Argus, ianuarie 1929 (Anul 20, nr. 4716-4739)

1929-01-13 / nr. 4725

«CM* «WM «f UOWMVW fmiraMsamu l­egislaţie—Finanţe Şedinţa comitetului Bursei Raportul de sfârşit de an.* Cum s’au f cm lichidările de operafii Eri după amiazi, la orele 6, a avut loc o importantă şedinţă a Com­itetu­lui Bursei sub preşedinţia d-lu­i­ Bă­lănescu. Au luat parte d-nii Ernest­­ine, secretar general al Ministerului de Industrie. M. A. Georgescu, P. Gr. Io­nescu, N- Ionniţiu, V. F. Oroveanu, N. N. boeru, Ion Săvescu, Ion Pin­di, Em. Brancovici şi P- Iconomu, se­cretar. S a citit procesul verbal al şedinţei precedente care a fost aprobat. Comitetul a aprobat înscrierea ca membru in corporaţia Bursei a d-lui C. Cotadi. RAPORTUL SINDICULUI BURSEI D­I­N­ N. BOERU Sindicul Bursei a citit comitetului raportul său de sfârşit de an asupra activităţii Bur­sei­ Din acest raport reiese că s - au înregistrat în Bursă în cursul anului expirat, în total 118 816 în­­cheeri şi s’au plătit timbre Ministem­lui de Finanțe, în valoare de 7724515 lei. Operaţiile rămase nelichidate au fost lichidate, în primele zile ale a­­nului 1929. D-l Sindic constată apoi, în rapor­tul său că aceiaşi acalmie a bântuit bursa cu excepţia lunilor Aprilie şi Mai şi că o parte din agenţii au fost departe de a şi cunoaşte adevărata menire. D-sa arată apoi necesitatea reorga­­nizarei cassei c­e lichidare pe asfel de baze, încât să se concentreze a­­colo, lichidarea tuturor operaţiilor de Bursă, reducând, cu alte cuvinte, ro­lul agentului de schimb la încheerea operaţiilor fără manipularea fonduri­lor ce aparţin părţilor contractante-dându-se fiinţă legală Cassei de Lichidare- se va împrăştia atmosfera de suspiciune ce apasă asupra unora din agenţi, şi se va pregăti solidarita­tea corpului agenţilor de schimb, so­lidaritate reclamată mai ales când se vor relua operaţiile pe termen. D-l Sindic mai recunoaşte în ra­portul său anomalia ce domneşte azi în Bursă când deşi sunt permise nu­mai operaţiile pe bani gata, totuşi se practică pe o scară întinsă ope­r­­ţiuni pe termen, fără termen, cari nu fac decât să strice balanţa cererei şi a ofertei. D-l Sindic propune ca realizare i­­mediata, înfiinţarea Casei de lichida­re şi condiţionarea operaţiilor de bur­să de înscrierea lor prin Oficini cen­tral al Casei de lichidare­ NEREGULILE DIN BURSA D. ERNEST­ENE, secretar gene­ral al Minist­erului de Industrie con­stată că din cuprinsul raportului d-lui sindict se învederează că unii agenţi nu-iji fac datoria. Raportul mai dove­deşte că domneşte un spirit de suspi­ciune asupra bursei. D-sa întreabă ce măsuri s'au luat, când unii agenţi s’au găsit intr’o situaţie delicată... şi care a fost rolul comitetului care i- a înlă­turat pe agenţii care s’au făcut vino­vaţi. D-sa constată că nu s'a luat nici o măsură împotriva lor. D. N. N. BOERU răspunde că u­­nii din ei au fost ajutaţi prin casa de lichidare. D. ERNEST ENE: S'a evitat fa­limentul unor agenţi cu mijloace ce nu le aparţineau. D-sa cere apoi să se ia sancţiuni împotriva agenţilor cari s au făcut vinovaţi de abateri. D. N. BALANESCU, preşedintele comitetului dă o serie de explicaţiuni despre felul cum s'a procedat cu a­­genţii cari aveau posturi nelichidate, arătând că prin controlirile severe in­stituite, sau evitat falimente şi pertur­baţii in Bursă. D-sa mai insistă că s'a lucrat în a­­sentimentul Ministerului de Industrie, şi socoteşte că întregul comitet şi-a fă­cut cu prisosinţă datoria. D-sa cere să se grăbească întocmi­rea nouei