Argus, februarie 1926 (Anul 17, nr. 3833-3856)

1926-02-01 / nr. 3833

IMPOZITUL PE MOŞTENIRI de CONST. GAROFLID Evacuarea pe bază aur Tarifui d-lui V. Brittiana pentru impunerea cuasesiunilor a trecut la comisia financiară fără aici o discuţie­ El a fost admis neschim­bat Desigur, explicaţiile d-lui mi­nistru de i­ioante au fost aşa de sugestive iacat nici o împotrivire nu s-a manifestat. „Uşurarea pe trei ani" a contri­buabililor a fost de bună seamă argumentul principal care a con­­tribuit la liniştirea spiritelor- Vom analiza cu altă ocazie în ce consis­tă această uşurare, şi cât treime să se bizite contribuabilii pe ea; aştept pentru aceasta publicarea tarifului pe trei ani a d-lui V. B. după cum anunţă Viitorul. Comisia financiară în unanimi­tate dar a primit tariful astfel cum a fost prezentat. S'au făcut Lotus, la această co­misie oare­care observaţii; astfel s’a propus ca evaluarea moşteniri­lor să se facă pe bază aur, adică la aplicarea impozitului să se tie seamă de deprecierea sau ridica­rea eventuală a mopetei. S’a cerut prin urmare ca măsurătoarea să se facă cu un instrument nevariabil. Introducerea acestui fel de a e­­valua moștenirile nu ar fi deter­minat o evaluare mai ușoară a co­telor de impunere de azi. Din a­­cest punct de vedere efectele apă­sătoare ale tarifului rămâneau a­­celeaşi­ In viitor, această modali­tate de preţuire ar fi fost foarte utilă, atât breariilor, cât şi fiscu­lui. Astăzi cu valoarea leului osci­lând până acuma în jos, mâine ri­­dicându-se în sus* ori și ce aplica­re de tarif progresiv revarietur este un joc. Am aflat în „Argus“ cum im­punerea legei Titulescu s-a mărit considerabil prin scăderea leului de la 7 cea, aur la 2,4­3 dela Martie 1921 până azi. Această îngreuiare, care e acum de 30 la sută de mijlo­ciu, se ridică la sută la sută ia sute pentru averile de un milion lei aur. In viitor, o scădere a leului ae­­părând probabilă, s'ar crede aA, din acest punct de vedere, contri­buabilul nu ar avea de ce se teme. Deprecierea valutară, care a trans­format în lege bolșevică» legea ra­dicală a d-lui Titulescu. Eu mai pare posibilă. Dar dacă din punctul de vedere monetar tariful progresiv al d-lui ministru de finanţe nu s-ar putea agrava sunt însă alte cauze care pot produce indirect acelaş efect Nivelul preţurilor interne nu a atins azi limita deprecierii leului arătată prin ce­tat­ea lui în târgul exterior. Fatal insă nivelul preţurilor in­­terne, tinde să ajungă ni valul co­respunzător din afară. Această evoluţie necesară se observă Cons­tantiul de la 1919 până azi. Dacă însă, până acum preţurile interne nu au atins nivelul mondial, cau­za e că leul scăzând continuu s-a depăşit mereu punctul de concor­danţă între preţuri şi cotarea lui. Imediat, însă, ce leul se va sta­biliza şi această stabilizare este foarte posibilă, nivelarea preţuri­lor interne şi externe se va face. Care va fi urmarea? Astăzi din diferite cauze, neadaptarea pre­ţurilor la variaţia prea repede a leului comprimarea preţurilor in­terne prin taxe de export, criza de numerar şi de credit, etc, nivelul preţurilor producţii noastre este cu circa 25—3® la sută sub ceea ce ar fi trebuit să fie. Valoarea bunu­rilor este scăzută cel puţin în a­­eeaşi proporţie şi prin urmare eva­luând astăzi in lei o avere nu are preţuirea ei reală in aur. Această sub­cotare a rimurilor la noi mai e determinată şi de al­te cauze pe lângă cele arătate: re­gimul chiriilor pentru case, agita­ţia demagogică pentru moşii, etc. Toate acestea la un joc fac că, în ipoteza stabilizării leului, pre­ţul bonurilor se va ridica în scur­tă vreme cu circă 30 la sută, pen­tru a egala târgul mondial. Averile ridicându-se cu acest procent, este evident că progresia­rea impozitului