Argus, ianuarie 1927 (Anul 18, nr. 4111-4133)

1927-01-14 / nr. 4182 (nr. 4119)

Anul XVIII No. 41B2 FIECARE COMERCIANT^ v.irTA kO(J®^D,N PRACA 20 - 27 Martie 1327 ABONAMENT!: ; In StrăindUrta Un an 2200 lei 6 luni 1300 v 3 luni 800 0 3 lei în tari. 6 iei în str&in&t&te BIROURILE: in Tard Un an 1000 lei 6 luni 550 ,, 3 luni 300 ORGAN ZILNIC al COMERȚULUI Fondatorii $• Pauker si H. F. Valentin 6 PAGINI­ucureşti. Strada Sărind­ar 19 — TELEFON: INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director : Grigore Gafencu 0 Tiner! 12 Ianuarie 1927 PUBLICITATEA: Concesiunea ExclusivA a Societăţei Generale de Publicitate Directori­­ Carol Schul­dar­ul S. Bargor Mr. Eugeniu Carata (fosta Karaghoorgluoki­a) Talafon 1184 0/93 91 23/09 Creditul agricol Coordonarea necesari a tuturor instituţiilor de credit pentru agricultori •I­mmmmmmmmmmmmmmm La Ministerul­­de agricultură se lucrează la alcătuirea proiectului de lege pentru crearea ,,Creditului Agricol”. Necesitatea unei mari înstitu­­ţiuni, dotată cu mijloace financia­­re puternice şi cu o­ organizaţie specială, este de mult resimţita de producătorii agricoli mari şi mici. Pe când Industria şi comerţul îşi împart aproape toate mijloa­cele financiare ale băncilor mari şi în special ale Băncii Naţionale, agricultura care are o productiu­­ne anuală de peste­­70 miliarde lei, trebue să se mulţumească cu cele câteva sute de milioane ale Cre­ditului funciar rural şî cu reescon­­tul de circa 6°0 milioane lei acor­dat Casse­ Centrale a Băncilor populare. Transformat­ în lei aur această finanţare nu atinge 25, mi­lioane lei aur, la o producţie de peste 1 şi jumătate, miliard de lei aur. înainte de război, vechiul „Cre­dit agricol“ avea el singur un pla­sament de 70 milioane lei aur.­­ Din această cauză a lipsei de credit pentru agricultori, plugarul nici nu-şi poate procura o sămân­ţă şi un plug bun, iar agricultorul mare nu-şî poate mecaniza inven­tarul şi­ nu poate face cultura pe care noua technică agricolă o cere. Această lipsă în organizaţia de credit a ţăreî noastre a fost re­cunoscută de altfel, de toată lu­mea economică românească. Consiliul de Administraţie al Băncei Naţionale a României scrie următoarele: în raportul său asupra activităţii din anul 1925 : „ţară încă agricolă, am pus la in­­demâna comerţului o instituţiune ca Banca Naţională, am pus la înde­mâna industriei o instituţiune de forţă deja crescută a Creditului In­dustrial şi nu s’a făcut acela­ lucru pentru agricultură, deşi principala ocupaţiune a locuitorilor României întregite este agricultura. Reforma Creditului Funciar Român şi trans­formarea sa în Credit Agricol s’a do­­vedit a fi insuficientă, căci formele la care sunt supuse operaţiunele sale par a f­i grecie sau vexatorii, singu­rele cauze, cari probabil au adus aşa de puţine operaţiuni ce le efectuează, cu toate sforţările frumoase ale ad­ministratorilor săi. Problema aceasta, cea mai importanta a creditului nos­tru privat, ar trebui să primească o altă soluţiune. Această soluţiune ar trebui să înglobeze întreg creditul pentru agricultorii mari şi mici, şi sub cont­­olul şi cu participarea Băn­­rii Naţionale şi a Statului să se for­meze o singură instituţiune cu mai multe despărţiri. Ea ar trebui să cu­­prindă mai întâi o despărţire pentru operaţiunile agriculturii mai mari, o­­peraţiuni ce azi se fac de Casele de împrumut Pe gaj operaţiuni ce tre­­bue să-şi primească desvoltarea fi­rească în raport cu situaţiunea valu­tară, căci este insuficient creditul maxim de 1000 lei pe hectar şi 200 mii lei de proprietate cât acordă azi aceste Case; apoi o altă despărţire