Argus, mai 1927 (Anul 18, nr. 4208-4232)

1927-05-01 / nr. 4208

f ARGUS INDUSTRIE-FINANTE Primăria va face recensământul fiscal Operaţiile de recensământ se execută în cursul Sunei Mai după organele fiscului, Primăria Capitalei, va face recensământul său, pentru a pune la curent rolu­­rile contribuabililor, potrivit ulti­melor urcări ale taxelor comunale. Recensământul va începe in a doua jumătate a lunei Mai și va dura trei luni de zile- Comisiile de recensământ se vor compune din un delegat al fis­cului, agentul suburbiei respective, un consilier comunal şi un delegat al contribuabililor. * In noul recensământ se va e­­xamina cu o deosebită atenție va­loarea contractelor de închiriere, aprecierea locuinţelor ocupate de proprietar şi stabilirea cotelor de prestaţie. In afară de acestea, se vor ver­­ifica şi taxele comunale hotărâte pentru întreprinderile comerciale şi industriale. * Comisiile de recensământ vor lăsa fiecărui contribuabil un pro­ces verbal de impunere, care va putea fi apelat de contribuabilul nemulțumit, in termen de 20 de zile, din ziua in care i s’a înmânat­ Apelurile, care se vor face pe hârtie simplă, se vor depune la serviciul de constatări al Primă­riei de sector de care vine. Comisiile de apel, vor funcţiona sub preşedinţia unui magistrat, de­legat de primul preşedinte al Trib. Ilfov. D. GRĂUNTE Cronica petrolului Producţia mondială de petrol In anii 1925Şi 1926 Piaţa este staţionară. Se încheie puţine transacţiuni la toate produse­le Preţurile au fost 3 LA INTERNi Ţiţeiul este la 17.500—17.600 lei cel de Buştenari şi Băicoiu uşor şi 1­7.000—14.900 lei cel de Moreni ne­parafilos. Benzina uşoară este căutată la apă 'ei kgr. loco fabrică fără taxe şi kazan şi oferită la 5,10. to'iuma gre® este cerut A la 4,25 lei kgr. loco fabrica fără taxe şi kaş­mi şi oferită la 4,40. Motorina este cerută la 2,30 lei kgr. loco fabrică fără taxe şi kazan şi oferit# la 2,35. Peţiolul lampant este cerut la 2,40 lei kgr. loco fabrică fără taxe şi kazan şi oferită la 2,50. Păcura este cerută la 1,45 lei kg. loco fabrică fără taxe şi kazan şi oferită la 1,46. uleiurile C. P. R. se găsesc la 5,30 lei kgr. loco fabrică fără taxe şi kazan. Uleiul regal 0 este cerut la 6,70 Iei kgr. loco fabrică fără taxe şi ka­­zan, cel 00 la 7,70 lei kg. fără taxe şi cazan şi cel 000 la 10,20 lei kgr. toco fabrică fără taxe şi kazan LI EXPORT: Benlzan uşoară o avem la 4,60 lei kgr loco fabrică şi 6,80 lei kgr Constanţa. Benzina grea este cerută 1® 3,70 Iei kgr. loco fabrică şi 5,80 lei kgr. fob Constanta. Petrolul lampant se găseşte la 2,20 lei kgr. loco fabrică şi 3,25 lei kgr. fob Constanţa. Motorina este cerută la 2,15 l©i kg. loco fabrică şi 3,10 lei kg. fob Cons­truita. Păcura se găseşte la 2,05 lei kgr. fob Constanta. 1926 1925 Statele Unite 775-561.000 763.743.000 Mexic 90.421-000 115.515-000 Rusia 68.OQO.OÛ0 52.448-000 Venezuela 37-226.000 19.687-000 Persia 30-000.000 35.038.000 România 24-300-000 16.646-000 Indiile Neerlandeze 22.000.000 21.422-000 Pensia 11-880.000 9.164-000 Argentina 8-080.000 5.818.000 India 8.000000 8-0Û0.000 Colombia 6-443.000 581-000 Trinitia 6.000.000 4-654 000 Polonia 5-970.000 5.960-0QÛ Bernéo 4-300.000 4.257-000 Japonia 1.700.000 2-000-000 Egiptul 1.300.000 1-226-000 Germania 600-000 441.Q0Ü Franța 513-000 459-000 Canada 339-000 318.000 Cehoslovacia­­ 50 000 50.000 Italia 38-000 45 000 Algeria 12.000 12.000 Baricadele 9-000 9.000 Cuba 4.000 4-000 Anglia 2-000 2.000 Alte țări 28-000 97.000 1-102.756000 1.067 566.000 P­ia­ța Ştiri de pe şantiere Sonda No. 1, Gura Ocultei, I. R­­O- P, a făcut erupţie în ziua de 28 curent. Presiunea este de 25 atmosfere. Debitul nu este încă stabilit. Condamari la moarte în Lituana PARIS, 