Argus, mai 1927 (Anul 18, nr. 4208-4232)
1927-05-01 / nr. 4208
f ARGUS INDUSTRIE-FINANTE Primăria va face recensământul fiscal Operaţiile de recensământ se execută în cursul Sunei Mai după organele fiscului, Primăria Capitalei, va face recensământul său, pentru a pune la curent rolurile contribuabililor, potrivit ultimelor urcări ale taxelor comunale. Recensământul va începe in a doua jumătate a lunei Mai și va dura trei luni de zile- Comisiile de recensământ se vor compune din un delegat al fiscului, agentul suburbiei respective, un consilier comunal şi un delegat al contribuabililor. * In noul recensământ se va examina cu o deosebită atenție valoarea contractelor de închiriere, aprecierea locuinţelor ocupate de proprietar şi stabilirea cotelor de prestaţie. In afară de acestea, se vor verifica şi taxele comunale hotărâte pentru întreprinderile comerciale şi industriale. * Comisiile de recensământ vor lăsa fiecărui contribuabil un proces verbal de impunere, care va putea fi apelat de contribuabilul nemulțumit, in termen de 20 de zile, din ziua in care i s’a înmânat Apelurile, care se vor face pe hârtie simplă, se vor depune la serviciul de constatări al Primăriei de sector de care vine. Comisiile de apel, vor funcţiona sub preşedinţia unui magistrat, delegat de primul preşedinte al Trib. Ilfov. D. GRĂUNTE Cronica petrolului Producţia mondială de petrol In anii 1925Şi 1926 Piaţa este staţionară. Se încheie puţine transacţiuni la toate produsele Preţurile au fost 3 LA INTERNi Ţiţeiul este la 17.500—17.600 lei cel de Buştenari şi Băicoiu uşor şi 17.000—14.900 lei cel de Moreni neparafilos. Benzina uşoară este căutată la apă 'ei kgr. loco fabrică fără taxe şi kazan şi oferită la 5,10. to'iuma gre® este cerut A la 4,25 lei kgr. loco fabrica fără taxe şi kaşmi şi oferită la 4,40. Motorina este cerută la 2,30 lei kgr. loco fabrică fără taxe şi kazan şi oferit# la 2,35. Peţiolul lampant este cerut la 2,40 lei kgr. loco fabrică fără taxe şi kazan şi oferită la 2,50. Păcura este cerută la 1,45 lei kg. loco fabrică fără taxe şi kazan şi oferită la 1,46. uleiurile C. P. R. se găsesc la 5,30 lei kgr. loco fabrică fără taxe şi kazan. Uleiul regal 0 este cerut la 6,70 Iei kgr. loco fabrică fără taxe şi kazan, cel 00 la 7,70 lei kg. fără taxe şi cazan şi cel 000 la 10,20 lei kgr. toco fabrică fără taxe şi kazan LI EXPORT: Benlzan uşoară o avem la 4,60 lei kgr loco fabrică şi 6,80 lei kgr Constanţa. Benzina grea este cerută 1® 3,70 Iei kgr. loco fabrică şi 5,80 lei kgr. fob Constanta. Petrolul lampant se găseşte la 2,20 lei kgr. loco fabrică şi 3,25 lei kgr. fob Constanţa. Motorina este cerută la 2,15 l©i kg. loco fabrică şi 3,10 lei kg. fob Construita. Păcura se găseşte la 2,05 lei kgr. fob Constanta. 1926 1925 Statele Unite 775-561.000 763.743.000 Mexic 90.421-000 115.515-000 Rusia 68.OQO.OÛ0 52.448-000 Venezuela 37-226.000 19.687-000 Persia 30-000.000 35.038.000 România 24-300-000 16.646-000 Indiile Neerlandeze 22.000.000 21.422-000 Pensia 11-880.000 9.164-000 Argentina 8-080.000 5.818.000 India 8.000000 8-0Û0.000 Colombia 6-443.000 581-000 Trinitia 6.000.000 4-654 000 Polonia 5-970.000 5.960-0QÛ Bernéo 4-300.000 4.257-000 Japonia 1.700.000 2-000-000 Egiptul 1.300.000 1-226-000 Germania 600-000 441.Q0Ü Franța 513-000 459-000 Canada 339-000 318.000 Cehoslovacia 50 000 50.000 Italia 38-000 45 000 Algeria 12.000 12.000 Baricadele 9-000 9.000 Cuba 4.000 4-000 Anglia 2-000 2.000 Alte țări 28-000 97.000 1-102.756000 1.067 566.000 Piața Ştiri de pe şantiere Sonda No. 1, Gura Ocultei, I. RO- P, a făcut erupţie în ziua de 28 curent. Presiunea este de 25 atmosfere. Debitul nu este încă stabilit. Condamari la