de Credit Ipotecar mare şi mic pentru protejarea proprietăţii mari ce ar ră­mâne, cum şi transformarea ei in par­te in proprietate ţărănească, acolo tinde legea agrară nu şi-a putut pri­mi aplicaţiunea din cauza, multor proprietăţi neexpropriabile în virtu­­tea legii. S’ar îngloba astfel sub o singură despărţire a nouei organiza­­ţiuni şi Creditul Ipotecar mare, care azi se găseşte repartizat separat prin Societatea Creditului Rural şi Credi­tul Ipotecar mic, care azi ar trebui adunat prin Casa împroprietăririi, dar a cărui activitate este încă necunos­cută". Am făcut aceasta lungă citaţiu­­ne, pentru a arăta că chiar primul nostru institut de emisiune, orga­nismul director al creditului, e conştient de necesitatea înfiinţării un­ui credit agricol. Am făcut-o deasem­eni pentru că în rândurile de mai sus se cu­prinde şi o schiţă a organizării a­­cestui credit. Nu cunoaştem încă principiile di­rective ale noului proect, dar e evident că pentru a rezolva pro­blema ce­ se pune astăzi ministeru­lui agriculturei, trebueşte să se ţină seamă de organizaţiile sepa­rate, cari încearcă azi. In mod neîndestulător, să, satisfacă nece­sităţile financiare ale agricultura. O nouă organizaţiune trebue deci să prevadă coordonarea activităţii următoarelor instituţii: ..Societa­tea de Credit funciar, Casa Ru­rală, Casa de împrumut pe gaj, Creditul ipotecar şi Casa Centra­lă a Băncilor Populare, ea trebue să aibă în vedere şi activitatea micilor bănci din provincie, cari finanţează azi, în bună parte, pe agricultorii mari şi mijlocii. A face o abstracţiune de­­ aceste înstituţiuni şi a croia un organism cu totul izolat, ar însemna o risi­pă de forţe, o risipa de cheutoeli, cari, în ultima analiză vor fi o nouă sarcină pentru plugari. O nouă organizare trebue să reali­zeze o concentrare a instituţiilor descrise mai sus, o contopire pe cât posibil. Aceasta va fi piatra de încercare a noului proiect de le­ge. Dacă acest deziderat nu va fî realizat se va dovedi­ că preocu­parea de a se­creia noi funcţiuni a fost mai puternică, decât preocu­parea servire a producătorilor a­­gricoli. Odată această chestiune rezol­vată în mod serios se va pune ma­rea problemă: procurarea mijloa­celor financiare necesare opera­ţiunilor de credit. DR. ERNEST ENE Mesagiu! regelui Suediei BERLIN. 12 (Rador).,­­ Regele Suediei a deschis ori sesiunea par­lamentară, printr’un mesagiu care între altele subliniază progresele realizate în opera de pacificare a Europei prin intrarea în vigoare a tratatelor de la Locarno şi prin în­trarea Germaniei în Liga Naţiuni­lor PROCONSULUL! . D. general Răşcanu e o persoană foarte simpatică. Chemarea sa, in slujba Statului, nare nimic suprin­­zător. Din potrivă. Activ şi tuli, poate servi, cu folos, binele public. Se întâmplă, insă, ca o bună nu­­mire să se facă intr'un loc şi­ntro formă, amândouă, cel puţin ciu­date, D. gineral Răşcanu e numit comisar superior al Basarabii, Bu­covinei şi Cadrilaterului. Asta­ ne a­­minteşte vremile glorioase ale mai­­cei Roma, care trimitea un procon­sul in Iliria, Panonia şi Scytia, ca să fie piept barbarilor. Dar proconsulii romani ştiau, chiar în momentul numirei lor,­cari le erau atribuţiile. Proconsulul nos­­tru, căruia ii s‘au dat toate provin­ciile de Răsărit, când să puie mâna pe sceptrul puterii a văzut că sună gol. Abia acum umblă să afle cari li vor fi atribuţiile; unii prieteni, l-au asigurat că « de ajuns să ţină un respect pe d. Dori Popovici, să con­troleze pe d. Serghie Niţă şi să ţină un frâu pe comb­ag­d. Dar asta nu-i constituţional, nu e scris în nici o lege şi d. general Răş­­eanu