29. (Rador)—,,Chicago Tribune“ anunţă din Kowno că Tribunalul Marţial a judecat pe au­torii complotului ce urmărea răs­turnarea guvernului Trei inculpaţi au fost condamnaţi la moarte, iar şeapte la câte 12 ani închisoare­ Lîm­­area producţiei de pietre scumpe LONDRA, 29 (Rador). — Camera deputaţilor din Africa de Sud a a­­probat în a doua lectură proectul privitor la exploatarea pietrelor pre­ţioase. Ministrul minelor a declarat că de Indata ce proectul va fi defi­nitiv votat, va convoca o conferinţă pentru a discuta limitarea producţiei pietrelor preţioase, şi dacă nu se va ajunge la niciun rezultat, va aplica măsurile pe care i le va conferi legea i 3 Taxarea actelor comerciale şi civile după noua lege a timbrului Legea va intra în vigoare pe ziua de 1 Mai a. c. Pr­in „Monitorul Oficial“ de ori a fost promulgata „Legea timbrului şi a im­pozitului pe acte şi fapte juridice ”prin această lege — care intră în vigoare la 1 Mai 1027 — taxele de timbru la actele comerciale, se stabilesc astfel : Pe tipurile adresate autorităţilor publice şi notarilor publici, precum şi declaraţiunile adresate de către particulari autorităţilor vamale 8 lei. Cererile pentru transcripţiuni şi inscripţiuni : A drepturilor reale imobiliare­ pentru intabularea, adnotarea şi pre­notarea lor cum şi acelea pentru ternoirea, modificarea, strămutarea şi Ştergerea sau ridicarea înscripţia- Ui lor, 50 lei A actelor de amanet, actelor de gaj şi comandamentelor, 50 lei. A condnţiunilor matrimoniale, 20 lei. Cererile pentru radierea preten­­tiun­ilor ipotecare vechi In sumă de cel mult 200 lei se vor timba ca sim­ple petiţii. Actele de identitate, 5 lei. Biletele liberate localnicilor pen­tru trecerea frontierei, 5 lei. Exemplarele actelor autentice sau­ legalizate ce se reţin la dosar con­­­form legii autentificării actelor, celei înmânate părţilor conform legilor­ notariate, în vigoare, precum şi cele lăsate la autorităţile fiscale cu oca­ziunea perceperii taxelor şi impozi­telor proporţionale, 5 lei. Copiile şi extractele de pe orice fel de acte, din registre de orice fel, con­dici matricale, cărţi funduare şi ca­dastrale, planuri de hotărnicie libe­rate la cererea părţilor de către au­torităţi şi notarii publici şi de pe orice procese-verbale dresate de aceştia, afară de cazul când legea le impune altfel, 5 lei. Orice anexe (imprimate sau mai inscrise, indiferent de numărul file­lor, depuse deodată cu cererile adre­sate autorităților administrative, a­­fără de cazul când aceste anexe sunt supuse la alte taxa sau impo­zite de timbru, 1 leu. Declarațiunile prin act separat de acceptarea donatiunilor și succesiu­nilor, 50 lei. Recipisele, certificatele sau actele dresate sau eliberate de către nota­ri­ publici pentru primirea documen­telor şi obiectelor luate în păstrare, ta fel Orice testimonii şi certificat elibe­rate de către autorităţile publice*, de notari publici şi de particulari, de fiecare coală a exemplarului, 10 lei. Testamentele şi pactele succesora­le autentice (publice), procesele-ver­­bale­ pentru constatarea stării mate­riale a testamentelor în genere, cele referitoare la publicarea şi stabilirea lor, actele de subscripţiune a testa­mentelor în genere, cele referitoare la publicarea şi stabilirea lor, acte­le de subscriptiunea testamentelor mistice, cum și cererile de întărirea testamentelor, 20 lei. Recipisele eliberate de magazine­­le generale (docuri pentru depozite de producte sau mărfuri, 10 lei. Procurile sau împuternicirile sub orice formă, osebit de taxa de au­tentificare, legalizare sau certificare. 