Argus, septembrie 1927 (Anul 18, nr. 4311-4336)

1927-09-15 / nr. 4323

Anul XVIII No. 43236 PAGINI ZIVNICIURI DE ORI­CE FEL IN TOATE ZIARELE PRIN SOCIETATEA GENERALĂ de PUBLICITATE CAROL SCHULDER ţi S. BERGER STR. KARAGEORGEVICI 9 tel: 11/S4-ABONAMENTE: IN ŢARA Un ian 3000 lei S luni 650 v 3 luni 800 IN STRĂINĂTATE Un an 2200 lei 6 luni a 3300 „ 3 luni 600 * 3 si în țară* 6 lei In străinătate ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI EonValedî S. Pauker şi Hi & Valentin INDUSTRIEI şi FINANŢE) Director : Origora Cafenea 6 loi 15 Septembrie 192­7 ANUNŢURI DE ORI­CE FEL IN TOATE ZIARELE SOCIETATEA GENERALĂ de PUBLICITATE CAROL SCHULDERE S.BERGER STR. KARAGEORGEVICI9 tel:ii/S4-PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivă a Societățeî Generale de Publicitate Directori'* Carol Schulder $­ S. Berger Str. Eugeniu Carada (fostă Karagheorghevici ) Telefon 311184 PRIN BIROURILE: București, Strada Sărindar 7 Et. I. — TELEFON: 306/93 și 323/69 Căile ferate de gen. G. C. Văileanu --------------- - Deficitul căilor ferate şi situaţia lor financiară Exploatarea căilor ferate, la noi, a fost întotdeauna deficitara. înainte de război, dacă încasări­le căilor ferate acopereau cheltue­lile anuale, ele însă nu acopereau decât parte din cuponul rentei e­­mise de Stat şi învestită în ele. Prin urmare, dacă deficitul nu era aparent, era, însă, real. De altfel, să nu credem că acest lucru se pe­trece numai la noi. Dacă luăm de pildă Franţa, unde căile ferate sunt concesionate la societăţi private, cu un minimum de venit garantat de Stat, vedem că în toţi anii a­­ceastă garanţie, sub formă de sub­venţie, intră în joc ca să asigure o dobândă de 5 la sută capitalului investit. După război, din cauza lui şi a urmărilor sale, reţetele căilor noas­tre ferate nu au mai acoperit nici cheltuelile anuale, aşa că deficitul a devenit şi aparent pentru toată lumea. m . Atâta vreme cât căile ferate erau Sub regimul vechei legi de organi­zare, ca instituţie de Stat, cu buge­tul înglobat în bugetul general al ţării, adică până la legea din 1925, Statul era obligat să acopere aces­te deficite. Din cauza greutăţilor fi­nanciare, el nu le-a acoperit până acum de­cât în parte, aşa încât as­tăzi Statul datorează pentru C. F. R. pe plată, peste 700 milioane lei­ Aceste sume sunt dato­rite, în mare parte, indus­triilor din ţara, pentru ma­teriale furnizate şi consu­mate, unele din ele având de încasat sume ce trec de 100 milioane, altele mai puţin, dar tot sume considerabile. Pe lângă a­cestea, mai sunt şi credi­tori cu sume mici, până la­ 100000 lei şi chiar mai mici, ba chiar funcţio­nari, cari au de luat sume derizorii, câte­va mii de lei, pentru diferite servi­cii, prestate, şi aceasta pe câţi­va ani în urmă. Toţi asediază ministerul şi ad­ministraţia căilor ferate, spre a obţine plata sume­lor ce li se datorează. Această situaţiune nu poate să mai dăinuiască­­Dacă Statul, din cauza dificultăţilor financiare, nu a putut achita încă aceste datorii, cred că a venit momentul să se cau­te o soluțiune. S-ar putea, de pildă, ca sumele până la un milion să fie trecute în bugetul Statului, care ar putea suporta plata lor. Celelalte datorii mai mari, să fie achitate prin­tr'o rentă specială de stat la cursul de emisiune, iar acest curs să fie egal cu media cursurilor dintr’un an, al diferitelor rente. Ar fi un îm­prumut Intern special, care ar În­gădui Statului să iasă din situația de azi, penibilă pentru toți. Credi­torii cei mari și-ar găsi socoteala, căci prin lombardare ar putea dis­pune de cel puțin jumătate din su­mele cari astăzi, sunt complect imo- bilizate și de cari industria are ma-­­ re lipsă.