vrea hârtie la mână. D. gene­­ral Aver­escu e, însă, prea ocupat cu activarea mersului trenurilor în gara de Nord şi mare vreme să se ocupe de soarta provinciilor dela Ră­sărit. Problema atribuţiilor, devenită acută, acum, după ce s'a făcut nu­mirea, riscă să rămână fără desle­­gare. De aceea War fi de mirare să is­bucnească un mic războiu civil în­ Me proconsul, de operite, şi vechii guvernatori orientați, de altă parte. N'ar fi de mirare să ne pomenim în­­tr­o zi că d. Răşcanu intră biruitor în Bucureşti, trecând sub Arcul de triumf dela şosea şi având legaţi la spatele automobilului său pe d-nii Dori Popovici şi Serghie Niţă. R. Viteza comercială a trenurilor de călători Direcţiunea generală a căilor fera­te a întocmit de curând o Interesan­tă dare de seamă a exploatării cft. în ultimii ani. VITEZA COMERCIALA A TRENU­RILOR Din punctul de vedere al vitezei comerciale a trenurilor situaţia sa prezentat, in ultimul an, după cum urmează : 35 3 klm. pe oră pentru trenurile exprese şi accelerate, 25,4 klm. pe oră pentru trenurile de persoane şi 15,7 klm. pe oră pentru trenurile mixte. Aceste viteze sunt mici şi se dato­­resc stărei rele a liniilor, fapt care a provocat reducerea vit­zelor uneori pe distanţe considerabile. A mai con­tribuit la înregistrarea acestor rezul­tate şi opririle prea dese ale trenu­rilor . OPRIRILE Astfel trenurile de persoane se o­­presc absolut la toate staţiile şi bal­tele, nefăcându-se nicio deosebire în­tre trenuri cu privire la separarea traficului de lungă distanţă de cel local. O examinare din acest punct de vedere al mersului de trenuri ar fi bine venită. S-ar putea alege numai unele tre­­nuri de persoane, cari circulă la ore potrivite, pentru a se opri la toate staţiunile, pe când altele ar putea circula fără nici o oprire. Economia de maşini şi personal care ar rezulta de aci nu ar fi deloc de dispreţuit, căci s-ar cifra mfca su­me importante la sfârşitul anului, pentru întreaga reţea. In ceea ce priveşte opririle prea dese vom semnala opririle la diver­sele halte, din cari unele depărtate de staţiuni mai importante numai la câte un kilometru şi jumătate. Pe întreaga reţea a cfr. avem 287 asemenea halte, dintre cari 200, la mai puţin de 3 km. depărtare de sta­ţiile mai importante. Astfel de halte avem mai ales în Ardeal şi Bucovina şi au fost parte moştenite de la fostele administraţii iar parte înfiinţat după cererea po­pulaţiei, imediat după eliberarea­­a­cestor provincii, când tendinţa gene­rală era să se satisfacă cât mai mult cererile populaţiei din terito­riile alipită Suprimarea totală a acestor halte, acum când ele au intrat în­­ obicei, este dificilă totuşi o revizuire a lor se impune. • Trenurile exprese şi accelerate au şi ele unele opriri nejustificate şi da­torite numai insistenţelor persona­giilor din localitate. Influenţa persoanelor politice joa­că în această privinţă un rol hotă­­râtor. Nou­ preşedinte al Camerei franceze PARIS 12. (Rador). — Deputa­tul socialist Fernand Bouisson, care la primul scrutin întrunise cel mai mare număr de voturi din toţi candidaţii de stânga şi rămăsese Astfel un balotaj en Maginot, candi­datul dreptei, a beneficiat la al treilea scrutin de sufragiile concen­trate ale stângei şi a fost ales pre­­şedintele Camerei. Toate ziarele, anunţând această alegere, sunt de acord in a subli­nia indiscutabilele calităţi technice ale noului preşedinte, care adesea, ca vicepreşedinte, a condus lucră­rile Camerei in mod magistral. * PARIS, 12 (Rador). —Deputa­tul socialist Fernand Bouisson a fost ales președinte al Camerei cu 284 voturi, contra 1°6 obținute de