Argus, aprilie 1927 (Anul 18, nr. 4184-4207)
1927-04-01 / nr. 4184
Lucrările comisiei consultative a Societăţii Naţiunilor ce ne spune (1. ing. Gh. Popescu, delegatul României D. Gh. Popescu vice-preşedinte al comsiunei consultativa şi technica de comunicaţiuni şi transit de pe lângă Societatea Naţiunilor, întors dela Geneva unde a luat parte la a zecea sesiune plenară a acestei comziuni ne-a dat următoarele desluşiri asupra lucrărilor Societăţi Naţiunilor în chestiunile privitoare la tranzit şi transporturi — „Nu este greu de constatat că Societatea Naţiunilor merge cu paşi repezi către Înfăptuirea marelor probleme cari decurg din principiile enunţate în pactul ei de constituire. Toate aceste principii conduc la găsirea mijloacelor necesare pentru a împiedica reproducerea cataclismelor cari au tulburat omenirea în ultimul timp, la îndrumarea popoarelor către o viaţă economică uşoară, în fine la împărţirea lor prin strângerea legăturilor economice internaţionale. Consiliul Societăţii Nebunilor cercetează în linii generale diferitele probleme ce comportă chestiunile de rezolvat, emitendeile din destrămarea cărora vor ieşi mijloacele de care am vorbit mai sus, iar diferitele ei organisme ajutătoare se pun pe lucru prin specialiştii de cari dispun, studiază, şi cercetează de aproape problemele spre a ajunge la hotărâri practice pentru valorificarea şi aplicarea mijloacelor ce rezultă din studiul chestiunilor ce i se trimit de către consiliu. LUCRĂRILE COMISIEI DE TRANSIT Unul din organismele importante ale Societăţei Nţiunilor este aşa numita Comisiune Consultativă şi technică de comunicaţiuni şi tranzit care se ocupă cu chestiunile atât de complexe ale transporturilor şi comunicaţiilor pe căile ferate, navigabile, aeriene rutiere sau cele transmise prin orice alte căii ca cele telegrafice radio-telegrafice, telefonice precum şi studiul producerei şi transportului energiilor rezultate din exploatarea diferitelor mijloace de producţiune. Enumearea numai a câtorva din chestiunile pe cari trebuie să le examineze şi să le soluţioneze această Comisiune arată cât de utilă şi cât de multă activitate trebuie să desvolte acest organ. Acum în urmă această comisiune s'a întrunit In a zecea ei sesiune pre nord la Geneva, având a rezolva şi pune pe teren practic chestiuni cari duc la înfăptuirea ţelului urmărit de Societatea Naţiunilor, piste destui să enumerăm numai câteva din aceste chestiuni pentru a se putea vedea că deja teorii, Societatea Naţiunilor trece efectiv la fapte. Aşa fiind închipuindu- şi eventualitatea unui conflict între două ţări, conflict care ar conduce la un război, în scopul de a se împiedica o asemenea catastrofă. Comisiunea consultativă a indicat mijloace ca membrii consiliului să fie puşi machiat în cunoştinţă şi să aibe posibilitatea de a comunica între ei fie de a se întruni pe calea cea mai rapidă. O CONVENŢIE INTERNAŢIONALA S’a propua aşa dar ca toate statele să se angajeze prjsitr’o cftavenţiTine că vor pune la dispoziţiunea membrilor consiliului sau a secretarilor generali mijloacele cele mai rapide pe toate căile de comunicare spre a se putea deplasa fie la sediul societăţii, fie chiar la punctul unde conflictul s’a produs. In consecintă, s’a propus înfintarea unui post de rădic la Geneva la dispositiunea Societăţii Naţiunilor precum şi înfiinţarea unui aerodrom pentru eventualitatea utlilizării căiei aeriene. Prin îmbunătăţirea reţelelor telefonice la lungi distanţe între state şi prin aplicarea măsurilor de mai sus, ne închipuim de câtă utilitate va fi pentru consiliul Societăţii Naţiunilor de a interveni şi opri la timp pe statul agresor de a deslânjui un război cu consecinţe