Argus, iunie 1928 (Anul 19, nr. 4535-4560)

1928-06-01 / nr. 4535

Staţia mondială a semănătorilor Culturile agricole In diferite­­ori la începutu! lunii la 1 din datele centralizate la Insti­tutul International de agricultură de la Roma, rezultă următoarea si­tuaţie a culturilor agricole la înce­putul lunii Mai : GERMANIA Luna Aprilie a fost foarte varia­tă, dar nu defavorabilă culturilor. Frigul dela începutul lunii a de­terminat o oarecare întârziere în desvoltarea lor, dar datorită căl­durii din zilele următoare, dezvol­tarea culturilor și-a reluat mersul normal. Insemântările de cereale de primăvară s’au terminat în cele­­mai multe provincii. AUSTRU In prima jumătate a lunii Apri­lie, timpul a fost caracterizat prin schimbări continue şi simţitoare de temperatură şi de ploi rare pu­ţin eficace. Către mijlocul lunii au căzut ploi mai abundente, zăpadă în regiunile mai înalte şi s’au înre­gistrat îngheţuri nocturne. In ulti­ma săptămână din Aprilie, tempe­ratura a început să se urce, favori­zând mult culturile. Insemântările de primăvară de grâu, secară, orz şi ovăz au fost, aproape pretutin­deni, terminate la sfârşitul lui A­­prilie. BELGIA In primele două săptămâni din­­Aprilie timpul a fost favorabil cul­turilor. A urmat apoi o perioadă de ploi reci, zăpadă şi îngheţ. La sfâr­şitul lunii, temperatura s-a urcat şi timpul a redevenit favorabil. Toa­te cerealele de iarnă sunt întârzia­te în desvoltarea lor. FRANŢA Ultimile zile din Martie, şi pri­mele trei săptămâni din Aprilie au fost, în general, ploioase şi reci. Toate aceste circumstanţe au întâr­ziat pretutindeni desvoltarea cultu­rilor. In general, cerealele însemân­tate, mai din vreme în Octombrie, au resistat, cu succes, îngheţului din Decembrie; celelalte, însemân­­tate mai târziu, au suferit de pe urma îngheţului.. Numai regiunea sud-est s’a bucurat de conditiuni favorabile. In multe regiuni însă, o perioadă de timp frumos ar fi su­ficientă să îmbunătăţească situa­ţia. Insemântările de cereale de pri­măvară s’au făcut, în general, in conditiuni destul de bune. In genere, cerealele de primăva­ră prezintă un aspect mai de­grabă satisfăcător, deşi ploile şi tempera­tura, inferioară temperaturei nor­male a lunii Aprilie, au împiedicat mai mult sau mai puţin germinaţia lor. MAREA BRITANIE ŞI IRLANDA In Aprilie, timpul nu a fost, în general, defavorabil agriculturii. La sfârşitul lunii, culturile aveau a­­proape pretutindeni un aspect fru­mos. Insemântările făcute mai din vreme au făcut progrese destul de frumoase. Suprafaţa însemânţată cu ovăz e în uşoară creştere. UNGARIA De la 7 la 25 Aprilie, timpul a fost caracterizat printr’o tempera­tură foarte variabilă. Ploile, deşi mai abundente decât în Martie, din punct de vedere cantitativ, sunt in­suficiente. Cele trei cereale de toamnă, în special cele însemânţa­­te din vreme, se prezintă în con­diţii bune. Pentru a se putea des­­volta normal, ele ar avea nevoie de mai multă căldură. Grâul, secara şi orzul de primăvară, precum şi o­­văzul au încolţit în mod normal, din cauza frigului însă, desvolta­rea lor e lentă. La 25 Aprilie, înse­­mânţările cu porumb erau încă în curs în cele mai multe regiuni. Starea culturilor de cereale de primăvară e mai bună decât aceea a cerealelor de toamnă. ITALIA In luna Aprilie, a predominat un timp ploios cu schimbări simţitoa­re de temperatură. In regiunile mai accidentate din nordul Italiei s’au înregistrat scăderi considera­bile de temperatură şi zăpezi. A­­ceste condiţiuni meteorologice au împiedicat, într’o oarecare măsură desvoltarea culturilor şi cursul nor­mal al muncii câmpului, astfel că această muncă nu a putut fi făcută decât cu mari greutăţi. Grâul