legi a Burselor şi preconi­zează concentrarea operaţiilor in Bursă. D. ERNEST ENE, mulţumeşte d-lui N. Bălărtescu pentru activitatea depusă şi se întreabă dacă nu e cazul să se aplice acum sancţiuni severe ce­lor ce au comis abateri. Şedinţa a fost ridicată la orele 8-AL- ?. Deşi activitatea portului Cons­tanţa a fost, în cursul anului expirat cât se poate de redusă, deşi la ve­nituri, bugetul Serviciului porturi­lor maritime a dat un deficit de cca 40 milioane lei, totuşi din diferitele credite extraordinare alocate de către Ministerul de comunicaţii s-au executat, anul trecut, impor­tante lucrări de modernizare a por­tului, lucrări cari ating aproape suma de 50 milioane lei. Toate aceste lucrări s’au execu­tat în scopul menţinerei adânci­milor necesare bazinului, lucrări pentru sporirea, amenajarea şi în­tretăierea cheurilor, digurilor, clă­dirilor, magaziilor, platformelor şi instalaţiunilor existente. Dragajele din basm­uri şi anteport au costat două milioane lei. Consolidarea in­frastructura digului de sud un milion. Complectările şi reparaţiu­­nile aduse farurilor un milion. A­­ceste lucrări în valoare de 8 milioa­ne 200.000 lei erau imperios recla­mate ,pentru navigaţie întrucât lip­sa de adâncimi în bazinuri şi avant port constituiau un serios inpedi­­ment în ceea ce priveşte intrarea şi manevrarea vapoarelor de mare pescaj. Despre nevoia complectării şi reparării instalaţiunilor de semna­lizare este de prisos Să mai vor­bim când, din trecut se ştie prea bine că datorii acestor lipsii naufragiile şi eşuările pe coasta ro­mânească a mării Negre ne creiase o proastă reputaţie în lumea navi­gatorilor şi Pontul Euxin. In sum­ă de 8.200.01X1 intră şi cei 61­0 mii lsi cheltuiţi cu repararea remorcheru­lui Julieta. UŞURAREA MANEVRĂRII MĂRFURILOR Pentru im­ cartul şi exportul măr­furilor s-au cheltuit 25 milioane lei, din care 14 milioane pentru continuarea construcţiei magaziei de beton armat cu parter şi etaj, la dana No. 7, pe o lungime de 80 metri ,lei 9 milioane costul procu­rării a 4 macarale electrice, de 3 tone fiecare, a liniei de circulaţie şi conductei electrice şi lei 2 mi­lioane costul hangarului de tablă, construit la dana No. 16 in prelun­girea magaziei de beton. Acest hangar a fost construit pentru de­pozitarea mărfurilor care exală mirosuri sau se scurg din butoaie întrucât dacă ele se depun in ma­gaziile comune avariază celelalte «•Srfu­rA PAVAREA PORTULUI O bună intenţie Si un început lăudabil a fost pavarea cu piatră cubică a pluti­or­mei si şoselelor vecine la cheul danelor 13—16 şi la molul danelor 6—7 pe care s’au construit nouile magazii de beton. Aceste lucrări de pavaje au costat cinci milioane lei. Am spus mai sus că intenţia a fost bună, pentrucă modul cum s’a executat acest pavaj numai bun nu se poate numi. Atât tactura pietrei care tind foarte neregulat tăiată cât Şi execuţia lui care lasă mult de dorit a avut ca urmare că astăzi, numai după două luni, a­­proape pretutindeni pavajul s’a la­­sat pe alocuri, formând găuri mari. In viitor, o mai multă atenţiune la alegerea pietrei SÎ la controlarea executărei lucrării, este necesară. LUCRĂRI DE UTILARE ŞI COMPLECTARE Restul lucrărilor executate • se referă mai mult la întreţinerea in­­stalaţiunilor şi construcţiilor actua­le şi anume: lei 600 mii reparaţiuni la clădiri şi estacada silozurilor 428 m­ii refaceri la hala de calaj; un milion Iei pentru com­plectări­ de platforme şi împietruiri de şosele; 642.000 lei complectarea instalaţiu­­nilor