neprevăzute. In altă ordine de idei, comisiunea a propus în urma unor studii aprofundate, crearea unui centru de documentări pe lângă Soc. Naţiunilor, căruia toate statele să fie obligate a-i transmite date statistice cu privire la mişcarea pe diferitele căi de comunicaţie, legi, documente statistice, tarife, mişcarea sau traficul mărfurilor, importaţiuni, exportaţiuni etc. etc. Ne închipuim cât de util ar fi pentru omenirea întreagă, atunci când se va dispune de un asemenea centru de documentare mondială care va permite, oricui va voi să intre in relaţiuni economice cu o ţară, să studieze mai dinaninte situaţiunea economică a acelei ţări. Resolvirea acestei chestiuni conduce ipso facto la strângerea relaţiunilor dintre popoare, la cunoaşterea lor mai de aproape, în fine la înfăptuirea principiilor de cari am vorbit mai sus. CONVOCAREA UNEI CONFERINŢE Chestiuni de alt ordin, în legătură cu aceiaş scopi au fost studiate şi vor fi supuse examenului unei conferinţe între state care se vor convoca în luna August la Geneva, pentru ca prin adoptarea convenţiunilor internaționale pregătite, toate statele să procedeze la punerea în executare a acestor măsuri. utarea generală a societăţei comunale a Tramelor Bucureşti Duminică, 27 Martie, a avut loc Adunarea generală a S. T. B-ului, sub presidenţia d-lui C. G. Dissescu. După cum arată raportul, Societatea a construit în 1926 9326 kilometrii linii duble cea ce, împreună cu legăturile pe cheu cari se vor construi în primăvara 1927, va constitui o reţea de 40 kilometri cale electrică dublă. S’a început în 1926, construcţia unui nou deposit pe şoseaua Bonaparte şi s’au mărit altele- 55 vagoane electrice noi vor sosi în curând, astfel că societatea va avea un parc de 177 vagoane-motoare şi 147 remorce total 324 vagoane electrice. Pentru tracţiunea animală, mai sunt 134 vagoane. Numărul călătorilor transportabili în 1926, în afară de abonaţi, a fost de 87 milioane. D. DEMETRESCU e nemulţumit de micimea dividendului. Cere să se atribue acţionarilor acţiuni noi până la echivalenţa cu capitalul primitiv aur. D. FRUNZESCU arată că condiţiunile oneroase pentru acţionari derivă din contractul cu Primăria. Aceasta încasează 28 milioane pe an şi acţionarii numai 5 milioane. Cu banii noştri Primăria îşi drege finanţele ei. Propune ca adunarea să nu aprobe repartiţia beneficiului. Există mijloace legale, ca noi, acţionarii să ne apărăm drepturile. D. MINCU aminteşte că pretutindeni tramvaiurile o duc rău şi Statele le subvenţionează. Noi mai avem 26 kilometri de electrificat şi fiecare kilometru costă 20 milioane. Primăria ia din câştig numai 12 milioane însă mai percepe o taxă de 25 bani de bilet. E dreptul ei. D. MALTOPOL: Trebue să rugăm pe consilier să intervină pe lângă Primărie. In numeroase oraşe străine, Primăria mai vine în ajutorul Societăţilor de tramvai, la noi, la tot. Din taxa de 25 bani ea realizează 10 milioane pe spinarea noastră. Trebue modificată legea. D. general NICOLEANU, delegatul Primăriei. A fost învinuită Primăria că are parte egală la câştig deşi n’a vărsat toată partea ei de capital. Să nu se uite că Primăria a moştenit dela Societatea belgiană un material pe care l’a trecut S. T. B.