Argus, august 1927 (Anul 18, nr. 4285-4310)
1927-08-01 / nr. 4285
AKOUS Industrie — Agricultură JUDICIARE (Ilfov) Falsificator si scroh In 1925, tânărul Emil Grîgoritza trebui să părăsească slujba de pontator ce o avea la căile ferate, spre a intra în oștire. Reușind să fie reformat din armată, dânsul căută să reintre la căile ferate însă de data aceasta într’un post mai de seamă, pentru care se cere absolvirea a cel puţin 4 clase de liceu. Cum însă Gragoritză nu urmase liceul şi nu putea produce un certificat de 4 clase, recurse la un fals- Dânsul obţinu, prin nu se ştie ce mijloace, o hârtie cu antetul liceului „Lazăr” şi plăsmui pe ea o adeverinţă, prin care direcţia liceului atensta că Gregoritză urmează actualmente „în particular“ clasa 6-a de liceu. Serviciul respectiv de la C. F. R. interesându-se la direcţia liceului „Lazăr” s’a răspuns că o asemenea adeverinţă nu s’a liberat şi astfel s’a stabilit că ea era falsă. Constatarea aceasta a determinat pe cei dela C. F. R. să facă o cercetare retrospectivă a activităţii lui Gregoritză din prima perioadă a funcţionarismului lui. Ideia a fost potrivită, căci în adevăr s’a găsit că dânsul făcuse fraude (nu tocmai mari, ce-i dreptul) la aceiaşi instituţie unde avuse acum îndrăzneala să reintre şi încă prin mijlocirea unui act falsificat. S’a constatat anume, că pe când era pontator, trecuse în listele de lucrători, câţiva în plus, cu nume fictive, spre a putea să-şi însuşească sumele trecute în dreptul acelor nume. Autorităţile fiind sesizate, Grigoritza a fost ridicat şi trimes parchetului. D. procuror Procop Dumitrescu a deschis ieri împotriva lui Grigoritză acţiune publică pentru fals în acte publice şi excrocherie, însărcinând cu instruirea cazului pe judecătorul cab 7. După ce magistratul instructor a luat ieri interogatorul falsificatorului la denus, cu mandat de arestare, la Văcăreşti. Pungăşia unui chelner a fost arestat, sii de d- judecător M. Papadopol, titularul cab. 5 instrucţie, chelnerul Nicu Nicolaîdi, de naţionalitate greacă, fiind că prin manopere isteţe, reuşi să ridice de la poşta centrală o scrisoare recomandată de valoare sosită pe adresa „Nic. Gheorghiu, post-restant” şi care conţinea 500 franci francezi şi 20 lire sterline. D. Gehorghiu farmacist din Egipt, sosit în Bucureşti pentru câtva timp, avea să primească scrisoarea recomandată de valoare dela soacra d-sale din Egipt, pe adresa arătată, așa cum convenise cu dânsa. Interesându-se stăruitor la poștă s’a putut constata că o atare scrisoare a sosît dar că ea a fost încasată-Cercetările urmate au putut des coperi pe fiuidulosu! încasator al scrisorii de valoare. Era chelnerul Nicolaîdi, care tocmai se adăpostise în România după ce săvârşise alte fapte penale în Grecia, fapte pentru care autorităţile greceşti cereau tocmai extrădarea lui. Excrocul a fost adus ieri la parchet, care a repartizat instrucţia afacerii la cabinetul 5, după cum am arătat. După ce d. judecător Papadopol va termina Instrucţia, va trimite pe Nicolaîdi în faţa instanţelor corecţionale spre a-i aplica condamnarea meritată, iar în urma ispăşirii pedepsei dânsul va fi extrădat justiţiei statului elin- Exploatări forestiere Ministerul agriculturii şi chimetiilor a acordat următoarele brevete de exploatări forestiere publicate in „Monitorul Oficial” din 25 