se măreşte. Se va întâmpla cu tariful d-lui V. B. ceea ce s’a întâmplat cu acela al d-lui Titulescu, el va creste in mod automatic si DEGREVAREA PE TREI ANI INTRODUSA ASTA­ZI IN TARIF si cu care d-l V. B. consolează contribuabilii, nu va servi la nimic. Impunerea va re­veni iarăşi de unde a plecat, adică la situaţia de azi pe care am ară­tat-o egală cu regimul sovietic. Dar va zice d-l V. B. leul va cape­şte, programul nostru e bazat pe această creştere. Las la o parte, chestia că această eventualitate poate să nu se întâmple şi admit că leul va creşte. In această ipo­teză nu va mai fi păcălit contri­­babilul ci fiscul şi păcăleala va fi cu atât mai mare cu cât leul va creşte mai repede. Dacă ar fi să se realizeze programul anunţat de cercurile oficiale, ridicarea leului cu 3—4 centime aur pe fiecare an, în doi ani scara valorilor pe care d-l V- B. îşi stabileşte impunerea va fi complect răsturnată şi de astădată, bine­înţeles, tot în favoa­rea averilor prea mari. CONST. GAROFLID Propui Mi­ni Iu­l După ziarul Novosti din Belgrad programul viitoarei conferinţe a Ki­csi Antante a fost definitiv stabilit şi cuprin­de desbateri asupra urmă­toarelor chestiuni: 1. Tratatele dala Locarno şi pactul de siguranţă pentru Europa centrală; 2. Relaţiunile Micei Antante cu Grecia; 3. Navigaţia pa Dunăre şi eventu­ala desbatere asupra propunerii ger­mane pentru constituirea unui sis­tem de canaturi care să lege Ham­burg cu Salonic; 4. Examinarea relaţiunilor fiecă­rui Stat cu Rusia şi Bulgaria;­­ Problema dezarmării şi chestiu­nea producţiei şi schimbului inter­­național. T­ransporturile de I. RADU Una din cauzele principale ale balanţei noastre comerciale deficitare Una din cauzele, principale pentru care in ţara noastră, atât de bogată de produse agricole şi alimentare, scumpetea traiului s-a accentuat an cu an, a fost criza transporturilor pe C. F. R. Pe când de pildă in alte ţări, ca în Franţa, laptele, ai­ment de prima necesitate, se transportă pentru apro­­vizionarea oraşelor, deja distanţe de sute de kilometri, la noi din cauza­­­ifcultăţilor de transport, acest ali­ment nu se poate aduce din locurile unde prisoseşte. In acele unde se re­simte lipsa lui. . De aci rezultă anomalia că pe când In aceiaşi ţară, în jurul Oraşului Ro­man, laptele se vinde cu 3—5 iei kgr. la Bucureşti acelaşi aliment se vinde cu 15—20 lei kgr. Ce însemnată economie casnică, ar realiza însă nenorocitul de funcţio­nar român din Cap­tală, care ar pu­tea cumpăra laptele necesar copiilor săi, cu preţul la care el se " des­face la regiunile unde producţia lui Întrece nevoile consumului" popula­ţiei? Acest exemplu elementar, se adap­tează tuturor articolelor de prima ne­cesitate din ţara noastră, cari­ se vând la preţuri diferite, nu în raport cu calitatea şi cantitatea în care se produc, ci după regiuni, în raport cu posibilităţile de transport ale ţarei. ,, lată deci , pentru ce indexul de scumpete, arată o depreciere interi­­oară a leului­ din ce în ce mai mare, ea fiind pe primul rând efectul di­rect al insufic­enţii transporturilor. Târgul interior al mărfurilor, este şi el influenţat în mod artificial, pen­tru că, la conformitate cu princpiile economice, preţul general de desfa­cere a­ mărfurilor, nu se orientează după cifra cea mai scăzută, din cen­trele mici ci­­după cifra cea mai ur­cată din centrele comerciale princi­pale a vând posibilitatea de a se valorifica 1 bil, așa curs ar trebui să 5i, dar nu pretutindeni în mod­ rapid și echita-1 este. Anul XVII No. 3833 AZI A APĂRUT EDIŢIA FRANCEZĂ ABONAMENTE­ IN ŢARA Un an 800 lei 6 luni 450 „ 3 luni 250 3 lei in ţară. 6 IN STREINATATE Un an 1800 lei 6 luni 1000 „ 3 luni 600 „ lei In străinătate 6 PAGINI ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI A­L INDUSTRIEI şi FINANŢE! Fondatorii 8. Pauker *1 H. F. Valentin Director: Grigore Gafencu Iwal Portraaris 132« BIROURILE B u c u r e ș t­i Strada Sărindar 19 — TELEFON: 6/93 si 35/19 PUBLICITATEA: Concesiunea exsiusiva a Societate Generale de Publicitate Directorii Corel khuUir «i S* ears« ttr. MiCMb (tasta HspiiiisarjM 9) itta is NEMULTUMITII Scandalul de la Budapesta ia zi de­şi o înfăţişare mai gravă. Şi ceea ce e cu deosebire grav, nu e, după cum am arătat aci„ escrocheria mai mult sau mai puţin dezinteresata a prinţului Windischgraetz şi a com­plicilor săi, ci felul de a explica şi justifica această operaţie „patrioti­că­“ din partea guvernului maghiar şi a principalelor ziare ungureşti. D. Briand, desigur bine­­ informat despre tot ce se petrece la Budapes­ta a cerut cu insistenţă ca repre­zentanţi ai intereselor franceze să a­­siste la toate cercetările autorităţi­lor locale. D. Bethlen a rezistat, la ajuns la învoiala, după noi şi ener­gice demersuri franceze, că repre­zentanţii streini să participe la cer­cetări până in ziua când procesul va ieşi din faza instrucţii. Căci a­­tunci, a declarat contele Bethlen, procesul aparţine justiţiei, şi nici o autoritate, fie externă fie chiar in­ternă ■ nu mai poate interveni.­­ Insistenţele d-lui Briand dovedesc că guvernul francez este alarmat de întinderea complotului de la Buda­pesta, de însemnătatea lui politică, şi că nu are o încredere desăvârşi­tă în obiectivitatea d-lui Bethlen. Scrisori publicate in ziarele streine au reuşit dealtminteri, să compro­mită intro anumită măsură, între­gul regim maghiar, deja regent pâr­nă la ultimul membru al majorită­ţii maghiare. In această privinţă ,,anumita'­ presă internaţionala, care are o veche socoteală de regu­lat cu regimul antisemit maghiar( a dus " o campanie de "dezvăluire"' al cărei ecou a fost tot atât de viu da Berlin ca la Paris, la -.Londra ca la Washington. In special Berliner Tá­blait a bin­e meritat deja biurcurite noastre de propagandă, incapabile fi­reşte­ să organizeze ■campanii" atât de folositoare ţării româneşti. Acest ziar merită de acuma toată indul­genţa d-lei Tătărescu îs Râuleţ, ca­ri i-au interzis intrarea în ţară sub­­motiv,,că, ar fi pretins că n'avem fai­­mica sfânt! Dacă se cuvine să înfierăm cu toată energia falsurile maghiare şi să răspândim in lume adevărul asu­­pra motivelor politice care au pri­cinuit aceste escrocherii, se cuvine deasemeni, să observăm cu luare, aminte starea de adâncă tulbur­are politică şi morală care doinueşte în marele centre dunărene. Găsim în ziare serioase de impor­tanţa lui „Neue Freie Presse“ din Viena, cuvinte amare şi revoltate, către invinuesc tratatele de pace da a fi introdus în lume crima şi nebu­nia, imoralitatea şi laşitatea, care au dus in mod firesc, victimele dez­nădăjduite spra falsificare şî escro­cherie. Aceste învinuiri nesocotite împotriva unor tratate care au pus capăt războiului sângeros, provocat de Germania şi­­de Austro Ungaria, dovedesc că democraţii austriaci sunt tot atât de nemulţumiţi de­ sta­re... lor actuală ca magnaţii unguri. Şi aceleaşi nemulţumiri clocotesc in Germania, unde în urma crizei de credit care goleşte fabricele şi dis­truge producţia, sute de mii de re­voltaţi, de extrema stângă şi de ex­trema dreaptă, cutreeră străzile Ber­linului, pregătesc ,jmlchuri,­ ame­ninţă republica burgheză, şi aclamă când pe Trotzki, când pe Wilhelm al Doilea, Germania, cal puţin, are un plan de refacere, un plan de viitor în ca­drul­­vieţii politice a Europei­ occi­dentale : înţelegerea de la Locarno. Dacă nu se va ţine de această în­ţelegere, vina va fi a ei. Numai a ei. Dar Viena şi Budapesta n'au ni­mic. In afară de St. Germain şi Tria­non, nici