Argus, septembrie 1925 (Anul 16, nr. 3709-3733)

1925-09-13 / nr. 3719

n 55 ars Ce cuprinde pavilionul românesc Corespondenţă specială pentru „Argus“ LWOW, 5 Sept. — Astăzi s’a inau­gurat la Lwow al V-lea târg interna­ţional de mostre. El se ţine într’unul din cele mai frumoase parcuri ale o­­raşului unde îi este destinată o su­prafaţă da peste 20 hectare, din care 20000 m. p. de suprafaţă clădită, cea mai mare parte clădiri masive per­manente. Deşi vremea e protivnică, o mare animaţie domneşte în târg, în preaj­ma orei de inaugurare. Iau parte la solemnitate , ministrul industriei şi Printre pavilioanele, care au stâr­pit cel mai mult admiraţia Invitaţi­lor şi vizitatorilor a fost pavilionul românesc. Acest pavilion cuprinde câteva din bogăţiile cele mai caracteristice ale României şi care ar putea interesa piaţa poloneză. . (VINURILE Agricultura O secţiune foarte importantă a Pa­vilionului român este secţiunea agri­­cul­turei. Fermele statului expun ce­reale de o calitate ireproşabilă; din­tre producătorii particulari participă societatea „Sămânţa” cu seminţe se­lecţionate de grâu, răpită şi sfeclă şi d. I. Cămărăşescu, cu grâu, in şi fa­sole. DEZINTERESAREA AGRICULTORI­­LOR ROMANI E foarte regretabil că apelurile re­petate şi foarte stăruitoare ale com­it­ietului de organizare, precum şi in­vitaţiile călduroase făcute de Uniu­nea sindicatelor agricole agricultori­lor şi sindicatelor agricole n'au dat nici un rezultat. Agricultorii nu s’au mişcat da loc. D. Hagi-Tudorache, delegat din partea societăţei centrale agricole, în comitetul de organizare, la şedinţele căruia a participat, nu a putut determina nici d-sa vreo miş­care cât de mică printre agricultori. In Polonia se cere făina de patiserie­­tină, care se aduce din Ungaria şi America, se cere grâu de calitate, se cer porumburile roşii timpurii, se­minţe de plante industriale — şi a­­­gricultura noastră ar fi trebuit să a-­­pară cu aceste produse in massa spre a arăta puterea economică a României. Aceasta ar fi fost cu atât mai necesar cu cât în faţa pavilio­nului român e pavilionul sovietic ca­re ne dispută acuma piaţa ca produ­sele agricole. Şi trebue notat încă faptul că politica de prohibiţiuni a guvernului polon nu atinge produ­sele agricole de mai sus. Era deci cu atât mai indicat ca secţiunea aceasta să domine pe toate celelalte. E din nefericire o nouă ocaziune de a se constata lipsa de mişcare, lipsa de iniţiativă, in cercurile agri­cultorilor noştri, chiar atunci când e vorba de interesele lor cele mai clare in cele maii imediate. PLANTELE MEDICINALE In secţiunea agricolă a târgului Etârneşte mare interes compartimen­tul plantelor medicinale. Sunt mos­tre uscate în pachete, aşa cum sunt cerute de industrie, iar alăturea esen­ţele sau eterurile ce se extrag din cele preparate de laboratorul staţiu­comerţului Klarnes, ministrul agri­culturei Ianicki, primarul oraşului Neumann, reprezentanţii corpului di­plomatic, delegaţiunile străine, pre­şedintele consiliului târgului, ofiţeri superiori, reprezentanţii organizaţii­lor agricole, industriale şi comercia­le din Polonia etc. După discursurile