se prezintă în condiţii bune şi datorită ploilor continue creşte viguros. To­tuşi se simte nevoia de soare. Se constată o întârziere în desvolta­rea porumbului. ROMANIA Primele zile din Aprilie au fost senine şi calde, apoi, temperatura a scăzut şi de la 10 la 29, au căzut ploi abundente cu excepţia unor părţi din Moldova şi Basarabia. Dela 24 la 27, ploile au fost gene­rale şi au făcut mult bine cultu­rilor. Starea culturilor de cereale de toamnă s-a îmbunătăţit mult in urma ultimelor ploi. La sfârşitul lui Aprilie, insemântările de primăva­ră, nu erau incă terminate, timpul ne­fiind favorabil. Insemântările de porumb abea au început. IUGOSLAVIA In Aprilie, timpul a variat. Alter­nanţa zilelor cu soare şi a zilelor ploioase a fost favorabilă însemân­ţărilor, şi muncii câmpului şi des­­voltării culturilor a căror situaţie, la începutul lui Mai, era satisfăcă­toare. Insemântările de ovăz şi orz au fost aproape pretutindeni termi­nate. Cele de porumb continuă să fie făcute în mod activ şi în condi­tiuni favorabile. CEHOSLOVACIA Anul acesta s’a însemântat 159.145 ha cu porumb, fată de 158.514 anul trecut (adică 100,4%) şi 158.612 în medie în cursul ulti­milor cinci ani precedenţi (adică 100,3%). Condiţiunile atmosferice favora­bile din a doua jumătate a­ lunii Martie nu au durat multă vreme şi la sfârşitul celei de a doua chen­zină din Aprilie, timpul a fost fri­guros şi ploios. Situaţia cerealelor de iarnă s’a ameliorat în cursul lunii Aprilie; această îmbunătăţire nu a fost însă destul de mare, din cauza frigului care a pricinuit, de asemenea, şi o întârziere în des­vol­tarea cerealelor de primăvară. RUSIA In general se poate spune că pri­măvara a venit cu o întârziere de două săptămâni. Această întâr­ziere a avut o influenţă defavora­bilă şi asupra stării culturii cerea­lelor de iarnă ca şi asupra însemân­ţărilor de cereale de primăvară. Cerealele de iarnă, care au suferit din cauza variaţiunilor de tempe­ratură din cursul lunii Martie, nu s-au ameliorat decât foarte puţin în prima jumătate a lunii Aprilie. Pe­rioada însemânţărilor de primă­vară a fost scurtată considerabil prin sosirea tardivă a primăverii, totuşi în nordul Caucazului şi în U­­kraina. însemânţările au fost a­­proape terminate spre sfârşitul lui Aprilie. , STATELE UNITE In Aprilie timpul a fost defavo­rabil în majoritatea regiunilor unde se cultivă grâul de iarnă. Condi­ţiunile climaterice pentru însemân­­ţările de primăvară au fost foarte rele şi însemânţările întârziate. In luna Mai, ploile au fost foarte fa­vorabile grâului de iarnă şi de pri­măvară. Ovăzul face progrese, ex­ceptând într’o parte a regiunei Ohio. Insemântările cu porumb sunt terminate. E nevoie, în gene­ral, de timp cald și de ploaie. Estr. Circulaţia la Bucureşti (Continuare din pag. I-a) 21 victime intr un aşa zis autobuz, care în mod normal nu ar fi trebuit să ia mai mult de 11 persoane. Este deci im­perios necesar, să se fixeze, în mod ri­guros, numărul persoanelor ce are drep­tul să încarce fiecare autobuz, după mărimea lui socotind 25 cm. de per­soană aşezată, fiind interzis ca pasa­gerii să stea în picioare. Ar mai fi de dorit să se impună sus numitelor vehicule, obligaţiunea să aibă frâne pe patru roţi, (se pot adapta la orice automobil) cum se obişnueşte în alte ţări, să se verifice frânele de către organele administrative la termene fixe şi apropiate, cum şi starea maşinei (ra­nii, arcuri, etc.). Ar mai fi de dorit să se prevadă pe­depse speciale, duble sau triple, pentru toate cazurile de accidente, atunci când unul din conducătorii automobilelor era în stare de ebrietate, bine­înţeles l lu­­îndu-i-se permisul de conducere. Ar mai fi de dorit de