Argus, iunie 1928 (Anul 19, nr. 4535-4560)
1928-06-01 / nr. 4535
Staţia mondială a semănătorilor Culturile agricole In diferiteori la începutu! lunii la 1 din datele centralizate la Institutul International de agricultură de la Roma, rezultă următoarea situaţie a culturilor agricole la începutul lunii Mai : GERMANIA Luna Aprilie a fost foarte variată, dar nu defavorabilă culturilor. Frigul dela începutul lunii a determinat o oarecare întârziere în desvoltarea lor, dar datorită căldurii din zilele următoare, dezvoltarea culturilor și-a reluat mersul normal. Insemântările de cereale de primăvară s’au terminat în celemai multe provincii. AUSTRU In prima jumătate a lunii Aprilie, timpul a fost caracterizat prin schimbări continue şi simţitoare de temperatură şi de ploi rare puţin eficace. Către mijlocul lunii au căzut ploi mai abundente, zăpadă în regiunile mai înalte şi s’au înregistrat îngheţuri nocturne. In ultima săptămână din Aprilie, temperatura a început să se urce, favorizând mult culturile. Insemântările de primăvară de grâu, secară, orz şi ovăz au fost, aproape pretutindeni, terminate la sfârşitul lui Aprilie. BELGIA In primele două săptămâni dinAprilie timpul a fost favorabil culturilor. A urmat apoi o perioadă de ploi reci, zăpadă şi îngheţ. La sfârşitul lunii, temperatura s-a urcat şi timpul a redevenit favorabil. Toate cerealele de iarnă sunt întârziate în desvoltarea lor. FRANŢA Ultimile zile din Martie, şi primele trei săptămâni din Aprilie au fost, în general, ploioase şi reci. Toate aceste circumstanţe au întârziat pretutindeni desvoltarea culturilor. In general, cerealele însemântate, mai din vreme în Octombrie, au resistat, cu succes, îngheţului din Decembrie; celelalte, însemântate mai târziu, au suferit de pe urma îngheţului.. Numai regiunea sud-est s’a bucurat de conditiuni favorabile. In multe regiuni însă, o perioadă de timp frumos ar fi suficientă să îmbunătăţească situaţia. Insemântările de cereale de primăvară s’au făcut, în general, in conditiuni destul de bune. In genere, cerealele de primăvară prezintă un aspect mai degrabă satisfăcător, deşi ploile şi temperatura, inferioară temperaturei normale a lunii Aprilie, au împiedicat mai mult sau mai puţin germinaţia lor. MAREA BRITANIE ŞI IRLANDA In Aprilie, timpul nu a fost, în general, defavorabil agriculturii. La sfârşitul lunii, culturile aveau aproape pretutindeni un aspect frumos. Insemântările făcute mai din vreme au făcut progrese destul de frumoase. Suprafaţa însemânţată cu ovăz e în uşoară creştere. UNGARIA De la 7 la 25 Aprilie, timpul a fost caracterizat printr’o temperatură foarte variabilă. Ploile, deşi mai abundente decât în Martie, din punct de vedere cantitativ, sunt insuficiente. Cele trei cereale de toamnă, în special cele însemânţate din vreme, se prezintă în condiţii bune. Pentru a se putea desvolta normal, ele ar avea nevoie de mai multă căldură. Grâul, secara şi orzul de primăvară, precum şi ovăzul au încolţit în mod normal, din cauza frigului însă, desvoltarea lor e lentă. La 25 Aprilie, însemânţările cu porumb erau încă în curs în cele mai multe regiuni. Starea culturilor de cereale de primăvară e mai bună decât aceea a cerealelor de toamnă. ITALIA In luna Aprilie, a predominat un timp ploios cu schimbări simţitoare de temperatură. In regiunile mai accidentate din nordul Italiei s’au înregistrat scăderi considerabile de temperatură şi zăpezi. Aceste condiţiuni meteorologice au împiedicat, într’o oarecare măsură desvoltarea culturilor şi cursul normal al muncii câmpului, astfel că această muncă nu a putut fi făcută decât cu mari greutăţi. Grâul se prezintă