Maginot. Negocierile rnso-lettone PARIS, 12 (Rador). — Din Ri­ga se anunță că guvernul letton va începe în curând negocierile pentru încheierea unui pact de nea­gresiune cu Rusia. ——imm ♦ m­m­mmm— Inundaţii în Germania BERLIN 12. (Rador). — Ploile căzute în ultimele zile şi topirea ză­pezii din cauza timpului călduros au avut ca consecinţă inundaţii in multe regiuni din Germania. Au suferit pagube mai ales ţinutul Rhi­nului şi Silezia. Instalarea noului guvernator al Băncii Naţionale Cuvântarea noului guvernator. — Răspunsul d-lui Th. Căpitanovici Eri la orele patru Şi jumătate du­pă amiază, a avut loc şedinţa Con­siliului de administraţie al Băncii Naţionale. Cu acest prilej s’a făcut şi instalarea noului Guvernator al acestei instituţiuni d. Tiucă Bu­ri­­leanu. Au luat parte la solemnitate d.nii Th. Capitanovîci, vice guvernator, Oscar Kiriacescu, Bălănescu, Stoi­ Domnii mei, încrederea guvernului Majestăţei Sale, mă aduce în mijlocul d.vs. Nu mai sunt la vârsta când omul crede că de la el începe tot binele — şi că bunele sale Intenţiuni pot re­zolvi toate problemele. Am trăit destul ca să ştiu că ni­mic nu ne poate lumina mai bine drumul urmat în viitor, ca lumina experienţei câştigate în trecut. Timpul, care verifică, toate, axea­ză faptele pe planul lor adevărat şi cu cât perspectiva este mai întinsă, cu atât drumul parcurs, jalonat de rezultate, apare ca un fir conductor, a cărui continuitate este o garan­ţie a viitorului. De aceea, domnii mei, intrând în casa d­vs. ochii­ mei se îndreaptă mai întâiu la măreţul trecut al a­­cestei instituţiuni. Activitatea ei, de aproape o jumătate de veac, este împletită cu istoria economică şi prosperitatea statului Român în­suşi. Asupra drumului parcurs, ver­dictul istoriei este dat. Privind trecutul apropiat, se des­prinde, înconjurată de marea d­vs. competenţă şi autoritate, — figura d-lui guvernator Oromolu. Cunoaştem de mult alesele d-sale însuşiri de om şi jurist. Timpul în care, împreună cu d-vs. a luptat cu formidabilele greutăţi ale vremeî, a pus în lumină şi înaltele sale da­ruri de economist şi financiar. De aceea Domnilor, îmi dau bine seama, că sarcina mea, de a­­ în­­plini golul pe­ care l-a lăsat în mij­locul d­vs., va fi grea. Am nădejdea însă, că priceperea d.vostră, precum şi pilda marelui In­temeetor al acestui aşezământ, mă vor ajuta să-mi fac datoria» — în­treaga datorie.. Din temperament şi din convinge­re, în toate acţiunile omeneşti, pre­­ţuesc mai mult decât orice : ponde­­raţiunea, prudenţa, tradiţia şi pu­terea de organizare. cescu, Băicoianu, Gheorghiu şi Mi­mi directori, George Georgescu, G. Dobrovici şi Eremia, cenzori, Arapu, comisarul guvernului pe lângă Ban­ca Naţională şi Cristescu, secretar general. Cu ocazia prezentărei sale ca gu­vernator, d. Tilică Burileanu a ţi­nut următoarea cuvântară Unde, Domnii mei, mai mult decât tn casa d.voastă, de unde­­ pornesc pulsaţiunile economice ale ţărei, — unde aşi putea găsi : mai multă pon­deraţiune, mai iscusită prudenţă mai lungă continuitate sau mai pu­ternică organizaţiune ! Şi dacă zic tradiie, nu înţeleg scle­rozare. Trecutul d-voastră, a dovedit ■ că Banca Naţională, în formidabila ei armătură, a avut, întotdeauna e­­­­lasticitatea să se adapteze cu auto­ritate şi să servească cu putere toate nevoile vremurilor. Aceasta-i tradi­ţia, ce înţeleg să continuăm. Design», Dosurilor, că sarcina noa­­stră este grea. — foarte grea. La pri­ma vedere chiar, probleme mari, atât de mari, se ridică înaintea noastră : „ Nevoile inexorabile ale statului, ne îngreunează mişcările. II) Fluctuaţiunile valutare primej­­duesc