Moara Comercială” uleiuri vegetale şi turte oleaginoase expune fabrica „Phoenix“, conserve alimentare de legume, de carne, de peşte expune fabrica „Flora”. Foarte bine reprezentate sunt părţile alimentare: casa Solacoglu din Bucureşti prezintăo frumoasă vitrină cu toate produsele acestei vechi şi reputate firme; de asemenea Societatea'» „Concordia” J din Craiova articipă cu o colecție din toate produsele sale frumos aranjate într'o cutie artistică. -xxoxx- ROMA 11 (Rador). — „Popolo dItalia“ vorbeşte despre apropiata plecare din Varese a două hidroplane care vor îndeplini un zbor în Nordul Europei. Durata acestei cruciade va fi de două luni şi va parcurge Varese, Amsterdam, Danemarca, Elveţia, Stockholm, Insulele Aland, Helsingfors şi Leningrad unde aparatele vor poposi câteva zile reluând zborul spre Reval şi Riga. Etapele succesive s-au stabilit astfel: Libau, Danizg, Kopenhaga, Kiel, Insula Texel (Olanda). După ce vor fi făcut înconjurul Olandei aparatele vor urma cursul Rinului oprindu-se la Zurich şi de acolo traversând muntele San-Gerard se vor reîntoarce la Vareze. Acest zbor se va desfăşura pe o distanţă de 10.000 klm. Fiecare aparat va fi acţionat de două motoare de 400 Hp. şi va putea ajunge la o veleitate orară de 160 klm. i 3 Târgul mărfurilor In străinătate TEXTILE BUMBAC LIVERPOL, lt Septembrie Tendinţa liniştită. La termen: Octombrie 1136—11,87; Ianuarie 11,82; Mai 11,95-NEW ORLEANS, Lt Sept. Octombrie 21,91—22; Ianuarie 21,15—21,16. ALEXANDRIA, 10 Sept. Octombrie (A.) 29,75; Noembrie (S.) 43,30; Decembrie (A.) 30,05; Ianuarie (S) 42,45. COLONIALE CAFEA, NEW-YORK Septembrie 20.80. Decembrie 3&20. Martie 17.60. Mai 16.65. Iulie 15.92. Tendinţa uşoară HAMBURG, 10 Sept. Septembrie 103; Decembrie 98; Martie 91 şi trei sferturi ; Mai 89. ZAHAR MAGDEBURG, 16 Sept. Septembrie 15,70; Octombrie 15,60; Noembrie 15,25; Decembrie 15,30; Octombrie-Decerabrie 13-35; Ianuarie-Martie 15,50; Martie 15,60; Aprilie 15,70; Mai 15,80-HAMBURG, 19 Sept. Septembrie 15,75; Noembrie 15,25; Decembrie 15,30; Ianuarie 15,40; Februarie 15,40; Martie 15,50; Aprilei 15,65; Mai 15,75; NEW-YORK, 10 Sept Septembrie 2,50—2,51; Decembrie 2,57; Ianuarie 2,55; Martie 2,59—2,60; Mai 2,66-2,67. METALE BERLIN, 10 Septembrie Aramă: Septembrie 1,23 şijumătate; Octombrie 1,24; Noembrie 1,24 şi jumătate; Ianuarie 1,25 şi jumătate; Februarie 1,27 şi jumătate. Plumb: Sept.-Octomb. 75 şi trei sferturi; Noembrie 75 şi trei sferturi; Decembrie 72 şi jumătate; Ianuarie 71 şi jumătate; Februarie 70 şi trei sferturi. Aramă electrolitică 10 şi un sfert; Antimoniu L26—1,28; 4 Nikel 3,40-3,50. LONDRA, 10 Septembrie Aramă: Cassa 62 şi trei optimi; 3 luni 63 şi trei optimi; Electrolitică 68 şi jumătate; Best Selected 67 şi jumătate; Strong Sh. 93. Cositor: Cassa 256 şi jumătate; 3 luni 259; Plumb 38 şi 6 optime; Zinc 36 15/16; Mercur 13 şi trei sferturi. Preţul metalelor preţioase la Paris Iată ultimul curs al metalelor preţioase la Paris: Aurul: cumpărători 14.250, vânzători 14.800 franci pro chilogram. Argintul: cumpărtori 495, vânzători 550 franci pro chilogram. Platină pură cumpărători 78.000, vânzători 83 mii franci. Iridium, 320.000 franci chilogramul. Clorură de platină franci 34.35 gramul. La