-ului. VOCI: Cu plată. D. general NICOLEANU: Cu o anumită plată. Atunci când Societatea a cerut urcarea tarifului Primăria a instituit şi ea taxa de 25 bani. N’a luat nimic dela acţionari. D. NICULESCU-RIETZ: In fiecare an auzim aceleaşi învinuiri reciproce. Primăria pune înainte dreptul ei regalian, acţionarii se plâng că iau 1 franc aur ca dividend. Greşala a fost că s’a refuzat Societăţii la timp urcarea tarifului s’a făcut atunci politică demagitică, în interval leul a scăzut ; electrificarea a devenit scumpă. D. DISSESCU: Acţionarul capcere aci o rentă aur la capitalul vărsat, nu vrea să ţină seama de revoluţiunea pricinuită de război Dacă am face bilanţ aur s’ar vedea că mai toate Societăţile nu pot plăti mai mult ca 1 sau 2 la sută. Voiţi să facem proces Primăriei pentru taxa de 25 bani? Eu sunt contra. D. BADESCU, director general: Tariful nostru actual este inferior celui antebelic. In schimb, materialele ne costă 60 până la 70 ori mai scump ca înaintea războiului. Din cauză că nu s’au urcat tarifele la timp, societăţile de tramvai din New-York şi din Geneva au dat faliment. Discuţia e închisă. Se aprobă bilanţul, consilierii şi cenzorii eştii la sorţi sunt realeşi. Alergările de la Floreasca Azi are loc la hipodromul Floreasca al treilea meeting din stagiunea de primăvară. Iată pronosticurile noastre pentru aceste alergări: PR. TEI : Gândul Meu,, Galilei. PR. CRANGAŞI : Cocheta, Doping. PR. LUNCA , Gr. Marghiloman, Maitea PR. DUDENÎI : Puică Mică, Balmoral PR. COCIOC : Ysly, Fără Sfanț. SăptămânaCooperatiei die Or. Mladenatas.J^I fl Hggrorm-T_ * Cooperativele de p°soari. - Cercetări monografice în domeniul cooperaţiei române, - Romi organizaţiilor cooperative in comerţul internaţional a! produselor agricole Se discută în parlamentul nostru proectul de lege al d-lui ministru Garofii, referitor la regimul pescarriy. Am mai arătat aci că proectul înţelege să sprijinească organizaţiile cooperative ale pescarilor vânători şi arătam lipsuri din acest punct de vedere ale textului depus în parlament. Spuneam atunci, că într’un regim de libertate şi de organizare raţională a exploraării acestei bogăţii a ţării, asociaţiile cooperative apar ca forma cea mai avantajoasă atât pentru Stat cât şi pentru publicul consumator, fără a mai vorbi de pescarii vânători. Dovada o fac cele două organizaţii cooperative ale pescarilor din Vâlcov (,JJMNAREA“ şi „MORUNUL”) care s’au bucurat de un regim deferit de regimul în vigoare în ultimii ani la noi. Despre cooperativa „MORUNUL”, cea mai frumoasă organizaţie de acest fel, vom lăsa să vorbescă pe d. CAMPBELL, delegat de guvernul englez de a cerceta organizaţia cooperativă în Italia, Iugoslavia şi România. In raportul tipărit către guvernul său, d. Campbell scrie : „O cooperativă pescărească la Vâlcov la Marea Neagră în Basarabia, situată la cea mai de nord Îmbucătură (gură) a Dunării necesită o descriere în câteva cuvinte, ca fiind un exemplu deosebit de izbitor de ameliorare a condiţiunilor economice ale unui întreg sat prin descătuşarea sa de un grup de intermediari parazitari. La început fiecare pescuia sinsingur şi vindea vânatul pe un preţ neînsemnat negustorilor locali sau agenţilor de ai firmelor din Moscova, Varşovia, etc. După război dispârtiră agenţii firmelor din străinătate şi negustorii localnici formară un cartel şi storceau pe pescari atât d© nemilos, încât aceştia se dezgustară de ei. In 1920 s’a făcut prima sforţare de către 130 pescari, cari semnară un angajament de a strânge laolaltă tot peştele lor şi de a-i vinde în comun. Ei boicotară pe comercianţii din local date şi vindeau direct la Galaţi şi Bucureşti. Aceştia lucrară aşa de bine, încât după şase luni distruseră cartelul negustorilor şi după un an îşi distribuiră lei 300000 drept primă. Pescarii în urmă începură să priceapă că aceasta este calea cea bună și In 1924 transformară grupul 1or primitiv intrig societate cooperativă, cu răspunderea limitată la 20 ori capitalul subscris. Membrii posedă bărci proprii și principala îndeletnicire a cooperativi este desfacerea peştelui. Ea aprovizionează de asemeni pe membri cu material de pescuit care se aduce din Anglia, Norvegia etc. prin mijlocita consulilor respectivi din Galaţi, Iar sunt agenţii firmelor din ţara lor, cari îi aprovizionează. Peştele se vinde în cea mai mare parte la detaiiştii din Galaţi, Bucureşti şi Chişinău Icrele şi peştele sărat sunt vândute exportatorilor din Bucureşti. Cooperativa s) » p.