­­ Dela 1926 încoace, adică dela legea de autonomie financiară, căile ferate au intrat intr'o perioa­dă si mai grea, care provine din faptul că această mare întreprins dere, nu dispune de nici un fond de rulment, sau mai bine zis de exploatare. Înainte de război, chiar când ele depindeau de Stat, tot a­­veau un asemenea fond, care fu­sese de 10 milioane lei aur şi în­­ urmă redus la 8 milioane. Astăzi,­­ cu o reţea întreită, cu ţara mărită şi deci cu nevoile de transport spo­rite, drumurile de ter nu au nimic sau ceia ce au, e tot una cu nimic, înainte de război, cu acel fond de 8 milioane, care reprezenta cam 8 la sută din încasări, căile ferate nu duceau lipsă de nimic. Astăzi, în raport cu încasările, fondul de rulment ar trebi să fie cam de un miliard de lei. S’a făcut ceva pen­tru a-l realiza? Da. Insă numai pe hârtie. Legea din 1925 prevede for­marea acestui fond, prin prelevări, în fiecare an, de 10 la sută din ex­cedentele bugetare. Din exceden­tul anului 1925, s’a dat în 1926 cincizeci milioane. Din excedentul anului trecut, a cărui repartiţie s’a votat de Parlament în ultima se­siune din Iulie, nu s’a dat nimic. Dar chiar prevederile legei sunt insu­ficiente, căci după ele, ar trebui să treacă un timp prea îndelungat, până să se realizeze fondul nece­sar. Astăzi plaga cea mare la C. P. R. este lipsa de bani pentru tre­buinţele zilnice. Ele sunt în­tocmai ca boerii noştri din vechime, cari posedau moşii de zeci de mii de hectare, dar adese­ori nu aveau numerarul trebuincios pentru ne­voile zilnice ale casei şi se duceau să-l ia de la cămătari. Căile ferate nu pot merge fără un asemenea fond, căci după cum nu se poate concepe o industrie sau un comerţ fără un fond de rul­ment, nici o întreprindere, ca ex­ploatarea unei reţele de căi ferate, nu se poate face fără un fond de exploatare. Lipsa de bani o duc căile ferate din cauză că ele trăesc numai din încasările zilnice. Ele însă au ne­voie de aprovizonări pe o scară întinsă, iar nu să cumpere un de­taliu. Aşa şi proced­ele. Dar ne­­avănd un fond de exploatare, sunt silite să eşaloneze plata acestor a­­provizionări mari, după mersul în­casărilor şi atunci în fiecare săp­tămână, se stabileşte o cotă de plăţi, in raport cu aceste încasări şi cu sumele de plată, astfel ca fiecare furnizor să ia ceva. In fie­care săptămână se dă o luptă în­­vierşunată de către furnizori, ca să obţină o cotă mai avantajoa­să, iar personalul superior îşi con­sumă cea mai mare parte din timp cu această echilibristică de cote. E o situaţie din cele mai penibile şi cât se poate de dezavantajoasă pentru căile ferate, căci in aseme­nea conditiuni desigur că aprovi­zionarea revine mult mai scump. • Mai e un alt inconvenient. Căile ferate trebuie să-şi reguleze azi, cheltuelile după încasări. Dacă în cursul anului, încasările nu cores­pund prevederilor, cum se întâm­plă anul acesta, atunci trebue să re­­ducă din cheltueli, adică să-și mo­difice programul de exploatare. In asemenea conditiuni, nu se poate avea un program sigur de exploa­tare in fiecare an. Ele sunt silite să meargă pe dibuite. Fondul de exploatare este un re­gulator al aprovizionărilor și deci al exploatării. Chiar dacă în cursul unui an, din cauza nerealizării în­casărilor prevăzute, ar fi nevoie să se reducă din programul de ex­ploatare, aprovizionările făcute în vederea programului complect, ar rămâne disponibile pentru anul vii­tor și ar fi plătite din fondul de ex­ploatare.