moarte în Lituana PARIS, 29. (Rador)—,,Chicago Tribune“ anunţă din Kowno că Tribunalul Marţial a judecat pe autorii complotului ce urmărea răsturnarea guvernului Trei inculpaţi au fost condamnaţi la moarte, iar şeapte la câte 12 ani închisoare Lîmarea producţiei de pietre scumpe LONDRA, 29 (Rador). — Camera deputaţilor din Africa de Sud a aprobat în a doua lectură proectul privitor la exploatarea pietrelor preţioase. Ministrul minelor a declarat că de Indata ce proectul va fi definitiv votat, va convoca o conferinţă pentru a discuta limitarea producţiei pietrelor preţioase, şi dacă nu se va ajunge la niciun rezultat, va aplica măsurile pe care i le va conferi legea i 3 Taxarea actelor comerciale şi civile după noua lege a timbrului Legea va intra în vigoare pe ziua de 1 Mai a. c. Prin „Monitorul Oficial“ de ori a fost promulgata „Legea timbrului şi a impozitului pe acte şi fapte juridice ”prin această lege — care intră în vigoare la 1 Mai 1027 — taxele de timbru la actele comerciale, se stabilesc astfel : Pe tipurile adresate autorităţilor publice şi notarilor publici, precum şi declaraţiunile adresate de către particulari autorităţilor vamale 8 lei. Cererile pentru transcripţiuni şi inscripţiuni : A drepturilor reale imobiliare pentru intabularea, adnotarea şi prenotarea lor cum şi acelea pentru ternoirea, modificarea, strămutarea şi Ştergerea sau ridicarea înscripţia- Ui lor, 50 lei A actelor de amanet, actelor de gaj şi comandamentelor, 50 lei. A condnţiunilor matrimoniale, 20 lei. Cererile pentru radierea pretentiunilor ipotecare vechi In sumă de cel mult 200 lei se vor timba ca simple petiţii. Actele de identitate, 5 lei. Biletele liberate localnicilor pentru trecerea frontierei, 5 lei. Exemplarele actelor autentice sau legalizate ce se reţin la dosar conform legii autentificării actelor, celei înmânate părţilor conform legilor notariate, în vigoare, precum şi cele lăsate la autorităţile fiscale cu ocaziunea perceperii taxelor şi impozitelor proporţionale, 5 lei. Copiile şi extractele de pe orice fel de acte, din registre de orice fel, condici matricale, cărţi funduare şi cadastrale, planuri de hotărnicie liberate la cererea părţilor de către autorităţi şi notarii publici şi de pe orice procese-verbale dresate de aceştia, afară de cazul când legea le impune altfel, 5 lei. Orice anexe (imprimate sau mai inscrise, indiferent de numărul filelor, depuse deodată cu cererile adresate autorităților administrative, afără de cazul când aceste anexe sunt supuse la alte taxa sau impozite de timbru, 1 leu. Declarațiunile prin act separat de acceptarea donatiunilor și succesiunilor, 50 lei. Recipisele, certificatele sau actele dresate sau eliberate de către notari publici pentru primirea documentelor şi obiectelor luate în păstrare, ta fel Orice testimonii şi certificat eliberate de către autorităţile publice*, de notari publici şi de particulari, de fiecare coală a exemplarului, 10 lei. Testamentele şi pactele succesorale autentice (publice), procesele-verbale pentru constatarea stării materiale a testamentelor în genere, cele referitoare la publicarea şi stabilirea lor, actele de subscripţiune a testamentelor în genere, cele referitoare la publicarea şi stabilirea lor, actele de subscriptiunea testamentelor mistice, cum și cererile de întărirea testamentelor, 20 lei. Recipisele eliberate de magazinele generale (docuri pentru depozite de producte sau mărfuri, 10 lei. Procurile sau împuternicirile sub orice formă, osebit de taxa de autentificare, legalizare sau certificare. 