de iluminat în port şi la sta­ţiunea de petrol; 1.700.000 lei pro­curarea unor benzi de balata pen­tru manipularea cerealelor în silo­zuri. Lei­­.OOO.DOO reconstruirea porţilor plutitoare de închidere a bazinului de petrol. Lei 2.750 00:­ s’au cheltuit pentru procurarea de diverse piese şi întreţinerea uzine­lor. Afară de cele mai sus enumera­te, s’au executat în port şi alte lu­crări de utilare şi complectare a instalaţiunilor dar costul lor s’a a­­coperit din încasările realizate prin suprataxa creiată anul trecut. Din cele de mai sus se vede clar că în anul trecut portul Constanţa a progresat mult pe calea moderni­zării lui şi ar fi de dorit ca, şi în anul acesta, să vedem realizându­­se încă o parte dacă e posibil, o parte și mai însemnată, din pro­gramul modernizării portului nos­tru care are încă multe și nenumă­rate nevoi. ION N. DUPLOYEN bohr­ofita Hccnom cu Modernizarea portului Constanțat Ce lucrări s’au executat în cursul anului 1928 înfiinţarea contractului de ucenicie Prevederile proectului de lege pentru legiferarea contractului de muncă Proectul de lege pentru Înfiinţarea contractului de muncă este menit să legifereze contractul de ucenicie. In acest scop s-au înscris în el o serie de principii din cele mai interesante­Astfel se stabileşte că contractul de ucenicie este convenţia prin care o persoană fizică sau juridică, din ramura industrială sau comercială, denumită patron, se obligă să dea în chip metodic unei alte persoane, de­numită ucenic, (ucenicul propriu zis de industrie, elevul sau practicantul de comerţ) o pregătire profesională practică şi pe cât cu putinţă teoreti­că, în schimbul muncii ce acesta din urmă este obligat, la rândul său, să presteze celui dintâi­ lotul în tim­pul şi condiţiie convenite. CONDIŢIILE DE VALIDITATE Pentru ca un patron să poată ţine ucenici, trebuie să posede un titlu de capacitate profesională (brevet de meş­ter, diplomă de inginer, arhitect etc.) şi aceasta in cazul când ucenicii sunt puşi sub directa sa conducere, supra­veghere şi instruire sau persoana din stabilimentul său, însărcinată cu pregă­tirea profesională a ucenicilor, să po­sede asemenea titluri. Sunt incapabili de a ţine ucenici acei cari au fost condamnaţi definitiv pen­tru crime sau pentru vreuna din fap­tele prevăzute la art. 262—267 inel. din codul penal, acei condamnaţi la pedepse infamante, acei cari sunt de­­căzuţi din drepturile de a fi tutori şi, în genere, acei cari, din cauza unor purtări viţioase, în­deobşte cunoscute sunt improprii de a asigura educaţia morală a ucenicului. Această incapacitate se va pronun­ţa de către jurisdicţia profesională in circumscripţia căreia domiciliază pa­tronul. Pentru ca cineva să poată fi primit ca acel t­rebuie să îndeplinească condiţ­­ie vârstă, sănătate şi cele­lalte proi­­xte de legea pentru ocro­tire­a muncii minorilor şi femeilor, pro­mulgată cu No­ . 1048 din 9 Aprilie 1928. FORMA ŞI CUPRINSUL CONTRAC­TULUI Nici un patron nu va putea ţine ucenici decât pe baza unui contract de ucenicie scris. Acest contract trebuie sa cuprindă­a) numele, pronumele, profesiunea, starea civilă și domiciliul patronului; b) numele, pronumele și vârsta u­­cenicului; c) numele, pronumele și domiciliul persoanei legalmente în drept de a asista pe ucenic, in caz când acesta este mai mic de 19 ani; d) declaraţia reprezentantului legal sau a ucenicului, când este mai mare de 18 ani, că acesta din urmă nu este legat prin vre­un contract de ucenicie anterior şi