*..,* —*--• -agenţie propn trimis unul r care lucrează nie cjin Berii Beneficiile lului procent de afaceri fă« mie nu se p nu-i vândut, exclusiv din prind îşi opr şi cumpără ce-şi primea cât beneficiul net a fost de lei 1 milion 80.000 la un capital de 5 milioane; dividendul a fost de 12 la sută şi după ce s’a calculat şi reţinut amortismentul asupra clădirilor, etc., restul s’a distribuit sub formă de prime. Este o cooperativă desăvârşită şi totodată o societate foarte entuziastă şi excelentă". O ANCHETA MONOGRAFICA Cunoaşterea condiţiilor de viaţă ale organizaţiilor cooperative de pe gradele şi felurile şi din toate regiunile ţării noastre este de cea mai mare însemnătate pentru fixarea unor norme raţionale de organizare şi de funcţionare a mişcării noastre. O anchetă obiective în mişcare va putea da de asemenea elementele sigure necesare judecării realizărilor ei, ca şi a rostului pe care-l are în viaţa economică şi socială a ţării O astfel de anchetă a hotărât să întreprindă secţia de studii cooperative a Institutului Social Român, din îndemnul preşedintelui său d. profesor D. GUSTI. Un proect de plan de monografie a fost întocmit. In şedinţa următoare a secţiunei el va in* ni»«,« .i»«_ JUDICIARE . De la Contenciosul Adm ui Ioaoe a încercat o greva avianarilor judecătoreşti, care nu a reuşit a avut Insă de urmare arestarea preventivă şi trimeterea în judecată a mai multor funcţionari împrună cu d. N. Schina socotiţi capi ai mişcărei. Printre aceştia era şi Gh. M. Constantineacu, grefier pe atunci la trib. î Justiţie, iar .. . Iulie 1923 decret rege ministru. împotriva destituirii sale fostu grefier făcuse recurs La Contenciosu Administrat^ J. qui-tu V îj, dacă a dat din fum Frocesu* unor acţionari Am vorbit despre cererea făcută tribunalului Ilfov S. I corn., de către Eforie şi d-ra Catargiu In calitate de acţionari ai soc. „Petro Govora” de a se suspenda deriziunile adunării generale prin care se hotărâse sporirea capitalului şi atibuirea acţiunilor noilor emisiuni Reprezentanţii societăţii au combătut în general cererea de suspendare, cu argumente din lege şi doctrină, încunoştiinţând tribunalul că Consiliul de administraţie declară că nu tot cazul nu va uza de facultatea ce mai are pe baza delegatiei dată prin ultima decizie a adunărei generale, de a mai spori capitalul social cu 15 milioane lei, până la tranşarea procesului de fond. Tribunalul (d. judecător unic Leon Rădulescu), după o amănunţită studiare a chestiunii, s-a pronunţat ieri, dispunând suspendarea deriziunii din 29 octombrie 1925, numai în ce priveşte facultatea pe care Consiliul de Adiţie o mai are __ pe baza acelei deriziuni — de a mai mări capitalul social (cu 15 milioane) peste capitalul prezent de 85 milioane. Fals într’un proces de chirie Proprietara, Maria Stănescu, se judeca cu chiriaşa Victoria Mina Popescu din str. Carolina, spre a obţine evacuarea acesteia Pe motiv cft n’a plătit chiria la termenul prevăzut în contract. In faţa judecătoriei de ocol, chiriaşa s'a apărat susţinând că din menţiunea de pe contract făcută hiar de către proprietară rezultă , aceasta a renunţat la pactul comisor în caz de neplată la termen, deoarece a primit în mai multe rânduri chiria peste termenul fata. Terminându-se, după un an şi mai bine, instrucţia în afacerea Bacalu- Bercovici, parchetul de Ilfov prin d. prim procuror Jean Dobrescu, a dat