în condiţii bune şi datorită ploilor continue creşte viguros. Totuşi se simte nevoia de soare. Se constată o întârziere în desvoltarea porumbului. ROMANIA Primele zile din Aprilie au fost senine şi calde, apoi, temperatura a scăzut şi de la 10 la 29, au căzut ploi abundente cu excepţia unor părţi din Moldova şi Basarabia. Dela 24 la 27, ploile au fost generale şi au făcut mult bine culturilor. Starea culturilor de cereale de toamnă s-a îmbunătăţit mult in urma ultimelor ploi. La sfârşitul lui Aprilie, insemântările de primăvară, nu erau incă terminate, timpul nefiind favorabil. Insemântările de porumb abea au început. IUGOSLAVIA In Aprilie, timpul a variat. Alternanţa zilelor cu soare şi a zilelor ploioase a fost favorabilă însemânţărilor, şi muncii câmpului şi desvoltării culturilor a căror situaţie, la începutul lui Mai, era satisfăcătoare. Insemântările de ovăz şi orz au fost aproape pretutindeni terminate. Cele de porumb continuă să fie făcute în mod activ şi în conditiuni favorabile. CEHOSLOVACIA Anul acesta s’a însemântat 159.145 ha cu porumb, fată de 158.514 anul trecut (adică 100,4%) şi 158.612 în medie în cursul ultimilor cinci ani precedenţi (adică 100,3%). Condiţiunile atmosferice favorabile din a doua jumătate a lunii Martie nu au durat multă vreme şi la sfârşitul celei de a doua chenzină din Aprilie, timpul a fost friguros şi ploios. Situaţia cerealelor de iarnă s’a ameliorat în cursul lunii Aprilie; această îmbunătăţire nu a fost însă destul de mare, din cauza frigului care a pricinuit, de asemenea, şi o întârziere în desvoltarea cerealelor de primăvară. RUSIA In general se poate spune că primăvara a venit cu o întârziere de două săptămâni. Această întârziere a avut o influenţă defavorabilă şi asupra stării culturii cerealelor de iarnă ca şi asupra însemânţărilor de cereale de primăvară. Cerealele de iarnă, care au suferit din cauza variaţiunilor de temperatură din cursul lunii Martie, nu s-au ameliorat decât foarte puţin în prima jumătate a lunii Aprilie. Perioada însemânţărilor de primăvară a fost scurtată considerabil prin sosirea tardivă a primăverii, totuşi în nordul Caucazului şi în Ukraina. însemânţările au fost aproape terminate spre sfârşitul lui Aprilie. , STATELE UNITE In Aprilie timpul a fost defavorabil în majoritatea regiunilor unde se cultivă grâul de iarnă. Condiţiunile climaterice pentru însemânţările de primăvară au fost foarte rele şi însemânţările întârziate. In luna Mai, ploile au fost foarte favorabile grâului de iarnă şi de primăvară. Ovăzul face progrese, exceptând într’o parte a regiunei Ohio. Insemântările cu porumb sunt terminate. E nevoie, în general, de timp cald și de ploaie. Estr. Circulaţia la Bucureşti (Continuare din pag. I-a) 21 victime intr un aşa zis autobuz, care în mod normal nu ar fi trebuit să ia mai mult de 11 persoane. Este deci imperios necesar, să se fixeze, în mod riguros, numărul persoanelor ce are dreptul să încarce fiecare autobuz, după mărimea lui socotind 25 cm. de persoană aşezată, fiind interzis ca pasagerii să stea în picioare. Ar mai fi de dorit să se impună sus numitelor vehicule, obligaţiunea să aibă frâne pe patru roţi, (se pot adapta la orice automobil) cum se obişnueşte în alte ţări, să se verifice frânele de către organele administrative la termene fixe şi apropiate, cum şi starea maşinei (ranii, arcuri, etc.). Ar mai fi de dorit să se prevadă pedepse speciale, duble sau triple, pentru toate cazurile de accidente, atunci când unul din conducătorii automobilelor era în stare de ebrietate, bineînţeles l luîndu-i-se permisul de conducere. Ar mai fi de dorit de asemenea ca să