asemenea ca să reglementeze semnalizarea în mod o­­blgatoriu pentru oprire și viragii, apli­­căndu-se pedepse, nu teoretice, ci efec­tive. Ar mai fi de dorit încă alte multe, dar deocamdată atât, și tot ar fi bine. GEORGE CARANFIL Conferinţa „Presei Polono- Române“ A treia conferinţă anuală de presă polono-română (prima a a­­vut loc acum doi ani la Galaţi, iar a doua anul trecut la Varşovia) va avea loc în zilele de 4 şi 5 iu­nie în Bucureşti. Delegaţia polonă va sosi în ga­ra de Nord Luni 4 Iunie, la ora 7 dimineaţa. Ea este compusă ast­fel : D. Konrad Libicki, directorul Presei din ministerul de externe polon, d. Tahden Wojtkowski, şe­ful secţiei politice a direcţiei Pre­sei, d. Casimir Pollak, ziarist, d. Marjan Grzegorczyk, ziarist şi Casimir Wierzinsky, ziarist. D-nii Pollak şi Grzegorczky au luat par­te şi la conferinţa de la Galaţi. Delegaţia Română se compune din d-nii Eugen Filotti, directorul Presei şi Frederic Nanu, prim-se­­cretar de Legaţie, ca reprezentanţi ai ministerului de externe, d-nii Pamfil Şeicaru, A. A. Bărdescu, B. Brănişteanu, B. Cecropide, R. C. Dragomirescu şi Clamet ca re­prezentanţi ai presei. Prima şedinţă a conferinţei va avea loc Luni 4 iunie, ora 3 jum. p. m. în sala festivă, a Sindicatului Ziariştilor. In dimineaţa aceleiaşi zile delegaţia polonă va depune o jerbă la mormântul „Eroului necu­noscut”, iar apoi va vizita oraşul. Comitetul român al „Presei Polo­­ne-Române” va oferi un dejun la restaurantul „Chateaubriand”, iar seara va avea loc un dineu oferit de direcţia Presei la Athénée Pa­lace. .­ţbi Marţi 5 iunie dimineaţa va a­­vea loc a doua şedinţă. Rapoartele vor fi făcute de d-nii Pollak şi Grzegorczyk din partea delegaţiei polone şi d-nii Bărdescu şi Brănişteanu din partea delega­ţiei române. La ora 1­1un, socie­tăţile de presă din Bucureşti vor oferi un dejun la restaurantul „Cina”. După amiază delegaţii po­loni vor vizita instalaţiile ziarelor „Universul” şi „Dimineaţa“, iar după aceia vor fi primiţi în audien­ţă de d. ministru Duca. La ora 5 d. ministru al Poloniei va da un ceai la Legaţie. Miercuri delegaţii poloni vor porni în automobil într-o excursie de 4 zile vizitând oraşele : Câm­­pina, Sinaia, Braşov, Câmpulung, Curtea de Argeş, R.­Vâlcea, Si­biu. % . Sâmbătă 9 Iunie, ziariştii poloni vor părăsi capitala întorcându-se la Varşovia. Reintrarea impozitelor In America WASHINGTON, 30. (Rador).­­ Președintele Coolidge a semnat azi proectul de lege prin care se acordă pe anul financiar în curs o reducere globală a impozitelor cu 222.500.000 dolari. 3 Informata! Academia Română, întrunită în se­siune generală, va ţine şedinţă pu­blică solemnă pentru proclamarea premiilor acordate în această sesiu­ne. Vineri 1 Iunie curent, la ora 3 d. a. Domnii raportori vor ceti rapoarte­le asupra cărţilor premiate. Sâmbătă 0 Iunie, societate „Maca­­bit", secţia Tenis, organizează un Garden Party pe terenurile de tenis din str. Traian 33. Toţi prietenii asociaţiei sunt rugaţi să vie. Invitaţiile se găsesc numai la membri asociaţiei. Elevii din promoţia anului 1903 a „Liceului Lazăr” care doresc să ia parte la aniversarea a 25 ani de la terminare liceului, sunt rugaţi să se adreseze lui Vasile C. Vrana, din Direcţiunea Generală a Vămilor (Ministerul de Finanţe). Taxa pen­tru banchetul organizat la Restau­rantul Iordache, în ziua de 17 iunie a. c. orele 8 juni. este de 400 lei Nîtrolacurile XYKLOP" Nitroemailurile „CYKLOP“ Sunt durabile şi strălucitoare Ministerul instrucţiunii face cunos­cut că cererile pentru autorizaţiuni de deschidere de cursuri de prepara­­ţie, pe timpul verei, se fac, numai, la inspectoratele şcolare respective, cari-şi vor da avizul. Pentru a menţine