Iulie 1927: Amenajamentul pădurii Mănăstirea Jia Capul Dealului, pendinte de comuna Solovăstru, judeţul MureşTurda, proprietatea Bisericii române unite, în suprafaţă de 18 ha, 5.886 mp. Regimul crâng simplu. Revoluţia normală 15 ani, exploarea în 15 ani şi cu garanţia de împădurire 500 lei la hectar. Revizuirea după 10 ani. Amenajamentul pădurii Lunca Bradului, pendinte de comuna Lunca Bradului judeţul Mureş-Turda, proprietatea comunei Lunca Bradului, in suprafaţă de 404 ha, 3.000 mp din care în primii 10 ani se exploatează 101 ha. Regimul codru cu tăieri succesive. Revoluţia normală 80 ani, exploatarea in 10 ani pentru suprafaţa de 101 ha. Garanţia de împădurire 600 lei la hectar. ş Revizuirea după 10 ani. Regulamentul de exploatare al pădurii Tăut, pendinte de comuna Taut judeţul Arad, proprietatea Societăţii anonime române pentru moşii, mine şi cărbuni, în suprafaţă de 662 ha, 8.000 mp. Regimul crâng simplu. Revoluţia normală 40 ani, exploatarea în 40 ani şi cu garanţia de îiapădurire 600 lei de hectare. Revizuirea după 10 ani , Studiul sumar al pădurii Dealul Milogului, pendinte de conaaaa Livada, judeţul Satu-Mare, proprietatea d-lui Vasile Vecsey, în supra-faţă de 24 ha, 6.700 mp. Regimul codru cu tăeri rase. Revoluţia normală 80 ani, exploatarea într’un an şi cu garanţia de în pădurire 3.000 lei de hectar. Revizuirea după 10 ani. Regulamentul de exploatare al pădurii Nadaş, Pendinte de comuna Nadaş, judeţul Arad, proprietatea d-nei şi d-lui Iosef Gresz, în suprafaţă de 4.820 ha, 300 mp, în 3 seri. Regimul crâng cu rezerve seria I şi codru cu tăeri rase seria II şi III. " Revoluţia normală 40 ani seria I tinde nu se face nici un fel de exploatare. Pentru seriile II şi III codru cu tăeri rase, exploatarea conform planului special de exploatare a a cător două serii. Garanţia de împădurire 3.000 lei de fiecare hectar pentru codru şi 1.000 lei pentru crâng. Revizuirea după 10 ani. Regulamentul de exploatare al pădurii Valea Mare, longuite de comuna Bistra, judeţul Turda, proprietatea d lui Rommus Marc şi consorţii, in sprafaţă de 29 ha, 7.200 mp Regimul codru cu tăeri rase. Revoluţia normală 90 ani, exploatarea în 2 ani şi cu garanţia de împădurire 3.000 lei de fiecare hectar. Revizuirea după 10 ani. Regulamentul de exploatare a pădurii Fundătura Dumbrava Hri, subpendinte de comuna Boian, judeţul Târnava-Mică, proprietatea comunei Boian, în suprafaţă de 560 ha, 4.800 ani. Regimul codrii cu tăeri succesive. Revoluţia normală 80 ani, exploatarea în 80 ani şi cu garanţia de împădurire 1.000 lei de fiecare nectar. Revizuirea după 10 ani. Regulametul d exploatare al pădurii Suga, pendinte de comuna Sâncrai judeţul Ciuc, proprietatea comunei Sâncrai în suprafaţă de 24 ha., 3700 m. p. Regimul codru cu tăeri rase. Revoluţia normală 80 ani, exploatarea în 2 ani şi cu garanţia de împădurire 2000 lei de hectare hectar. Revizuirea după 10 ani. Regulamentul de exploatare al pădurii Ilva-Mare, Pendinte de comuna Lunca Bradului, judeţul Mureş, proprietatea d-lui loan Kemény, în suprafaţă de 2395 ha., 8000 mp., din cari se pun în exploatare 1721 ha. 3000 m. p. Regimul seria I şi in codru cu tăeri ras®, seria II codru cu tăeri succesive. Revoluţia normali 80 ani, exploatarea conform planurilor speciale din regulament. Garanţia de împădurire 2000 lei de fiecare hectare pentru codru cu tăeri rase şi 600 lei de hectar pentru codru cu tăeri succesive. 