reglementeze semnalizarea în mod oblgatoriu pentru oprire și viragii, aplicăndu-se pedepse, nu teoretice, ci efective. Ar mai fi de dorit încă alte multe, dar deocamdată atât, și tot ar fi bine. GEORGE CARANFIL Conferinţa „Presei Polono- Române“ A treia conferinţă anuală de presă polono-română (prima a avut loc acum doi ani la Galaţi, iar a doua anul trecut la Varşovia) va avea loc în zilele de 4 şi 5 iunie în Bucureşti. Delegaţia polonă va sosi în gara de Nord Luni 4 Iunie, la ora 7 dimineaţa. Ea este compusă astfel : D. Konrad Libicki, directorul Presei din ministerul de externe polon, d. Tahden Wojtkowski, şeful secţiei politice a direcţiei Presei, d. Casimir Pollak, ziarist, d. Marjan Grzegorczyk, ziarist şi Casimir Wierzinsky, ziarist. D-nii Pollak şi Grzegorczky au luat parte şi la conferinţa de la Galaţi. Delegaţia Română se compune din d-nii Eugen Filotti, directorul Presei şi Frederic Nanu, prim-secretar de Legaţie, ca reprezentanţi ai ministerului de externe, d-nii Pamfil Şeicaru, A. A. Bărdescu, B. Brănişteanu, B. Cecropide, R. C. Dragomirescu şi Clamet ca reprezentanţi ai presei. Prima şedinţă a conferinţei va avea loc Luni 4 iunie, ora 3 jum. p. m. în sala festivă, a Sindicatului Ziariştilor. In dimineaţa aceleiaşi zile delegaţia polonă va depune o jerbă la mormântul „Eroului necunoscut”, iar apoi va vizita oraşul. Comitetul român al „Presei Polone-Române” va oferi un dejun la restaurantul „Chateaubriand”, iar seara va avea loc un dineu oferit de direcţia Presei la Athénée Palace. .ţbi Marţi 5 iunie dimineaţa va avea loc a doua şedinţă. Rapoartele vor fi făcute de d-nii Pollak şi Grzegorczyk din partea delegaţiei polone şi d-nii Bărdescu şi Brănişteanu din partea delegaţiei române. La ora 11un, societăţile de presă din Bucureşti vor oferi un dejun la restaurantul „Cina”. După amiază delegaţii poloni vor vizita instalaţiile ziarelor „Universul” şi „Dimineaţa“, iar după aceia vor fi primiţi în audienţă de d. ministru Duca. La ora 5 d. ministru al Poloniei va da un ceai la Legaţie. Miercuri delegaţii poloni vor porni în automobil într-o excursie de 4 zile vizitând oraşele : Câmpina, Sinaia, Braşov, Câmpulung, Curtea de Argeş, R.Vâlcea, Sibiu. % . Sâmbătă 9 Iunie, ziariştii poloni vor părăsi capitala întorcându-se la Varşovia. Reintrarea impozitelor In America WASHINGTON, 30. (Rador). Președintele Coolidge a semnat azi proectul de lege prin care se acordă pe anul financiar în curs o reducere globală a impozitelor cu 222.500.000 dolari. 3 Informata! Academia Română, întrunită în sesiune generală, va ţine şedinţă publică solemnă pentru proclamarea premiilor acordate în această sesiune. Vineri 1 Iunie curent, la ora 3 d. a. Domnii raportori vor ceti rapoartele asupra cărţilor premiate. Sâmbătă 0 Iunie, societate „Macabit", secţia Tenis, organizează un Garden Party pe terenurile de tenis din str. Traian 33. Toţi prietenii asociaţiei sunt rugaţi să vie. Invitaţiile se găsesc numai la membri asociaţiei. Elevii din promoţia anului 1903 a „Liceului Lazăr” care doresc să ia parte la aniversarea a 25 ani de la terminare liceului, sunt rugaţi să se adreseze lui Vasile C. Vrana, din Direcţiunea Generală a Vămilor (Ministerul de Finanţe). Taxa pentru banchetul organizat la Restaurantul Iordache, în ziua de 17 iunie a. c. orele 8 juni. este de 400 lei Nîtrolacurile XYKLOP" Nitroemailurile „CYKLOP“ Sunt durabile şi strălucitoare Ministerul instrucţiunii face cunoscut că cererile pentru autorizaţiuni de deschidere de cursuri de preparaţie, pe timpul verei, se fac, numai, la inspectoratele şcolare respective, cari-şi vor da avizul. Pentru a menţine un echilibru