o speranţă de viitor, nici un proeet de ,,deprindere“ de pim­­păcare". Viena se căzneşte să ■ nu moară sufocată. Budapesta fabrică manetă falsă. Ori cât ar fi avut nea­mul nostru de suferit din partea a­­cestor capitale trufaşe am fost răz­bunaţi, cu vârf şî îndesat. Se cuvi­ne să găsim un imodus vivendi“ pen­tm toată lumea. S'a vorbit mult şî prost, despre un Locarno la­­nord şî un Locarno la sud. înainte de toate e nevoie de or­dine politică și economică in Euro­pa dunăreană, G. G. Kn­ ic Difi geM­i­­litisia BERLIN. — Pe piaţa monetară germană există actualmente o ma­re abundenţă de ban­, tocmai ca in primele zile ale perioadei de defla­te­ Totuşi­, dobânda banului, oficial cotată, nu trebuie, luată drept bază pentru judecarea situaţiei, cum nici scontul particular care se menţine neschimbat la nivelul de circa 6 şi 3/8 la sută Cu această taxă nu se găsesc bani disponibili pe piaţă şi cererile nu pot fi satisfăcute. Scă­derea taxei oficiale a scontului de la 9 la 8 la suta, hotărâtă de Reichs­bank sau (amâna trecută nu va a­­vea vreo influenţă asupra vieţii eco­nomice a ţării, de­cât numai dacă băncile Îşi vor reduce ln proporţiu­­ne dobânzile lor. De­sigur că tot partea face acest lucru de­oarece la finele anului au acumulat foarte multe rezerve de bani lichizi, ceea ce se manifesta prin faptul că pe piaţa monetară se fac multe Împrumuturi pe termen scurt. Vei­­lip ilan ROMA.­­ Din informaţiunile fi­nanciare publicate de Tezaurul ialian in „Gazetla ufficiale“ rezultă că la 31 Decembrie 1925, bugetul e­xerciţiului in curs s-a soldat cu un excedent de 228 milioane de lire, pe când la aceeaşi epocă din 1924 e­­ra un deficit de 184 milioane. Circulaţia în compu­l Băncilor particulare şi ale Statului în luna Decembrie a sporit cu 147 milioa­ne, însumând în total 21 miliarde 448 milioane. Pe de altă parte ba­lanţa comercială pe perioada Ia­­nuarie-Noembrie 1925 s'a soldat prin un excedent al importaţiunilor asupra exportaţiunilor de 7 miliar­de 224 milioane. O valorificare inegală a produselor agricole Se constată in present fenomenul uimitor, că pa când înainta de râs­­bel, casele municipale şi serioase de export de cereale din ţară, cumpă­rau produse agricole din toate punc­tele ţării,­­ astăzi marile firme ex­portatoare au cumpără nici na bob in interiorul ţării, ci numai la schela şi în imediată apropiere de schelele dunărene. Cauza acestei uzanţe, fără prece­dent, este aceia că în ultimii ani ca­sele de export au încercat enorme prejudicii cu cerealele cumpărate în interior, cereale, cari, în majori­tatea caşurilor au rămas imobilizate, putrezind prin staţiuni, fără a putea fi transportate spre porturile dună­rene, pentru a fi încărcate la ex­port De aci rezultă anomalia, că pa când cerealele aflate la Brăila, Ga­laţi şi în celelalte porturi se vând lesne, la preţul mondial al zilei,­­ cerealele din interior, din Moldova, Basarabia, Transilvania şi alte regiu­ni agricole ale ţării, oricare ar fi ca­litatea lor, nu se pot desface decât la preţuri inferioare, cu IA—20.000 lei la vagon în această diferenţă intrând nu numai cheltuielile de transport, dar şi rezerva ce-şi craiază micul speculant de cereale, singurul care cumpără cereale în interior, pentru riscurile sale în vederea transportu­lui acestor cereale la porturi. De fapt această rezervă este adese­ori neînsemnată, căci în majoritatea cazurilor se întâmplă că cerealele mi­cului speculant din interior, ajung foarte greu, după luni de zile, la porturi, când fie că sunt alterate din cauza Îndelungatei staţionări de luni de zile în magaziile gărilor, fie că au fost cu generozitate dijmuite de răifăcători în acest interval Iată aşa­dar că comerţul de ce­reale în interiorul ţării este lipsit de