3 Cronica Juridică Incendiarea palatului de Justiţie din Viena atinge multe interese româneşti. Pe deo parte, au fost distruse de foc şi apă dosarele proceselor civile de prima, a doua şi a treia instanţă, şi — ceea ce e mai important, — registrele funduare ale circumscripţiilor I-IX şi XX din Viena, adică a secţiunilor cari cuprind toate inscripţiunile ipotecare ale centrului Vienei şi a arondismentelor celor mai importante.Precum se ştie, registrele funduare austriace, în special cele din Viena, erau renumite şi admirate de toată lumea şi, în special, de jurişti pentru organizaţia lor sistematică care permitea oricui să se informeze, în mai puţin de o oră, în mod absolut exact, asupra situaţiei de fapt şi de drept a oricărui imobil, asupra persoanei proprietarilor şi asupra tuturor ipotecilor şi celorlalte sarcini ce grevează imobilul Toate aceste registre trebuesc reconstituite, deoarece, fără dânsele, orice transactiune imobiliară, cumpărare, vânzare, transcriptiune de ipoteci, etc., devine imposibilă.Este deci foarte explicabil că, chestiunea cea mai arzătoare care preocupă pe jurisconsulţii vienezi şi guvernul, este cum s’ar putea reconstitui cât de curând posibil în modul cel mai sigur aceste registre. * Subsemnatul a publicat şi propus factorilor legislatori competinţi o soluţiune care probabil că va fi acceptată şi va forma principiul de bază al unei legi excepţionale pentru reconstituirea urgentă a registrului funduar» In linii generale această formulă pleacă dela următoarele consideraţiuni: In totul s’au distrus registrele a circa 25 000 de imobile. Precum se ştie, fiecare imobil este înscris într’un aşa zis „corp funduar” care poartă un număr fix, (Folio) sub care număr fix se înregistrează, în ordine cronologică controlată cu cea mai mare severitate, pe de o parte orice schimbare în situaţia fizică a imobilului (parcelări, etc.), pe de altă parte toate schimbările de proprietari şi, în fine, toate sarcinele (ipoteci, servituti, etc...)Toate aceste înregistrări se efectuiază de tribunal pe baza titlurilor autentice prezentate de părți, din cari se păstrează câte o copie la Tribunal, restituindu-se părților actul original prevăzut cu mentiunea tribunalului că dreptul în chestiune s’a înregistrat sub numărul de ordine... la data... Ori, copiile Tribunalului fiind şi ele distruse de incendiu, trebire, controlate sute de mii de acte, de copiat şi de înregistrat din nou, ceea ce ar însemna o muncă de câţiva ani şi angajarea unui personal judecătoresc de 2-3000 de forfetionari cu cunostintele juridice necesare- Intre timp ar fi o stânjenire complectă a afacerilor şi creditului imobiliar. Din fericire, însă, organizaţia birourilor de avocatură şi de notariat din Austria este astfel întocmită încât aceştia posedă, în general, copii exacte după actele la cari au colaborat ca reresentanţi ai părţilor. * Solutiunea propusă de mine şi care va face obiectul legii excepţionale ce se va vota de urgenţă este următoarea: In Viena funcţionează circa 2400 avocaţi şi 1004 Notari publici. Pentru câte 10 imobile („corpuri de registru funduar) să se numească (în ordinea alfabetică a avocaților și notarilor după tablou) câte un avocat sau , notar drept „curatare ad hoc” la care