nereziliat; e) determinarea profesiunei și a condiţiilor în care se va face învă­ţătura. Dacă s’a convenit la plata unui salariu, acesta trebue să fie prevă­zut în mod expres în contract f) Data și durata contractului. Regulamentul de aplicare al legii va prevede un formular-tip de con­tract. Contractul se va încheia în două exemplare care vor fi semnate de patron şi de reprezentantul legal al ucenicului, sau numai de acesta din urmă, în cazul când e mai mare de 18 ani împliniţi. Un exemplar va fi înaintat Came­rei de muncă din circumscripția un­de va fi înregistrat­ DURATA CONTRACTULUI Durata contractului de ucenicie nu poate fi mai mare de 4 ani-In lipsa stipulaţiunii duratei sau în caz când s'a stipulat o durată mai mare de patru ani, contractul se va considera încheiat pentru dura­t maximă prevăzută mai sus, părţile neputând cere în acest caz desfiinţa­rea contractului. Primele două luni începând de la data înregistrări contractului de u­­cenicie sunt considerate ca termen de încercare, care în nici un caz nu poate­­ majorat. Dacă termenul de încercare a ex­pirat fără ca vreuna din părţi să de­nunţe contractul prin scrisoare re­comandată celeilalte părţi contrac­tante şi Camerei de muncă din cir­cumscripţia respectivă, atunci acest termen va fi socotit In durata conven­trii. Contractul de ucenicie se prelun­­geşte de drept cu o durată egală cu îndoitul timpului de absentare ne­­justificată de la serviciu a ucenicului când acesta a lipsit cel puţin o lună de zile pe an şi când lipsa este con­statată în urma reclamation!! făcută la timp de patron către inspectora­tul muncii din circumscripţia ea­­stui fapt, întreprinderea continuă a funcţiona şi pregătirea profesională a ucenicului este asigurată. Contractul de ucenicie se va consi­dera desfiinţat prin consimţământul ta­cit al ambelor părţi, când absenţa ne­motivată peste termenul de 2 luni a ucenicului nu este urmată de opozi­­ţiunea sau cererea de daune interese din partea patronului, făcută în timpul de 2 luni dela expirarea acestui ter­men. Contractul de ucenicie mai poate fi desfiinţat de jurisdicţiunea profesio­nală de pe lângă camera de muncă in anumite cazuri. Schimbarea profesiunii de către pa­tron nu poate fi invocată ca motiv de desfiinţare decât dacă patronul a înce­­pw! nu se mai găseşte in putinţă * pr-s­itească ne ucenic in profesiunea pe care s’a obligat. Schimbarea profesiunii ce urmează să înveţe ucenicul nu poate da toc la des­fiinţarea contractului de ucenicie decât dacă reprezentantul legal al ucenicului sau acesta din urmă, fiind mai mare de 18 ani, dă patronului declaraţiune scrisă in acest sens. Nici o nouă angajare a ucenicului la un alt patron pentru o profesiune identică şi in aceeaş calitate nu mai poate avea loc fără consimţământul vechiului patron. Vânzarea, arendarea sau concesio­narea stabilimentului nu dă loc la des­fiinţarea contractului dacă ucenicul a continuat de fapt să lucreze sub în­drumarea şi supravegherea cumpără­torului, arendaşului sau concesionaru­lui, cel puţin 3 luni. Aceştia sunt con­sideraţi ca subrogaţi în drepturile şi obligaţiunile vechiului patron. CONTROLUL EXECUTĂRII CON­TRACTULUI Jurisdicţia profesională va ţine un registru cuprinzând pe toţi patronii care au pierdut vremelnic sau pentru totdeauna dreptul de a ţine ucenici, indicându-se în dreptul fiecăruia mo­tivul excluderii de la acest drept. La expirarea contractului patronul va elibera certificatul de practică profesională pe un formular anume şi va cere Camerei de