10 lei. Orice înscris, care constată o convenţie, o tranzacţie sau orice altă învoială, osebit de plata impozitului proporţional dacă înscrisul ar conţine acte juridice, pe cari legea le-ar impune aparte, de fiecare exemplar original . Când sunt neapreciabile nu bate sau până la valoarea de 5000 lei, 10 lei. Dela 5000 lei în sus, 20 lei. ACTE DE BURSA SI BANCA Notele de încheiere eliberate de către remizierii mjlocitorilor oficiali, de fiecare exemplar, 2 lei. Acreditivele, ordinele de plată, precum şi orice alte titluri asemănătoare, 2 lei. ponturile şi borderourile original®. Bon sen extrase, eliberate de către societăţile comerciale, bănci, bancheri şi mijlocitori oficiali, notele de cheltneri şi situaţiuile inginerilor, arhitectilor şi întreprinzătorilor de lucrări . Delà 101—1000 le, 1 leu. Delà 1001—10000 lei. 2 lei. Delà 10000 lei in sus. S lei. REGISTRELE COMERCIALE fiecare filă din registrele de acte, de taxe şi de proteste, cum şi din orice alte registre, ce notarii publici sunt obligaţi să ţină după legile pa tarale în vigoare, 9 lei. Fiecare filă . Din registrele-jurnal şi inventar finute de comercianţi şi societăţile comerciale şi industriale cum şi de lichidatori,, oricărui fel de asociatori, de liculori, farmacişti, fabricanţi, stimari, comisionari, exploatatori de mine, canere şi păduri, întreprinsă,tori de lucrări, aprovizionari, furni,turi şi transporturi, 3 lei. Din registrele în cari se trec procesele verbale privitoare la întrunire și deliberările adunărilor generale, preum şi ale administratorilor in societăţi anonime, 3 le. Din registrele hotelierilor pentru înscrierea Pasagerilor precum şi de ale farmaciştilor de copierea ordonărilelor medicale, 3 lei. Ţinerea tuturor acestor registre este obligatorie, iar timbrul la care sunt supuse se va percepe prin viză. Registrele societăţilor cooperative şi ajutor mutual sunt supuse la o pătrime din taxa de mai sus. Registrele comercianţilor şi în genere toate registrele supuse la taxe prin prezenta lege nu se pot visa, nici parafa de autoritatea judecătorească competentă şi nici nu se va putea îndeplini orice lucrare asupra lor, dacă nu vor purta visa pentru timbru stabilit de lege. CHITANŢELE Toate clÿtantete Şi adeverinţele (le predare sau plată dela oricine ar emana, actele prin care sa consimte la radierea unei sarcini din cartea funduară sau din registrele de transenoţiuni sau inscripţiuni, precum şi extrasele de conturi curente liberate de către comercianţi şi societăţile comerciale : Delà valoarea delà 100_10.000 lei 2 lei. Delà 10.000-50.000 Ied, 5 lei. Delà 50.000 lei în sus, 10 lei. Delà valoarea de 100.000 lei în sus la chitanţele şi adeverinţele de predare sau plată se va mai percepe câte 1 leu pentru fiecare sută de mii de lei fără a se fracţiona. Taxele pentru extrasele de conturi se calculează după suma cea mai mare din coloana de virimente şi se pot percepe prin viză, coli timbrate sau timbre mobile, oricare ar fi valoarea impozitului. Chitanţele de descărcare făcute în însuş cuprinsul unui contract supus timbrului proporţional nu sunt supuse timbrului fix de mai sus. Avizele pentru sosirea mărfurilor, precum şi declaraţiunile, foile de expediţie ce însoţesc valorile şi obiectele transportate prin poştă. ACTELE DE NAVIGAŢIE ŞI HIDRAULICE Acte privitoare la vasele de navigaţie, precum urmează: a) Permisele sau certificatele de acostarea şi plecarea vaselor de navigaţie, lei 20. b) Actele de cabotaj şi transit, 20 lei. c) Interogatoriul vaselor, 20 lei. d) Rolul de echipaj, 200 lei. a) Rolul de barcă, 10 lei. f) Actele de vizită şi patentele de sănătate ale vaselor de navigaţie 200 lei. g) Actele de naţionalitate ale vaselor de navigaţie, cum şi cele de romanizarea lor, 200 lei. h) Manifestele parţiale, 10 lei. f) Manifestele generale, 