siguranţă şi de apărare împotriva stricăciunei şi a jafurilor, pe urma crizei transporturilor. De aci decurge anomalia că avem două categorii de apicultori in ţară, una favorizată de noroc având pro­dusele în porturi sau în apropierea lor, alta având produsele ei in in­ta­rner­ul ţârei, pe cari nu le poate va­lorifica decât foarte greu şi la pre­ţuri mult inferioare. Şi iată pentru ce producţia agricolă a ţării, nu are nici un stimulent de desvoltare şi intensificare, ea nea­Vorbind despre aceiaşi chestiune cu un mare industriaş, acesta nu de­clară: — Nu trebuia să confundăm tra­ficul trenurilor de persoane, cu cel de mărfuri. ' ■­­ Primul a înregistrat in ultimii ani, oarecari ameliorări, dar dacă-l punem alături de cel din străinăta­te, constatăm cu regret cât suntem, de înapoiaţi. In ce priveşte traficul de mărfuri, acesta merge ti cu si, regresând, in raport cu nevoile tot mai pronunţa­te ale vieţei noastre economice. Sunt mărfuri, materiale prime, cari sosec de la mari distanţe din străinătate în câteva săptămâni, dar cari la noi au nevoie de câte 3—6 lu­ni, până sosesc de la Constanţa la bucureşti. Cunoaştem, catul unei uzine­­me­talurgice din Capitală care coman­dând 300 tone tablă la Anvers, a­­ceasta a sosit de acolo in 3 săptă­mâni. La Constanţa însă marfa a făcut un stagiu de 3 luni şi jumă­tate, în care timp trei directori şi un funcţionar superior au, trebuit să se deplaseze spre a stărui­ pentru urgentarea trannsportulu. Abia după 12 voiajuri de această natură, inso­ţite de cuvenitele stăruinţe... tradi­ţionale, această tablă a putut ajun­ge la uzina din Bucureşti, care a executat astfel comanda .,urgentă“ a unei societăţi petrolifere după 6 luni de la primirea ei. Se poate oare concepe o activi­tate industrială sub un asemenea re­gim de transport, care implică amă­nări şi întârzieri de luni de zile in efectuarea producţiei şi executarea angajamentului ? Industria încearcă enorme preju­dicii pe urma acestei situaţii, care îm­pedica aprovizionarea la timp cu materiale prime, efectuarea comen­zilor şi livrarea lor în termen. Discutându-se deci după posibili­tăţile de transport, m­ajoritatea­ in­dustriilor din ţară sunt nevoile a-şi adapta activitatea lor, nu după ca­pacitatea de producțiune, ci după numărul vagoanelor ce­­ se acordă. Fapt e că chiar atunci când direc­ția generală a C. F. R. aprobă, pe hârtie, un număr de vagoane, ce ur­mează a fi atribuite silnic diferite­lor industrii mai importante, aceas­tă aprobare are un caracter pur platonic, căci zile întregi fabricile nu primesc nici măcar, un vagon din cele aprobate. Cunoaştem caşul unei uzine din Bucureşti, care are aprobate 5 va­goane pe zi, dar care atunci când primeşte câte un vagon două zile consecutiv, consideră acest fapt ca un eveniment de prima ordine. Aceasta este situaţia. De ară de zile rezultaele financiare ale unor mari şi interesante industrii, cum e cea carboniferă; de pildă, se menţin la cifre indirect proporţionale cu sporirea remarcabilă a producţiei. Este criza de transporturi care le forţează să vegeteze, să-şi restrângă capacitatea de producţie şi să-şi li­­cenţieze lucrătorii. Vagoane întregi de sfeclă, pentru aprovizionarea fabricilor de zahăr, şosee degerate complect inutilizabi­le, după o interminabilă imobiliza­re prin staţiuni. Iată aşa­dar pagu­be pentru producătorii de sfeclă şi pentru fabricile de zahăr. In ce priveşte expediţia mărfuri­lor in colele, de mare sau mică greutate, transporturile pot fi consi­derate ca nule. De aci, noul uz al industriilor, de a-şî expedia produ­sele la bagaje, ceia ce implică o spo­rire considerabilă a cheltuelilor de transport, cari grevează costul măr­furilor, scumpind în mod zadarnic ■traiul populaţiune’­. In totalitatea