muncă con­statarea încetării uceniciei şi confir­marea certificatului. Organele de inspecţie şi de control sunt în drept să facă inspecţiuni a­­supra modului cum se execută con­tractul şi să indice în scris îndrep­tările ce trebuiesc făcute-Dacă organele de inspecţie şi con­trol vor constata abateri de la dispozi­ţiile prezentei legi, vor încheia pro­cese verbale de contravenţie, pe care le vor înainta jurisdicţiei profesio­nale competente de pe lângă Camera de muncă. Efectele contractului de ucenicie Patronul este obligat să înveţe pe ucenic, fie el însăşi, fie prin personalul anume desemnat al sta­bilimentului său, profesiunea prevă­zută în contract. De asemenea este obligat să se poarte faţă de ucenic ca un bun pă­rinte de familie, îngrijindu-se de e­­ducaţia sa, supraveghindu-i neîntre­rupt purtarea atât în stabiliment cât şi în afară şi să-l apere de maltra­tările salariaţilor întreprinderii, sau ale membrilor familiei sale. Ucenicul nu poate fi pus să exer­cite decât acele munci sau servicii care sunt în directă legătură cu pu­terea sa fizică sau intelectuală. Mun­ca sau serviciile nu vor putea fi pre­state decât în timpul orelor legale de muncă-Ucenicul nu va putea fi întrebuin­țat la munci casnice în folosul pa­tro­nului sau al familiei acestuia-Patronul este obligat să acorde uce­nicului, în vederea complectării in­strucţiei şi a cunoştinţelor teoretice ale profesiunii, timpul necesar urmă­ririi cursurilor unei şcoli de adulţi, de ucenici sau de pregătire profesio­nală autorizată de Stat Timpul servit ca ucenic. la un alt patron se va ţine totdeauna în sea­mă şi se va adăuga acelui întrebuin­ţat la noul patron de aceeaş branşă. Faţă de patron şi faţă de persoana care este însărcinată, cu pregătirea sa profesională, ucenicul este obligat să fie silitor, sârguitor şi să-şi com­­plecteeze instrucţiunea, întrebuinţând în acest scop orele ce i se acordă de patron pentru învăţătură. DESFIINŢAREA CONTRACTULUI DE UCENICIE Desfiinţarea contractului de ucenicie pentru orice cauze, va fi adusă de pa­tron la cunoştinţa camerei de muncă unde s-a operat înregistrarea, pentru ca aceasta să facă menţiune de desfi­inţare în registrul respectiv. Orice parte interesată poate cere ca­merei de muncă eliberarea unei dovezi prin care să se constate desființarea contractului. Contractul de ucenicie este desfiin­țat deplin drept în cazurile următoare: a) decesul patronului sau al meritu­lui ; b) chemarea sub drapel a uneia din părți pentru serviciul militar activ sau pentru mobilizare; c) incapacitatea patronului in cazu­rile prevăzute de art. 3 și 4 din acest titlu; d) lichidarea sau falimentul patro­nului. Desființarea contractului in cazurile prevăzute de alin a) sau b) nu se va produce, dacă, după survenirea ace- Necesitatea unei legis­laţii economice n Jugos­avia BELGRAD, 11 (Rador). — Zia­rul politika“ din Belgrad, publică declaraţiile d-lui Radoilovic, preşe­dintele Camerei de comerţ şi in­dustrie, care subliniază in declara­ţiile sale, că din cauza greşelilor făcute de guvernele ce s’au succe­dat p­ână acum, dela Unire. Şi care nu aveau un program econo­mic, nu există o legislaţie econo­mică modernă. Aparatul admini­strativ funcţionează rău, din cauza marelui număr de funcţionari inu­tili, sau incapabili. Prin reducerea cheltuelilor şi reorganizarea raţio­­n­ală a administraţiei, va fi posibil să se elibereze economia naţoinala de greaua povară ce stă in calea desvoltărei normale. Trebuie să se dea o atenţiune specială desvoltărei