Argus, ianuarie 1927 (Anul 18, nr. 4111-4133)
1927-01-14 / nr. 4182 (nr. 4119)
Anul XVIII No. 41B2 FIECARE COMERCIANT^ v.irTA kO(J®^D,N PRACA 20 - 27 Martie 1327 ABONAMENT!: ; In StrăindUrta Un an 2200 lei 6 luni 1300 v 3 luni 800 0 3 lei în tari. 6 iei în str&in&t&te BIROURILE: in Tard Un an 1000 lei 6 luni 550 ,, 3 luni 300 ORGAN ZILNIC al COMERȚULUI Fondatorii $• Pauker si H. F. Valentin 6 PAGINIucureşti. Strada Sărindar 19 — TELEFON: INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director : Grigore Gafencu 0 Tiner! 12 Ianuarie 1927 PUBLICITATEA: Concesiunea ExclusivA a Societăţei Generale de Publicitate Directori Carol Schuldarul S. Bargor Mr. Eugeniu Carata (fosta Karaghoorgluokia) Talafon 1184 0/93 91 23/09 Creditul agricol Coordonarea necesari a tuturor instituţiilor de credit pentru agricultori •Immmmmmmmmmmmmmm La Ministerulde agricultură se lucrează la alcătuirea proiectului de lege pentru crearea ,,Creditului Agricol”. Necesitatea unei mari înstituţiuni, dotată cu mijloace financiare puternice şi cu o organizaţie specială, este de mult resimţita de producătorii agricoli mari şi mici. Pe când Industria şi comerţul îşi împart aproape toate mijloacele financiare ale băncilor mari şi în special ale Băncii Naţionale, agricultura care are o productiune anuală de peste70 miliarde lei, trebue să se mulţumească cu cele câteva sute de milioane ale Creditului funciar rural şî cu reescontul de circa 6°0 milioane lei acordat Casse Centrale a Băncilor populare. Transformat în lei aur această finanţare nu atinge 25, milioane lei aur, la o producţie de peste 1 şi jumătate, miliard de lei aur. înainte de război, vechiul „Credit agricol“ avea el singur un plasament de 70 milioane lei aur. Din această cauză a lipsei de credit pentru agricultori, plugarul nici nu-şi poate procura o sămânţă şi un plug bun, iar agricultorul mare nu-şî poate mecaniza inventarul şi nu poate face cultura pe care noua technică agricolă o cere. Această lipsă în organizaţia de credit a ţăreî noastre a fost recunoscută de altfel, de toată lumea economică românească. Consiliul de Administraţie al Băncei Naţionale a României scrie următoarele: în raportul său asupra activităţii din anul 1925 : „ţară încă agricolă, am pus la indemâna comerţului o instituţiune ca Banca Naţională, am pus la îndemâna industriei o instituţiune de forţă deja crescută a Creditului Industrial şi nu s’a făcut acela lucru pentru agricultură, deşi principala ocupaţiune a locuitorilor României întregite este agricultura. Reforma Creditului Funciar Român şi transformarea sa în Credit Agricol s’a dovedit a fi insuficientă, căci formele la care sunt supuse operaţiunele sale par a fi grecie sau vexatorii, singurele cauze, cari probabil au adus aşa de puţine operaţiuni ce le efectuează, cu toate sforţările frumoase ale administratorilor săi. Problema aceasta, cea mai importanta a creditului nostru privat, ar trebui să primească o altă soluţiune. Această soluţiune ar trebui să înglobeze întreg creditul pentru agricultorii mari şi mici, şi sub contolul şi cu participarea Bănrii Naţionale şi a Statului să se formeze o singură instituţiune cu mai multe despărţiri. Ea ar trebui să cuprindă mai întâi o despărţire pentru operaţiunile agriculturii mai mari, operaţiuni ce azi se fac de Casele de împrumut Pe gaj operaţiuni ce trebue să-şi primească desvoltarea firească în raport cu situaţiunea valutară, căci este insuficient creditul maxim de 1000 lei pe hectar şi 200 mii lei de proprietate cât acordă azi aceste Case; apoi o altă