de deschidere a urmat vizita pavilioanelor de către invitaţi, apoi un dejun oferit de di­recţiunea târgului, iar seara un ban­chet la primărie, u­nei de plante medicinale a ministe­­rului agriculturei din Cluj. La in­trarea în pavilion într’un strat din mijlocul peluşei au fost transplantate vii o parte din aceste plante medici­nale. Direcţiunea îndrumărilor agri­cole prezintă publicului în legătură cu cele expuse în acest compartiment o­­broşură în limba franceză, rela­tivă la cultura, întinderea şi impor­tanţa plantelor medicinale în Ro­mânia. PRODUSELE FORESTIERE Casa Pădurilor expune câteva pro­duse forestiere de prima calitate şi care lipsesc Poloniei: lemn de rezo­nanţă, din pădurile Moldovei, apoi lemn de lucru de stejar, doage şi scânduri, lemn de salcâm şi diferite obiecte confecţionate din acest lemn: roate, spiţe, porţi etc. Mai expune seminţe de molid, de salcâm şi ghin­dă, o frumoasă colecţie de fotografii şi diagrame ilustrând bogăţia silvică a ţărei. SECŢIA ZOOTHECNICA m­al oile Karakul. Singurul partici­pant român e şcoala de agricultură de la Cocorezeni jud. Orhei, care ex­pune 4 exemplare din această rasă din turma sa, poate cea mai frumoa­să şi cea mai curată din România, o broşură în limba franceză asupra oilor karakul în România stă la dis­poziţia publicului. '­ Industriile agricole INDUSTRIA LAPTELUI Industria laptelui din România dis­pută întâetatea industriei similare el­veţiene sau franceze. Fabrica ,,Lica” din Sibiu a adus un vagon complect încărcat de diferite produse ale sale s­unt toate Schweizer de dimensiuni opozante, precum şi o serie întreg­­ă de specialităţi bine cunoscute con­sumatorilor din ţară. Tot „Lica” ex­pune biscuiţi, faranghite şi alte pro­duse de acest gen. Din prima zi a pu­tut face transacţiuni. „Aurora” din Bucureşti prezintă de asemenea brânzeturi fine, lapte condensat şi alte produse ale sale. INDUSTRIA PIELĂRIEI In legătură cu creşterea vitelor, trebue considerată industria pielă­riei, foarte bine reprezentată prin fa­­bricele Gr. Alexandrescu din Bucu­reşti, care expun diferite feluri de piele tăbăcită de la pielea fină pen­tru pantofi până la talpă şi piele de curele, precum şi încălţăminte con­fecţionată. Confecţiuni de piele şi ar­ticole de voiaj expune şi Centrala Cooperativelor. TUTUNURILE In sfârşit tot ca o industrie deri­vată din agricultură trebue conside­rată manufactura tutunului. Regia Monopolurilor române stârneşte ad­miraţia vizitatorilor prin colecţiile ei de ţigări şi ţigarete, bine prezen­tate în cutii luxoase. Mai interesante poate de cât colecţiile de ţigări şi ţi­garete sunt baloturile de tutun de la cel mai lin la cel ordinar, în amba­lajele originale aşa cum ies din depo­zitele de fermentare şi merg la mâna iaduri. Sunt lucruri aşa d­e frumoa­se, că sunt convins că Regia va pri­mi solicitări de cumpărare de la re­giile străine. Se mai expun chibri­turi, sare de o calitate fina,diagrame reprezentând creşterea activităţii re­giei şi o hartă a culturii tutunului la România. Hatasa — Industria casnică Compartimentul cel mai admirat şi desigur cel mai instructiv este compartimentul