un echilibru per­fect al sănătăţii în epoca noastră de viaţă intensivă, alcalinele naturale sunt adeseori indispensabile, deci nu trebue întrebuinţat decât „MAREA de VICHY-ETAT“ sintjurul cara este extras din isvoarele statului francez. Pentru restituirea garanţiei ce se varsă la abonamentele c. f. r., se a­­cordă un termen de 8 zile libere după expirarea abonamentului. Cu începere de la 1 iunie, conducă­torii trenurilor vor ţine seama de numărul călătorilor notând în „Bule­tinul Călătorilor”, pentru a se face o statistică. BERLIN. — Orașul Berlin a con­tractat prin Intermediul „Băncii Comerciale?’ un împrumut la New- York. împrumutul în valoare de 65 milioane dolari a fost acordat de un grup de financiari americani în frunte cu .first National Bank". Dobânda a fost fixată la 6 la sută, cursul de emisiune e 95. Ce distinge Vauxhall-ul de alte automobile? Observatorul vede numaidecât, că Vauxhall-ul e ^ un automobil deosebit. El posedă o caroserie şi o înfăţişare, care îl marchează imediat ca un auto­mobil ce iese din comun. Dar ceia ce a făcut din Vauxhall maşina de predilecţie a cunoscătorilor din lumea întreagă , perfecţiunea mecanismului, a mo­torului, a frânei, a aparatului său de pornire precum şi absoluta lor siguranţă de funcţionare. Numai lucrătorii şi materialele engleze puteau da această perfecţiune noului Vauxhall, proclamat pre­tutindeni ca o maşină ultra-excelentă. Cronica petrolului PIAŢA Piaţa este staţionară. Se încheie puţine transacţiuni Preţurile sunt: LA INTERN: Ţiţeiul de Buştenari şi Băicoi uşor cotează 21.400—21.500 Iei cel de Moreni neparafinos 17.500 17.600 lei, iar ţiţeiul de Moreni pa­rafinos 14.300. Benzina uşoară se găseşte la 11.40— 11.50 lei kgr. loco fabrică cu taxe şi kazan. Benzina grea se găseşte la 5.40— 5.50 lei kgr. loco fabrică cu taxe şi kazan. Motorina este la 3.20—3.25 lei kgr. loco fabrică cu taxe şi kazan. Petrolul lampant se găseşte la 4.90—5.00 lei kgr. loco fabrică cu taxe şi kazan. Păcura este cerută la 1.64—1.65 lei kgr. loco fabrică, cu taxe şi kazan. Uleiurile C. F. R. se găsesc la 8.50 lei kgr. loco fabrică cu taxe şi kazan. Uleiul regal O este cerut la 11.00 lei kgr. loco fabrică, cu taxe şi kazan, cel OO la 12.50 lei kgr. cu taxe şi cazan şi cel OOO la 15.00 lei kgr. loco fabrică cu taxe şi kazan. LA EXPORT: Benzina uşoară e cerută la 5.65 lei kgr. loco fabrică şi 6.40 kgr. fob Constanta. Benzina grea este cerută la 4.45 lei kgr. loco fabrică şi 5.20 lei kgr. fob Constanta. Petrolul lampant se găseşte la 2.26 lei kgr. loco fabrică şi 2.80 lei kgr. fob. Constanta. Motorina este la 1.88 lei kgr. loco fabrică, şi 2.38 lei kgr. fob Constanţa. Păcura se găseşte la 1.72 lei kgr. fob. Constanta. Relaţiile Irano-turcest: BERLIN 30. (Rador). — Eri s’a semnat la Roma tratatul de nea­gresiune şi convenţia de arbitraj intre Italia şi Turcia. Il R Ci M S —1—■ IBML.'Si---1 Rezultate de licitaţie­ MINISTERUL MUNCI Direcţia Meseriilor şi învăţămân­tului muncitoresc La 25 Mai a. c. s-a ţinut licitaţie pentru executarea construirei Că­minului de ucenici din Huşi, în va­loare de lei 2.757.350. Au ofertat următoarele firme: 1) Batta Pascuttini, constructor din Bucureşti, cu 2.75% peste de­viz. 2) Segatti Agostino, constructor din Bucureşti cu 3% peste deviz. 3) Campana Alfredo, constructor din Bucureşti cu 1% peste deviz. 4) Dislic Mihai, constructor din Bucureşti cu 2.50% peste deviz. 5) Lorenzo Collavini, construc­tor din Huşi cu 0.50% sub deviz. Licitația s-a adjudecat asupra d-lui Lorenzo Collavini cu suma de lei 2.743.563,25. Ceată grozavă la New-York NEW-YORK, 30.