Argus, ianuarie 1929 (Anul 20, nr. 4716-4739)
1929-01-13 / nr. 4725
«CM* «WM «f UOWMVW fmiraMsamu legislaţie—Finanţe Şedinţa comitetului Bursei Raportul de sfârşit de an.* Cum s’au f cm lichidările de operafii Eri după amiazi, la orele 6, a avut loc o importantă şedinţă a Comitetului Bursei sub preşedinţia d-lui Bălănescu. Au luat parte d-nii Ernestine, secretar general al Ministerului de Industrie. M. A. Georgescu, P. Gr. Ionescu, N- Ionniţiu, V. F. Oroveanu, N. N. boeru, Ion Săvescu, Ion Pindi, Em. Brancovici şi P- Iconomu, secretar. S a citit procesul verbal al şedinţei precedente care a fost aprobat. Comitetul a aprobat înscrierea ca membru in corporaţia Bursei a d-lui C. Cotadi. RAPORTUL SINDICULUI BURSEI DIN N. BOERU Sindicul Bursei a citit comitetului raportul său de sfârşit de an asupra activităţii Bursei Din acest raport reiese că s - au înregistrat în Bursă în cursul anului expirat, în total 118 816 încheeri şi s’au plătit timbre Ministemlui de Finanțe, în valoare de 7724515 lei. Operaţiile rămase nelichidate au fost lichidate, în primele zile ale anului 1929. D-l Sindic constată apoi, în raportul său că aceiaşi acalmie a bântuit bursa cu excepţia lunilor Aprilie şi Mai şi că o parte din agenţii au fost departe de a şi cunoaşte adevărata menire. D-sa arată apoi necesitatea reorganizarei cassei ce lichidare pe asfel de baze, încât să se concentreze acolo, lichidarea tuturor operaţiilor de Bursă, reducând, cu alte cuvinte, rolul agentului de schimb la încheerea operaţiilor fără manipularea fondurilor ce aparţin părţilor contractante-dându-se fiinţă legală Cassei de Lichidare- se va împrăştia atmosfera de suspiciune ce apasă asupra unora din agenţi, şi se va pregăti solidaritatea corpului agenţilor de schimb, solidaritate reclamată mai ales când se vor relua operaţiile pe termen. D-l Sindic mai recunoaşte în raportul său anomalia ce domneşte azi în Bursă când deşi sunt permise numai operaţiile pe bani gata, totuşi se practică pe o scară întinsă operţiuni pe termen, fără termen, cari nu fac decât să strice balanţa cererei şi a ofertei. D-l Sindic propune ca realizare imediata, înfiinţarea Casei de lichidare şi condiţionarea operaţiilor de bursă de înscrierea lor prin Oficini central al Casei de lichidare NEREGULILE DIN BURSA D. ERNESTENE, secretar general al Ministerului de Industrie constată că din cuprinsul raportului d-lui sindict se învederează că unii agenţi nu-iji fac datoria. Raportul mai dovedeşte că domneşte un spirit de suspiciune asupra bursei. D-sa întreabă ce măsuri s'au luat, când unii agenţi s’au găsit intr’o situaţie delicată... şi care a fost rolul comitetului care i- a înlăturat pe agenţii care s’au făcut vinovaţi. D-sa constată că nu s'a luat nici o măsură împotriva lor. D. N. N. BOERU răspunde că unii din ei au fost ajutaţi prin casa de lichidare. D. ERNEST ENE: S'a evitat falimentul unor agenţi cu mijloace ce nu le aparţineau. D-sa cere apoi să se ia sancţiuni împotriva agenţilor cari s au făcut vinovaţi de abateri. D. N. BALANESCU, preşedintele comitetului dă o serie de explicaţiuni despre felul cum s'a procedat cu agenţii cari aveau posturi nelichidate, arătând că prin controlirile severe instituite, sau evitat falimente şi perturbaţii in Bursă. D-sa mai insistă că s'a lucrat în asentimentul Ministerului de Industrie, şi socoteşte că întregul comitet şi-a făcut cu prisosinţă datoria. D-sa cere să se grăbească întocmirea nouei legi a Burselor şi preconizează concentrarea operaţiilor in Bursă. D. ERNEST ENE, mulţumeşte d-lui N. Bălărtescu pentru activitatea depusă şi se întreabă dacă nu e cazul să se aplice acum sancţiuni severe celor ce au comis abateri. Şedinţa a fost ridicată la orele 8-AL- ?. Deşi activitatea portului Constanţa a fost, în cursul anului expirat cât se poate de redusă, deşi la venituri, bugetul Serviciului porturilor maritime a dat un deficit de cca 40 milioane lei, totuşi din diferitele credite extraordinare alocate de către Ministerul de comunicaţii s-au executat, anul trecut, importante lucrări de modernizare a portului, lucrări cari ating aproape suma