matasei. In ţările nordice nu creşte dudul şi vermele de mătase şi cu drept cuvânt vizitatorii se extaziază in faţa acestui miraculos verme. E meritul d.lui Inspector general dr. Giurgea, şeful serviciului sericicol din Ministerul Agricultural de a fi preparat această instructivă co­­lecţiune. Pe un mare tablou sub sticlă înt prinse un eprubete toate fazele de desvoltare ale insectei de la ou la verme, gogoaşe, fluture. E apoi o ramură de dimensiuni excepţio­­nale, pe care stau agăţate sute de gogoşi aşa cum au fost toarse de gândac. Borcane cu diferite feluri de gogoşi şi un pachet cu păpuşi de borangic tras, complectează ta­bloul. Industria caznică şi arta naţio­­nală a ţesătoriei dau farmec şi formează pecetea cea mai caracte­­ristică a Pavilionului românesc. Sunt broderii de mătase pe pânză românească, expuse de Centrala co­operativelor săteşti, care sunt o mi­nune de execuţie şi un model de artă rafinată in ceea ce priveşte combinaţia culorilor şi a modele­­lor. Vizitatoarele femenine rămân extaziate in faţa acestor bluze, ii, cămăşi şi tot felul de alesături. O colecţie foarte frumoasă in acest gen expune dl. Orăşanu. Sunt apoi covoare naţionale destul de fru­­moase expuse de Centrala Coopera­­tivelor. In privinţa covoarelor atel­ierul care in mod necontestat dis­­tanţează pe toate celelalte este a­­telierul „Liana” al d­ nei Deme­­trescu, care are intriadevăr, lucruri de adevărată artă. " Caracterul specific românesc pe care î l are pavilionul prin aceste obiecte ale artei naţionale e com­­pledat prin impărecherea cu pro­­dusele atelierului de ceramică „Co­­c­i " de pe domeniul Coroanei Co.­cioc, atelier condus de d.­ Boboc. E­­n aceste produse o prelucrare superioară şi foarte reuşită a ve­­chilor noastre modele. Propaganda Am considerat că participarea Ro­mâniei la acest târg este şi un m­ijloc de a face o propagandă documentată cu­ privire la starea economică a Ro­mâniei. Direcţiunea îndrumărilor a­­ricole a preparat o serie de diagra­me reprezentând producţia agricolă, xportul, creşterea numărului anima­lelor,­precum şi o serie de hărţi mari a aceiaşi scară: harta vegetaţiei, har­a solurilor, harta viticolă, harta po­­nicolă, harta sericicolă, harta pădu­rilor, a petrolului, a zăcămintelor de cărbuni etc. Centrala Băncilor populare prezin­t diagrame, reprezentând organiza­rea creditului ţărănesc, Centrala Coo­erativelor prezintă grafice, repre­­entând desvoltarea acestor coopera­­ive precum şi o serie de fotografii atate interesante. Direcţiunea pescă­rior expune hărţi şi diagrame pri­­itoare la această bogăţie.­­ Dacă Ministerul de Industrie şi Co­merţ ar fi persistat în hotărârea, pe care o luase la început de a face să se întocmească o colecţie de mine­reuri şi o colecţie de petroleuri şi produse derivate am fi avut o imagi­ne complectă a economiei naţionale româneşti. Şi de­sigur că trebuie fă­cut acest lucru, căci să nu uităm că dacă,ne înfăţişăm în străinătate, nu e num­ai pentru naţionalii ţărei res­­ective ci este pentru toți vizitatorii din cele patru colţuri ale lumii, care rebue să dobândească o imagine do­c­umentati şi complectă