despărţire de Credit Ipotecar mare şi mic pentru protejarea proprietăţii mari ce ar rămâne, cum şi transformarea ei in parte in proprietate ţărănească, acolo tinde legea agrară nu şi-a putut primi aplicaţiunea din cauza, multor proprietăţi neexpropriabile în virtutea legii. S’ar îngloba astfel sub o singură despărţire a nouei organizaţiuni şi Creditul Ipotecar mare, care azi se găseşte repartizat separat prin Societatea Creditului Rural şi Creditul Ipotecar mic, care azi ar trebui adunat prin Casa împroprietăririi, dar a cărui activitate este încă necunoscută". Am făcut aceasta lungă citaţiune, pentru a arăta că chiar primul nostru institut de emisiune, organismul director al creditului, e conştient de necesitatea înfiinţării unui credit agricol. Am făcut-o deasemeni pentru că în rândurile de mai sus se cuprinde şi o schiţă a organizării acestui credit. Nu cunoaştem încă principiile directive ale noului proect, dar e evident că pentru a rezolva problema ce se pune astăzi ministerului agriculturei, trebueşte să se ţină seamă de organizaţiile separate, cari încearcă azi. In mod neîndestulător, să, satisfacă necesităţile financiare ale agricultura. O nouă organizaţiune trebue deci să prevadă coordonarea activităţii următoarelor instituţii: ..Societatea de Credit funciar, Casa Rurală, Casa de împrumut pe gaj, Creditul ipotecar şi Casa Centrală a Băncilor Populare, ea trebue să aibă în vedere şi activitatea micilor bănci din provincie, cari finanţează azi, în bună parte, pe agricultorii mari şi mijlocii. A face o abstracţiune de aceste înstituţiuni şi a croia un organism cu totul izolat, ar însemna o risipă de forţe, o risipa de cheutoeli, cari, în ultima analiză vor fi o nouă sarcină pentru plugari. O nouă organizare trebue să realizeze o concentrare a instituţiilor descrise mai sus, o contopire pe cât posibil. Aceasta va fi piatra de încercare a noului proiect de lege. Dacă acest deziderat nu va fî realizat se va dovedi că preocuparea de a secreia noi funcţiuni a fost mai puternică, decât preocuparea servire a producătorilor agricoli. Odată această chestiune rezolvată în mod serios se va pune marea problemă: procurarea mijloacelor financiare necesare operaţiunilor de credit. DR. ERNEST ENE Mesagiu! regelui Suediei BERLIN. 12 (Rador)., Regele Suediei a deschis ori sesiunea parlamentară, printr’un mesagiu care între altele subliniază progresele realizate în opera de pacificare a Europei prin intrarea în vigoare a tratatelor de la Locarno şi prin întrarea Germaniei în Liga Naţiunilor PROCONSULUL! . D. general Răşcanu e o persoană foarte simpatică. Chemarea sa, in slujba Statului, nare nimic suprinzător. Din potrivă. Activ şi tuli, poate servi, cu folos, binele public. Se întâmplă, insă, ca o bună numire să se facă intr'un loc şintro formă, amândouă, cel puţin ciudate, D. gineral Răşcanu e numit comisar superior al Basarabii, Bucovinei şi Cadrilaterului. Asta ne aminteşte vremile glorioase ale maicei Roma, care trimitea un proconsul in Iliria, Panonia şi Scytia, ca să fie piept barbarilor. Dar proconsulii romani ştiau, chiar în momentul numirei lor,cari le erau atribuţiile. Proconsulul nostru, căruia ii s‘au dat toate provinciile de Răsărit, când să puie mâna pe sceptrul puterii a văzut că sună gol. Abia acum umblă să afle cari li vor fi atribuţiile; unii prieteni, l-au asigurat că « de ajuns să ţină un respect pe d. Dori Popovici, să controleze pe d. Serghie Niţă şi să ţină un frâu pe combagd. Dar asta nu-i constituţional, nu e scris în nici o lege şi d. general Răşeanu