­­ Voiu examina în numărul viitor, deficitele drumurilor de fer de la autonomie încoace, adică deficitele pe anii 1926 și 1927. ALEGERILE Mâine se fac alegeri parţiale pentru Cameră şi Senat. Se zice, de obiceia, că alegerile parţiale sunt o indicaţie, dată de corpul electoral, asupra simpatii­lor şi, deci, asupra viitorului gu­vern. De data asta, liberalii fiind la guvern, corpul electoral, potrivit tradiţii noastre recente, nu prea are ce indica nou pentru viitor. O singură deslegare e, totuşi, cu pu­tinţă, alegerea d-lui Petre Papa­­costea. Nu e glumă. Dacă d. Petre Pa­­pacostea va fi ales, asta va fi un mare eveniment politic şi va mai fi o indicaţie precisă a corpului e­­lectoral. De nu va fi ales d. Papa­­costea şi asta va fi un mare eve­niment politic şi o indicaţie a cor­pului electoral. Căci, aşa a ajuns politica, la noi. Şi aşa am ajuns noi cu po­liticia­n. Mişcări greviste la Leningrad BERLIN, 13. (Radar).— Lucrătorii de la centrala electrică din Leningrad s-au pus în grevă pentru a obţine ziua de lucru de opt ore şi săptămâna en­gleză. Autorităţile trimi­ţând armata pentru înăbu­şirea mişcărei, s-au produs o ciocnire în care au fost ucişi ÎS lucrători. Importul şi export al Angliei LONDRA 13 (Radar)­ — Statis­ticele pentru importul şi exportul Marei Britanii arată următoarele cifre: Importul pe luna August a fost evaluat la 90-124.000 lire ster­line, marcând o scădere de 3­ 262.326 din cifra pe Iulie anul curent şi 11.350.830 mai puţin decât în Au­gust din 1926. Exportul pe luna August anul cu­rent indica totalul de 59-410-332 li­re sterline marcând un spor de 3.288.201 din Iulie şi 9.623-588 din anul 1926 lună August. Importul pentru primele opt luni ale anului curent marchează cifra de 800.611.032 lire sterline indicând o scădere de 3­225.066 la perioada corespunzătoare a anului trecut, iar exportul a fost evaluat la 457.872.574 marcând un spor de 12.677.000 pe primele luni ale anu­lui 1926. Ştiri economice Italia ROMA. — Răspunzând critici­lor formulate de „Manchester Guardian” cu privire la situaţia financiară a Italiei, „Giornale d’I­­talia” menţionează că, totalul ge­neral al împrumuturilor obţinute de Italia în străinătate, în epoca Decembrie 1926 — August 1927, se ridică la 221 milioane do­lari. Din această sumă 87 mii. au servit la desvoltarea industriei hidroelectrice, 10 mii. pentru in­dustria chimică, 10 mii. pentru in­dustria de automobile şi 26 mii. pentru navigaţie. „Giornale d’Ita­­lia­” afirmă că stabilizarea lirei la nivelul de 90 n’a costat 8 miliarde lire și că, bugetul încheiat la 30 Iunie arată un excedent de înca­sări de 40 milioane lire italiene. * ROMA — Ziarele anunţă că numărul şomeurilor a crescut, în Italia, dela 215.316 la 30 Aprilie 1927, la 216.441 la sfârşitul lunei Mai. Argentina BUENOS AIRES. — Guvernul a trimis congresului proectul de bu­get pe anul 1928- El prevede la ve­nituri 667.145-217 pesos şi la chel­­tuielî 663-439.177. Olanda AMSTERDAM­ — „Telegraf” a­­nunţă că în terenurile societăţii de explorări „Billiton” din Batavia, s’au descoperit importante zăcimîn­te de cositor. Rusia MOSCOVA. — După „Ek Ziza” dela deschiderea campaniei și până la 20 Aug. a. c­ stocurile cereale au ajuns la 696.724 tone, față de 608-690 tone în epoca corespunză­toare din 1926. » MOSCOVA. — Creșterea con­tinuă a vânzărilor de petrol ru­sesc în Africa de sud a determinat înfiinţarea unui serviciu maritim regulat între porturile Batum, No­­vorossisk şi Capetown. Din aceas­tă cauză s’a început, construirea a mai multe vapoare cisterne. » MOSCOVA. — Sovietele au ho­târât să