comerţului ex­tern. Favorizân­du-se producţia, se va mări in aceiaş măsură, capaci­­tatea de cnosuimţie. Elaborarea ut­ei legislaţii economice, este o necesitate urgentă. Această operă, va putea fi făcută bine, dacă toate Carturile de comerţ vor fi invitate să colaboreze in mod strâns cu au­torităţile Statului. Terminând de­clar­arile sale, d. Radoilovic, spune că schimbarea regimului, a venit in ultima clipa. IMPRESIA SCHIMARI DE RE­GIUNI Acelaş ziar, reproduce Informa­ţiile primite din Serbia meridiona­lă, prin care se confirmă excelenta impresie produse in această regiu­ne, de proclamaţia Suveranului. Ziarul citat, mai adaogă că este foarte caracteristic faptul ca ideia organizarei mişcărei, este lupta contra spiritului de partid, şi a in­fluenţei nefaste ce a avut in­cerca­­rile comerciale, industriale şi mun­­citoreşti. Pentru această raţiune, în special, gestul regelui a fost pri­­mit în toate cercurile, cu multă sa­tisfacţie, el fiind socotit ca începu­­tul unei noui ere de propăşire a­­ Statulu. Elaborarea legei dru­murilor Ieri d. a. la ora 4, s’a ţinut la mini­sterul lucrărilor publice, sub preşiden­­ţia d-lui Pan Halipa, şeful acestui de­partament, prima şedinţă a comisiunei speciale instituită pentru elaborarea u­­nui proiect de lege al drumurilor. In primul rând s'a discutat chestiu­nea alcătuirea unui fond special al dru­murilor alimentat din taxe speciale a­­şezate pe principiul, că cine uzează mai mult drumurile, trebue să contri­­bue, in consecinţă la cheltuelile de con­strucţie şi întreţinere. De asemenea s'a discutat chestiu­nea creerii unor fonduri speciale pen­tru deschiderea şi întreţinerea drumu­rilor judeţene, cum şi a celor urbane şi rurale, avizându-se asupra nasuri­­lor ce s'ar putea aplica in tot cuprinsul ţârii, odată cu desfiinţarea prestaţiei in natură. Informaţiuni Cercul Revistei Universitare de Matematică de sub conducerea­­ Prof. Rodolphe Rachs, va ţine a 2-a şedinţă publică. Duminecă 13 cor. ora 9 jum., in localul Facultăţii de Ştiinţe cu următoarele comunicări: D. Şerban Ţiţeica: O schimbare de variabile în ecuaţia lui Laplace cu trei dimensiuni, D. O. Schächter: Consideraţiuni re­marcabile asupra unui produs infinit, D. Virgil Claudian: Probleme re­marcabile pe Calcul Diferenţial. Ministerul Muncii (Directa Mese­riilor) a desfiinţat şcoalele din Bocşa­ Montană şi Bocşa Română în vederea reorganizării învățământului ucenicilor din Uzinele Reşiţa. Starea d-lui Cailîaux PARIS. 11. (Rador). — Ziarele a­­părute astăseară, anunţă că starea ‘d-lui Cailîaux, s’a ameliorat simţitor- Şedinţa Delegaţiei permanente a Municipiului Capitalei Dizolvarea consiliului comunal al comunei n­egele Mi­hai­- n­epavăn de străzi.­ Ancheta administrativă de la primărie Membrii Delegaţiei permanente a Municipiului Capitalei, s au întrunit­eri dimineaţă, în şedinţă publică, sub preşedenţia dlul dr. Gh. Gheorghian locţiitor de primar al Capitalei, asis­tat de d-l Ion Roban secretarul gene­ral al Municipiului. DIZOLVAREA CONSILIULUI COMUNAL AL COMUNEI „REGELE MIHAI” După deschiderea şedinţei, d-l dr. Gheorghian a pus în discuţie raportul privitor la ancheta administrativă fă­cută la consiliul comunal al comunei sub­urbane, Regele Mihai. Din raport rezulta ca viutgul consiliu împreună cu primarul, d-l Tamara sau făcut vinovaţi de­ nereguli grave, abuzuri împotriva Legei Administrative. Pri­marul Tamara in special s’a făcut vi­novat de însuşiri de bani care au re­zultat din încasarea nelegală a unor presupuse