tranzacţiunile. III) Creditul Industrial de abia s'a închegat. IV) Băncile ardelene, care se re­­zimau pe Budapesta, n’au putut încă găsi aci, tot sprijinul legitim. V) Iar Creditul Agricol este inexis­tent. Aşezământul economic al Ro­mâniei de e­i, se rezima pe două largi temelii: Banca Naţională şi Creditul Rural. Marea reformă agrară a distrus pe acesta din urmă, — iar fără credit a­­gricol, reforma agrară va fi fost o ri­sipă inconştientă. De aceea, până se va organiza, sub o formă sau alta,— şi Creditul Agricol va f una din gri­jile noastre de căpetenie. Pe lângă aceste preocupări aspre ale realităţilor brutale, nu pot uita Domnilor, că idealul în forma lui cea mai înaltă şi a avut Întotdeauna ecoul în această casă. Ne vom mân­dri şi no v­a urma nobila tradiţie, care a ajutat la isbândirea visului nostru secular. Vom sprijini cu toată hotărârea, toate ramurile de producţiune în or­­dinea importanţei şi urgenţei nevoi­lor lor. Ne vom feri de mirare, oricât de a­demenitoare aş fi era. — vom evita precipitarea, oricât de arzătoare ar fi setea de mai bune. Vom păşi chibzuit, prudent, dar cu hotărâre pe calea bătătorită a reali­­tâţei, spre a ajunge la realizări fe­cunde. Domnii mei, in acest spirit de pon­deraţiune, de prudenţă, plin de ad­­miraţie pentru tradiţia d.voastră şi hotărât a o continua, — vin in mij­locul d-voastră desbrăcat de haina politică, cu inima deschid şi plină de dragoste,­­ rugându-vă a-mi a­corda, în aceleaşi simţiminte, puter­­nicul spripn al marei d.voastră com­­petenţe, ca împreună să punem o piatră mai mult la înălţarea tem­plului in care servim. RĂSPUNSUL D-LUI TH. CAPITA­­NOVICI D. TR. CAPITANOVÎCI, vice gu­vernatorul Băncii Naţionale, « mul­ţumit In numele Consiliului de ad­ministraţie al acestei Instituţiuni d-lui Tincă Burileanu pentru fru­­moasa, sa cuvântare, adăogdnd că s‘a primit cu o mare satisfa­eţie nu­­mirea d-sale ca Guvernator. L'a încredinţat apoi de întregul concurs şi devotament al tuturor di­rectorilor şi funcţionarilor acestei instituţiuni. ■ După solemnitate Consiliul de ad­ministraţie a rezolvat lucrările cu­rente urmând ca în şedinţa ce va avea loc în cursul săptămânii vii­toare, să se examineze problemele economice şi financiare la ordinea zilei­ .­­ NOUL GUVERNATOR ŞI PRESA Dupa şedinţa consiliului de admi­nistraţie d. Tilică Burileanu a pri­mit­ pe reprezentanţii presei cărora le-a făcut următoarele comunicări : — N'aşi putea să fac acum vreo expunere a programului meu de acti­vitate, deoarece la conducerea Băncii Naţionale nu se vine ca teorii şi pro­­grame. Totuşi din cuvântarea ce am ţinut-o în faţa cisiliului de edminia frăţie, se pot vedea unele din inten­­ţiunile mele. Ceea ce vă pot spune e că cunosc şi-mi dau seama de însem­nătatea presei. Pentru rezolvarea di­feritelor probleme economice, voi face apel şi la presă. Şi acu­m, pen­tru că sunt în fruntea unei instituţii de credit, vă rog şi eu să-mi acordaţi credit, termină d. guvernator al Băn­cii Naţionale. M. BUCUR Cuvântarea noului guvernator al Băncii Naţionale .............. -----------— .'.lS!.l.l.'.'-UE...l_i!L. i.....!!Jl.lBL!S.j-J-JBBl-Bll|.l!Lig Ş tiri economice Cehoslovacia PRAGA. — Rezultă dintrton co­municat al ministerului Căilor Fe­rate, că, actualmente, căile ferate posedă 4.287 locomotive și 121.631 vagoane din care 11.555 vagoane de călători. Acest total va fi mărit, cu înce­pere dela 1927, cu 3.000 vagoane a­­partinând liniilor particulare, va­­goane care vor fi preluat© în regie de stat. Pe de altă parte, adminis­traţia căilor ferate a comandat, Pentru anul în care, 30 locomotive nou, Italia ROMA. — Balanţa comercială pe primele zece luni din 1926 indică un excedent la export de 124 mi­lioane de lire. Germania BERLIN, 12 (Rador). — Negocieri­­le pentru un tratat comercial între Franţa şi Germania, cari urmau să înceapă la 15 ianuarie, au fost a­­mânate, deoarece autorităţile ger­mane­­au terminat încă examina­rea noului tarif vamal francez, ce va servi de bază negocierilor. Se cre­da că­ acordul provizoriu dintre am­bele ţări, care expiră la 2­ Februa­rie va fi de asemenea prelungit. * BERLIN. 