vândă de acum înainte, în America şi Germania blănurile cari până azi se vindeau în Anglia. Această măsură ruşii o justifică prin atitudinea dărză şi anticatică pe care o au englezii în campania lor contra Sovietelor. Reprezentanţa comercială a so­vietelor în Germania, a organizat, în acest scop, un târg al blănuri­lor ruseşti la Leipzig, care a fost deschis pe ziua de 13 Sep. 1927. Statele Unite NEW-YORK­ — Banca federală de rezerve din Filadelfia şi-a scă­zut cifra reescentului de la 4 la 3 luni­ la sută­ După cum se ştie, a­­ceastă măsură a fost luată, nu de mult, şi de către Banca federală de rezerve­ din Chicago. O nouă organizare a târgurilor şi pieţelor Câteva măsuri propuse­ de camera de Comerţ Camera de comerţ şi industrie­­ din Bucureşti, s’a ocupat în ultimul­­ timp de importanta chestiune a or­­ganizărei târgurilor şi pieţelor, în special în ce priveşte vânzarea ar­ticolelor alimentare. Examinându-se situatiunea, s’a constatat că cei dintâi cari au inte­resul unei bune organizări a târ­gurilor, sunt negustorii, asupra că­rora se resfrâng toate urmările lip­sei de organizare. Respectând în totul principiul li­­bertăţei comerţului, Camera de co­merţ propune următoarele măsuri: REGLEMENTAREA TRANZAC­­ŢIUNILOR Comisiunea proectează reglemen­tarea tranzacţiunilor, în sensul ca ele să fie declarate sau înregistrate de un oficiu al Camerei de co­merţ, care, de o parte să pună la adăpost atât pe cumpărător cât şi pe vânzător de eventualele înşelă­ciuni, neînţelegeri asupra calităţii, preţurilor, etc., iar pe de altă parte să reprezinte autoritatea căreia să î se poată adresa oricine, pentru ne­înţelegerile sau abaterile ce se pot ivi în târguri-ÎNLĂTURAREA S ''SĂRILOR Comisiunea mai urmăreşte în­lăturarea cu desăvârşire a samsa­rilor parazitari care scumpesc in mod inutil mărfurile, astfel ca în aceste târguri, ca în toate cele­laite, tranzacţiunile să se facă nu­mai de cei interesaţi producători, negustori şi consumatori. In acest scop, cărţile de legiti­maţie prevăzute de Regulamentul Târgurilor şi Oboarelor şi Burse­lor, precum şi concursul efectiv al organelor poliţieneşti şi muni­cipale, vor trebui să concure la îndeplinirea acestei necesităţi. PUBLICITATEA PREŢURILOR Se mai propune publicitatea cât mai largă a preţurilor reale, atât prin mercurialele Camerei cât şi prin oricare alt mijloc, pentru ca cele trei categorii interesate, pro­ducătorii, negustorii şi consumato­rii să poată lua cunoştinţă de si­tuaţia tranzcaţiilor şi de preţurile reale cu cari s-au încheiat. ALIMENTAREA PIEŢELOR O altă măsură ar fi îndestularea pieţelor cu mărfurile alimentare ca­re lipsesc. Un serviciu statistic ar putea indica lipsurile şi comisiunea târgurilor cu concursul Camerei de comerţ, ar putea lua măsuri pentru buna şi suficienta aprovizionare a oraşelor precum şi pentru înregis­trarea şi consfinţirea legală a ope­raţiunilor de cumpărare şi vânzare, pentru care de obiceiu sătenii şi producătorii nu dau facturi, şi pen­tru cari ad-tia târgurilor eliberea­ză încheeri şi borderouri cu cari cei interesaţi pot justifica preţurile­ ALTE MASURI Comisiunea a mai propus ur­mătoarele măsuri: 1) Supravegherea permanentă a condiţiilor în care are loc târgul, de către Comisiunea de negustori prevăzută de lege şi de regula­ment, atât în ceia ce priveşte tran­zacţiunile în sine cât şi condiţiunile de hygienă in care trebuesc vân­dute aceste mărfuri alimentare. 