taxe comunale. Tot din cauza primarului Tamara Consiliul comunal nu s’a mai putut întruni dela 15 Octombrie 1928. Delegaţia permanentă pe baza ra­portului citit, aplicând prevederile art. 273 din Legea de Unificare adminis­trativa, hotărește dizolvarea întregu­lui consiliu comunal al Primăriei Co­munei Suburbane Regele Mihal. D-l prof. ANIBAL TEODORE­­SCU protestează împotriva shimbării numelui Comunei Suburbane Princi­pele Carol în acela de Regele Mihal. D. Col. M. SEINESCU, spune că fiind în Consiliul Judeţean al jud. Ilfov a protestat contra schimbării nu­melui Comunei din Principele Carol In acela de Regele Mihai. NOUILE PA­VAGII Delegaţia permanentă luând în dis­cuţie programul pentru facerea viitoa­relor pavagii, a hotărât repararea Căii Rahovei cu noul sistem de pa­vate numit „Bimoid ”. Acest pavagiu se va face şi pe Str. Sărindar. SCUARUL DIN STR. ACADEMIEI Punându-se în discuţie cererea con­cesionarului care a construit „Scua­rul’’ din Str. Academiei colţ cu B.dul Academiei, în apropierea statuei lui Gh. Lazăr, prin care numitul conce­sionar a cerut să i se­­închirieze spre exploatare locul liber din jurul statuei d. prof. Anibal Teodorescu protes­tează cu vehemență spunând că numai prin abuz s’a dat concesia scuarului, concesia este și nelegală deoarece legea obligă pe proprietarii livreni bulevardelor să facă construcţii mor­­berne, cu patru sau cinci etaje. Delegaţia respinge cererea concesio­narului scuarului din Str. Academiei. COMERŢUL AMBULANT D. A. ŞARAGA reprezentantul Ca­merei de Comerţ in Consiliul comunal protestează împotriva faptului că se­liberează cu prea multă uşurinţă au­­torizaţii pentru exercitarea­­comerţuu­lui ambulant. REASIGURAREA BUNURILOR COMUNALE D. DR. GHEORGHIAN comunică delegaţiei că a primit un însemnat număr de oferte de la Societăţile de Asigurare, pentru asigurarea bunuri­lor comunale. Delegaţi­unea hotăreşte ca toate o­­fertele să fie înmânate d.lui Col. M. pernescu delegat cu conducerea ser­viciului financiar al comunei, care să o examineze şi ca apoi să refere. JAMAROAIA, COMUNA SUB,­URBANA Se aduce la cunoştinţa delegaţiei că împroprietări­ţii din câmpul Dă­­măroaia, prin Intermediul Soc. Foşti­lor Luptători, a cerut Municipiului să-l încorporeze Municipiului sub arma de comună suburbană. Delegaţia hotăreşte ca solicitatorii să îndeplinească formele legale la vederea înfiinţarea comunei suburbane Dămăroaia. D. Dr. COSTINESCU se plânge că într’un ziar al guvernului s’au pu­blicat notiţe tendenţioase in legătură cu ancheta administrativă dela Muni»­cipiu. D. Dr. GHEORGHIAN: articolul împotriva căruia vă plângeţi nu im­pietează vreun act secret. D. Dr. COSTINESCU: dacă lu­crurile stau astfel, consilierii comu­nali vor începe o vie activitate pen­tru a arăta toate dedesupturile an­chetei ordonată de guvern. D-nii consilieri M. BERCIANU şi D. P. NICULESCU-RITZ, se asocia-J ză protestului d-lui dr. Costinescu. D. dr. TOPA: Acei ce se tem de discuţiile din presă n’au ce căuta in viaţa publică. D. Col. SEINESCU: protestul d-lui dr. Costinescu nu are alt rost decât să deruteze opinia publică, în legătură cu ancheta adimnistrativfă a guvernului. Orele fiind înaintate, d. dr. Gheor­ghian, ridică şedinţa. R. C. D. JUDICIARE (Ilfov) TURBURARILE DELA BUZĂU a relatat cazul grav petrecut în oraşul Buzău, unde o bandă, — din care făceau pane şi funcţio­nari, — s’a dedat la acte de agre­siune criminală, din pornire anti­semită. Cercetările pornite de parchetul local, au dus la arestarea