despre pute­­ea economică a României. G. IONESCU.SISESn Pavilionul românesc In primul rând este un superb stalaj de vinuri din podgoriile noa­­stre cele mai renumite. Participanţii in această secţiune sunt bine cunoscuţi pe piaţa romă­­nească şi unii din ei chiar pe pie­ţele străine. Administraţia Dome­­niului Coroanei a trimis vinuri line de la Române­şti-B­as­ar­abia şi Segarcea Dolj, Mar. Ocneanu vi­­nuri de Drăgăşani, Eremieri vinuri de Cetatea Albă, Dana Gnlmăti­­cescu, Ardeleanu, Banca Vitico­li vinuri de Dealu Mare şi Drăgăşani, Bartók şi Deutsch vinuri de Tram­silvania, membrii Sindicatului vi­ticol Tecuci, Dr. Căpătând şi alţii vinuri dul Moldova de jos. Gogu­ I­­liescu vinuri de Buzău, Molt et Filo expune şampanie. Mulţi dintre participanţi cu vinuri au trimis şi rachiuri şi cognacuri. Din aceste din urmă băuturi a trimis probe şi Centrala cooperativelor săteşti. Vinurile româneşti vor fi oferite spre degustare la banchetul de des­chidere, precum şi la câteva şe­­dinţe de degustare la care vor fi invitaţi negustorii de vinuri şi cu­­noscătorii. Direcţiunea generală zootechnică expune tablouri, albume şi hărţi zoo­­technice, o colecţie de lanuri şi de pielicele de astrahan. Acestea din ur­mă întrec în frumuseţe pe cele ce-am văzut în pavilionul sovietic. Odată cu târgul de mostre are loc şi un târg de oi, porci şi păsări la care au fost ■ Invitaţi foarte insistent crescătorii noştri. Polonezii cer ani­male de la noi pentru împrospătarea sângelui şi plătesc foarte bine în spe Se expun apoi strugun (Chuoselas) de Valea Călugărească, trimişi aci de neobositul pepinierist Păsculescu.Buftea, precum şi o co­­lecţie de fructe de la diferiţi produ­cători şi pepiniere ale statului. E păcat că fructele nu mnt in plină frumuseţe, fiindcă e prea de­vreme pentru o ‘ expoziţie pomicolă. Stru­­gurii ar putea avea un debuşeu ex­­traordinar in Polonia, după cum dovedeşte experienţa anilor trecuţi, dacă guvernul polon ar modifica politica lui de import, care pe ul­tima vreme a mers până aproape la proibiţiunea totală, taxa de in­­trare fiind 2 zloţi pe kgr. Tratative grabnice se impun pe bază de com­­pensaţiuni reciproce, căci în situa­­fia actuală se poate spune că im­­portul din România in Polonia este ca şi desfiinţa. In legătură cu agricultura sunt di­ferite compartimente cu industriile derivate din agricultură, cele mai im­portante pentru plata ţărilor nordice. FAINA ŞI PASTE ALIMENTARE Făină fină expune „Moara Comer­cială” uleiuri vegetale şi turte olea­ginoase expune fabrica „Phoenix“, conserve alimentare de legume, de carne, de peşte expune fabrica „Flo­ra”. Foarte bine reprezentate sunt păr­ţile alimentare: casa Solacoglu din Bucureşti prezintă­­o frumoasă vi­trină cu toate produsele acestei ve­chi şi reputate firme; de asemenea Societatea'» „Concordia” J din Craiova articipă cu o colecție din toate pro­dusele sale frumos aranjate într'o cu­tie artistică. -xxoxx- ROMA 11 (Rador). — „Popolo dItalia“ vorbeşte despre apropiata plecare din Varese a două hidro­­plane care vor îndeplini un zbor în Nordul Europei. Durata acestei cruciade va fi de două