tor aceste mari şi mărunte consecinţe ale crizei trans­porturilor, Înapoiază activitatea eco­nomică a ţării, descurajând produc­ţia, scumpind traiul şî reducând es­portul nostru la ultima expresie. Nu este deci de mirare că balanţa noastră comercială a devenit în ul­timul timp deficitară, cu toate că unele ramuri de producţie, cum e cea petroliferă, producţia a făcut mari progrese. Este dovada cea mai strălucită că numai­ o radicală îndreptare a drumului nostru de fisr, va rezolva criza economică interminabilă prin care trece ţara noastră de la răz­boi şi până astăzi. L RADU Industria şi transporturile FRONTUL UNIC Anunţarea alegerilor comunale a avvit un prim efect bun: cele trei partide da opoziţie," care, in tot tim­pul guvernărei liberale, nu au găsit nici un prilej să se apropie, de data aceasta s’au supus nevoii de a lup­ta în comun. Faptul acesta are o deosebită impotanţă. Căci frontul unic, constituit in vederea alegeri­lor comunale va servi, de­sigur, drept bază combinaţiilor din care va ieşi viitorul guvern. De aceea tratativele in vederea fixăreî, de pe acum, a raporturilor intre partidul ţărănesc şi cel nafio­nal, pot fi socotite ca premature. Numai după­ ce se va da lupta în comun la alegerile dela 18 Februa­rie şi după ce aceste două partide vor lua contact efectiv şi cu parti­dul d-lui general Averescu, numai alunei se va putea vorbi,­ în cunoş­tinţă de cauză, de repartiţia pute­rei guvernamentale intre partidele azi in opoziţie. Ceea ce mintea ome­nească nu reuşeşte să facă, fac, a­­desea, împrejurările. Şi e înţelept, nu politică mai ales, ca să se dea cu­vânt şi împrejurărilor înainte de a se lua hotărâri definition. Opinia publică, imparţială, pri­meşte cu mulţumire noua grupare a opoziţiei, nu atât din dorinţa de noutăţi şi de schimbări, cât din ne­voia stabilitei uniri echilibru poli­tic în ţară. Orice lărgire a bazelor de organizare e un progres in viaţa politică, cum e şi în viaţa economi­că. Şi noi, salutăm în, blocul opozi­ţii triumful unei idei de ordine şi de organizare in haosul de până a­­cum. C. P. Ştiri economice Polonia VARŞOVIA —Reprezentanţiii a­­sociaţiilor „Banquers Trust“ şi „A­­merican Tabacco Company" au pă­răsit Marţi Varşovia, după ce au examinat amănunţit valoarea mo­nopolului polonez al turnului, şan­sele pentru desfăşurarea sa ulte­rioară, precum şi condţiunile eco­nomice din ţară. Materialul strâns de reprezentanţii americani a fost discutat de aceştia cu reprezen­tanţii guvernului polonez şi va fi transmis centralei din America. Pro­punerile definitive asupra tratamen­tului fondului de operaţiuni şi a creditului proiectat se vor depune guvernului polon, bazate pe materia­lul sus menţionat. Itala ROMA. — După o circulară a băncii G. Ceretti din Gemua iată cami vor fi dividendele ce vor fi acor­date de diferitele instituţiuni finan­ciare italiene de credit. Banca comercială 65 lire, adică cu 5 lire mai mult ca in exerciţiul trecut Banca de credit italian 50 lire, mai mult ca 5 lire ca exerciţiul tre­cut­ Institutul italian de credit mari­tim lire 37,50 faţă de L. 35 în 1924. Banca naţionala de credit 30 li­re (35 in 1924). Banco di Roma 6 la­ sută în loc de 5 la sută. Lloyd Sabando 25 lire în loc de 20. Libera Triestina 28 lire- Cosulich 16 lire. Cehoslovacia PRAGA. — Mai multe grupuri fi­nanciare americane şi britanice au oferit, in ultimul timp, împrumuturi şi credite ipotecare municipalităţi­lor, ^­comunelor cehoslovace. Turcia ANGORA — Conashma aface­rilor comerciale a deliberat asupra legii greutăţilor şi măsurilor, prin această lege se adoptă chilogramul ca unitate de măsură şi se prevede o amendă de 10—100 lire pentru acei cari ar întrebuinţa alte unităţi de măsură. o CONSTANTINOPOL.