vrea hârtie la mână. D. general Averescu e, însă, prea ocupat cu activarea mersului trenurilor în gara de Nord şi mare vreme să se ocupe de soarta provinciilor dela Răsărit. Problema atribuţiilor, devenită acută, acum, după ce s'a făcut numirea, riscă să rămână fără deslegare. De aceea War fi de mirare să isbucnească un mic războiu civil în Me proconsul, de operite, şi vechii guvernatori orientați, de altă parte. N'ar fi de mirare să ne pomenim întro zi că d. Răşcanu intră biruitor în Bucureşti, trecând sub Arcul de triumf dela şosea şi având legaţi la spatele automobilului său pe d-nii Dori Popovici şi Serghie Niţă. R. Viteza comercială a trenurilor de călători Direcţiunea generală a căilor ferate a întocmit de curând o Interesantă dare de seamă a exploatării cft. în ultimii ani. VITEZA COMERCIALA A TRENURILOR Din punctul de vedere al vitezei comerciale a trenurilor situaţia sa prezentat, in ultimul an, după cum urmează : 35 3 klm. pe oră pentru trenurile exprese şi accelerate, 25,4 klm. pe oră pentru trenurile de persoane şi 15,7 klm. pe oră pentru trenurile mixte. Aceste viteze sunt mici şi se datoresc stărei rele a liniilor, fapt care a provocat reducerea vitzelor uneori pe distanţe considerabile. A mai contribuit la înregistrarea acestor rezultate şi opririle prea dese ale trenurilor . OPRIRILE Astfel trenurile de persoane se opresc absolut la toate staţiile şi baltele, nefăcându-se nicio deosebire între trenuri cu privire la separarea traficului de lungă distanţă de cel local. O examinare din acest punct de vedere al mersului de trenuri ar fi bine venită. S-ar putea alege numai unele trenuri de persoane, cari circulă la ore potrivite, pentru a se opri la toate staţiunile, pe când altele ar putea circula fără nici o oprire. Economia de maşini şi personal care ar rezulta de aci nu ar fi deloc de dispreţuit, căci s-ar cifra mfca sume importante la sfârşitul anului, pentru întreaga reţea. In ceea ce priveşte opririle prea dese vom semnala opririle la diversele halte, din cari unele depărtate de staţiuni mai importante numai la câte un kilometru şi jumătate. Pe întreaga reţea a cfr. avem 287 asemenea halte, dintre cari 200, la mai puţin de 3 km. depărtare de staţiile mai importante. Astfel de halte avem mai ales în Ardeal şi Bucovina şi au fost parte moştenite de la fostele administraţii iar parte înfiinţat după cererea populaţiei, imediat după eliberareaacestor provincii, când tendinţa generală era să se satisfacă cât mai mult cererile populaţiei din teritoriile alipită Suprimarea totală a acestor halte, acum când ele au intrat în obicei, este dificilă totuşi o revizuire a lor se impune. • Trenurile exprese şi accelerate au şi ele unele opriri nejustificate şi datorite numai insistenţelor personagiilor din localitate. Influenţa persoanelor politice joacă în această privinţă un rol hotărâtor. Nou preşedinte al Camerei franceze PARIS 12. (Rador). — Deputatul socialist Fernand Bouisson, care la primul scrutin întrunise cel mai mare număr de voturi din toţi candidaţii de stânga şi rămăsese Astfel un balotaj en Maginot, candidatul dreptei, a beneficiat la al treilea scrutin de sufragiile concentrate ale stângei şi a fost ales preşedintele Camerei. Toate ziarele, anunţând această alegere, sunt de acord in a sublinia indiscutabilele calităţi technice ale noului preşedinte, care adesea, ca vicepreşedinte, a condus lucrările Camerei in mod magistral. * PARIS, 12 (Rador). —Deputatul socialist Fernand Bouisson a fost ales președinte al Camerei cu 284 voturi, contra 1°6 