luni şi va parcurge Varese, Amsterdam, Da­nemarca, Elveţia, Stockholm, Insu­lele Aland, Helsingfors şi Lenin­grad unde aparatele vor poposi câ­teva zile reluând zborul spre Re­val şi Riga. Etapele succesive s-au stabilit astfel: Libau, Danizg, Ko­­penhaga, Kiel, Insula Texel (Olan­da). După ce vor fi făcut încon­jurul Olandei aparatele vor ur­ma cursul Rinului oprindu-se la Zurich şi de acolo traversând mun­tele San-Gerard se vor reîntoarce la Vareze. Acest zbor se va desfă­şura pe o distanţă de 10.000 klm. Fiecare aparat va fi acţionat de două motoare de 400 Hp. şi va pu­tea ajunge la o veleitate orară de 160 klm. i 3 Târgul mărfurilor In străinătate TEXTILE BUMBAC LIVERPOL, lt Septembrie Tendinţa liniştită. La termen: Octombrie 1136—11,87; Ianuarie 11,82; Mai 11,95-NEW ORLEANS, Lt Sept. Octombrie 21,91—22; Ianuarie 21,15—21,16. ALEXANDRIA, 10 Sept. Octombrie (A.) 29,75; Noembrie (S.) 43,30; Decembrie (A.) 30,05; Ianuarie (S) 42,45. COLONIALE CAFEA, NEW-YORK Septembrie 20.80. Decembrie 3&20. Martie 17.60. Mai 16.65. Iulie 15.92. Tendinţa uşoară HAMBURG, 10 Sept. Septembrie 103; Decembrie 98; Martie 91 şi trei sferturi ; Mai 89. ZAHAR MAGDEBURG, 16 Sept. Septembrie 15,70; Octombrie 15,60; Noembrie 15,25; Decembrie 15,30; Octombrie-Decerabrie 13-35; Ianuarie-Martie 15,50; Martie 15,60; Aprilie 15,70; Mai 15,80-HAMBURG, 19 Sept. Septembrie 15,75; Noembrie 15,25; Decembrie 15,30; Ianuarie 15,40; Februarie 15,40; Martie 15,50; Aprilei 15,65; Mai 15,75; NEW-YORK, 10 Sept Septembrie 2,50—2,51; Decembrie 2,57; Ianuarie 2,55; Martie 2,59—2,60; Mai 2,66-2,67. METALE BERLIN, 10 Septembrie Aramă: Septembrie 1,23 şi­­jumătate; Octombrie 1,24; Noembrie 1,24 şi jumătate; Ianuarie 1,25 şi jumătate; Februarie 1,27 şi jumătate. Plumb: Sept.-Octomb. 75 şi trei sferturi; Noembrie 75 şi trei sferturi; Decembrie 72 şi jumătate; Ianuarie 71 şi jumătate; Februarie 70 şi trei sferturi. Aramă electrolitică 10 şi un sfert;­­ Antimoniu L26—1,28; 4 Nikel 3,40-3,50. LONDRA, 10 Septembrie Aramă: Cassa 62 şi trei optimi; 3 luni 63 şi trei optimi; Electrolitică 68 şi jumătate; Best Selected 67 şi jumătate; Strong Sh. 93. Cositor: Cassa 256 şi jumătate; 3 luni 259; Plumb 38 şi 6 optime; Zinc 36 15/16; Mercur 13 şi trei sferturi. Preţul metalelor pre­ţioase la Paris Iată ultimul curs al metalelor pre­ţioase la Paris: Aurul: cumpărători 14.250, vân­zători 14.800 franci pro chilogram. Argintul: cumpărt­ori 495, vânză­tori 550 franci pro chilogram. Platină pură cumpărători 78.000, vânzători 83 mii franci. Iridium, 320.000 franci chilogra­­mul. Clorură de platină franci 34.35 gramul. La Londra, argintul în baie, titlu 925/1000, a cotat în ziua de 7 cor., 33.3.1 penei pe uncia trog de 31.1 grama­ -------xxoxx------­ I­uirii OTT­AWA. — Sir Henry Thorn­ton preşedintele căilor ferate naţio­nale canadiene a reînnoit pe timp de 3 ani, contractul său, în calitate de preşedinte al acestei societăţi, cu un salariu de 65 mii dolari pe an, ceea ce revine la peste 35 mii lei pe zi-Angajamentul anterior tot pe 3 ani, al lui Sir Thornton, și tot cu această ESocietate, fusese de 50 mii dolari pe an. întrunirea