­­ Oraşul Samsun din Turcia a cerut în ulti­mul timp companiilor străine ofer­te pentru construirea de lucrări­ de canalizare şi de lucrări electrice. S-a constatat la deschiderea ofer­telor o firmă austriacă a fost cea mai ieftină- Polonia VARŞOVIA.­­ Ministerul de fi­nanţe a aprobat statutele „Băncei Americane“, o nouă instituţie finan­­ciară întemeiată cu un capital de 5 milioane zloţi. 68 la sută din acţiuni vor trebui să fie înregistrate şi vor fi blocate timp de 3 ani. Banca e sub controlul lui ISpa­tich Match Co“ prin intermediul lui „International Match Corporaţia“, care a obţinut monopolul chibritu­rilor în Polonia. Germania LONDRA - Din New-York se comunică lui „Financial Times“ că d-nii Dillon, Read et Co. sunt inte­resaţi, aşa cum s-a anunţat, în îm­prumutul de 25 milioane dolari acor­dat trustului fabricelor de oţel din Germania. Amănuntele acordului vor fi cunoscute în curând. Anterior se anunţase că era vorba de un împrumut de 50 milioane dolari, ce urma să fie acordat următoarelor societăţi Deutsche Luwemburge, 1 i Rhrlinm ininije mire LUCRĂRILE COMISIUNII SPECIALE DE ORGANIZARE Aseară la orele 5 s’a întrunit la Camera de comerţ, sub preşedinţia d-lui dr. St Cethez comisiunea insti­tuită pentru a organiza participarea României la târgurile internaţionale de mostre. Au luat parte d­in­ prof. Brancovici, prof. Bungeţianu, I. S. M. Blumenfeld, Botez, Cristodorescu, directorul Uniunii Camerelor de co­merţ, N. Dianu din ministerul exter­nelor, G. Gafencu, directorul ziarului „Arons”, ing. G. R. Mircea, ing. Osi­­ceanu, V. Stoicovici, secretarul Ca­merei de comerţ, T. A. Teodore, prof Tzigara Samurcaş şi dr. I. Teodore­­acu, directorul general al statisticei. După ce d. dr. Cerkez a expus sco­pul lucrărilor acestei coroiaturi, s’a deschis discuţia generală. S’a arătat necesitatea de a se găsi cea mai bună modalitate, pentru ca participarea la târgurile internaţionale de mostre să servească şi provananda românească şi interesele reale şi imediate ale in­dustriei noastre. Acari** produselor româneşti în espoziţiunile internaţio­nale poate fi utilă atât din punc­tul de vedere al educaţiei cercurilor noastre industriale, prin cunoaşterea şi compararea preţurilor, a condiţiu­­nilor de fabricaţie şi de desfacere, cât şi din punctul de vedere al câş­tigării de noul defenşeum­ pentru ex­port. In şedinţa de la 3 Comisiunii s’a discutat participarea României la târgul de primăvară din Milano şi s’a stăruit în mod deosebit pentru asigurarea participării noastre la târ­gul internaţi­on­al de mostre din Sa­lonic. Reprezentanţii industriei au arătat câtă importanţă prezintă pentru ţara noastră apariţia produselor române­şti — în special lemnul şi petrolul,— la un târg de mostre din SudEstul Europei S-a arătat rolul important jucat înainte de război de exportul românesc pe aceste pieţe şi perspec­tivele de a le cuceri din nou, cu u­­șoare sforțări. Târgul de mostre de la Salonic oferă cel mai potrivit prilej acest seafi. Finanţele Franţei PARIS 30. (Rădor).­­ Camera a continuat ori desbaterea proecte­­lor financiare. V. Voumer, monstrul finanţelor, a declarat că va vorbi numai despre finanţe. Ţara se poa­te baza pe hotărârea guvernului de a reprima orice fraudă fiscală. Taxa aspra operaţiunilor de bur­să, va fi pusă la punct în aşa fel în­cât să se evite producerea anei cri­ze pe piaţa Parisului Pease­mnea va fi majorat preţul tutunurilor. D­­Doumer a declarat că după ce a studiat in mod aprofundat taxa a­­supra plăţilor, prevăzută în proec­­tul guvernului, a ajuns la concluzia că trebue instituită o taxă asupra producţiei Ministrul Unanţelor crede că în curând va fi posibil să transforme impozitul pe cifra afacerilor vni/o a Jr. J*. -W rf Oi-IK. «g -tă A, i-rt

Next