10 lei. Orice înscris, care constată o con­venţie, o tranzacţie sau orice altă învoială, osebit de plata impozitului p­roporţional dacă înscrisul ar con­ţine acte juridice, pe cari legea le-ar impune aparte, de fiecare exemplar original . Când sunt neapreciabile nu bate sau până la valoarea de 5000 lei, 10 lei. Dela 5000 lei în sus, 20 lei. ACTE DE BURSA SI BANCA Notele de încheiere eliberate de către remizierii m­jlocitorilor oficiali, de fiecare exemplar, 2 lei. Acreditivele, ordinele de plată, pre­cum şi orice alte titluri asemănă­toare, 2 lei. ponturile şi borderourile original®. B­on­ sen extrase, eliberate de către societăţile comerciale, bănci, ban­cheri şi mijlocitori oficiali, notele de cheltneri şi situaţiuile inginerilor, arhitectilor şi întreprinzătorilor de lu­crări . Delà 101—1000 le, 1 leu. Delà 1001—10000 lei. 2 lei. Delà 10000 lei in sus. S lei. REGISTRELE COMERCIALE fiecare filă din registrele de acte, de taxe şi de proteste, cum şi din orice alte registre, ce notarii publici sun­t obligaţi să ţină după legile pa tarale în vigoare, 9 lei. Fiecare filă . Din regis­tr­ele-jurnal şi inventar fi­nute de comercianţi şi societăţile co­m­erciale şi industriale cum şi de li­­c­hidat­ori,, oricărui fel de asociatori, de liculori, farmacişti, fabricanţi, stim­ari, comisionari, exploatatori de mine, canere şi păduri, întreprinsă,­tori de lucrări, aprovizionari, furni,­turi şi transporturi, 3 lei. Din registrele în cari se trec pro­­cesele verbale privitoare la întruni­­r­e și deliberările adunărilor gene­rale, preum şi ale administratorilor in societăţi anonime, 3 le. Din registrele hotelierilor pentru înscrierea Pasagerilor precum şi de ale farmaciştilor de copierea ordonări­lelor medicale, 3 lei. Ţinerea tuturor acestor registre este obligatorie, iar timbrul la care sunt supuse se va percepe prin viză. Registrele societăţilor cooperative şi ajutor mutual sunt supuse la o pătrime din taxa de mai sus. Registrele comercianţilor şi în ge­nere toate registrele supuse la taxe prin prezenta lege nu se pot visa, nici parafa de autoritatea judecăto­­rească competentă şi nici nu se va putea îndeplini orice lucrare asupra lor, dacă nu vor purta visa pentru timbru stabilit de lege. CHITANŢELE Toate clÿtantete Şi adeverinţele (le predare sau plată dela oricine ar e­­mana, actele prin care sa consimte la radierea unei sarcini din cartea fun­duară sau din registrele de transeno­ţiuni sau inscripţiuni, precum şi ex­trasele de conturi curente liberate de către comercianţi şi societăţile comerciale : Delà valoarea delà 100_10.000 lei 2 lei. Delà 10.000-50.000 Ied, 5 lei. Delà 50.000 lei în sus, 10 lei. Delà valoarea de 100.000 lei în sus la chitanţele şi adeverinţele de preda­re sau plată se va mai percepe câte 1 leu pentru fiecare sută de mii de lei fără a se fracţiona. Taxele pentru extrasele de contu­ri se calculează după suma cea mai mare din coloana de virimente şi se pot percepe prin viză, coli tim­­brate sau timbre mobile, oricare ar fi valoarea impozitului. Chitanţele de descărcare făcute în însuş cuprinsul unui contract supus timbrului proporţional nu sunt su­puse timbrului fix de mai sus. Avizele pentru sosirea mărfurilor, precum şi declaraţiunile, foile de ex­pediţie ce însoţesc valorile şi obiec­­tele transportate prin poştă. ACTELE DE NAVIGAŢIE ŞI HI­DRAULICE Acte privitoare la vasele de navi­gaţie, precum urmează: a) Permisele sau certificatele de acostarea şi plecarea vaselor de na­vigaţie, lei 20. b) Actele de cabotaj şi transit, 20 lei. c) Interogatoriul vaselor, 20 lei. d) Rolul de echipaj, 200 lei. a) Rolul de barcă, 10 lei. f) Actele de vizită şi patentele de sănătate ale vaselor de navigaţie 200 lei. g) Actele de naţionalitate ale vase­lor de navigaţie, cum şi cele de roma­nizarea lor, 200 lei. h) Manifestele parţiale, 10 lei. f) Manifestele generale, 100 lei. Cererile pentru obţ­ierea