1. Sindicatele ferului, şi oţelului din Germania îşi men­­ţin preţurile şi condiţiile de vânza­­re anterioare pentru luna Ianuarie. Producţia va continua să fie re­dusă la 80 la sută din capacitatea totală. Perspectivele industriei fe­lului şi otelului pentru primele luni din 1927 sunt satisfăcătoare. , BERLIN. — Sindicatul german al potasei a vândut în Decembrie 1926 957.269 chintale metrice de po­tasă, faţă de 589.777 în Decembrie 1925. Totalul vânzărilor pe Primele opt luni ale exerciţiului 1925—26 (Mai-Decembrie) s'a ridicat la 6 milioane 229.350) chintale metrice de kali pur, faţă de 6.468.763 pentru aceiaş perioadă a exerciţiului pre­cedent. Cifrele respective pentru cele douăsprezece luni din 1926 şi 1925 sunt: 10.997.138 chint­­metrice faţă de 12.255.117. Franţa PARIS. —­ Casa de automobile Renaud, urmând exemplul casei Citroen, clădeşte în Anglia o uzină care va fi terminată la sfârşitul verii Statele Unite NEW-YORK. — ,,American Pe­troleum Institute“ evaluează canti­tatea de benzină consumată în Sta­­tele­ Unite, pe primele zece luni ale anului la 3.491.294.000 galloni față de 3 miliarde 042.362.000 în perioa­­da corespunzătoare a anului 1925, ceea ce reprezintă o creștere de 449.532.000 galloni, adică 14,8 la su­­tă. Consumul zilnic în cursul lunii Octombrie a fost de 12.050.000 gal. Ioni faţă de 13.328.000 galeni în Septembrie, ceea ce reprezintă o scădere de 9,8 la sută de la o lună la alta. Belgia . BRUXELLES.­­ Ministrul de finanţe a autorizat Bancă Naţio­­nală a Belgiei să facă o emisiune de 50 milioane franci în acţiuni a 1000 valoare nominală. Vechii ac­­ţionari au dreptul de a schimba o acţiune veche în două noi­ Preţul de emisiune este de 2000 franci. Subscripţia va avea loc în a doua parte a lunii ianuarie. Turti­a ANGORA, 12 (Rador). — Trei con­­sorţii străine au propus să acorde îm­prumuturi oraşului Angora şi­ altor municipalităţi din Turcia. Negocieri­­le pentru împrumutul căilor ferate continuă normal cu grupul suedez. Anglia LONDRA.— Ziarul „Times" anun­­ţă că prin tranzacţiunea care a in­tervenit din contopirea companiei de navigaţie White Star Line Limited, cu Compania regală de navigaţie Packet, din cursul lunei Noembrie s-au luat dispoziţiuni pentru lansa­rea de noi acţiuni în scop de a aco­­peri întregul capital al vechei cam­­panii. Noua emisiune de acţiuni se va ci­fra la un total de 2.500.000 lire ster­line. Acţiunile vor fi garantate de Compania regală de navigaţie şi vor fi oferite spre subscriere la paritate. Grecia ATENA. —■ Consiliul de miniş­tri s’a întrunit spre a examina si­tuaţia financiară. D. Calandaris, ministru de finanţe a citit un ra­port asupra măsurilor de luat pen­tru restaurarea echilibrului buge­tar prin reducerea cheltueliior în armată şi marină. Iugoslavia BELGRAD.