obținute de Maginot. Negocierile rnso-lettone PARIS, 12 (Rador). — Din Riga se anunță că guvernul letton va începe în curând negocierile pentru încheierea unui pact de neagresiune cu Rusia. ——imm ♦ mmmmm— Inundaţii în Germania BERLIN 12. (Rador). — Ploile căzute în ultimele zile şi topirea zăpezii din cauza timpului călduros au avut ca consecinţă inundaţii in multe regiuni din Germania. Au suferit pagube mai ales ţinutul Rhinului şi Silezia. Instalarea noului guvernator al Băncii Naţionale Cuvântarea noului guvernator. — Răspunsul d-lui Th. Căpitanovici Eri la orele patru Şi jumătate după amiază, a avut loc şedinţa Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale. Cu acest prilej s’a făcut şi instalarea noului Guvernator al acestei instituţiuni d. Tiucă Burileanu. Au luat parte la solemnitate d.nii Th. Capitanovîci, vice guvernator, Oscar Kiriacescu, Bălănescu, Stoi Domnii mei, încrederea guvernului Majestăţei Sale, mă aduce în mijlocul d.vs. Nu mai sunt la vârsta când omul crede că de la el începe tot binele — şi că bunele sale Intenţiuni pot rezolvi toate problemele. Am trăit destul ca să ştiu că nimic nu ne poate lumina mai bine drumul urmat în viitor, ca lumina experienţei câştigate în trecut. Timpul, care verifică, toate, axează faptele pe planul lor adevărat şi cu cât perspectiva este mai întinsă, cu atât drumul parcurs, jalonat de rezultate, apare ca un fir conductor, a cărui continuitate este o garanţie a viitorului. De aceea, domnii mei, intrând în casa dvs. ochii mei se îndreaptă mai întâiu la măreţul trecut al acestei instituţiuni. Activitatea ei, de aproape o jumătate de veac, este împletită cu istoria economică şi prosperitatea statului Român însuşi. Asupra drumului parcurs, verdictul istoriei este dat. Privind trecutul apropiat, se desprinde, înconjurată de marea dvs. competenţă şi autoritate, — figura d-lui guvernator Oromolu. Cunoaştem de mult alesele d-sale însuşiri de om şi jurist. Timpul în care, împreună cu d-vs. a luptat cu formidabilele greutăţi ale vremeî, a pus în lumină şi înaltele sale daruri de economist şi financiar. De aceea Domnilor, îmi dau bine seama, că sarcina mea, de a înplini golul pe care l-a lăsat în mijlocul dvs., va fi grea. Am nădejdea însă, că priceperea d.vostră, precum şi pilda marelui Intemeetor al acestui aşezământ, mă vor ajuta să-mi fac datoria» — întreaga datorie.. Din temperament şi din convingere, în toate acţiunile omeneşti, preţuesc mai mult decât orice : ponderaţiunea, prudenţa, tradiţia şi puterea de organizare. cescu, Băicoianu, Gheorghiu şi Mimi directori, George Georgescu, G. Dobrovici şi Eremia, cenzori, Arapu, comisarul guvernului pe lângă Banca Naţională şi Cristescu, secretar general. Cu ocazia prezentărei sale ca guvernator, d. Tilică Burileanu a ţinut următoarea cuvântară Unde, Domnii mei, mai mult decât tn casa d.voastă, de unde pornesc pulsaţiunile economice ale ţărei, — unde aşi putea găsi : mai multă ponderaţiune, mai iscusită prudenţă mai lungă continuitate sau mai puternică organizaţiune ! Şi dacă zic tradiie, nu înţeleg sclerozare. Trecutul d-voastră, a dovedit ■ că Banca Naţională, în formidabila ei armătură, a avut, întotdeauna elasticitatea să se adapteze cu autoritate şi să servească cu putere toate nevoile vremurilor. Aceasta-i tradiţia, ce înţeleg să continuăm. Design», Dosurilor, că sarcina noastră este grea. — foarte grea. La prima vedere chiar, probleme mari, atât de mari, se ridică înaintea noastră : „ Nevoile inexorabile ale statului, ne îngreunează mişcările. II) Fluctuaţiunile