perfect al sănătăţii în epoca noastră de viaţă intensivă, alcalinele naturale sunt adeseori indispensabile, deci nu trebue întrebuinţat decât „MAREA de VICHY-ETAT“ sintjurul cara este extras din isvoarele statului francez. Pentru restituirea garanţiei ce se varsă la abonamentele c. f. r., se acordă un termen de 8 zile libere după expirarea abonamentului. Cu începere de la 1 iunie, conducătorii trenurilor vor ţine seama de numărul călătorilor notând în „Buletinul Călătorilor”, pentru a se face o statistică. BERLIN. — Orașul Berlin a contractat prin Intermediul „Băncii Comerciale?’ un împrumut la New- York. împrumutul în valoare de 65 milioane dolari a fost acordat de un grup de financiari americani în frunte cu .first National Bank". Dobânda a fost fixată la 6 la sută, cursul de emisiune e 95. Ce distinge Vauxhall-ul de alte automobile? Observatorul vede numaidecât, că Vauxhall-ul e ^ un automobil deosebit. El posedă o caroserie şi o înfăţişare, care îl marchează imediat ca un automobil ce iese din comun. Dar ceia ce a făcut din Vauxhall maşina de predilecţie a cunoscătorilor din lumea întreagă , perfecţiunea mecanismului, a motorului, a frânei, a aparatului său de pornire precum şi absoluta lor siguranţă de funcţionare. Numai lucrătorii şi materialele engleze puteau da această perfecţiune noului Vauxhall, proclamat pretutindeni ca o maşină ultra-excelentă. Cronica petrolului PIAŢA Piaţa este staţionară. Se încheie puţine transacţiuni Preţurile sunt: LA INTERN: Ţiţeiul de Buştenari şi Băicoi uşor cotează 21.400—21.500 Iei cel de Moreni neparafinos 17.500 17.600 lei, iar ţiţeiul de Moreni parafinos 14.300. Benzina uşoară se găseşte la 11.40— 11.50 lei kgr. loco fabrică cu taxe şi kazan. Benzina grea se găseşte la 5.40— 5.50 lei kgr. loco fabrică cu taxe şi kazan. Motorina este la 3.20—3.25 lei kgr. loco fabrică cu taxe şi kazan. Petrolul lampant se găseşte la 4.90—5.00 lei kgr. loco fabrică cu taxe şi kazan. Păcura este cerută la 1.64—1.65 lei kgr. loco fabrică, cu taxe şi kazan. Uleiurile C. F. R. se găsesc la 8.50 lei kgr. loco fabrică cu taxe şi kazan. Uleiul regal O este cerut la 11.00 lei kgr. loco fabrică, cu taxe şi kazan, cel OO la 12.50 lei kgr. cu taxe şi cazan şi cel OOO la 15.00 lei kgr. loco fabrică cu taxe şi kazan. LA EXPORT: Benzina uşoară e cerută la 5.65 lei kgr. loco fabrică şi 6.40 kgr. fob Constanta. Benzina grea este cerută la 4.45 lei kgr. loco fabrică şi 5.20 lei kgr. fob Constanta. Petrolul lampant se găseşte la 2.26 lei kgr. loco fabrică şi 2.80 lei kgr. fob. Constanta. Motorina este la 1.88 lei kgr. loco fabrică, şi 2.38 lei kgr. fob Constanţa. Păcura se găseşte la 1.72 lei kgr. fob. Constanta. Relaţiile Irano-turcest: BERLIN 30. (Rador). — Eri s’a semnat la Roma tratatul de neagresiune şi convenţia de arbitraj intre Italia şi Turcia. Il R Ci M S —1—■ IBML.'Si---1 Rezultate de licitaţie MINISTERUL MUNCI Direcţia Meseriilor şi învăţământului muncitoresc La 25 Mai a. c. s-a ţinut licitaţie pentru executarea construirei Căminului de ucenici din Huşi, în valoare de lei 2.757.350. Au ofertat următoarele firme: 1) Batta Pascuttini, constructor din Bucureşti, cu 2.75% peste deviz. 2) Segatti Agostino, constructor din Bucureşti cu 3% peste deviz. 3) Campana Alfredo, constructor din Bucureşti cu 1% peste deviz. 4) Dislic Mihai, constructor din Bucureşti cu 2.50% peste deviz. 