100 lei. Cererile pentru obţierea autorizaţiilor de lucrări, folosinţe şi studii în conformitate cu legea regimului apelor, pentru obţinerea concesiunilor de instalaţii, studii, conform legei energiei , pentru modificare® autorizărilor şi concesiunilor sau pentru cesionarea lor, pentru recunoaşterea folosinţelor, concesiilor sau autorizarilor în hanţă la data promulgării legii apelor sau energiei, pentru concesionarea de căi ferate particulare sau studii în acest scop; documentul de autorizare a concesiunii: 100 lei. Cererile (plângeri, reclamaţiuni) înaintate pentru infracţiuni la legea apelor şi energiei, apelurile în înaintate Ministerului Lucrărilor Publice contra hotărârilor de autorizare şi de contravenţie date de serviciul apelor, 20 lei. Cererile de înregistrare a autorizărilor în cadastrul folosinţelor de apă: 150 lei. BREVETE Brevetele, concesiunile pentru exerciiul unui comerţ, industrii sau autorizaţile pentru exerciţiul unui comerţ sau industrii mari% 90 lei. Pentru exerciţiul unei meserii 20 lei. Brevetele de invenţiune perfecţionare ş i importafiune, 100 lei. Cererile pentru înscrierea mărcilor de fabrică și de comerţ, 500 lei. ACTELE DE PROTEST Actele de protest precum și declarațiunile înlocuitoare din partea trasului ale cambiilor și altor titluri la ordin : Până la valoarea de 160000 lei, 20 lei. Dela 100000 lei in sus, lai 200. Cererile pentru înscrierea filmelor individuale pentru modificarea şi ştergerea lor, pentru înfiinţarea de sucursale, precum şi pentru înscrierea persoanelor juridice: 100 lei.* Pentru înscrierea Urmelor şi a denumirii şr societăţilor comerciale pentru modificaea şi ştergerea lor şi înfiinţări de sucursale . Când poseda un capital până la 5 milioane lei, 200 lei. , Dela 5—10.000.000 lei, 1000 lei. Dela această sumă în sus, 2000 Iei. Când firmele sunt scrise exclusiv in altă limbă decât csa rămână, taxele vor fi îneincite. Scrisorile de cărat pentru transporturi pe uscat și aeriene sub orice forma sau denumire, precum și duplicatele lor ; , a) Pentru expediţiuni parţiale, 5 lei. b) Pentru încărcări complecte în vagon, 20 lei. TAXE MINIERE Cererile pentru permisele de mai jos prevăzute de legea minelor: ma) Pentru permisul de prescripţii, ne, 50 lei. ’ b) Pentru permisul de explorare 100 lei. ’ c) Cererea de prelungirea Permisului de explorare, 200 lei. d) Cererea de înscrierea permiselor de explorare în cartea minieră 500 lei. ‘ ’ e) Cererea pentru dobândirea unei concesiuni de exploatare, 1000 lei. ALTE TAXE Chitanţele de expedire a bagajelor pe C. F. R., N. F. R. S. M. R. 2 lei Biletele cu plată în vagoanele cu paturi ale Comp. Wagons Litscari circulă în ţară şi adevereinţele de călătorie pe baza de permis fără plată pentru vagoanele cu paturi, 20 lei. Cererile pentru acordarea permisunlor de a purta decoraţiuni străine, lei 1000. Cererile de naturalizare, 500 Iei. Cărţile de avocat şi orice alte autorizări de liberă practică a unei profesiuni, 100 lei. Paşapoartele: Pe termen de 3 luni 200 lei. Pe termen de 6 luni 300 lei. Pe termen de 12 luni 500 lei Paşapoartele de emigrare 500 lei Paşapoartele eliberate celor ce merg în streinătate pentru studii Citite continuarea în pag. IV-a. 1 e alianţă Intre Turcia , Jugoslavs (Telegramă BERLIN. 