valutare primejduesc tranzacţiunile. III) Creditul Industrial de abia s'a închegat. IV) Băncile ardelene, care se rezimau pe Budapesta, n’au putut încă găsi aci, tot sprijinul legitim. V) Iar Creditul Agricol este inexistent. Aşezământul economic al României de ei, se rezima pe două largi temelii: Banca Naţională şi Creditul Rural. Marea reformă agrară a distrus pe acesta din urmă, — iar fără credit agricol, reforma agrară va fi fost o risipă inconştientă. De aceea, până se va organiza, sub o formă sau alta,— şi Creditul Agricol va f una din grijile noastre de căpetenie. Pe lângă aceste preocupări aspre ale realităţilor brutale, nu pot uita Domnilor, că idealul în forma lui cea mai înaltă şi a avut Întotdeauna ecoul în această casă. Ne vom mândri şi no va urma nobila tradiţie, care a ajutat la isbândirea visului nostru secular. Vom sprijini cu toată hotărârea, toate ramurile de producţiune în ordinea importanţei şi urgenţei nevoilor lor. Ne vom feri de mirare, oricât de ademenitoare aş fi era. — vom evita precipitarea, oricât de arzătoare ar fi setea de mai bune. Vom păşi chibzuit, prudent, dar cu hotărâre pe calea bătătorită a realitâţei, spre a ajunge la realizări fecunde. Domnii mei, in acest spirit de ponderaţiune, de prudenţă, plin de admiraţie pentru tradiţia d.voastră şi hotărât a o continua, — vin in mijlocul d-voastră desbrăcat de haina politică, cu inima deschid şi plină de dragoste, rugându-vă a-mi acorda, în aceleaşi simţiminte, puternicul spripn al marei d.voastră competenţe, ca împreună să punem o piatră mai mult la înălţarea templului in care servim. RĂSPUNSUL D-LUI TH. CAPITANOVICI D. TR. CAPITANOVÎCI, vice guvernatorul Băncii Naţionale, « mulţumit In numele Consiliului de administraţie al acestei Instituţiuni d-lui Tincă Burileanu pentru frumoasa, sa cuvântare, adăogdnd că s‘a primit cu o mare satisfaeţie numirea d-sale ca Guvernator. L'a încredinţat apoi de întregul concurs şi devotament al tuturor directorilor şi funcţionarilor acestei instituţiuni. ■ După solemnitate Consiliul de administraţie a rezolvat lucrările curente urmând ca în şedinţa ce va avea loc în cursul săptămânii viitoare, să se examineze problemele economice şi financiare la ordinea zilei . NOUL GUVERNATOR ŞI PRESA Dupa şedinţa consiliului de administraţie d. Tilică Burileanu a primit pe reprezentanţii presei cărora le-a făcut următoarele comunicări : — N'aşi putea să fac acum vreo expunere a programului meu de activitate, deoarece la conducerea Băncii Naţionale nu se vine ca teorii şi programe. Totuşi din cuvântarea ce am ţinut-o în faţa cisiliului de edminia frăţie, se pot vedea unele din intenţiunile mele. Ceea ce vă pot spune e că cunosc şi-mi dau seama de însemnătatea presei. Pentru rezolvarea diferitelor probleme economice, voi face apel şi la presă. Şi acum, pentru că sunt în fruntea unei instituţii de credit, vă rog şi eu să-mi acordaţi credit, termină d. guvernator al Băncii Naţionale. M. BUCUR Cuvântarea noului guvernator al Băncii Naţionale .............. -----------— .'.lS!.l.l.'.'