de la Dacia a Organizaţiilor Unite Cuvântările d-lor dr. Gh. Gheorghian, Ing. M. Manoilescu, Th. V. Orghidan şi Temistocle Alexandrescu Ase­ara la orele 8 a avut loc în sa­la Dacia o mare întrunire de propa­gandă a Organizaţiilor Unite în ve­derea alegerilor ce vor avea loc Du­minică la Camera de Comerţ. Prezidează d. dr. Gh. Gheorghian. CUVÂNTĂRILE D. Dr. GH. GHEORGHIAN, luând cel dintâi cuvântul, explică atitudi­­nea s­a şi programul de lucru pentru propăşirea comerţului şi industriei cu înlăturarea amestecului politicei. D.sa cere încrederea comercianţi­lor întrucât va lucra cu colabora­­rea tuturor. * D. STANCU MARINESCU-JILAVA face un aspru rechizitoriu al activi­tăţii celorlalte organizaţii. D-sa arată apoi valoarea candidaţilor de pe lis­tele Orgnizaţiilor Unite. D. CAROL BARASCH spune că în cuvântarea d-lui ministru Chircules­­cu de la banchetul funcţionarilor co­merciali, d-sa a declarat că legea re­pauzului duminical e opera d-lui Ni­­culescu-Rietz. Arată că impozitele a­­supra chiriilor sunt o povară pe ca­pul comercianţilor. D-sa protestează contra scumpiri curentului electric. CUVÂNTAREA D-LUI ING. MA­NOILESCU D. ING. MANOILESCU arată cine sunt cei din fruntea celorlalte organizaţii, spunând că adversarii sunt partizanii d.lui D. P. Moine­­scu,Rietz. Arată apoi meritele d-lor dr. Gheorghian, Temistocle Alexan­­drescu şi Orghidan, Deosebirea între noi şi adversarii noştri e mare. Ei, fără Camera de comerţ nu ar însemna mare lucru şi de aceea au nevoie de Camera de Comerţ. Arată că adversarii n'au nici un program de activitate. Concepţia noastră asupra viitoru­lui Camerelor­­­e Comerţ, e cu totul alta, înţelegem ca ele să rămâie ce au fost prin tradiţie organe de repre­­zentare a comerţului. Transformate în întreprinderi co­­merciale, Camerele de Comerţ îşi vor pierde independenţa. Caracte­­rul actual trebuie păstrat. Vom studia toate regulamentele ce vor fi în legătură cu comerţul. Una din probleme va fi aceea a legei bău­­turilor spirtoase care este una din cele mai complicate. * D. I. BEMVENISTI spune că orga­nizaţiile unite nu fac politică şi des­­minte acuzaţiile aduse de adversari. D. COSTIN DUMITRESCU declară că n’a existat o clipă de a trece în fruntea Organizaţiilor Unite. Relevă faptul că Sfatul Negustoresc şi-a schimbat în ajunul alegerilor­ firma întitulându-se Federaţia­ Unită. D-sa arată apoi că adversarii de la cate­goria industria alimentară sunt de fapt funcţionari nu industriaşi. Noi nu ducem o luptă de persoane, dar ne ridicăm împotriva abuzurilor şi a şicanelor cari se fac la Camera de Comerţ, mai ales în chestia ale­gerilor întru cât listele de alegători n’au fost publicate. CUVÂNTAREA D-LUI TH. OR­­GHIDAN D. T. ORGHIDAN spune că lupta se dă în jurul unei idei şi al unui program. Acela de a menţine trecu­tul. Programul nostru e libertatea co­merţului, cu înlăturarea amestecului Statului şi abrogarea legei speculei. D-sa face apel la comercianţi să voteze listele complecte. * D. PETRE SECAREANU, mare in­dustriaş, arată că figurează pe o lis­tă cinstită şi muncitoare. Promite să realizeze toate doleanţele comercian­ţilor.