39. — Din Paris se anunţă că negocierile în vederea încheerii unui tratat de alianţă între Jugoslavia şi Turcia sunt foarte avansate. Jugoslavia s'a declarat dispusă să semneze tratatul de pace dela Lausanne, dacă Turcia se va obliga să retragă populaţia turcească din Macedonia, colonizând-o în Asia Mică şi să închee totodată o alianţă defensivă contra primejdiei italiene. Turcia a acceptat în principiu prima cerere, dar particulară manifestă rezervă în privinţa alianţei militare. Se anunță de asemenea că între Turcia şi Rusia Sovietică există un tratat militar ofensiv - defensiv, care se referă însă numai la Asia. Ambele ţări au deplină libertate de acţiune spre Apus şi ataşatul militar sovietic la Angola ar fi favorabil unei alianţe între Turcia şi Iugoslavia (Beri, Boersencourier). Programul de investiţii al Austriei , jumătate miliard şilingi pentru eestrificarea liniilor ferate, refacerea şoseilor şi construirea anei central hidroelectrice VIENA (Ceps). După primăria vieneză, care a anunţat înainte de alegeri, mai multe lucrări publice proectate, statul austriac vine la rândul său cu un mare program de investiţii. După declaraţiile fostului ministru HeiJU, guvernul vrea să electrifice alte noui linii ferate, să reconstruiască şoselele statului şi, în sfârşit, să clădească o mare centrală hidroelectrică la Dunăre. Realizarea acestui program cere pentru cheltueli preliminare 515 milioane shilingi, şi de aceea el va fi aplicat în timp de 5 ani. ELECTRIFICAREA CAILOR FERATE După acest program se va electrifice, in primul rând, linia Viena-Salzburg, prin care electrizarea întregului parcurs între Viena şi graniţa elveţiană va fi termnata. De asemenea se vor electifica liniile Viena—iirax şi aceea spre graniţa italiană. Sa crede că aceasta electrizare ar cere 300 imvpane shilingi şi că această sumă s’ar putea uşor procura printr’un împrumut intern. Dar dintr un punct de vedere, programul de investiţii austriac se bucură de putină spatie in rândurile opiniei publice. Experienţele Austriei cu electrficarea căilor ferate nu sunt tocmai strălucite. Liniile ferate ale Bunului inia n’au publicat bilanţul pe anul 1925, dar din ştirile care au pătruns în public se poate deduce că electrificarea n’a îndeplinit speranţele depuse într’insa. Principalele motive pentru electrizare erau : economia de cărbuni, de personal şi independenţa căilor Bundului de străinătate. E adevărat că importul de cărbuni în Austria a scăzut şi că, prin electrizare, Austria a devenit mai puţ’n dependentă de străinătate, dar de pe altă parte s’a arătat că electrificarea e nerentabilă intru cât dobânzile şi amortizarea capitalului învestit formează sume mult mai importante decât cheltuelile pentru cărbuni. Astfel neatârnarea de străinătate devine numai fictivă deoarece investiţiile au fost făcute în mare parte cu capital străin şi dobânzile iau drumul străinătăţii ca şi sumele care se plăteau înainte pentru cărbuni. Cât priveşte reducerea personalului, e® a rămas numai pe hârtie, deoarece funcţionarii de prisos au trebuit să fie mai departe păstraţi în serverce căilor ferate pentru a nu mări armata somnurilor. In aceste împrejurări nu e de mirare că, în Austra, se observă o oarecare rezistenţă împotriva unor noui electrificări şi că noul proect al guvernului a fost primit destul de rece. Pe drept, se accentuează asupra faptuli că se efectifica tocmai lipiile mai puţin frecventate şi că se face în realitate numai o politică decorativă de investiţii care porneşte de la speranţa că Austria va deveni un centru vizitat de străini. In acelaş mod e judecată şi construcţia marei hidrocentrale de la Dunăre, deoarece se ştie că curentul electric din centralele hidraulice costisitoare revine mai scump decât curentul uzinelor calorice. Se afirmă că Austria are un surplus de centrale hidraulice şi că investiţia în acest domeniu e o întreprindere riscantă. REFACEREA ŞOSELELOR In schimb, a fo»t primită în mod favorabil al traijea punct al proectului guvernamental, care priveşte re*construirea sistematică a şoselelor pentru care se va întrebuinţa