de 50 milioane lei. Toate aceste lucrări s’au executat în scopul menţinerei adâncimilor necesare bazinului, lucrări pentru sporirea, amenajarea şi întretăierea cheurilor, digurilor, clădirilor, magaziilor, platformelor şi instalaţiunilor existente. Dragajele din basmuri şi anteport au costat două milioane lei. Consolidarea infrastructura digului de sud un milion. Complectările şi reparaţiunile aduse farurilor un milion. Aceste lucrări în valoare de 8 milioane 200.000 lei erau imperios reclamate ,pentru navigaţie întrucât lipsa de adâncimi în bazinuri şi avant port constituiau un serios inpediment în ceea ce priveşte intrarea şi manevrarea vapoarelor de mare pescaj. Despre nevoia complectării şi reparării instalaţiunilor de semnalizare este de prisos Să mai vorbim când, din trecut se ştie prea bine că datorii acestor lipsii naufragiile şi eşuările pe coasta românească a mării Negre ne creiase o proastă reputaţie în lumea navigatorilor şi Pontul Euxin. In sumă de 8.200.01X1 intră şi cei 610 mii lsi cheltuiţi cu repararea remorcherului Julieta. UŞURAREA MANEVRĂRII MĂRFURILOR Pentru im cartul şi exportul mărfurilor s-au cheltuit 25 milioane lei, din care 14 milioane pentru continuarea construcţiei magaziei de beton armat cu parter şi etaj, la dana No. 7, pe o lungime de 80 metri ,lei 9 milioane costul procurării a 4 macarale electrice, de 3 tone fiecare, a liniei de circulaţie şi conductei electrice şi lei 2 milioane costul hangarului de tablă, construit la dana No. 16 in prelungirea magaziei de beton. Acest hangar a fost construit pentru depozitarea mărfurilor care exală mirosuri sau se scurg din butoaie întrucât dacă ele se depun in magaziile comune avariază celelalte «•SrfurA PAVAREA PORTULUI O bună intenţie Si un început lăudabil a fost pavarea cu piatră cubică a plutiormei si şoselelor vecine la cheul danelor 13—16 şi la molul danelor 6—7 pe care s’au construit nouile magazii de beton. Aceste lucrări de pavaje au costat cinci milioane lei. Am spus mai sus că intenţia a fost bună, pentrucă modul cum s’a executat acest pavaj numai bun nu se poate numi. Atât tactura pietrei care tind foarte neregulat tăiată cât Şi execuţia lui care lasă mult de dorit a avut ca urmare că astăzi, numai după două luni, aproape pretutindeni pavajul s’a lasat pe alocuri, formând găuri mari. In viitor, o mai multă atenţiune la alegerea pietrei SÎ la controlarea executărei lucrării, este necesară. LUCRĂRI DE UTILARE ŞI COMPLECTARE Restul lucrărilor executate • se referă mai mult la întreţinerea instalaţiunilor şi construcţiilor actuale şi anume: lei 600 mii reparaţiuni la clădiri şi estacada silozurilor 428 mii refaceri la hala de calaj; un milion Iei pentru complectări de platforme şi împietruiri de şosele; 642.000 lei complectarea instalaţiunilor de iluminat în port şi la staţiunea de petrol; 1.700.000 lei procurarea unor benzi de balata pentru manipularea cerealelor în silozuri. Lei.OOO.DOO reconstruirea porţilor plutitoare de închidere a bazinului de petrol. Lei 2.750 00: s’au cheltuit pentru procurarea de diverse piese şi întreţinerea uzinelor. Afară de cele mai sus enumerate, s’au executat în port şi alte lucrări de utilare şi complectare a instalaţiunilor dar costul lor s’a acoperit din încasările realizate prin suprataxa creiată anul trecut. Din cele de mai sus se vede clar că în anul trecut portul Constanţa a progresat mult pe calea modernizării lui şi ar fi de dorit ca, şi în anul acesta, să vedem realizânduse încă o parte dacă e posibil, o parte și mai însemnată, din programul modernizării portului nostru care are încă multe și nenumărate nevoi. ION N. DUPLOYEN bohrofita Hccnom cu Modernizarea portului Constanțat Ce lucrări s’au executat în cursul anului 1928 înfiinţarea contractului de ucenicie Prevederile proectului de lege pentru legiferarea contractului de muncă Proectul de lege pentru Înfiinţarea contractului de muncă este menit să legifereze contractul de ucenicie. In acest scop s-au înscris în el o serie de principii din cele mai interesanteAstfel se stabileşte că contractul de ucenicie este convenţia prin care