autoriza­ţiilor de lucrări, folosinţe şi studii în conformitate cu legea regimului apelor, pentru obţinerea concesiuni­lor de instalaţii, studii, conform le­gei energiei , pentru modificare® au­torizărilor şi concesiunilor sau pen­tru cesionarea lor, pentru recunoaş­terea folosinţelor, concesiilor sau au­torizar­ilor în hanţă la data promul­gării legii apelor sau energiei, pen­tru concesionarea de căi ferate par­ticulare sau studii în acest scop; do­cum­entul de autorizare a concesiunii: 100 lei. Cererile (plângeri, reclamaţiuni) înaintate pentru infracţiuni la le­­gea apelor şi energiei, apelurile în î­naintate Ministerului Lucrărilor Pu­blice contra hotărârilor de autori­zare şi de contravenţie date de ser­viciul apelor, 20 lei. Cererile de înregistrare a autoriză­rilor în cadastrul folosinţelor de a­­pă: 150 lei. BREVETE Brevetele, concesiunile pentru exer­ciiul unui comerţ, industrii sau au­torizaţile pentru exerciţiul unui co­­merţ sau industrii mari% 90­ lei. Pentru exerciţiul unei meserii 20 lei. Brevetele de invenţiune perfecţio­nare ş i importafiune, 100 lei. Cererile pentru înscrierea mărci­lor de fabrică și de comerţ, 500 lei. ACTELE DE PROTEST Actele de protest precum și decla­­rațiunile înlocuitoare din partea tra­sului ale cambiilor și altor titluri la ordin : Până la valoarea de 160000 lei, 20 lei. Dela 100000 lei in sus, lai 200. Cererile pentru înscrierea filmelor individuale pentru modificarea şi şter­gerea lor, pentru înfiinţarea de sucur­sale, precum şi pentru înscrierea per­soanelor juridice: 100 lei.* Pentru înscrierea Urmelor şi a de­­numirii şr societăţilor comerciale pen­tru modificaea şi ştergerea lor şi în­fiinţări de sucursale . Când poseda un capital până la 5 milioane lei, 200 lei. , Dela 5—10.000.000 lei, 1000 lei. Dela această sumă în sus, 2000 Iei. Când firmele sunt scrise exclusiv in altă limbă decât csa rămână, ta­xele vor fi îneincite. Scrisorile de cărat pentru transpor­turi pe uscat și aeriene sub orice for­ma sau denumire, precum și duplica­tele lor ; , a) Pentru expediţiuni parţiale, 5 lei. b) Pentru încărcări complecte în vagon, 20 lei. TAXE MINIERE Cererile pentru permisele de mai jos prevăzute de legea minelor: ma) Pentru permisul de prescripţii, ne, 50 lei. ’ b) Pentru permisul de explorare 100 lei. ’ c) Cererea de prelungirea Permi­­sului de explorare, 200 lei. d) Cererea de înscrierea permiselor de explorare în cartea minieră 500 lei. ‘ ’ e) Cererea pentru dobândirea unei concesiuni de exploatare, 1000 lei. ALTE TAXE Chitanţele de exped­ire a bagaje­lor pe C. F. R., N. F. R. S. M. R. 2 lei Biletele cu plată în vagoanele cu paturi ale Comp. Wagons Lits­cari circulă în ţară şi adevereinţele de călătorie pe baza de permis fără pla­tă pentru vagoanele cu paturi, 20 lei. Cererile pentru acordarea permisu­­­nlor de a purta decoraţiuni străine, lei 1000. Cererile de naturalizare, 500 Iei. Cărţile de avocat şi orice alte au­torizări de liberă practică a unei profesiuni, 100 lei. Paşapoartele: Pe termen de 3 luni 200 lei. Pe termen de 6 luni 300 lei. Pe termen de 12 luni 500 lei Paşapoartele de emigrare 500 lei Paşapoartele eliberate celor ce merg în streinătate pentru studii Citite continuarea în pag. IV-a. 1 e alianţă Intre Turcia , Jugoslavs (Telegramă BERLIN. 