­­ D. C. DOBRESCU, meseriaş, criti­că activitatea Creditului Industrial, care din cauza d-lui Cerkez n’a fă­cut nimic pentru mica industrie. D-sa­ insistă din nou pe lângă alegă­tori ca să voteze lista Organizaţiilor­­ Unite. D. IANCU VOICULESCU vorbeşte împotriva legei speculei, a impozite­lor exagerate şi în special contra a­­celui pe cifra de afaceri. Şi arată că actuala formaţiune a Camerei de Co­merţ n’a făcut nimic. D. ARGEŞIU vorbeşte împotriva actualei legi a Camerelor de Comerţ care crează categorii de negustori. CUVÂNTAREA D-LUI TEMISTOCLE ALEXANDRESCU D. TEMISTOCLE ALEXANDRES­CU spune că negustorii sunt pă­trunşi de însemnătatea zilei de Du­minică şi arată că actualul preşedin­te al Camerei de Comerţ se laudă cu crearea burselor comunale care au fost înfiinţate de primăria Capitalei, iar un alt membru al comunei inte­rimare se laudă cu înfiinţarea târgu­lui Moşilor. D-sa spune că a refuzat propunerile d-lor Cerkez de a figura pe acea listă întru­cât a preferat lup­ta cinstită. D. Temistocle Alexandrescu termi­nă cerând încrederea comercianţilor. * La sfârşitul întrunirii s-a dat citire la următoarea MOŢIUNE Comercianţii şi Industriaşii Capi­talei adunaţi în număr însemnat la chemarea Organizaţiilor Unite ale co­merţului şi industriei, sub preşedin­ţia d-lui dr. Gheorghian constată că acei care solicită voturile lor pe lista Sfatului Negustoresc sunt sau oa­meni care despreţuesc pe alegătorii comercianţi ne­luând parte nici mă­car la întrunirile publice convocate de Stat sau agitatori fără valoare per­sonală şi fără conştiinţă. Şi decid cu unanimă însufleţire să susţină listele Organizaţiilor Unite în fronte cu dr. Gh. Gheorghian, Te­­mistocle Alexandrescu, Mihail Ma­noilescu, Th. V. Orghidan. Candidaţi Asociatiu­­nilor unite Categora I Alimentara Temistocle Alexandrescu Iancu Voiculescu Carol Pascal Iorgu Steriu Petre Pescaru Alexandru Argeşiu Sterie Delaterşani Ion Vişan Categoria II îmbrăcăminte Th- V. Orghidan Bucur Bunescu Wilhelm Gluck Ion Bedîteanu I. Benvenisti Kimon Velicu Gh. Ionescu Categoria II Cereale Furs­­e Nicolae Petcu Cicerone P. Boros J. Wappner Paul Mihăilescu Categoria IV Credit Asiguram Mauriciu Blank G. M- Dobrovici Aurelian Popescu Ion Săvescu Petre Q. Vassalopol Categoria V­irt­­iuse Chir. ’• Tech-de Radu Vasitescu. Dr. Vârgolicî Gh. Costea Alex. Colin Categoria VI Diverse ing- Mih- Manoilescu Erpanoil Wissner Const. Rădulescu Cared Barasch Categoria VII Micul Con­­i Buretea D. G. Dobrescu Gh. Const. Filîpescu D. Mişu Marinescu Tancu Nitescu Mitică Păun Tănase Sufrim Isac Tănase Rica Categoria VIII Mica Indtru­ * Victor Grădinaru Teodor Ionescu Gheorghe Brănescu Papaiam Ionescu Criste­a Ștefan Gh. Dumitrescu Ion Drăgulinescu Nicu Ștefănescu Alex. Negru Categoria XI industria Pie­ariu­ Gh- Eftatopol Vasile Prodanof Anton A. Ambrosi Carol Fleischer Categoria XIII Indus. Al­ime: *­• ro Dr. Gh. Gheorghian M. Ștefănescu-Grîvita Gogu Deme­trescu Petre Secăreanu Categoria XIV Diverse !