a patru inşi, emiţându-se mandate de ares­tare împotriva lor, sub inculparea de crimă săvârşită dar neisbutită, lovire şi distrugere. Tribunalul Buzău având să se pronunţe asupra mandatelor, a con­firmat numai pe al prevenitului Mih. Negulescu,­­ infirmând pe a celorlalţi trei (Gh. Dragomir, Vir­gil Niculescu şi P. C. Bălănescu). Camera de acuzare de pe lângă Curtea de Apel din Bucureşti, a fost sesizată, pe de o parte de ape­lul lui Negulescu, care cerea să fie infirmat,­­ iar pe de altă parte, de apelul parchetului, în scop de a obţine şi confirmarea celorlalte trei mandate. Camera, formată din d-nii consi­lieri Jan Constantinescu- I. Solo­mon și C Cătuneanu , cercetând ieri afacerea, a admis numai apelul parchetului și a decis confirmarea tuturor mandatelor de arestare. CONTENCIOSUL ADMINISTRA­TIV Pe când era trimes în judecată penală pentru luare de mită, D. Te­­minski, registrator şef la marele stat major al armatei,­­ fu înlocuit din slujbă. Insă instanţa penală militară ca­re îi judecă mai târziu procesul, l’a achitat cu unanimitate de voturi. Bazat pe această sentinţă, dânsul ceru să Fie repus în funcţiune; însă comisia disciplnară, examinând a­­celeaşi acte, cari făcuseră obiectul procesului penal, a dat o decizie prin care consacră ca definitivă în­depărtarea numitului. Dânsul se adresă cu acţiune la Contenciosul Administrativ, care (Curtea de Apel S. 4) i-a admis-o, pe motiv că funcţionarul na fost ascultat de comisiune, ca să se a­­pere de faptele ce i se imputau. Curtea de Apel a dispus deci rein­tegrarea d-lui Temmski. Ministerul de război făcu recurs. La Curtea de Casaţie S. III, pe trei motive: acţiunea în Contencios en inadmisibilă, fiind îndreptată con­tra deciziunii disciplinare; funcţio­narul n’avea deschisă calea acţiunii in Contencios, fiindcă n’avea stabi­­litatea; în tot cazul com­isiunea n’a călcat legea statutului, neascultând pe învinuit, de oarece nu era vor­ba de fapte noui, necunoscute de acesta, ci de actele cari făcuseră obiectul procesului penal, înalta Curte a primit recursul ministerului­ casând hotărârea Curţii de Apel. Apoi trecând la ju­decarea în fond a acţiunii d-lui Te­­minski, a respins-o. DIVERSE Tribunalul Ilfov S. N­ a judecat procesul lui Aristide Ştefănescu, în lipsa acestuia şi l-a condamnat la 3 luni închisoare şi 40.000 lei despă­gubiri civile, pentru înşelăciunea ce i se impută a o fi săvârşit in dauna patronului Hotel de la Nové din Pa­ris (căruia i-a lăsat drept plată un ceh fără acoperire). — Acelaş tribunal a condamnat la 2 luni închisoare, în lipsă, pe Net Beha, pentru abuz de încredere (şi-a însuşit suma de 11.000 lei pe care patronul i-o încredinţase ca să plătească o poliţă). — Procesul maiorului Cernat a fost reluat cu începere de ieri de către Curtea de Apel S. N­. — S'a deschis acţiune publică îm­potriva unui ingenios excroc Gh. Caras- — condamnat de două ori și care a vrut să scape de ispăși­rea pedepsei prin ticluirea unui act fals de deces, pe însăși numele con­damnatuluL^^ Unde a fost înmor­mântat Columb BERLIN, 11. (Rador) — Ştiri Tri­mite din Paris, anunţă că în Archi­ved oraşului Sevilla, s’au descoperit documente relative la înmormânta­rea lui Cristofor Columb, descoperito­rul Americei. Din documentele gă­site, rezultă că rămăşiţele pămân­teşti ale lui Columb, au fost îngro­pate întăiu în Biserica din Sevilla, şi că ulterior, în conformitate cu voinţa defunctului, rămăşiţele sale au fost transportate şi depuse la Ca­tedrala din San Domina.

Next