se vor prezenta toate persoanele cari pretind că au drepturi de proprietate, coproprietate, servîtudiel ipoteci etc. prezentându-i titlurile originale pe cari te posedă. Pebaza mențiunilor aflătoare pe aceste acte, curatorul va avea posibilitatea ca in cel mai scurt timp (2-3 luni) să reconstitue tot tabloul funduar pe care-l va prezenta judecătorului competinte însotit de un raport al situaţiei. Judecătorul va examina în camera de consiliu tablou ascultând şi eventualele observaţiuni ale părţilor, şi, în cazul normal al restabilirea tabloului exact conform actelor, va aproba acest tablou care va constitui noul corp funduar reconstituit. Bineînţeles că, drepturi stârnse în registrele vechi nici nu se vor mai înregistra, trecându-se în corpul funduar nou constituit numai drepturile existente în prezent.Eventuale transacțiuni imobiliare și ipotecare noi li se vor putea face, deci, în scurt timp, depunându-se actele la curatorul respectiv care va putea da şi informaţiuni exacte asupra imobilului în chestiune. Curatorii ar avea de primit pentru munca lor un onorar modest fix stabilit prin lege ,pentru fiecare corp funduar. Acest onorar s’ar repartiza, în mod proporţional, asupra proprietarului şi a creditorilor ipotecari ceea ce ar însemna pentru fiecare din aceştia o sumă aproape neglijabilă, dar care Ie va da avantajul de a-și putea valorifica avutul într’un termen relativ foarte scurt. Pe de altă parte, Statul ar fi ferit de sarcina materială, enormă pe care ar trebui să o ia asupra sa dacă ar fi nevoit să angajeze o întreagă armată de funcţionari juridici eşişi la pensie şi ar avea numai obligaţiunea de a transfera, în mod trecător, o serie de judecători de la instanţele superioare (Curtea de Apel şi de Casaţie) cari în lipsa dosarelor lor ori cum nu pot funcţiona deocamdată, la serviciul registrelor funduare pentru supravegherea şi controlul lucrărilor curatorilor. Dat fiind că mulţi cetăţeni Români şi chiar institute financiare din România au drepturi de proprietate şi drepturi ipotecare asupra unor serii de imobile ale căror registre au fost distruse de incendiu, este în interesul urgent al acestor persoane, să-şi strângă, actele orginale ce le posedă şi să informeze, cât de curând, pe avocatul lor sau notarul lor din Viena pentru ca să le salvgardeze în timp util şi în mod eficace, drepturile. Dr. HEINRICH SCHWAMM Avocat onorific al legațiuneî Regale Române din Viena Târgul Moineşti în flăcări i PRĂVĂLII DISTRUSE. — PAGUBE DE MILIOANE MOINEŞTI 30. — Eun, un violent incendiu a mistuit 11 clădiri : Pats, Weintraub, Falbis, Sulem, Efrem, Gutman, Polak, Swartz, Cofler, Charlota Haimsohn şi dr. Rosenthal. Focul a luat naştere de la prăvălia Zefler- Cu toate ajutoarele sosite în grabă dela Tg.-Ocna şi Moineşti, focul s’a întins repede din cauza clădirilor vechi şi cu scândurărie multă. Pagube de peste 10 milioane. Mai mulţi soldaţi au fost răniţi din care mai grav plutonierul major Mihai din reg. 4 artilerie. Două faberici și depozie de martori distruse de incendie GALAŢI, 30 — Fabrica de bomboane Moritz Friedman şi fabrica Gestică Cernabi din strada Dogâriei au fost distruse de un incendiu. Focul a luat naştere de la un depozit de benzină al fabricii Medinan. Din cauza lipsei de șacale, lucrările de stingere au mers greu așa că flăcările s’au propagat