sura» de 55 milioane shilingi. Cercurile de specialişti cred că pentru această investiţie s’ar putea găsi în ţară fără prea mari greutăţi capitalul necesar. Eşuarea unui împrumut polonez TELEGRAMA PARTICULARA BERLIN, 28. — Negocierile sindicatului minelor de fer din Polonia pentru contractarea unui împrumut de 12 milioane dolari au fost rupte. Motivul trebue căutat în hotărârea guvernului polon, de a nu acorda comanda de sine, pentru finanţarea căreia avea să servească acest Imping mut, decât după contractarea unui împrumut de Stat. Probabil că guvernul doreşte să finanţeze el însuşi această comandă (Beri, Boersencourier). Bilanţol soc. „I. G. FarbenMustrie TELEGRAMA PARTICULARA BERLIN, 29. 1 ,J. G. Farbeninduaitrie“ a încheiat bilanţul anului 1926 cu un beneficiu net de 68 milioane mărci aur, distribuind un dividend de 10 la sută. Bilanţul evaluează restalaţiunile la 346 milioane, participaţiunile diverse la 261 milioane, creanţele la 386 milioane şi capital la cassă la 215 milioane. Capitalul Societăței e de 1100 milioane, iar rezervele de 137 milioane. (Beri Boetsencourier). Măsuri de ordine la Berlin BERLIN, 29. — (Rador) . Politia a luat măsuri extrem de severe in vederea manifestaţiunei plănuite pe ziua de 8 Mai de organizaliunile reacţionare grupate în Uniunea „Casca'i de oţel". « PARIS, 29- (Rador). — Politia din Berlin a descoperit ascunse într’o pivniţa 500.000 cartuşe 4® manevre şi 60 lăzi cu rachete liuginoase. Nu se cunoaşte încă provenienţa acestui material, dar se crede că a fost sustras din depozitele Reichswehrului pentru a fi exmediat prin fraudă în streinătate. „Argguas** coSforal Cooperarea internatională Intre intelectuali Necesitatea uneî cooperări între muncitorii intelectuali din toate ţările globului a fost de mult recunoscută Numai că, nu se găseau mijloacele necesare creărei unui organism menit să cuprindă pe toţi exponenţii culturii umane, să coordoneze sforţărilor lor şi apreciind proectele folositoare, să lupte pentru realizarea lor. Existau, e drept, unele organizaţiuni cu caracter internaţional. Biroul internaţional de proprietate litrară de la Berna, Uniunea internaţională aAcademiilor pentru cooperarea în ştiinţele naturale şi în studiile umane, Asociaţia artistică şi literară pentru publicarea şi distribuirea cărţilor,, Institutul internaţional de legislaţie, Institutul international de bibliografie de la Bruxelles. In afară de acestea, şi alte organizaţiuni federale aveau menirea să strângă relaţiile între muncitorii intelectuali din diferitele tari. Dar din aceste organizaţiuni cele mai multe aveau un caracter privat sau semi-oficial. Toate erau specializate. Nici una nu se ocupa cu coordonarea lucrărilor celorlalte organizaţiuni Nici una nu avea posibilitatea şi nici autoritatea să pregătească o convenţiune pe care să o supue guvernelor şi mai puţii să o aplice. A trebuit înfiinţarea Societăţii Naţiunilor, pentru ca să se poată stabili un larg program de cooperare intelectuala internaţionalăînainte de războiu, politica forma un corp aparte, iar ştiinţa şi învăţământul altul separat. Când Gladstone a făcut faimoasa sa vizită lui Darwin la Beckenham, toată lumea a priceput, — cum a declarat-o Morley mai târziu — că aceasta însemnează întâlnirea a două lumi. Astăzi ni se pare natural că aceste două lumi să fie în contact organicTendinţa cooperaţiei intelectuale de după războiu este de a săvârşi o relaţie organică între diferitele asociaţii internaţionale de învăţământ din lumea întreagă, inclusiv administraţia. Câteva rânduri mai sus, am spus că înfiinţării Societăţii Naţiunilor se datoreşte, în mare parte, punerea problemei cooperării între muncitorii