2) Stimularea producătorilor de a-şi trimite mărfurile în aceste pieţe, prin orice altă măsură de organizare pe care Comisiunea de conducere şi control a târgurilor ar găsi-o nemerită şi prin con­cursul pe care l-ar putea solicita autorităţilor în acelaş scop. 3) Organizarea de transporturi lesnicioase, care să îngădue produ­cătorilor din raza de 40—50 km. în jurul târgului, să-şi poată trimi­te produsele fară mari cheltueli şi riscuri, organizare ce s’ar putea face de către Camera de Comerţ în colaborare cu Municipiul Bu­cureşti. 4) Ultima măsură propusă de Comisiune este antrepozitarea mărfurilor supuse uşor stricăciunii dela o zi la alta sau pentru mai mult timp, pentru a ieri pe negus­tori şi pe producători de mari pierderi şi pentru a înlătura va naţiuni mari de preţuri dela o zi la alm. “ Exploatarea minelor din Munţii Apuseni Conferinţa dintre reprezentanţii Moţilor şi Ministerul de industrie Zilele trecute a avut loc la Zlatna o conferinţă între reprezentanţii di­recţiunei generale a minelor şi re­prezentanţii întreprinderilor mi­niere din Munţii Apuseni (Ţara Mo­ţilor), în vederea stabilirei defini­tive a principiilor şi a redacţiimnei regulamentului special de exploa­­tare a mineretului din Munţii Apu­seni şi din regiunea Baia Mare, re­gulament impus de art. 258 din le­gea minelor (exploatatori de mine­reu de aur, argint, cupru, etc­) din jurul Zlatnei, Abrud, Roşia-Mon­­tana, etc. •, D. Damaschin, directorul general al minelor care a condus discuţiu­­nile, a arătat că făuritorii nouei legi a minelor au arătat o solicitudine desăvârşită pentru toţi, exploata­tori de aur şi argint şi de aceea i-a scos de sub regimul general al legii minelor, creându-se o excep­ţie în favoarea lor pentru conser­varea caracterului economic al populaţiunii din ţara lui Avram Iancu şi pentru conservarea meşte­şugului sătenilor şi muncitorilor din aceşti munţi. Prin menţinerea vechiului regim de exploatare s’au urmărit îndepăr­tarea din calea Moţilor a tuturor dificultăţilor fireşti pe care legea nouă, — care formează aşezămân­tul definitiv viitor minier a Româ­niei — le-ar putea ridica in epoca de tranziţie dela regimul de altă dată la regimul de acum. RESPECTAREA DREPTURILOR CÂŞTIGATE Deşi forma perimetrelor este foarte curioasă şi prea puţin cores­punzătoare cerinţelor de progres ale industriei miniere moderne to­tuşi, fiindcă populaţiunea din aceste părţi s’a obişnuit cu aceste forme din moşi strămoşi, ele se menţin în toate părţile, unde există drep­turi câştigate-Chestiunea primă care s’a ridicat şi asupra căreia s’a urmat îndelun­gate schimburi de vedere a fost acea a definiţiei de mică exploatare, de mici întreprinzători de muncitori şi săteni. De asemeni, s’a insistat asupra precizării definiţiei de săteni, intru cât dintre ţărani s’au ridicat oameni cu carte, Învăţători, preoţi, cărtu­rari mai mari, dintre care unii stau in regiune, Iar alţii s’au mutat prin oraşe îndepărtate. ASOCIAŢIILE PE RUXE ...O altă chestiune mai dificilă a fost aceea în legătură cu fiinţarea mai departe a asociaţiunilor, pe huse, art. 258 cere ca :Asociaţiu­­nile de exploatări miniere, in ca­re participarea la averea asociaţiu­nii este constituită prin părţi sunt obligate — pentru a li se recunoaş­te şi valida drepturile — să se transforme în societăţi anonime miniere române, constituite după regulele codului comercial român şi ale legii de faţă. Fac excepţie asociaţiunile făcute de săteni atât timp cât ei nu cedează drepturile lor de căt la săteni şi întrucât ex­cepţia va fi aprobată de Consiliul Superior de Mine. Discuţiunile s’au urmat în jurul intrebăreî dacă aceste asociaţiuni vor fi recunoscute numai dacă ele au existat la promulgarea legii minelor, sau