rechizitor definitiv de neurmărire faţă cu toţi cei implicaţi. D. judecător Armand Constantinescu, titularul cab. 2 instrucţie, prin ordonanţei definitivă dată in cauză, ieri, a conchis de asemenea la scoaterea de sub urmărire a inginerului Bacalu şi a celorlalţi însă a conchis la trimiterea în judecată a lui Bercovici (pentru abuz de încredere şi escrocherie săvârşită în dauna ing. Bacalu pe când era procurist al acestuia) şi a lui Valentin Cohn pentru complicitate. — Trib. Ilfov S. III, a condamProprietara s'a înscris în fals împotriva conţinutului menţiunii, care ar fi fost intercalat de chiriaşă deasupra semnăturii adevărate a proprietareiProcesul de evacuare a fost suspendat până ce justiţia penală se va pronunţa asupra reclamaţiunîi în fals. Cercetările au fost făcute de judecătorul cap. 7 de instrucţie şi pe temeiul lor parchetul de Ilfov a deschis acţiune publică pentru fals (art. 127 cod penal) contra chiriaşei. Dat ieri, în lipsă, la 6 luni închisoare, pe Alex. Lupescu, pentru practica frauduloasă a avocaturei (art 53 din legea corpului avocaţilor). — Parchetul, prin d. procuror Alevra, a deschis acţiune publică pentru bancrută frauduloasă, împotriva comerciantului falit Iacob Neuman, din bulev. Carol 4. — Banca Sindicat. Ilfov, reclamând parchetului că debitorul Panait Ionecu din Colentina a scos de sub sechestru și a înstrăinat butuoaele de vin ce-i fuseseră sechestrate pentru o datorie de 200000 lei __ parchetul a deschis acţiune publică împotriva debitorului, pe baza art. 330 cod. penal. Diverse Aplicarea legei accelerării judecăţilor Firma Fraţii Pollack apelând Cartea de judecată a Jud. Ocol. 5 Bucureşti prin care i s-a respins ca nesusţinută acţiunea comercială intentată contra d-lui ing. Klug, a omis ca odată cu introducerea apelului să depună şi copia actului în virtutea căruia această societate în nume colectiv autoriza pe unul din omponenţii ei de a o reprezenta valabil în justiţie. Cum acest act nu fusese depus nici la prima instanţă, intimatul, prin d. avocat Alfred Klang, s-a prevalat de lipsa calităţei apelantei de a figura în instanţă, chestiune strict determinată de art. 3, 35 şi 37 din legea accelerării judecăţilor, cu atât mai mult cu cât nu din desbateri ar fi putut reuşi necesitatea înfăţişării acestui act. Tribunalul Ilfov, Secţia I Comercială, prezidată de d-l preşedinte Coman Negoescu, a admis acest incident și a anulat apelul firmei ‚• (J- ‘ 'U f. 4. : ; * tT f •ikU’ ‚? O-': /* .-sot, • .... f.:•»• Desbaterile Parlamentului CAMERA !ÿedin|ele din 30 Martie9 27 Prezidează d. Stan Ghiţescu. Pe banca ministerială d nii : D. Goga şi Sergiu Niţă. D. O.- ŞUMULEANU (L.A.N.C.) dă explicaţii în legătură cu declaraţia d-lui prof. Guza privitoare la excluderea din Ligă a d-lui Paul Iliescu. D. VIRGIL MADGEARU spune că este o lipsă de decenţă ca d. Stan Ghiţescu autorul celor întâmplate cu Prilejul alegerii la Teleorman, să prezideze şedinţa» D. ministru O. GOGA : Rezultatul anchetei va stabili adevărul. Până atunci d. Stan Ghiţescu va rămâne la locul său (Pe băncile opoziţiei se produce tumult). D. T. IACOBESCU (naţ. ţăx.) cere d-lui Stan Ghiţescu să se retragă din scaunul prezidenţial, întrucât a venit în discute o chestie care-l priveşte personal. D. MADGEARU : Opoziţia renunţă la comunicări, dacă mai prezidează d. Stan Ghiţescu. D. MAYER EBNER (evreu) interpelează guvernul asupra nouilor tulburări studenţeşti ivite la cele 3 universităţi : Bucureşti, Iaşi şi Cernăuţi. D. A. C. CUZA exprimă doleanţele producătorilor de sfeclă formulate într’un congres recent, cu privire la fixarea preţului de cumpărare ce urmează să fie prevăzut în contractele lor cu fabricile de zahăr. D-ra