-UE...l_i!L. i.....!!Jl.lBL!S.j-J-JBBl-Bll|.l!Lig Ş tiri economice Cehoslovacia PRAGA. — Rezultă dintrton comunicat al ministerului Căilor Ferate, că, actualmente, căile ferate posedă 4.287 locomotive și 121.631 vagoane din care 11.555 vagoane de călători. Acest total va fi mărit, cu începere dela 1927, cu 3.000 vagoane apartinând liniilor particulare, vagoane care vor fi preluat© în regie de stat. Pe de altă parte, administraţia căilor ferate a comandat, Pentru anul în care, 30 locomotive nou, Italia ROMA. — Balanţa comercială pe primele zece luni din 1926 indică un excedent la export de 124 milioane de lire. Germania BERLIN, 12 (Rador). — Negocierile pentru un tratat comercial între Franţa şi Germania, cari urmau să înceapă la 15 ianuarie, au fost amânate, deoarece autorităţile germaneau terminat încă examinarea noului tarif vamal francez, ce va servi de bază negocierilor. Se creda că acordul provizoriu dintre ambele ţări, care expiră la 2 Februarie va fi de asemenea prelungit. * BERLIN. 1. Sindicatele ferului, şi oţelului din Germania îşi menţin preţurile şi condiţiile de vânzare anterioare pentru luna Ianuarie. Producţia va continua să fie redusă la 80 la sută din capacitatea totală. Perspectivele industriei felului şi otelului pentru primele luni din 1927 sunt satisfăcătoare. , BERLIN. — Sindicatul german al potasei a vândut în Decembrie 1926 957.269 chintale metrice de potasă, faţă de 589.777 în Decembrie 1925. Totalul vânzărilor pe Primele opt luni ale exerciţiului 1925—26 (Mai-Decembrie) s'a ridicat la 6 milioane 229.350) chintale metrice de kali pur, faţă de 6.468.763 pentru aceiaş perioadă a exerciţiului precedent. Cifrele respective pentru cele douăsprezece luni din 1926 şi 1925 sunt: 10.997.138 chintmetrice faţă de 12.255.117. Franţa PARIS. — Casa de automobile Renaud, urmând exemplul casei Citroen, clădeşte în Anglia o uzină care va fi terminată la sfârşitul verii Statele Unite NEW-YORK. — ,,American Petroleum Institute“ evaluează cantitatea de benzină consumată în Statele Unite, pe primele zece luni ale anului la 3.491.294.000 galloni față de 3 miliarde 042.362.000 în perioada corespunzătoare a anului 1925, ceea ce reprezintă o creștere de 449.532.000 galloni, adică 14,8 la sută. Consumul zilnic în cursul lunii Octombrie a fost de 12.050.000 gal. Ioni faţă de 13.328.000 galeni în Septembrie, ceea ce reprezintă o scădere de 9,8 la sută de la o lună la alta. Belgia . BRUXELLES. Ministrul de finanţe a autorizat Bancă Naţională a Belgiei să facă o emisiune de 50 milioane franci în acţiuni a 1000 valoare nominală. Vechii acţionari au dreptul de a schimba o acţiune veche în două noi Preţul de emisiune este de 2000 franci. Subscripţia va avea loc în a doua parte a lunii ianuarie. Turtia ANGORA, 12 (Rador). — Trei consorţii străine au propus să acorde împrumuturi oraşului Angora şi altor municipalităţi din Turcia. Negocierile pentru împrumutul căilor ferate continuă normal cu grupul suedez. Anglia LONDRA.— Ziarul „Times" anunţă că prin tranzacţiunea care a intervenit din contopirea companiei de navigaţie White Star Line Limited, cu Compania regală de navigaţie Packet, din cursul lunei Noembrie s-au luat dispoziţiuni pentru lansarea de noi acţiuni în scop de a acoperi întregul capital al vechei campanii. Noua emisiune de acţiuni se va cifra la un total de 2.500.000 lire sterline. Acţiunile vor fi garantate de Compania regală de navigaţie şi vor fi oferite spre subscriere la paritate. Grecia ATENA. —■ Consiliul de miniştri s’a întrunit spre a examina situaţia financiară. D. Calandaris, ministru de finanţe a citit un raport asupra măsurilor de luat pentru restaurarea echilibrului bugetar prin reducerea cheltueliior în armată şi marină. Iugoslavia BELGRAD. Uniunea economică sârbă a început lucrările pregătitoare pentru o mare expoziţie economică, care după proectul societăţii, va avea loc în 1927 la Belgrad. Vor fi invitaţi la aceasta expozanţi din Ungaria, Austria, Cehoslovacia, România şi Grecia. Nu s’a hotărât încă dacă vor fi invitate