se vor putea aproba şi pe viitor înfiinţarea acestor a­­sociaţiuni (pe case). D. Damaschin a rugat pe d. se­nator Candid David care susţinea mai mult interesele întreprinzăto­rilor, să facă un memoriu pe care să-l semneze cei ce-l sprijină, a­­cest memoriu va fi supus d-lui mi­nistru prof. Mrazec şi consiliului superior de Mine. In continuare, s’a discutat şi fi­xat statutul tip ale acestor asocia­­ţiuni, care se bazează pe principi­ile din vechiul regulament aplicat aci pe timpul împărăţiei Austro­­maghiare. SIMPLIFICAREA FORMELOR DE VALIDARE Cel mai mare interes s’a pus din partea soţilor pentru asigurarea validărilor drepturilor câştigate cu forme simple şi fără cheltueli şi taxe mari şi când d. Damaschin a citit textul propus de d-.na şi de d. inspector general Iancu, text care a fost a­probat cu multă căldură de d. ministru Mrazec, şi care e de a­­cum trimis Consiliului Superior de Mine cu proectul de regulament al validărilor. Textul a fost aprobat de unanimitatea celor prezenţi. PREŢUL EXPLOZIBILELOR In ultima zi reprezentanţii au re­petat cererile lor făcute în mai mul­te rânduri, cu privire la preţul ex­cesiv al explozibilelor ce le face exploatarea nerentabilă, cu privire la modul de preschimbare a şlicu­­rilor la uzinele Statului, cu privire la plată şi la alte nevoi ale lor. D. Damaschin, le-a amintit că încă din Februarie anul trecut, re­ţinerea de 13 la sută din preţul mondial ce li se făcea de către Stat la plata aurului a fost redusă la 4 la sută şi acum d. ministru şi d. secretar general al ministeru­lui de industrie duce tratative, că ea să fie redusă până la 2 la sută. Tot prin intervenţiunea direcţiu­­nei generale a minelor şi prin spri­jinul mare ce le-a acordat în Mai anul trecut d. general Coandă, pre­ţul pulberii s’a redus cu 50 la sută. D. ministru Mrazec şi d. secretar general Asan, au intervenit şi ob­ţinut ca preţul scăzut al pulberei să fie menţinut şi depozitele regio­nale să distribue o cantitate sufi­cientă. Direcţiunea Generală R. M­­S. a comunicat că prima şedinţă a comisiunii pentru fixarea preţului la explozibile, va menţine reduce­rea preţului vechi. ...In ce priveşte preschimbarea şi plata, d. Damaschin i-a rugat să facă un memoriu, pentru că ches­tiunea nefiind de resortul d-sale, o va aduce la cunoştinţa d-lui mi­nistru Mrazec. mm ♦ «■■■■—• A murit regele Spaniei ? PANA NOAPTEA TÂRZIU SU­REA N’A FOST CONFIRMATA O telegramă particulară sosită, aseară, în Capitală anunţa că regele Alfons al Spaniei ar fi fost victima unui atentat terorist. Aceeaș tele­­graf­ă preciza că, supus unei inter­ventii chirurgicale, suveranul Spa­niei ar fi încetat din viaţă. Dease­­meni se arată că acest atentat ar fi costat şi viaţa aghiotantului care însoţea pe regele Alfons. După cum e şi firesc, vestea a stârnit consternare în toate cercu­rile oficiale şi diplomatice. Ministerul de interne a cerut ime­diat lămuriri legaţiei spaniole din Capitală. De acolo s’a răspuns, în­să, că nu s’a primit nici o Ştire care să confirme atentatul. Deasemeni, la ministerul de externe nu se ştia dacă ştirea e exactă sau nu. Întru­cât nu se primise nici o comunicare oficială, D. I- G. Duca, ministrul de interne, a cerut aseară lămuriri tele­fonic la Belgrad, de unde însă ves­tea atentatului a fost desminţită. Această desminţire este întărită de faptul că, nici la agenţia telegra­fică „Rador” — până noaptea târ­ziu — nu s’a primit nimic în legă­tură cu pretinsul atentat. ■Il mii: „RAZBOIU RĂZBOIULUI!