39. — Din Paris se a­­nunţă că negocierile în vederea în­cheerii unui tratat de alianţă între Jugoslavia şi Turcia sunt foarte a­vansate. Jugoslavia s'a declarat dispusă să semneze tratatul de pace dela Lausanne, dacă Turcia se va obliga să retragă populaţia turcească din Macedonia, coloni­­zând-o în Asia Mică şi să închee totodată o alianţă defensivă contra primejdiei italiene. Turcia a accep­tat în principiu prima cerere, dar particulară­ manifestă rezervă în privinţa a­­lianţei militare. Se anunță de asemenea că în­tre Turcia şi Rusia Sovietică e­­xistă un tratat militar ofensiv - defensiv, care se referă însă nu­­mai la Asia. Ambele ţări au de­plină libertate de acţiune spre A­­pus şi ataşatul militar sovietic la Angola ar fi favorabil unei alianţe între Turcia şi Iugoslavia­ (Beri, Boersencourier). Programul de investiţii al Austriei , jumătate miliard şilingi pentru e­estrificarea liniilor ferate, refacerea şoseil­or şi construirea an­ei cen­tral hidroelectrice VIENA (Ceps).­­ După primăria vieneză, care a anunţat înainte de alegeri, mai multe lucrări publice proectate, statul austriac vine la rân­dul său cu un mare program de in­vestiţii. După declaraţiile fostului mi­nistru HeiJU, guvernul vrea să elec­­trifice alte noui linii ferate, să re­construiască şoselele statului şi, în sfârşit, să clădească o mare centrală hidroelectrică la Dunăre. Realizarea acestui program cere pentru chel­­tueli preliminare 515 milioane shi­­lingi, şi de aceea el va fi aplicat în timp de 5 ani. ELECTRIFICAREA CAILOR FERATE După acest program se va electri­­fice, in primul rând, linia Viena-Salz­burg, prin care electrizarea întregu­­lui parcurs între Viena şi graniţa elveţiană va fi termnata. De aseme­nea se vor electifica liniile Viena—­iirax şi aceea spre graniţa italiană. Sa crede că aceasta electrizare ar cere 300 imvpane shilingi şi că a­­ceastă sumă s’ar putea uşor procura printr’un împrumut intern. Dar din­­tr un punct de vedere, programul de investiţii austriac se bucură de pu­tină s­­patie in rândurile opiniei pu­blice. Experienţele Austriei cu elec­­trficarea căilor ferate nu sunt toc­mai strălucite. Liniile ferate ale­ Bun­­ului inia n’au publicat bilanţul pe anul 1925, dar din ştirile care au pă­truns în­ public se poate deduce că e­­lectrificarea n’a îndeplinit speran­ţele depuse într’insa. Principalele motive pentru electri­zare erau : economia de cărbuni, de personal şi independenţa căilor Bun­­dului de străinătate. E adevărat că importul de cărbuni în Austria a scă­zut şi că, prin electrizare, Austria a devenit mai puţ’n dependentă de străinătate, dar de pe altă parte s’a arătat că electrificarea e nerentabilă intru cât dobânzile şi amortizarea capitalului învestit formează sume mult mai importante decât cheltue­­lile pentru cărbuni. Astfel neatârna­rea de străinătate devine numai fic­tivă deoarece investiţiile au fost fă­cute în mare parte cu capital străin şi dobânzile iau drumul străinătă­ţii ca şi sumele care se plăteau îna­inte pentru cărbuni. Cât priveşte reducerea personalului, e® a rămas numai pe hârtie, deoarece funcţiona­rii de prisos au trebuit să fie mai departe păstraţi în serverce căilor ferate pentru a nu mări armata so­mnurilor. In aceste împrejurări nu e de mi­rare că, în Austra, se observă o oa­recare rezistenţă împotriva unor noui electrificări şi că noul proect al guvernului a fost primit destul de rece. Pe drept, se accentuează asu­pra faptuli că se efectifica tocmai lipiile mai puţin frecventate şi că se face în realitate numai o politică de­corativă de investiţii care porneşte de la speranţa că Austria va deveni un centru vizitat de străini. In ace­­laş mod e judecată şi construcţia ma­rei hidrocentrale de la Dunăre, deoa­rece se ştie că curentul electric din centralele hidraulice costisitoare re­vine mai scump decât curentul uzi­­­nelor calorice. Se afirmă că Austria are un surplus de centrale hidraulice şi că investiţia în acest domeniu e o întreprindere riscantă. REFACEREA ŞOSELELOR In schimb, a fo»t primită în mod favorabil al traijea punct al proectu­­lui guvernamental, care priveşte re*­construirea sistematică a şoselelor pentru care se va întrebuinţa sura» de 