5) Lorenzo Collavini, constructor din Huşi cu 0.50% sub deviz. Licitația s-a adjudecat asupra d-lui Lorenzo Collavini cu suma de lei 2.743.563,25. Ceată grozavă la New-York NEW-YORK, 30. (Rador) . Marti a fost la New-York o ceată extraordinar de groasă. Patrusprezece vapoare de pasageri, având Pe bord 2400 persoane au trebuit să-și amâne plecarea din această cauză. Cărţi Noul Regimul internaţional a! Proprietâţei Industriale în România (Brevete de invenţiuni, mărci de fabrică sau de comerţ, modele şi desenări industriale, contrafacere, concurenţă neloială etc.) Acesta este titlul unei valoroase lucrări, cu un subiect care este pentru prima oară tratat şi studiat la noi, datorită tânărului doctor în drept şi laureat al Facultăţii juridice din Bucureşti, d. Florian Popescu, advocat în Baroul Ilfov. Noutatea subiectului, caracterul său doctrinar, ca şi importanţa materiei tratate, mai ales din punct de vedere internaţional, ne-a făcut să citim cu mult interes şi cu multă plăcere această lucrare şi să ne îndemne a face o scurtă dare de seamă asupra ei, ea interesând de aproape industria şi comerţul nostru. Proprietatea industrială împreună cu aceea literară şi artistică formează marea ramură a proprietăţii intelectuale. . Dacă proprietatea artistică şi literară a format în literatura noastră juridică obiectul mai multor studii amănunţite, i) apoi proprietatea inclu-1) A se vedea între altele lucrările noastre : „Proprietatea Literară şi artistică“, „Scriitori şi artişti, studiu asupra dreptului lor”, Proprietatea intelectuală în legislaţia română”. De asemenea lucrările d-lor I. Ghica şi Al. Nicolau relative la aceiaşi chestiune.strială era complectamente necercetată, deşi legislaţia română poseda diverse legi speciale (mărci de fabribrică, firme, brevete de invenţiune, etc.), incă de acum trei, patru decenii. Fenomenul îşi găseşte explicaţiunea numai în faptul, că conflictele de proprietate industrială erau în vechea Românie — tară prin excelentă agricolă — de aşa rară aplicatiune practică, încât nu au fost capabile să atragă şi să reţină atenţia juriştilor noştrii. Prin alipirea ţinuturilor ardeleneşti şi bucovinene pe de o parte, ce aduceau patrimoniului naţional o importantă şi complectă mare şi mică industrie, iar pe de altă parte prin nebănuitul avânt ce au luat timidele începuturi ale industriei vechiului Regat, după răsboi, situaţia s’a schimbat cu desăvârşire. Conflictele juridice specifice industriei nu au întârziat să se înmulţească şi printre ele cele de proprietate industrială au luat desigur un loc de deosebită importantă. Cum pe de altă parte, România în anul 1920 a aderat la o serie de Convenţuni şi Aranjamente internaţionale, privitoare la materia ce discutăm,aceste conflicte au devenit pe cât de interesante, pe atât de dificile de rezolvat, prin acea că legislaţia noastră nu..concordă în toate punctele ei cu dispoziţiunile ziselor Acte Internaţionale. Iată de ce din acest îndoit punct de vedere importanţa şi valoroasa lucrare a d-lui Florian Popescu este binevenită şi nu o putem întâmpina decât cu o legitimă satisfacţie, mai ales că ea răspunde unor interese juridico-economice de plină actualitate. * Pornind de la această constatare, că materia proprietăţii industriale este pentru noi mai mult sau mai puţin necunoscută, autorul — cu drept cuvânt — consacră primul capitol al introducerii, enunţării, definirii şi desvoltării drepturilor ce constituiesc conceptul juridic al proprietăţi intelectuale în genere, cu aplicaţiuni practice ramurii speciale a proprietăţii industriale. După ce aruncă o privire sumară asupra istoricului materiei şi după ce urmăreşte diversele faze evolutive ale ei, până în zilele noastre, se opreşte la problema extrem de interesantă ce se ocupă cu explicaţunea apariţiunii aşa de tardive a noţiunii de proprietate intelectuală. Trecând peste diversele păreri, ce au căutat