Londra, argintul în baie, titlu 925/1000, a cotat în ziua de 7 cor., 33.3.1 penei pe uncia trog de 31.1 grama -------xxoxx------ Iuirii OTTAWA. — Sir Henry Thornton preşedintele căilor ferate naţionale canadiene a reînnoit pe timp de 3 ani, contractul său, în calitate de preşedinte al acestei societăţi, cu un salariu de 65 mii dolari pe an, ceea ce revine la peste 35 mii lei pe zi-Angajamentul anterior tot pe 3 ani, al lui Sir Thornton, și tot cu această ESocietate, fusese de 50 mii dolari pe an. întrunirea de la Dacia a Organizaţiilor Unite Cuvântările d-lor dr. Gh. Gheorghian, Ing. M. Manoilescu, Th. V. Orghidan şi Temistocle Alexandrescu Aseara la orele 8 a avut loc în sala Dacia o mare întrunire de propagandă a Organizaţiilor Unite în vederea alegerilor ce vor avea loc Duminică la Camera de Comerţ. Prezidează d. dr. Gh. Gheorghian. CUVÂNTĂRILE D. Dr. GH. GHEORGHIAN, luând cel dintâi cuvântul, explică atitudinea sa şi programul de lucru pentru propăşirea comerţului şi industriei cu înlăturarea amestecului politicei. D.sa cere încrederea comercianţilor întrucât va lucra cu colaborarea tuturor. * D. STANCU MARINESCU-JILAVA face un aspru rechizitoriu al activităţii celorlalte organizaţii. D-sa arată apoi valoarea candidaţilor de pe listele Orgnizaţiilor Unite. D. CAROL BARASCH spune că în cuvântarea d-lui ministru Chirculescu de la banchetul funcţionarilor comerciali, d-sa a declarat că legea repauzului duminical e opera d-lui Niculescu-Rietz. Arată că impozitele asupra chiriilor sunt o povară pe capul comercianţilor. D-sa protestează contra scumpiri curentului electric. CUVÂNTAREA D-LUI ING. MANOILESCU D. ING. MANOILESCU arată cine sunt cei din fruntea celorlalte organizaţii, spunând că adversarii sunt partizanii d.lui D. P. Moinescu,Rietz. Arată apoi meritele d-lor dr. Gheorghian, Temistocle Alexandrescu şi Orghidan, Deosebirea între noi şi adversarii noştri e mare. Ei, fără Camera de comerţ nu ar însemna mare lucru şi de aceea au nevoie de Camera de Comerţ. Arată că adversarii n'au nici un program de activitate. Concepţia noastră asupra viitorului Camerelore Comerţ, e cu totul alta, înţelegem ca ele să rămâie ce au fost prin tradiţie organe de reprezentare a comerţului. Transformate în întreprinderi comerciale, Camerele de Comerţ îşi vor pierde independenţa. Caracterul actual trebuie păstrat. Vom studia toate regulamentele ce vor fi în legătură cu comerţul. Una din probleme va fi aceea a legei băuturilor spirtoase care este una din cele mai complicate. * D. I. BEMVENISTI spune că organizaţiile unite nu fac politică şi desminte acuzaţiile aduse de adversari. D. COSTIN DUMITRESCU declară că n’a existat o clipă de a trece în fruntea Organizaţiilor Unite. Relevă faptul că Sfatul Negustoresc şi-a schimbat în ajunul alegerilor firma întitulându-se Federaţia Unită. D-sa arată apoi că adversarii de la categoria industria alimentară sunt de fapt funcţionari nu industriaşi. Noi nu ducem o luptă de persoane, dar ne ridicăm împotriva abuzurilor şi a şicanelor cari se fac la Camera de Comerţ, mai ales în chestia alegerilor întru cât listele de alegători n’au fost publicate. CUVÂNTAREA D-LUI TH. ORGHIDAN D. T. ORGHIDAN spune că lupta se dă în jurul unei idei şi al unui