cu mare rapiditate. Magazia de mărfuri Diarbechirian a fost mistuită de flăcări ; stocuri enorme de mărfuri au ars. Magaziile Zedea și Kohn au ars în parte. Pagube enorma D. Fiedman a fost arestat. Sunt bănueli că focul ar fi fost pus. Toți sinistrații erau asigurați. * Dezvoltarea economică a Turciei Activitatea minieră. Progresele realizate ne fărănioi industriei. " Numeroase construcţii de căi ferate ANGORA. — Turcia face parte, fără îndoială, din acele ţări, care graţie marilor avantaje pe cari le oferă rezervele lor naturale, prezintă un teren din cele mai favorabile pentru o desvoltare economică prodigioasă. BOGAŢIA SOLULUI Unul din principalii factori cari contribue la aceasta este desigur, bogăţia în zăcăminte încă neexploatate ale solului şi cari prezintă cele mai mari perspective pentru punerea fundamentului la o serie de întreprinderi industriale. După relatările specialiştilor, zăcămintelor de cupru, argint, cărbuni de pământ, crom etc. sunt principalele minereuri cari constituesc bogăţia solului turcesc. Apariţia manganului care este foarte apreciat In ultimul timp a îndemnat consorţiile străine să ceară diferite concesiuni în această direcţie PRINCIPALELE MINE ALE TURCIEI Principalele mine ale Turciei sunt zăcăminte de cărbuni şi pământ dela Erezii (lângă Maree Neagră), minele de argint dele Balta-Maden (la vest de Brassa, şi minele de mangan de la Fethije Exploatarea minelor de cărbuni de la Eregli a făcut mari progrese în ■ultimii ani. In ceea ce priveşte cercetările geologice ale compoziţiei subsolului turcesc s-a înfiinţat un institut geologic prevăzut cu un laborator cu instalaţii din cele mai moderne zăcămintele de cărbuni cari se întind de la Kupusulu-Eregli pănâ spre Ineboli şi la Sujud Oesu au realizat, în ultimul timp, graţie unei exploatări din cele mai moderne, o creştere a producţiei ce se evaluează de la 750.000 tone la 1 milion tone şi reprezintă, după aprecierile specialiştilor, o rezervă inepuizabilă de cărbuni cari se apropie, în ceea ce priveşte calitatea, de cărbunii de Cardiff. In regiunea carboniferă dela nord de Angora, s’au construit căi ferate spre Eregli, până la Marea Neagră. In apropiere de aceste zăcăminte carbonifere se află suprafeţe imense de păduri al căror lemn ar putea fi exploatat cu folos precum şi zăcăminte de minereu de fier în vilaetele Kfistamani, Tschangiri, Sunguldak si Sinope. Veniturile totale ale minelor din Turcia s’au evaluat în anul 1920 la 100.000 lire turcest, iar în 1926 la 186.000 lire turceşti. FABRICILE Turda dispune, actualmente, de 1220 fabrici, repartizate dupa specialităţi, in urmatoarele grape : mori de cereale, fabrici de conserve de fructe şi legume, fabrici de brânzeturi, fabrici de zahăr, ţesătorii de bumbac, lână şi mătase, fabrici de covoare, de taton, de încălţăminte, de cărămizi, etc. Dintre acestea, 500 se bucură de avantajele protecţiei industriale In afară de acestea, se proectează construirea, în timpul cel mai scurt, a unei serii de alte fabrici ca de hârtie, de muniţii, o fabrică de conserve la Brussa, o fabrică de tutun la Gonstantinopol, o tipografie de timbre poştale şi fiscale la Brussa, uzine de gaz la Brusa, o uzină electrică, la Angora, o fabrică de uleiuri la Gonstantinopol, o fabrică de ţesătorie la Brussa, una de chibrituri la Sinope. Capitalul necesar