­­ (Rador) . Marti a fost la New-York o ceată extraordinar de groasă. Patruspre­zece vapoare de pasageri, având Pe bord 2400 persoane au trebuit să-și amâne plecarea din această cauză. Cărţi Noul Regimul internaţional a! Proprietâţei Industriale în România (Brevete de invenţiuni, mărci de fabrică sau de co­merţ, modele şi desenări industriale, contrafacere, concurenţă neloială etc.) Acesta este titlul unei valoroase lu­crări,­­ cu un subiect care este pen­tru prima oară tratat şi studiat la noi,­­ datorită tânărului doctor în drept şi laureat al Facultăţii juridice din Bucureşti, d. Florian Popescu, ad­vocat în Baroul Ilfov. Noutatea subiectului, caracterul său doctrinar, ca şi importanţa mate­riei tratate, mai ales din punct de ve­dere internaţional, ne-a făcut să ci­tim cu mult interes şi cu multă plă­cere această lucrare şi să ne îndemne a face o scurtă dare de seamă asu­pra ei, ea interesând de aproape in­dustria şi comerţul nostru. Proprietatea industrială împreună cu aceea literară şi artistică formea­ză marea ramură a proprietăţii inte­lectuale. . Dacă proprietatea artistică şi lite­rară a format în literatura noastră ju­ridică obiectul mai multor studii a­­mănunţite, i) apoi proprietatea inclu-1) A se vedea între altele lucrările noastre : „Proprietatea Literară şi ar­tistică“, „Scriitori şi artişti, studiu a­­supra dreptului lor”, Proprietatea in­telectuală în legislaţia română”. De asemenea lucrările d-lor I. Ghica şi Al. Nicolau relative la aceiaşi ches­tiune.­strială era complectamente necerce­tată, deşi legislaţia română poseda diverse legi speciale (mărci de fabri­­brică, firme, brevete de invenţiune, etc.), incă de acum trei, patru de­cenii. Fenomenul îşi găseşte explicaţiu­­nea numai în faptul, că conflictele de proprietate industrială erau în ve­chea Românie — tară prin excelentă agricolă — de aşa rară aplicatiune practică, încât nu au fost capabile să atragă şi să reţină atenţia jurişti­lor noştrii. Prin alipirea ţinuturilor ardele­neşti şi bucovinene pe de o parte, ce aduceau patrimoniului naţional o im­portantă şi complectă mare şi mică industrie, iar pe de altă parte prin ne­bănuitul avânt ce au luat timidele în­ceputuri ale industriei vechiului Re­gat, după răsboi, situaţia s’a schim­bat cu desăvârşire. Conflictele juri­dice specifice industriei nu au întâr­ziat să se înmulţească şi printre ele cele de proprietate industrială au luat desigur un loc de deosebită im­portantă. Cum pe de altă parte, România în anul 1920 a aderat la o serie de Con­venţuni şi Aranjamente internaţio­nale, privitoare la materia ce discu­tăm,­­aceste conflicte au devenit pe cât de interesante, pe atât de dificile de rezolvat, prin acea că legislaţia noastră nu..concordă în toate puncte­le ei cu dispoziţiunile ziselor Acte Internaţionale. Iată de ce din acest îndoit punct de vedere importanţa şi valoroasa lu­crare a d-lui Florian Popescu este binevenită şi nu o putem întâmpina decât cu o legitimă satisfacţie, mai ales că ea răspunde unor interese ju­­ridico-economice de plină actualitate. * Pornind de la această constatare, că materia proprietăţii industriale este pentru noi mai mult sau mai puţin necunoscută, autorul — cu drept cuvânt — consacră primul ca­pitol al introducerii, enunţării, defi­nirii şi desvoltării drepturilor ce con­stituiesc conceptul juridic al proprie­tăţi intelectuale în genere, cu aplica­ţiuni practice ramurii speciale a pro­prietăţii industriale. După ce aruncă o privire sumară asupra istoricului materiei şi după ce urmăreşte diversele faze evolutive ale ei, până în zilele noastre, se o­­preşte la problema extrem de intere­santă ce se ocupă cu explicaţunea apariţiunii aşa de tardive a noţiunii de proprietate intelectuală. Trecând peste diversele păreri, ce au căutat să explice