­­ Uniunea econo­mică sârbă a început lucrările pre­gătitoare pentru o mare expoziţie economică, care după proectul so­cietăţii, va avea loc în 1927 la Bel­grad. Vor fi invitaţi la aceasta ex­pozanţi din Ungaria, Austria, Ceho­slovacia,­ România şi Grecia. Nu s’a hotărât încă dacă vor fi invi­tate Bulgaria şi Italia­ ■ FRONTIERELE POLONIEI Discursul rostit Duminica trecută, de d. Zaleski, ministrul de externe al Poloniei a voit sa lămurească po­litica acestui stat in cadrul Ligei Naţiunilor. Cuvintele inspirate da un profund sentiment pacific au a­­părat incăodată cat de ataşata este Polonia de instituţia din Geneva, şi câta nădejde leagă de cooperarea in­ternaţională. Exponentul politicei ex­terne poloneze a folosit nnsci acest prilej pentru a atrage atenţia gena­­rată asupra unei profunde îngrijo­­rări de care e cuprinsă opinia pu­blică a ţării sale. Atitudinea Ger­maniei­, în chestiunea frontierelor o­­rientale, dă de gândit guvernului şi poporului polonez. Unanimitatea comentariilor de pre­să, provocate de discursul d­ lui Za­leski, a arătat ecoul acestei ches­tiuni. Polona se plânge că vecinul de la Apus, prin­trio propagandă interni­să de poetul Ligei Naţiunilor, tind* la revizuirea frontierelor actuale, a­­nume la desfiinţarea coridorului po­lonez spre Baltica, la redobândirea Pomeranieî şi Sueziei, Polonia se mai plânge că, forti­ficaţiile germane la frontiera orien*­tald, cari, conform tratatului da pace, trebuiau să rămână in starea din momentul semnărel păcii, un fost considerabil dezvoltata şi to­­tărite. " 1 Aceste fortificarări sunt mndrap­­tate exclusiv contra Poloniei, ditet constitue o confirmare a intenfiitotl de revanşă ale Reichului, constată presa poloneză.­­ Nu cunoaştem încă răspunsul Ger­­maniei la acuzaţiunile prerise por­nite din Varşovia. Dar, se cunosc ■prea bine părerile Germaniei, în pri­vinţa frontierelor orientale. Germa­­ni­a a protestat neîncetat impo­tariva acestor frontiere, iar la Locanta, când i s'au cerut garanţii pentru Răsărit, aşa cum a dat pentru from­tierele din Apus, Retchul S’a măr­ginit să se angajeze că nu »a tă­cerea revizuirea tot prin războiţi, şi-a rezervat insă dreptul de a­pela la o revizuire pe ori es cale pacifică. , Dacă propaganda denunţată la ministrul de externe al Poloniei era ca scop o asemenea rezolvare, nai este mai­ puţin adevărat că înar­mările in Răsărit ţi intransigenţa manifestată in chestiunea dezarmdă­rii, refuzând mereu să se confor­meze cererilor Conferinţei Ambasa­dorilor tocmai asupra acestui punct, lasă lor tuturor temerilor. Delegata Reichului sunt acum la Paris spre a obţine de la Conferin­ţa Ambasadorilor un certificat de deplină dezarmare, in scopul supri­mării controlului militar interaliat. Alarma lansată din Varşovia va a­­trage atenţia aliaţilor asupra difi­­cultaţilor incă nem­lăturate, ce in­­grijorează pe apărătorii tratatelor in Răsărit, Ceeace probabil se ţi ur­mărește. ». B* tu dinea la legaţia romani din Varşovia WARŞOVIA 12. (Rador). — D.I Jakovaki şi d-na, ministrul Romi­­niei la Varşovia, au oferit in seara de Î1 Ianuarie un mare dinen in o­­noarea d.lui şi d-nei August Zia­lesky, ministrul Afacerilor Străine al Poloniei. La acest dinen au participat tai­­nistrul Cehoslovaciei, ministrul Finlandei, ministrul Estoniei, În­sărcinatul de afaceri al Italiei și alte personalități marcante din so­cietatea polonezi. V Criza de guvern din Germania BERLIN, 12 (Rador). — Comite­tul executiv al partidului Centru­lui a decis să ceară fractianei par­lamentare luarea unei hotărâri de Unitive față de propunerile făcute de d-rul Curtins. Membrii comitetului stau declar­­at însă cu tofte împotriva norme­­lor propuse de d-rul Curtîus la for­marea guvernului, întrucât prezin­tă obiecţiuni grave poetice, exter­­ne şi interne. D-rul Curtîus a avut astăzi o consfătuire cu reprezentanţii tutu­ror Sindic Ador cărora le-a expus programul său de politică socială­

Next