acestor fabrici se procură, în genere, în Turcia, prin constituirea de societăţi amorime. CONSTRUCŢIILE O altă ramură de activitate industrială, foarte desvoltată în Turcia, este industria construcţiilor, al cărei principal teren de activitate este capitala Angora, care trebu® înzestrată. In primul rând, cu clădirile necesare instituţiilor publice, STAŢIUNILE BALNEARE 'lujcia fiind înzestrată cu num© roase surse naturale, s’a luatnnţiativa amenajării a numeroase staţiuni balneare dintre cari cele mai principale sunt cele dela Brussa cari posedă surse naturale feniginoase şi de pucioasă. Pentru exploatarea acestor surse s’au format diferite consorţii cu participarea statului ca şi particulari* lor. Printre acestea din urmă, este un consorţiu în care principalul aport îl va aduce Kedivul Egiptului. CONSTRUCŢII DE CAI FERATE Principalele construcţii de căi ferate sunt puse, în genere sub egida* a numeroase consorţii cu capitel străin. Printre principalele proecte reforări: Liniz-Tscherkess-Sriranbolu-Sunguîdek, Eregli (580 km.) Linia Keiler( Malatia-Argaaa-Diarbekîr ,500 km.). Liniile Turk+Siwas şi Siwaz-Baissari (450 km ), ■» Din toate acestea reese foarte lămurit că Turcia se află actualmente într’o perioadă de desvoltar® economică din cele mai intens la care participă iniţiative de toate nuanţele, dintre cari cea mai de seamă este participarea capitalului străin* DR- L BL Comerţul internaţional de Cereale Excedentul importaţiunilor (+) şi exportaţiunilor (-) lumit de cidlcitmetrice PORUMB Noembrie—28 Febr. 1926-27 1925--26 192627 192526 1926-27 192526 1926-27 1925--26 1926--27 1925-26 1926-27 11925-6 Germania . .................+ 12261 41364-302 9234-1258+ 12174-14112+ 6745+ 1304* 1432 4834 1103 Austria ,,,,,,,,+ 0 16614- f1) 1647+ '.O 1014+ (1) 7034-(1) 5-8+ (1; 5 04-(1) 4754 (1) 5071- 6) 547--6) 481 611 641 Belgia+ 56564-6324 2719+ 7274-3224-15-94-190+ 387 715--2195 2002 Danemarca ...... V-4-4824-699+ 3204-262+ 985+ 1529— 270— 1981 347 1881 1460 Estona . . .................+ 83+ 105+■ 4141 40+ 310+ 3174-164° 264-1745— (5) 198-(5) 458 Finlanda ....... +3+ ■â 633 + 702+ 7424-9564-3+ 44-39 1502 Franța ........ -4-7347- 6941-04— 424-739+ 1814-1534-2644-106 12527 1 Anglia ........................ elo+ 290304-29034-21244-731— — 44208+ 64034-1518 2857--2576 2498 Ungaria ........— 3139 234 1029— 1277 1805— S51— 44:— 432-268— ' 407 6339 7514 Irlanda ........+ 15844-17474-9254-889— -2084-75-219— 378 463 1428 Italia ...........................+ 114314-7209 116—• 2104-83+ 57+ 97+ 594-641+ 567t 8791+ 98 ! Letonia ........+ 2544-312 7 + 24 3254-506 124-204-43 + 374-1066 + 1417 Lituania. .......2 0 -+ 13— 12 34 10— I 6 0 0 Norvegia .......+ 5954-4734-305 4-4424-103b+ 1301+ 224+ 194-h 62+ 88— landă ........ 31024 3456J-901j+ 759+ 4004-106b4-1784-21254-4544-6771+-280 Po orna ..................... -+ 106 12854-3 4-07— 481— 2153 773— 1149— 8 4SI+ — 124--24 România....................... 12292 555 215— 27846— 5382— 1939— 4983 4713 2546 Iugoslava. ...... 1023— 1808 209—1310— 86 17— 226— 16291 1431 1872-2742 Suedia ........+ 727+ 1027+ 27— 27— 2444-161— 309— 9097+ 191+ 348 256 Elveția........................ * 44 27104-2641- 14154-372+ 5244~ 9244-941 351 687 Cehoslovaca. . . . . .+ 17484-11614-8854-16284-6224* 1501— 945— 445 4174* 523+ 1113 1557 U. R. S. B. ...... 