această tardivitate, se o­­preşte la opiniunea lui Edmond Pi­card, pe care o adoptă şi ampli­fică. Atât jurisconsulţii romani, cât şi romaniştii evului mediu, n’au pu­tut prinde noţiunea proprietăţii inte­lectuale, dat fiind că împărţirea cla­sică a drepturilor pornea dela ideea, că orin drept nu poate avea ca o­­biect atâi un lucru material (re materiali), fie persoana omenească (jura in personam), fie obiectele în genere. Despre un obiect imaterial al drepturilor nu începe ştiinţa drep­tului a sa preocupa, decât abia către finele sed­­iului XVIII-lea, când juris­consulţii timpului au putut prin pro­gresele realizate să se desbrace de anumite tradiţii greşite, moştenite de la romani sau romanişti. Nu mai puţin interesantă este pro­blema ce urmează, aceia a naturei ju­ridice a drepturilor de proprietate in­telectuală. Autorul enumără şi rezumă diver­sele opiniuni emise în explicarea ace­stei probleme. Astfel discută opiniu­nea acelora ce asimilează în totul mănunchiul drepturilor de cari ne o­­cupăm cu proprietatea însă­şi. Auto­rul o înlătură însă pe consideraţiu­­nea, că proprietăţii intelectuale îi lipseşte câteva din elementele esen­ţiale conceptului de proprietate: per­petuitatea, exclusivitatea, etc. Nu mai puţin necorespunzătoare a­­devărului ştiinţific este opiniunea ce­lor ce susţin, că ne-am afla în faţa unei proprietăţi sui-generis. Asemenea lipsită de interes este şi teoria germană, după care dreptul de proprietate intelectuală nu ar fi decât o creanţă născută ex-delicto. Picard, consequent cu teoria prece­dentă, susţine că dreptul de proprie­tate intelectuală nu poate fi catalo­gat în nici una din clasele de drep­turi astăzi existente, ci ar trebui la clasificarea clasică tripartită (drep­turi reale, personale şi obligaţiuni) să se mai adauge şi o a patra clasă, a drepturilor intelectuale. Domnul Florian Popescu, deşi gă­seşte ştiinţifică observaţia lui Picard, totuşi nu o consideră necesară, ci e­­mite o teorie nouă, după care drep­turile ce discutăm ar fi de o natură contractuală. Intr’adevăr, după d-sa, s’ar naște un contract între societate și inventator de pildă, prin care so­cietatea garantează anumite avanta­­gii inventatorului, în schimbul căro­ra acesta consimte a-și divulga se­cretul invenfiunii sale 1). Astfel pusă problema, credem că d-sa dă cea mai bună explicatiune chestiunei naturei juridice a dreptu­rilor de proprietate industrială. Cea mai evidentă probă este exemplul de aplicatiune practică pe care autorul îl dă și care se găsește mai amplu ex­pus în „Pandectele Române” 1924. I. p. 281—284. Consequent acestei teorii, autorul crede că şi terminologia actuală prin întrebuinţarea termenului de „pro­prietate“ este defectuoasă şi anti-ştiin­ţifică, propunând înlocuirea lui cu „monopol" în ceea ce priveşte pro­prietatea industrială, şi cu „dreptul de autor” (Uhrheberecht) cu privire la proprietatea literară şi artistică. După ce încheie şirul acestor ob­­servaţiuni generale, autorul mai in­dică în acest capitol o tendinţă ce a început să se marcheze în zilele noa­stre pentru creaţiunea unei ramuri noui a drepturilor de cari ne ocupăm şi anume proprietatea ştiinţifică, creată în folosul autorilor de desco­periri sau invenţiuni pur ştiinţifice, cari — se ştie — că astăzi nu se bu­cură de o protecţiune legală (vezi art. 4, al. g. din Leg. Brevetelor). Intr’un al doilea şi ultim Capitol din Introducere, autorul scoarg în re­lief greutăţile studiului inter-, prins, greutăţi specifice materiei, am­plificate prin dificultăţile proprii drep­tului Internaţional privat. Autorul pătruns de superioritatea şi claritatea teoriei generale emisă de Prof. A. Pillet de la Facultatea juridică