Bulgaria şi Italia ■ FRONTIERELE POLONIEI Discursul rostit Duminica trecută, de d. Zaleski, ministrul de externe al Poloniei a voit sa lămurească politica acestui stat in cadrul Ligei Naţiunilor. Cuvintele inspirate da un profund sentiment pacific au apărat incăodată cat de ataşata este Polonia de instituţia din Geneva, şi câta nădejde leagă de cooperarea internaţională. Exponentul politicei externe poloneze a folosit nnsci acest prilej pentru a atrage atenţia genarată asupra unei profunde îngrijorări de care e cuprinsă opinia publică a ţării sale. Atitudinea Germaniei, în chestiunea frontierelor orientale, dă de gândit guvernului şi poporului polonez. Unanimitatea comentariilor de presă, provocate de discursul d lui Zaleski, a arătat ecoul acestei chestiuni. Polona se plânge că vecinul de la Apus, printrio propagandă internisă de poetul Ligei Naţiunilor, tind* la revizuirea frontierelor actuale, anume la desfiinţarea coridorului polonez spre Baltica, la redobândirea Pomeranieî şi Sueziei, Polonia se mai plânge că, fortificaţiile germane la frontiera orien*tald, cari, conform tratatului da pace, trebuiau să rămână in starea din momentul semnărel păcii, un fost considerabil dezvoltata şi totărite. " 1 Aceste fortificarări sunt mndraptate exclusiv contra Poloniei, ditet constitue o confirmare a intenfiitotl de revanşă ale Reichului, constată presa poloneză. Nu cunoaştem încă răspunsul Germaniei la acuzaţiunile prerise pornite din Varşovia. Dar, se cunosc ■prea bine părerile Germaniei, în privinţa frontierelor orientale. Germania a protestat neîncetat impotariva acestor frontiere, iar la Locanta, când i s'au cerut garanţii pentru Răsărit, aşa cum a dat pentru fromtierele din Apus, Retchul S’a mărginit să se angajeze că nu »a tăcerea revizuirea tot prin războiţi, şi-a rezervat insă dreptul de apela la o revizuire pe ori es cale pacifică. , Dacă propaganda denunţată la ministrul de externe al Poloniei era ca scop o asemenea rezolvare, nai este mai puţin adevărat că înarmările in Răsărit ţi intransigenţa manifestată in chestiunea dezarmdării, refuzând mereu să se conformeze cererilor Conferinţei Ambasadorilor tocmai asupra acestui punct, lasă lor tuturor temerilor. Delegata Reichului sunt acum la Paris spre a obţine de la Conferinţa Ambasadorilor un certificat de deplină dezarmare, in scopul suprimării controlului militar interaliat. Alarma lansată din Varşovia va atrage atenţia aliaţilor asupra dificultaţilor incă nemlăturate, ce ingrijorează pe apărătorii tratatelor in Răsărit, Ceeace probabil se ţi urmărește. ». B* tu dinea la legaţia romani din Varşovia WARŞOVIA 12. (Rador). — D.I Jakovaki şi d-na, ministrul Rominiei la Varşovia, au oferit in seara de Î1 Ianuarie un mare dinen in onoarea d.lui şi d-nei August Zialesky, ministrul Afacerilor Străine al Poloniei. La acest dinen au participat tainistrul Cehoslovaciei, ministrul Finlandei, ministrul Estoniei, Însărcinatul de afaceri al Italiei și alte personalități marcante din societatea polonezi. V Criza de guvern din Germania BERLIN, 12 (Rador). — Comitetul executiv al partidului Centrului a decis să ceară fractianei parlamentare luarea unei hotărâri de Unitive față de propunerile făcute de d-rul Curtins. Membrii comitetului stau declarat însă cu tofte împotriva normelor propuse de d-rul Curtîus la formarea guvernului, întrucât prezintă obiecţiuni grave poetice, externe şi interne. D-rul Curtîus a avut astăzi o consfătuire cu reprezentanţii tuturor Sindic Ador cărora le-a expus programul său de politică socială