să explice această tardivitate, se opreşte la opiniunea lui Edmond Picard, pe care o adoptă şi amplifică. Atât jurisconsulţii romani, cât şi romaniştii evului mediu, n’au putut prinde noţiunea proprietăţii intelectuale, dat fiind că împărţirea clasică a drepturilor pornea dela ideea, că orin drept nu poate avea ca obiect atâi un lucru material (re materiali), fie persoana omenească (jura in personam), fie obiectele în genere. Despre un obiect imaterial al drepturilor nu începe ştiinţa dreptului a sa preocupa, decât abia către finele sediului XVIII-lea, când jurisconsulţii timpului au putut prin progresele realizate să se desbrace de anumite tradiţii greşite, moştenite de la romani sau romanişti. Nu mai puţin interesantă este problema ce urmează, aceia a naturei juridice a drepturilor de proprietate intelectuală. Autorul enumără şi rezumă diversele opiniuni emise în explicarea acestei probleme. Astfel discută opiniunea acelora ce asimilează în totul mănunchiul drepturilor de cari ne ocupăm cu proprietatea însăşi. Autorul o înlătură însă pe consideraţiunea, că proprietăţii intelectuale îi lipseşte câteva din elementele esenţiale conceptului de proprietate: perpetuitatea, exclusivitatea, etc. Nu mai puţin necorespunzătoare adevărului ştiinţific este opiniunea celor ce susţin, că ne-am afla în faţa unei proprietăţi sui-generis. Asemenea lipsită de interes este şi teoria germană, după care dreptul de proprietate intelectuală nu ar fi decât o creanţă născută ex-delicto. Picard, consequent cu teoria precedentă, susţine că dreptul de proprietate intelectuală nu poate fi catalogat în nici una din clasele de drepturi astăzi existente, ci ar trebui la clasificarea clasică tripartită (drepturi reale, personale şi obligaţiuni) să se mai adauge şi o a patra clasă, a drepturilor intelectuale. Domnul Florian Popescu, deşi găseşte ştiinţifică observaţia lui Picard, totuşi nu o consideră necesară, ci emite o teorie nouă, după care drepturile ce discutăm ar fi de o natură contractuală. Intr’adevăr, după d-sa, s’ar naște un contract între societate și inventator de pildă, prin care societatea garantează anumite avantagii inventatorului, în schimbul cărora acesta consimte a-și divulga secretul invenfiunii sale 1). Astfel pusă problema, credem că d-sa dă cea mai bună explicatiune chestiunei naturei juridice a drepturilor de proprietate industrială. Cea mai evidentă probă este exemplul de aplicatiune practică pe care autorul îl dă și care se găsește mai amplu expus în „Pandectele Române” 1924. I. p. 281—284. Consequent acestei teorii, autorul crede că şi terminologia actuală prin întrebuinţarea termenului de „proprietate“ este defectuoasă şi anti-ştiinţifică, propunând înlocuirea lui cu „monopol" în ceea ce priveşte proprietatea industrială, şi cu „dreptul de autor” (Uhrheberecht) cu privire la proprietatea literară şi artistică. După ce încheie şirul acestor observaţiuni generale, autorul mai indică în acest capitol o tendinţă ce a început să se marcheze în zilele noastre pentru creaţiunea unei ramuri noui a drepturilor de cari ne ocupăm şi anume proprietatea ştiinţifică, creată în folosul autorilor de descoperiri sau invenţiuni pur ştiinţifice, cari — se ştie — că astăzi nu se bucură de o protecţiune legală (vezi art. 4, al. g. din Leg. Brevetelor). Intr’un al doilea şi ultim Capitol din Introducere, autorul scoarg în relief greutăţile studiului inter-, prins, greutăţi specifice materiei, amplificate prin dificultăţile proprii dreptului Internaţional privat. Autorul pătruns de superioritatea şi claritatea teoriei generale emisă de Prof. A. Pillet de la Facultatea juridică