anunţă o interpelare d-lor miniştri de industrie şi comerţ, dostatul a luat asupra sa nu numai exploatarea, dar şi vânzarea peşteloi. A fost epoca în care a înflorit siste-. mul permiselor, care a culminat înf permisul-monopol dat „Frigului“. l)-sa recunoaşte competinţa d-lui Garoflid, dar socoteşte totuşi greşita baza actualului proect, care are la bază exploatarea în regie şi prin sistemul arenzii. Este de fapt continuarea vechiului sistem al arendării regiei cu toate avantajele şi deja avantajele lui. O greşală este deasemeni şi faptu că în adoptarea acestui sistem, d. mi-, nistru al domeniilor a acceptat baza capitalistă de producţie. D. C. GAfiOFLID : Din asta trăim şi vom mai trăi multă vreme. D. I. MIHALACHE spune că în mecanismul capitalist de azi, s’a recurs la un compromis între sistemul capitalist şi cel cooperatist, în domeniile în care cooperaţia simplâ nu-şi poate găsi aplicarea Astfel, cooperaţia simplă şi autentică realizată deplin şi în agricultură a trecut în industrie sub forma regiei cooperatiste. Acesta e sistemul care trebue aplicat şi în domeniul exploatării pe Cări Jos. La ora 7 seara preşedintele ridicat şedinţa , la ora 9 şedinţă de noapte. Şedinţa de noapte la Prie. . y Azt ' i- •..--V ftp'll ' ’■ ? yi *.. rPlV QOSDalCircul o serie de explicaţiuni asupra proiectului. UNIFICAREA LEGISLATIVA D-l Th. Cudalbu ministrul justiţiei, a avut eri dimineaţă o lungă consfătuire cu membrii consiliului legislativ în ce priveşte opera de unificare legislativă în general şi în legătură cu modificarea legei de accelerare a justiţiei. D-l ministru a cerut consiliului legislativ propuneri şi soluţii pentru o mai grabnică înfăptuire a operei de unificare. PROECTE DE LEGI VENITE IN STUDIU Au mai fost depuse în ultimele zile pe birourile consiliului legislativ următoarele proecte de legi: Ministerul de Interne a depus un proect de regulament la aplicarea legei pentru înfiinţarea unei case de conomie credit şi ajutor pendinte de ministerul de Interne. «i ...Ministerul de Finanţe a depus proectul de lege relativ la contractarea în Italia a unui împrumut de 200.000 000 lire italiene şi consolidarea datoriei de război în această ţară.» Proect de lege din iniţiativă parlamentară pentru măsurătoarea şi delimitarea pământurilor, locuitorilor împroprietăriţi în Basarabia. « Ministerul Comunicaţiilor a depus un proect de lege pentru organizarea poştelor, telegrafelor şi telefoanelor întocmit în spiritul avizului Consiliului de miniştri. Mnisterul Instrucţiunii a depus proectul de lege pentru modficarea art. 7 din legea de organizare a acestui minister. Din iniţiativă parlamentară s-a depus un proect de lege pentru modificarea unor articole din legea de organizare a ministerului Sânătăţi. « Ministerul Finanţelor a depus proectul de lege privitor la armonizarea salariilor funcţionarilor publici.» Ministerul Agricultura a depus un proect de lege pentru represiunea fraudelor în prepararea şi comerţul băuturilor alcoolice. Proect de lege dininiţiativă parlamentară pentru înfiinţarea secţiunei a 2-a la tribunalul Râmnicul Sărat-P apelor de a se revărsa. Recomandă ca întrebuinţare a sării de mare în conservarea peştelui. Cere să se prevadă pentru locuitorii riverani dreptul de a pescui peştele necesar familiei fiecăruia, cu unelte mici de vânătoare. Recunoaşte profetului meritul de a fi dat atenţia cuvenită măsurilor pentru reproducţia peştelui şi pentru administrarea, prin specialişti, a acestei ramuri de avuţia naţională. D. min. GR. TRANCU-IAŞI depune proectul pentru încurajarea construcţiunilor de locuinţe ieftine, votat de Senat. (Apl.) D. A. C. CUZA spune că problema pescuitului trebue privită şi soluţionată