** Mişcătoarea legendă a meşteru­lui Manole a adus un suflu de poe­zie în atmosfera posacă, ce dom­­neşte anul acesta în sala Retor*­moţiunii. In vâltoarea ciocnirii de, interese, între ambiţiile de presti­giu ale marilor puteri şi încercă­rile de rebeliune ale statelor mici, d. dr. Lupu a fluturat pilda sacri­ficiului fiecăruia pe altarul comun al păcii. Aşa precum glăsueşte le­genda că meşterul Manole şi-a în­chis in zid făptura cea mai scum­pă, delegatul român a îndemnat la jertfire, pentru desăvârşirea nouei, aşezări a omenirii. Legenda meşterului Manole e frumoasă tocmai prin supra-ome-­ nescul ce cuprinde. Va putea ea vreodată depăşi cadrul de legen­dă, luând cât de puţin caracter de realitate? Istoria de până acum nu cunoaşte asemenea exemplu. Se­siunea actuală a Ligii Naţiunilor, nu îndreptăţeşte speranţa că is­toria s’ar putea schimba în ase-’ mene spirit. In discursul său, d. dr. Lupu fă­­cându-se ecoul unei dorinţe expri­mată atât prin rezoluţia daneză cum şi prin proectul polon, a ce­rut osândirea războiului. Nu nu­mai a războiului de agresiune cum prevede pactul fundamental al Ligii Naţiunilor, dar a războiu­lui de orice fel. Iniţiativele precis formulate în acest sens au eşuată după câteva zile de agitaţie. Atât, rezoluţia daneză căt şi proectul polon, respinse de reprezentanţii marilor puteri, transformate de­ jurişti intr’o formulare ce le luau caracterul initial, s’au înmormân­tat în comisiuni. Atmosfera nu este incă în destul coaptă pentru asemenea angajamente internatio­nale. „Războiu războiului” a foSt proclamat­­le d. Briand, în discur­ii stil de recepţie al Germaniei la Geneva. Refrenul reluat de d. dr. Lupu, constitue, ca multe altele,­­, definiție platonică INT. Convocarea Adunarei Na­ţionale spaniole MADRID 13 (Rador). — Noua a­­dunare naţională va fi convocată în­ primele zile ale lunei Octombrie. Lucrările Ligii Na­ţiunilor LUCRĂRILE COMISIUNEI DEZARMĂRII GENEVA 13, (Rador). — Co­misiunea dezarmării şi-a început lu­­crările sub presidentia d-lui Beneş. GERMANIA CERE DEZARMAREA GENERALA GENEVA 13 (Rador). — In şedinti sa de astăzi a Comisiunei dezar­mării, delegatul german, contele Bernstorff a declarat că nu are nici un sens convocarea unei conferinţe pentru reducerea înarmărilor. Ceea ce se impune este încercarea unei dezarmări complecte şi generale. Ţările dezarmate în virtutea trata­telor de pace reclamă aplicarea in­­tegrală a acestor tratate. PLECAREA DELEGAŢIILOR GENEVA, 13.­­Radon.­­D-l Briand, va părăsi Geneva Vineri, spre a merge la Paris, spre a asista la Consiliul de miniştri ce va avea loc Sâmbătă. D-sa se va întoarce la Ge­neva, spre a lua parte la discuţiunile A­dunărei Ligii, la începutul săptămâ­­­nei viitoare. GENEVA, 13* (Rador). — D-l Marinkevici, a plecat la Belgrad, spre a conferi cu guvernul său, asupra re­­zultatului alegerilor. GENEVA, 13* (Rador). — Ple­carea delegaţiei germane, de la Gene­va la Berlin, nu este încă definitiv hont­­ărâtă. Examinarea situaţiei europene D-NII BRIAND, CHAMBERLAIN ŞI STRESEMANN SE VOR INT­AL­NI CU D-L MUSSOLINI GENEVA 13 (Rador). — In cercu­rile britanice se afirmă că delegatul­­ italian Grandi ar fi discutat cu­ d-nii Briand, Chamberlain şi Stre­­semann posibilitatea unei întâlniri a acestor bărbaţi de Stat cu d-nul Mussolini, pentru examinarea situa­ţiei europene. * GENEVA, 13. (Rador). — D-l Grandi, sub-secretar de Stat al Mi­nisterului Afacerilor Străine italian,­ desminte informaţia publicată prin ca­re se acreditează faptul că D-sa ar fi sugerat şefilor delegaţiilor franceze germane şi engleze, ordinea de zi a Conferinţei Diplomatice, care se vă ţine pe teritoriul italian. , J I

Next