55 milioane shilingi. Cercurile de specialişti cred că pentru această in­vestiţie s’ar putea găsi în ţară fără prea mari greutăţi capitalul necesar. Eşuarea unui împrumut polonez TELEGRAMA PARTICULARA BERLIN, 28. — Negocierile sindi­catului minelor de fer din Polonia pen­tru contractarea unui împrumut de 12 milioane dolari au fost rupte. Mo­tivul trebue căutat în hotărârea gu­vernului polon, de a nu acorda co­­manda de sine, pentru finanţarea că­reia avea să servească acest Imping mut, decât după contractarea unui împrumut de Stat. Probabil că guvernul doreşte să finanţeze el însuşi această comandă (Beri, Boersencourier). Bilanţol soc. „I. G. Far­­benMustrie TELEGRAMA PARTICULARA BERLIN, 29. 1 ,J. G. Farbeninduai­trie“ a încheiat bilanţul anului 1926 cu un beneficiu net de 68 milioane mărci aur, distribuind un dividend de 10 la sută. Bilanţul evaluează re­­stalaţiunile la 346 milioane, partici­­paţiunile diverse la 261 milioane, creanţele la 386 milioane şi capi­tal la cassă la 215 milioane. Capita­lul Societăței e de 1100 milioane, iar rezervele de 137 milioane. (Beri Boet­sencourier). Măsuri de ordine la Berlin BERLIN, 29. — (Rador) . Po­litia a luat măsuri extrem de severe in vederea manifestaţiunei plănuite pe ziua de 8 Mai de organizaliunile re­acţionare grupate în Uniunea „Casca'i de oţel". « PARIS, 29- (Rador). — Politia din Berlin a descoperit ascunse în­tr’o pivniţa 500.000 cartuşe 4® manevre şi 60 lăzi cu rachete liu­ginoase. Nu se cunoaşte încă pro­venienţa acestui material, dar se crede că a fost sustras din depozi­tele Reichswehrului pentru a fi ex­mediat prin fraudă în streinătate. „Argguas** coSforal Cooperarea internatională Intre intelectuali Necesitatea uneî cooperări între muncitorii intelectuali din toate ţă­rile globului a fost de mult recu­noscută­ Numai că, nu se găseau mijloacele necesare creărei unui organism menit să cuprindă pe toţi exponenţii culturii umane, să coordoneze sforţărilor lor şi apre­ciind proectele folositoare, să lupte pentru realizarea lor. Existau, e drept, unele organizaţiuni cu ca­racter internaţional. Biroul inter­naţional de proprietate li­trară de la Berna, Uniunea internaţională a­­Academiilor pentru cooperarea în ştiinţele naturale şi în studiile uma­ne, Asociaţia artistică şi literară pentru publicarea şi distribuirea cărţilor,, Institutul internaţional de legislaţie, Institutul international de bibliografie de la Bruxelles. In afară de acestea, şi alte organiza­ţiuni federale aveau menirea să strângă relaţiile între muncitorii intelectuali din diferitele tari. Dar din aceste organizaţiuni cele mai multe aveau un caracter pri­vat sau semi-oficial. Toate erau specializate. Nici una nu se ocupa cu coordonarea lucrărilor celorlal­te organizaţiuni­ Nici una nu avea posibilitatea şi nici autoritatea să pregătească o convenţiune pe care să o supue guvernelor şi mai puţii să o aplice. A trebuit înfiinţarea Societăţii Naţiunilor, pentru ca să­ se poată stabili un larg program de coope­rare intelectuala internaţională­­înainte de războiu, politica forma un corp aparte, iar ştiinţa şi învă­ţământul altul separat. Când Glad­stone a făcut faimoasa sa vizită lui Darwin la Beckenham, toată lumea a priceput, — cum a decla­rat-o Morley mai târziu — că acea­sta însemnează întâlnirea a două lumi. Astăzi ni se pare natural că aceste două lumi să fie în contact organic­Tendinţa cooperaţiei intelectuale de după războiu este de a săvârşi o relaţie organică între diferitele asociaţii internaţionale de învăţă­mânt din lumea întreagă, inclusiv administraţia. Câteva rânduri mai sus, am spus că înfiinţării Societăţii Naţiu­nilor se datoreşte, în mare parte, punerea problemei cooperării în­tre muncitorii intelectuali, pe