din punct de vedere economic, social şi financiar. , Arată necesitatea industrializării produselor pescăreşti şi a creierii unei clase româneşti de pescari, îndeosebi prin colonizarea Deltei. Interesul fiscal este cel din urmă care trebue avut în vedere în această chestiune. D. Cuza face o scurtă privire asupra regimurilor anterioare ale exploatării pescăriilor. Analizând proectul, d. Casa găseşte lăudabile şi binevenite dispoziţiunile lui, care ţin seamă şi de cerinţele ştiinţifice, cum şi de caracterul economic şi social, ce trebue să stea la baza unei legi de importanţa acesteia. D-sa laudă principiul autonomiei pescăriilor şi cere să se prevadă în lege ca timp de 5 ani statul să renunţe la veniturile realizate din pescării, spre a servi ca fond de îmbunătăţiri de exploatare. Deosebeşte însă şi părţi criticabile, putinţa de arendare către societăţi comerciale , nesocotirea intereselor particulare, pe care statul, posesor a 90 la sută din suprafaţa explorabilâ, n’are nici un interes să le nesocotească ; exportul liber al peştelui de lux, care este vag şi nu garantează şi nici nu precizează speciile necesare consumului intern. D. I. MIHALACHE spune că legea pescuitului face parte din problema agriculturii şi prin acest cadrul general trebuesc privite principiile ei. Deşi avem cele mai mari domenii pescăreşti din Europa, avem o clasă de pescari în complectă ruină, iar preţul peştelui e mai scump ca în orice altă ţară. Negl’jarea a fost prima cauză de decădere. A doua cauză a fost politica de distrugere a clasei pescărești, transformată intr’o clasă de robi ș* a treia cauză a fost lipsa de capital. La acestea s’a adăugat faptul că » ci ■ -foi • • *r. ■ " \ ■„ , FfV.F ' v‘ Proiect. ., luat în consideraţie p se pune La vot. Votul e declarat nuî. Şedinţa s’a ridicat la ora 11 jup®» •d loou C- influenb ’ Senatul ŞEDINŢA DIN 30 MARTIE D. gen. C. COANDA a deschis dinţa la orele 3 luni. ’ CHESTIA GAZULUI METAN D. O. TAZLAUANU a întrebat pe d. ministru al industriei şi comerţului care-i cauza întârziere! terminărei conductei de gaz metan de la Tg-Mureş. A mai întrebat care-i politica guvernului în ce priveşte gazul metan? D. prof. I. CLINCIU a întrebat guvernul ce măsuri a luat contra căpitanului Ghinescu, care a molestat pe alegători cu ocazia alegerei parţiale din Teleorman. A mai întrebat de asemeni ce măsuri va lua d. ministru al instrucţiunei contra sub-revizorilor şcolari cari au comis abuzuri cu ocazia aceleaş alegeri. VOTAREA LEGII PENTRU ÎNCURAJAREA CONSTRUCŢIILOR Intrându-se apoi in ordinea de zi, a fost votată legea pentru înncurajarea construcţiilor. INTERPELĂRI D. VASILE C. BRAESKU (mai ) desvoltă o interpelare asupra neregulilor petrecute la primăria din Chişinău (Lăpuşna). D. BRAESKU a dat în vileag o întreagă serie de abuzuri comise la primăria Chişinău, între cari şi acele privitoare la 150 hectare pădure date de ministerul de domenii pentru trebuinţele comunei şi ale populaţiei, cu anumite preţuri. Cu ocazia dârei în arendă a acestor hectare nu s-a prezintat la licitaţie nici un concurent serios, din cauza clauzelor imposibile. Graţie acestui nefast sistem de administrare populaţia a rămas în dintreaga iarnă fără lemne. Nu numai atât dar până şi şcolile au trebuit să fie închise din aceeași cauză. D-sa a încheiat cerând d-lui ministru de interne dizolvarea consiliului municipal al Chişînăului. D. C. BUCȘAN, subsecretar de stat la interne, a răspuns că dacă neregulile semnalate de d. Brăe*. nu vor fi dovedite, atunci cel vinovat își va primi pedeapsa. De asemeni dacă se va stabili vinovăţia consiliului comunal acesta va fi dizolvat. Şedinţa a fost ridicată la orele 30. Azi şedinţă la orele 30.