din Paris, după ce o enunţă şi o rezumă 1) A se vedea diferenţa ce există între proprietate literară şi artistică şi între proprietatea industrială, în lucrările noastre indicate la începutul acestei recenzii, pentru edificarea cetitorului, declară că adoptă în totul această teorie generală a dreptului international şi că în decursul lucrării sale se va servi de sistema propusă de acest savant internationalist. Din aplicatiunea practică a acestei sisteme decurg trei clase de probleme ce trebuiesc studiate la oricare gen de drepturi şi anume : 1. Cari străini sunt chemaţi şi admişi a beneficia de anumite drepturi create sau recunoscute de legile naţionale ale unui stat (condiţia străinilor); 2. Conflictele ce se pot naşte între legea naţională şi legea străinului (conflicte de legi) şi 3. Efectele internaţionale ale drepturilor legitim dobândite de străin. Autorul apoi arată schema după care în mod foarte sistematic şi-a împartit lucrarea luând de criteriu sorgintea legală din care diversele drepturi pot naşte, şi anume: a) legile naţionale; b) convenţiunile şi aranjamentele internaţionale la care România a aderat. Fiecărui din aceste trei izvoare, corespunde câte o parte din lucrare. Inlăuntrul fiecărei părţi, autorul se ocupă de fiecare ramură de proprietate industrială în parte: brevete de invenţiune, mărci de fabrică sau de comerţ, firmele şi numele comercial, modele și desenurile industriale sau de utilitate, contrafaceri, concurenta nereală sau ilicită, etc. Iată în câteva cuvinte rezumată Introducerea și sistema atât de metodică a lucrării d-lui Florian Popescu. * Consequent acestui plan, autorul începe prin Cap. I a studia probleme ce pot naşte în legătură cu legea brevetelor de invenţiune. In cercetarea drepturilor de cari se bucură în această materie străinii, autorul — după ce în prealabil pune pe lector în cunoştinţă de toate termenele technice şi felurile brevetelor ce se pot acorda în virtutea legii noastre (brevete de invenţiune, perfecţionare sau adiţiune şi importaţiune), distinge două mari categorii de brevetaţi şi anume: categoria străinilor ce-şi brevetează invenţiunile lor pentru prima oară în România (brevete de invenţie propriu zise) şi străinii ce vin a-i cere brevetarea invenţiunii lor, după ce în prealabil au obţinut deja brevetarea aceleiaşi invenţiuni în unul din statele străine. Ambele aceste categorii de străini se bucură fiecare de un regim propriu pe care autorul îl examinează foarte amănunţit. Ceea ce este important de reţinut şi asupra cărei chestiuni autorul insistă în deosebi, este că fie una, fie cealaltă din categoriile arătate mai sus, se bucură exact de aceleaşi drepturi şi sunt supuse aceloraşi obligaţiuni cu acei® privitoare la naţionali în situaţiuni analoage. Acest tratament de egalitate purcede din principiul dominant în întreaga materie a proprietăţii industriale, principiu după care streinii sunt asimilaţi pe dea ntregul naţionalilor). Cu alte cuvinte, ceea ce are în vedere legiuitorul brevetelor de inventiuni nu este naţionalitatea inventatorului, ci locul de naştere legală al brevetului de invenţiune. Este invenţiunea născută legal pe teritoriul românesc, adică se prezintă pentru prima oară la brevetare aci, ne aflăm în faţa unui brevet de invenţiune românesc, este invenţiunea născută în ţară streină şi acolo întâi brevetată (iar la noi numai importată) ne aflăm în faţa unui brevet străin; şi această clasificare este —( 1) Tot în acest sens este legiferată şi proprietatea literară şi artistică prin legea română din 28 iunie 1923 (art. I). / —------ ------------------ M I * (Continuarea în pagina IV-a)