••*■,, i I. Zaharof Tiberiu Eremia Dumitru Ionescu Armand Meţun Creditul agricol. - Islazurile comunale. - Procurarea de unelte agricole. - Crearea unei pepiniere. Şedinţa Camerei agricole de Ilfov Joa­him, a avut loc o şedinţă a Camerei agricole de Ilfov în loca­lul Consilieratului agricol. Prezidează d-l D. R. IOANI­­ŢESCU. Comitetul de direcţie se com­plectează cu trei membri de drept şi anume: d-l Adam Ivănescu con­silier agricol, d. Stoica, reprezen­tant zotecnic, d- inginer Sculy re­prezentant silvic. Comisiunea de control se for­mează din d-nii administratori fi­nanciari, preotul D. Tupeu şi Pe­tre Enescu. ÎMPĂRŢIREA IN SECŢIUNI Se formează patru secţiuni şi a­­nume: a) Secţiunea agricolă compusă din d.nii: Adam Ivănescu, consi­­lier agricol, Dumitru Gheorghe Mi­­tu, P. Enescu, I. Diamandi, D. G. De­culescu, Andronache Drăgoi, învă­­ţător P. Anghelescu, d.rul Cerchez reprezentantul Camerei de Comerţ şi reprezentantul cooperativei agri­cole, c­t. Ii) Secţia silvică compusă din d.nii: D. R. loaniţescu, inginer sil­­vie Sculy, preotul D. Turcu, Marin Staicu, colonel Zota şi administra­­torul financiar, c) Secţia zootechnică compusă din d.nii: V. Dincescu,Bolintin, învăţă­­torul N. Sulică, Tudor Sârbu, Alecu Vlad, primarul Capitalei şi prefectul judeţului Ilfov, d) Secţia viticolă pomologică şi statistică compusă din d.nii: Păs­­culescu,Buftea, Const. Oprea Stan­­cu, învăţătorul C. Popescu, Niţă Ră­­dulescu-Broacă, reprezentantul con­­siliului judeţean, N. Tănăsescu şi reprezentantul Camerei de Comerţ. NOUI COOPTĂRI DE MEMBRII După ce se constitue comisia de control şi se deleagă câte un mem­bru la Camera de muncă, de co­merţ, consiliul judeţean şi în comi­sia regională, se cooptează pe d-l profesor Popovici-Lupu la secţia agricolă şi d-l M. G. Georgescu ins­pector silvic la secţia sm­­oniturei. CREDITUL COOPERATIV A­­GRICOL D. D. R. loaniţescu preşedinte, propune o moţiune pe care Camera agricolă o votează şi în urma că­­reia se va interveni la guvern ca să se mărescă creditul cooperativ agricol care astăzi este extrem de redus. Considerând, — zice moţiunea — că baza economiei noastre naţionale o formează in primul rând agricul­tura şi în al doilea rând industria că pentru industrie s'a pifiinţat „So­­cietatea Naţională de Credit Indus­­trial” căreia i s'a­cordat credit care atinge cifra de trei milirde, iar creditul cooperaţiei este de abia două sute milioane, plus suma de cinci sute milioane, acordat bănci­­lor populare, această stare de infe­­rioritate, dăunătoare progresului economic al ţării trebue să înceteze- TAXELE DE EXPORT D-nii: Ionel Diamandi, Petre E­­nescu şi V. Dincescu-Bolintin roa­­gă Camera să ia o atitudine In pri­vinţa taxelor de export care sunt atât de apăsătoare încât sugrumă producţiunea. După desbateri aprinse la care au luat parte d-nii: D. R. Ioani­­ţescu, Preotul D. Turcu, Paras­­chiv Anghelescu, M. Sulică, D. G. Deculescu şi O. O. Stancu, Camera agricolă de Ilfov adoptă o moţiune în care principiul se declară con­tra taxelor de export şi cere ca în cazul când guvernul nu se poate desfiinţa, să avizeze la reducerea lor în aşa fel încât să stimuleze interesul plugarului, care astăzi este pus în inferioritate faţă de (Citiţi continuare in pag. IV). E

Next