4 a. (?) 9948- (2) 4671* 4 o (2) 3218 (2) 1734 (2) 4359- (2t 5608- (3) 94- t3) 161 1004 2S3 Canada ........ —-44470— 5.2o4 5042 — 5468— 948— 975—— 5 3! 4932_ 310 2871+ 1702+ 11-30 Siatele-Unite. » . . . . 26370 6065 7843:— 5234— 1199— 679— 2140 4731— 384 2843 1688 2959 Argen ina .......— 12461— 10554 8071-781— 518— 30— 1174 144 2127 2317— 23138 11153 Chîî ........ 594-45« 514-27— — 6.6 147 261 95— Ceylon.................0 G4-110+ 11 j— — 4 2+ 2+ 54-5 — — india Briiâiheâ. , . . « «M.. 638 377 36/1«— 37— — 4-17— 685 5 0 1 Indochina .......— 4-136 + 127— — — — — 479 233 Japonia ........+ 23644-36’6 302-32-— — 4-3+ 2+ 204-10+ 36-34 sir a şi Liban .....4 1044-203+ 97 + 182— — 4-34— 68 105 lo6 960 2! — 24— 2— 124-330— 63?+ 103 332 334 4 14-3 04-987 4-1239— — -h 1174-35 *T 2-43 Tunis ........................4 4 • 270— 323 15 4-7 — — -527— 295 118 158 38 25 Cntunca Africei de Sud • »V 4(4) 2874- (4) 6044* (4) 94 4- (4) 129— — l4) 0(4) 0- (4) 4- (4)9—(6) 102 (6) 2733 Austral a .................... 8008 904 2426 2444 ■ —— — 240— 73 206+ 121 + 132 Noua Zelandfi..............44• «• + 354-4864 226 4-*3— 04-114-6±____9 8 20 Totalul luiportațiunior 4-8002,4-726774-" 92344-"90464-7779I- 84404-254864-16974-5113"99F•f 29777+ 25998 Totalul exportațiunilor 108593-8946/ 188021-16826 8779— 7780 23621-2159+ 4829*— 10215 3351e 24078 (1) Iulie-Ianuarie.—(2) Iulie—Februarie.—(3) Septembrie-Februarie.—(4) Cinci luni.—(5) o lună.(6) două luni. Teatrele de vara ARENA CĂRĂBUŞ: „Dă-te Jos din Corcoduş” revistă de M. Radulescu şi A. Moşoiu- Este uimitor ceea ce realizează Tanase la fiecare nouă revistă! Şi, ‘ nu accentuăm asupra talentului actorului sau asupra fanteziei regisorului Tănase. Discutăm pe directorul care a reuşit să dea un admrabil teatru de recreaţie bucureştenilor, în nici o capitală mare din Apus inclusiv Viena, Berlinul şi Parisul nu există în plin centru al oraşului, un teatru similar. Doar spectacolele prezentate la acest teatru sunt egale cu cele din marile Music-haluri londoneze şi pariziene. Şi acesta este meritul lui Tănase. Ce importanţă are numele revistei care se reprezintă actualmente şi numele autorilor ? Sufletul spectacolului este „el“. Acest actor pe lângă că este dotat cu un talent de cele mai remarcabile, posedă fantezie, spirit creator şi spirit de observaţie. Ei, ştie ce-i trebue publicului, şi tot el, ştie că numai ce-i place publicului este şi bun. Şi hotărât, are dreptate. Aşa se explică cum „Dă-te jos din Corcoduş“ a obţinut la premieră succes. Autorii ,distinşii noştri literaţi d-nii Mircea Rădulescu şi Alfred Moşoiu n’au nici o vină. Dimpotrivă. Ei şi-au dat osteneală prin materialul prezentat să-i facă lui Tănase cât mai grea sarcina. Scenele cari se succed şi personagiile cari intervin n’au nici un rost şi n’au nici măcar legătura care chiar şi în revistă trebue să existe. Dovada este apariţia ridicolă a „Vânătorului“ din faţa Castelului. Montarea are mult stil şi mult gust Interpretarea are în frunte pe Tănase cel mai popular nume credem al teatrului românesc contimporan. Dintre elementele femenine d-ra Violeta Ionescu în vădit progres. Are înfăţişare, glas şi graţie. D-nele Tuchi Eremia şi Lizica Petrescu aceleaşi bine cunoscute însuşiri In quartetul mardeiaşilor s’au remarcat d-nii Lorenz şi Giovanni La orchestră d-nul C. Vermont. CYRILL