program. Acela de a menţine trecutul. Programul nostru e libertatea comerţului, cu înlăturarea amestecului Statului şi abrogarea legei speculei. D-sa face apel la comercianţi să voteze listele complecte. * D. PETRE SECAREANU, mare industriaş, arată că figurează pe o listă cinstită şi muncitoare. Promite să realizeze toate doleanţele comercianţilor. D. C. DOBRESCU, meseriaş, critică activitatea Creditului Industrial, care din cauza d-lui Cerkez n’a făcut nimic pentru mica industrie. D-sa insistă din nou pe lângă alegători ca să voteze lista Organizaţiilor Unite. D. IANCU VOICULESCU vorbeşte împotriva legei speculei, a impozitelor exagerate şi în special contra acelui pe cifra de afaceri. Şi arată că actuala formaţiune a Camerei de Comerţ n’a făcut nimic. D. ARGEŞIU vorbeşte împotriva actualei legi a Camerelor de Comerţ care crează categorii de negustori. CUVÂNTAREA D-LUI TEMISTOCLE ALEXANDRESCU D. TEMISTOCLE ALEXANDRESCU spune că negustorii sunt pătrunşi de însemnătatea zilei de Duminică şi arată că actualul preşedinte al Camerei de Comerţ se laudă cu crearea burselor comunale care au fost înfiinţate de primăria Capitalei, iar un alt membru al comunei interimare se laudă cu înfiinţarea târgului Moşilor. D-sa spune că a refuzat propunerile d-lor Cerkez de a figura pe acea listă întrucât a preferat lupta cinstită. D. Temistocle Alexandrescu termină cerând încrederea comercianţilor. * La sfârşitul întrunirii s-a dat citire la următoarea MOŢIUNE Comercianţii şi Industriaşii Capitalei adunaţi în număr însemnat la chemarea Organizaţiilor Unite ale comerţului şi industriei, sub preşedinţia d-lui dr. Gheorghian constată că acei care solicită voturile lor pe lista Sfatului Negustoresc sunt sau oameni care despreţuesc pe alegătorii comercianţi neluând parte nici măcar la întrunirile publice convocate de Stat sau agitatori fără valoare personală şi fără conştiinţă. Şi decid cu unanimă însufleţire să susţină listele Organizaţiilor Unite în fronte cu dr. Gh. Gheorghian, Temistocle Alexandrescu, Mihail Manoilescu, Th. V. Orghidan. Candidaţi Asociatiunilor unite Categora I Alimentara Temistocle Alexandrescu Iancu Voiculescu Carol Pascal Iorgu Steriu Petre Pescaru Alexandru Argeşiu Sterie Delaterşani Ion Vişan Categoria II îmbrăcăminte Th- V. Orghidan Bucur Bunescu Wilhelm Gluck Ion Bedîteanu I. Benvenisti Kimon Velicu Gh. Ionescu Categoria II Cereale Furse Nicolae Petcu Cicerone P. Boros J. Wappner Paul Mihăilescu Categoria IV Credit Asiguram Mauriciu Blank G. M- Dobrovici Aurelian Popescu Ion Săvescu Petre Q. Vassalopol Categoria Virtiuse Chir. ’• Tech-de Radu Vasitescu. Dr. Vârgolicî Gh. Costea Alex. Colin Categoria VI Diverse ing- Mih- Manoilescu Erpanoil Wissner Const. Rădulescu Cared Barasch Categoria VII Micul Coni Buretea D. G. Dobrescu Gh. Const. Filîpescu D. Mişu Marinescu Tancu Nitescu Mitică Păun Tănase Sufrim Isac Tănase Rica Categoria VIII Mica Indtru * Victor Grădinaru Teodor Ionescu Gheorghe Brănescu Papaiam Ionescu Cristea Ștefan Gh. Dumitrescu Ion Drăgulinescu Nicu Ștefănescu Alex. Negru Categoria XI industria Pieariu Gh- Eftatopol Vasile Prodanof Anton A. Ambrosi Carol Fleischer Categoria XIII Indus. Alime: *• ro Dr. Gh. Gheorghian M. Ștefănescu-Grîvita Gogu Demetrescu Petre Secăreanu Categoria XIV Diverse !