din Pa­ris, după ce o enunţă şi o rezumă 1) A se vedea diferenţa ce există între proprietate literară şi artistică şi între proprietatea industrială, în lucrările noastre indicate la începu­tul acestei recenzii, pentru edificarea cetitorului, declară că adoptă în totul această teorie gene­rală a dreptului international şi că în decursul lucrării sale se va servi de sistema propusă de acest savant internationalist. Din aplicatiunea practică a acestei sisteme decurg trei clase de probleme ce trebuiesc studiate la oricare gen de drepturi şi anume : 1. Cari străini sunt chemaţi şi admişi a beneficia de anumite drepturi create sau recunos­cute de legile naţionale ale unui stat (condiţia străinilor); 2. Conflictele ce se pot naşte între legea naţională şi legea străinului (conflicte de legi) şi 3. Efectele internaţionale ale drep­turilor legitim dobândite de străin. Autorul apoi arată schema după care în mod foarte sistematic şi-a îm­partit lucrarea luând de criteriu sor­gintea legală din care diversele drep­turi pot naşte, şi anume: a) legile naţionale; b) convenţiunile şi aran­jamentele internaţionale la care Ro­mânia a aderat. Fiecărui din aceste trei izvoare, corespunde câte o parte din lucrare. Inlăuntrul fiecărei părţi, autorul se ocupă de fiecare ramură de proprie­tate industrială în parte: brevete de invenţiune, mărci de fabrică sau de comerţ, firmele şi numele comercial, modele și desenurile industriale sau de utilitate, contrafaceri, concurenta nereală sau ilicită, etc. Iată în câteva cuvinte rezumată Introducerea și sistema atât de meto­dică a lucrării d-lui Florian Popescu. * Consequent acestui plan, autorul începe prin Cap. I a studia probleme ce pot naşte în legătură cu legea bre­vetelor de invenţiune. In cercetarea drepturilor de cari se bucură în această materie străinii, autorul — după ce în prealabil pune pe lector în cunoştinţă de toate ter­menele technice şi felurile brevetelor ce se pot acorda în virtutea legii noas­­tre (brevete de invenţiune, perfecţio­nare sau adiţiune şi importaţiune), distinge două mari categorii de bre­vetaţi şi anume: categoria străinilor ce-şi brevetează invenţiunile lor pen­tru prima oară în România (brevete de invenţie propriu zise) şi străinii ce vin a-i cere brevetarea invenţiunii lor, după ce în prealabil au obţinut deja brevetarea aceleiaşi invenţiuni în unul din statele străine. Ambele aceste categorii de străini se bucură fiecare de un regim pro­priu pe care autorul îl examinează foarte amănunţit. Ceea ce este impor­tant de reţinut şi asupra cărei ches­tiuni autorul insistă în deosebi, este­­ că fie una, fie cealaltă din cate­goriile arătate mai sus, se bucură exact de aceleaşi drepturi şi sunt su­puse aceloraşi obligaţiuni cu acei® privitoare la naţionali în situaţiuni analoage. Acest tratament de egali­tate purcede din principiul dominant în întreaga materie a proprietăţii in­dustriale, principiu după care streinii sunt asimilaţi pe dea­ ntregul naţio­nalilor­­). Cu alte cuvinte, ceea ce are în vedere legiuitorul brevetelor de inventiuni nu este naţionalitatea in­ventatorului, ci locul de naştere le­gală al brevetului de invenţiune. Este invenţiunea născută legal pe terito­riul românesc, adică se prezintă pen­tru prima oară la brevetare aci, ne aflăm în faţa unui brevet de inven­­ţiune românesc, este invenţiunea născută în ţară streină şi acolo întâi brevetată (iar la noi numai importa­tă) ne aflăm în faţa unui brevet străin; şi această clasificare este —( 1) Tot în acest sens este legiferată şi proprietatea literară şi artistică prin legea română din 28 iunie 1923 (­art. I). / —------ ------------------ M I * (Continuarea în pagina IV-a)

Next