intelectuali, pe calea relizării Intr’adevăr, răspunzând unor solicitări insistente, consiliul S- N- a numit în anul 1922, un comitet care să studieze problemele ce se pun în legătură cu cooperarea intelectuală. Acest comitet, denumit comitetul internaţional al cooperaţiei intelectuale, e format din 14 savanţi cu renume mondial — floarea intelectualităţii universale — şi e un organ sfătuitor al consiliului. Lucrările sale sunt supuse spre aprobare, trimestrial, consiliului, şi, anual, adunării. In anul 1924, cu aprobarea guvernelor respective, s‘au înfiinţat o serie de comitete naţionale, şi, de atunci, acest sistem s’a răspândit în multe alte ţări. Comisiunea naţională română este prezidată de dl. Pârvan iar corespondentul comisiuniei internaţionale de cooperaţie intelectuală e d- prof. Racovitza. De altfel, România este foarte bogat reprezentată la acest areorag al Intelectualilor din întreaga lume. D. prof. Oprescu e secretarul directoratului general şi al corpului de directori al Institutului internaţional de cooperaţie intelectuală- D. prof- Busuiocescu, face parte din comisiunea pentru relaţiunile între universităţi. Pe de altă parte, d- Grigore Trancu-Iaşi, pe care problemele muncii intelectuale l-au interesat întotdeauna cu deosebire, dorind să coordoneze activitatea ministerului muncii în acest domeniu, a numit la Geneva şi la Paris doi referenţi ai muncii intelectuale, meniţi să refere asupra modalităţilor practice ale cooperaţiei intelectuale internaţionale. La Geneva a fost numit de George Stroe iar la Paris d. Camil Petrescu redactorul foii „Săptămâna muncii intelectuale“.Primele lucrări ale comitetului International au mers foarte greu. Neputinţa unei grabnice realizări se datora atât lipsei de fonduri cât şi lipsei unei organizări permanente care să-i dea putinţa să-şi pregătească programul şi să-l ducă la bun sfârşit. Anul 1924 a remediat şi aceste lipsuri. Guvernul francez, răspunzând unui apel al comitetului, a oferit o subvenţie anuală de 200 mii franci francezi precum şi o impozantă clădire la Paris, destinată „Institutului internaţional al cooperaţiei intelectuale“. Gestul guvernului francez a găsit imitatori, aşa că, peste puţină vreme, Polonia şi Cehoslovacia au oferit şi ele subvenţii importante. Neajunsul lipsei de fonduri înlăturat, institutul şi-a început activitateaPrimele probleme cercetate au fost: organizarea internaţională a bibliografiei şi informaţiei ştiinţifice; extinderea schimbului internaţional de publicaţiuni; unificarea nomenclaturilor ştiinţifice; măsuri internaţionale pentru înlesnirea circulaţiei cărţilor şi lucrărilor imprimate; adoptarea unei metode generale pentru schimbul de profesori şi de studenţi precum şi pentru echivalenţa gradelor şi documentelor; putinţa întemeierii dreptului de proprietate ştiinţifică; extinderea legilor şi regulamentelor tinzând la protejarea lucrărilor de artă şi la protejarea drepturilor artiştilor şi producţiunilor; desvoltarea învăţământului relativ la chestiunile internaţionale; întocmirea unui acord internaţional al cercetărilor arheologice cum şi conservarea clădirilor istorice; o cooperare internaţională între muzee şi expoziţii; o cooperare internaţională între biblioteci; măsuri internaţionale pentru desvoltarea şi îmbunătăţirea cinematografului. Deasemeini, in limita posibilului, institutul va interveni cu autoritatea sa şi a Societăţii Naţiunilor, pentru satisfacerea dezideratelor exprimate de organizaţiile naţionale de muncitori intelectuali către guvernele respective. După cum se vede un vast program, prin a cărui realizare se urmăreşte ridicarea şi apropierea intelectualilor din toate țările gtdm- lui. J