••*■,, i I. Zaharof Tiberiu Eremia Dumitru Ionescu Armand Meţun Creditul agricol. - Islazurile comunale. - Procurarea de unelte agricole. - Crearea unei pepiniere. Şedinţa Camerei agricole de Ilfov Joahim, a avut loc o şedinţă a Camerei agricole de Ilfov în localul Consilieratului agricol. Prezidează d-l D. R. IOANIŢESCU. Comitetul de direcţie se complectează cu trei membri de drept şi anume: d-l Adam Ivănescu consilier agricol, d. Stoica, reprezentant zotecnic, d- inginer Sculy reprezentant silvic. Comisiunea de control se formează din d-nii administratori financiari, preotul D. Tupeu şi Petre Enescu. ÎMPĂRŢIREA IN SECŢIUNI Se formează patru secţiuni şi anume: a) Secţiunea agricolă compusă din d.nii: Adam Ivănescu, consilier agricol, Dumitru Gheorghe Mitu, P. Enescu, I. Diamandi, D. G. Deculescu, Andronache Drăgoi, învăţător P. Anghelescu, d.rul Cerchez reprezentantul Camerei de Comerţ şi reprezentantul cooperativei agricole, ct. Ii) Secţia silvică compusă din d.nii: D. R. loaniţescu, inginer silvie Sculy, preotul D. Turcu, Marin Staicu, colonel Zota şi administratorul financiar, c) Secţia zootechnică compusă din d.nii: V. Dincescu,Bolintin, învăţătorul N. Sulică, Tudor Sârbu, Alecu Vlad, primarul Capitalei şi prefectul judeţului Ilfov, d) Secţia viticolă pomologică şi statistică compusă din d.nii: Păsculescu,Buftea, Const. Oprea Stancu, învăţătorul C. Popescu, Niţă Rădulescu-Broacă, reprezentantul consiliului judeţean, N. Tănăsescu şi reprezentantul Camerei de Comerţ. NOUI COOPTĂRI DE MEMBRII După ce se constitue comisia de control şi se deleagă câte un membru la Camera de muncă, de comerţ, consiliul judeţean şi în comisia regională, se cooptează pe d-l profesor Popovici-Lupu la secţia agricolă şi d-l M. G. Georgescu inspector silvic la secţia smoniturei. CREDITUL COOPERATIV AGRICOL D. D. R. loaniţescu preşedinte, propune o moţiune pe care Camera agricolă o votează şi în urma căreia se va interveni la guvern ca să se mărescă creditul cooperativ agricol care astăzi este extrem de redus. Considerând, — zice moţiunea — că baza economiei noastre naţionale o formează in primul rând agricultura şi în al doilea rând industria că pentru industrie s'a pifiinţat „Societatea Naţională de Credit Industrial” căreia i s'acordat credit care atinge cifra de trei milirde, iar creditul cooperaţiei este de abia două sute milioane, plus suma de cinci sute milioane, acordat băncilor populare, această stare de inferioritate, dăunătoare progresului economic al ţării trebue să înceteze- TAXELE DE EXPORT D-nii: Ionel Diamandi, Petre Enescu şi V. Dincescu-Bolintin roagă Camera să ia o atitudine In privinţa taxelor de export care sunt atât de apăsătoare încât sugrumă producţiunea. După desbateri aprinse la care au luat parte d-nii: D. R. Ioaniţescu, Preotul D. Turcu, Paraschiv Anghelescu, M. Sulică, D. G. Deculescu şi O. O. Stancu, Camera agricolă de Ilfov adoptă o moţiune în care principiul se declară contra taxelor de export şi cere ca în cazul când guvernul nu se poate desfiinţa, să avizeze la reducerea lor în aşa fel încât să stimuleze interesul plugarului, care astăzi este pus în inferioritate faţă de (Citiţi continuare in pag. IV). E