calea re­lizării­ Intr’adevăr, răspunzând unor solicitări insistente, consiliul S- N- a numit în anul 1922, un co­mitet care să studieze problemele ce se pun în legătură cu coopera­rea intelectuală. Acest comitet, de­numit comitetul internaţional al coo­peraţiei intelectuale, e format din 14 savanţi cu renume mondial — floarea intelectualităţii universale — şi e un organ sfătuitor al consi­liului. Lucrările sale sunt supuse spre aprobare, trimestrial, consi­liului, şi, anual, adunării. In anul 1924, cu aprobarea gu­vernelor respective, s‘au înfiinţat o serie de comitete naţionale, şi, de atunci, acest sistem s’a răspân­dit în multe alte ţări. Comisiunea naţională română este prezidată de d­l. Pârvan iar corespondentul comisiuniei internaţionale de coope­raţie intelectuală e d- prof. Raco­­vitza. De altfel, România este foarte bogat reprezentată la acest areorag al Intelectualilor din în­treaga lume. D. prof. Oprescu e se­cretarul directoratului general şi al corpului de directori al Institu­tului internaţional de cooperaţie intelectuală- D. prof- Busuiocescu, face parte din comisiunea pentru relaţiunile între universităţi. Pe de altă parte, d- Grigore Trancu-Iaşi, pe care problemele muncii intelectuale l-au interesat întotdeauna cu deosebire, dorind să coordoneze activitatea ministe­rului muncii în acest domeniu, a numit la Geneva şi la Paris doi re­ferenţi ai muncii intelectuale, me­niţi să refere asupra modalităţilor practice ale cooperaţiei intelec­tuale internaţionale. La Geneva a fost numit de George Stroe iar la Paris d. Camil Petrescu redactorul foii „Săptămâna muncii intelec­tuale“.­Primele lucrări ale comitetului International au mers foarte greu. Neputinţa unei grabnice realizări se datora atât lipsei de fonduri cât şi lipsei unei organizări perma­nente car­e să-i dea putinţa să-şi pregătească programul şi să-l du­că­ la bun sfârşit. Anul 1924 a remediat şi aceste lipsuri. Guvernul francez, răspun­zând unui apel al comitetului, a oferit o subvenţie anuală de 200 mii franci francezi precum şi o im­pozantă clădire la Paris, destinată „Institutului internaţional al coope­raţiei intelectuale“. Gestul guver­nului francez a găsit imitatori, aşa că, peste puţină vreme, Polo­nia şi Cehoslovacia au oferit şi ele subvenţii importante. Neajunsul lip­sei de fonduri înlăturat, institutul şi-a început activitatea­­Primele probleme cercetate au fost: organizarea internaţională a bib­liografiei şi informaţiei ştiinţifice; extinderea schimbului internaţio­nal de publicaţiuni; unificarea nomenclaturilor ştiin­ţifice; măsuri internaţionale pentru în­lesnirea circulaţiei cărţilor şi lu­crărilor imprimate; adoptarea unei metode generale pentru schimbul de profesori şi de studenţi precum şi pentru echiva­lenţa gradelor şi documentelor; putinţa întemeierii dreptului de proprietate ştiinţifică; extinderea legilor şi regulamen­telor tinzând la protejarea lucrări­lor de artă şi la protejarea dreptu­rilor artiştilor şi producţiunilor; desvoltarea învăţământului rela­tiv la chestiunile internaţionale; întocmirea unui acord interna­ţional al cercetărilor arheologice cum şi conservarea clădirilor isto­rice; o cooperare internaţională între muzee şi expoziţii; o cooperare internaţională între biblioteci; măsuri internaţionale pentru des­voltarea şi îmbunătăţirea cinema­tografului. Deasemeini, in limita posibilului, institutul va interveni cu autorita­tea sa şi a Societăţii Naţiunilor, pentr­u satisfacerea dezideratelor exprimate de organizaţiile naţio­nale de muncitori intelectuali că­tre guvernele respective. După cum se vede un vast pro­gram, prin a cărui realizare se ur­măreşte ridicarea şi apropierea in­telectualilor din toate țările gtd­m- lui. J

Next