o persoană fizică sau juridică, din ramura industrială sau comercială, denumită patron, se obligă să dea în chip metodic unei alte persoane, denumită ucenic, (ucenicul propriu zis de industrie, elevul sau practicantul de comerţ) o pregătire profesională practică şi pe cât cu putinţă teoretică, în schimbul muncii ce acesta din urmă este obligat, la rândul său, să presteze celui dintâi lotul în timpul şi condiţiie convenite. CONDIŢIILE DE VALIDITATE Pentru ca un patron să poată ţine ucenici, trebuie să posede un titlu de capacitate profesională (brevet de meşter, diplomă de inginer, arhitect etc.) şi aceasta in cazul când ucenicii sunt puşi sub directa sa conducere, supraveghere şi instruire sau persoana din stabilimentul său, însărcinată cu pregătirea profesională a ucenicilor, să posede asemenea titluri. Sunt incapabili de a ţine ucenici acei cari au fost condamnaţi definitiv pentru crime sau pentru vreuna din faptele prevăzute la art. 262—267 inel. din codul penal, acei condamnaţi la pedepse infamante, acei cari sunt decăzuţi din drepturile de a fi tutori şi, în genere, acei cari, din cauza unor purtări viţioase, îndeobşte cunoscute sunt improprii de a asigura educaţia morală a ucenicului. Această incapacitate se va pronunţa de către jurisdicţia profesională in circumscripţia căreia domiciliază patronul. Pentru ca cineva să poată fi primit ca acel trebuie să îndeplinească condiţie vârstă, sănătate şi celelalte proixte de legea pentru ocrotirea muncii minorilor şi femeilor, promulgată cu No . 1048 din 9 Aprilie 1928. FORMA ŞI CUPRINSUL CONTRACTULUI Nici un patron nu va putea ţine ucenici decât pe baza unui contract de ucenicie scris. Acest contract trebuie sa cuprindăa) numele, pronumele, profesiunea, starea civilă și domiciliul patronului; b) numele, pronumele și vârsta ucenicului; c) numele, pronumele și domiciliul persoanei legalmente în drept de a asista pe ucenic, in caz când acesta este mai mic de 19 ani; d) declaraţia reprezentantului legal sau a ucenicului, când este mai mare de 18 ani, că acesta din urmă nu este legat prin vreun contract de ucenicie anterior şi nereziliat; e) determinarea profesiunei și a condiţiilor în care se va face învăţătura. Dacă s’a convenit la plata unui salariu, acesta trebue să fie prevăzut în mod expres în contract f) Data și durata contractului. Regulamentul de aplicare al legii va prevede un formular-tip de contract. Contractul se va încheia în două exemplare care vor fi semnate de patron şi de reprezentantul legal al ucenicului, sau numai de acesta din urmă, în cazul când e mai mare de 18 ani împliniţi. Un exemplar va fi înaintat Camerei de muncă din circumscripția unde va fi înregistrat DURATA CONTRACTULUI Durata contractului de ucenicie nu poate fi mai mare de 4 ani-In lipsa stipulaţiunii duratei sau în caz când s'a stipulat o durată mai mare de patru ani, contractul se va considera încheiat pentru durat maximă prevăzută mai sus, părţile neputând cere în acest caz desfiinţarea contractului. Primele două luni începând de la data înregistrări contractului de ucenicie sunt considerate ca termen de încercare, care în nici un caz nu poate majorat. Dacă termenul de încercare a expirat fără ca vreuna din părţi să denunţe contractul prin scrisoare recomandată celeilalte părţi contractante şi Camerei de muncă din circumscripţia respectivă, atunci acest termen va fi socotit In durata conventrii. Contractul de ucenicie se prelungeşte de drept cu o durată egală cu îndoitul timpului de absentare nejustificată de la serviciu a ucenicului când acesta a lipsit cel puţin o lună de zile pe an şi când lipsa este constatată în urma reclamation!! făcută la timp de patron către inspectoratul muncii din circumscripţia eastui fapt, întreprinderea continuă a funcţiona şi pregătirea profesională a ucenicului este asigurată. Contractul de ucenicie se va considera desfiinţat prin consimţământul tacit al ambelor părţi, când absenţa nemotivată peste termenul de 2 luni a ucenicului nu este urmată de opoziţiunea sau cererea de daune interese din partea patronului, făcută în timpul de 2 luni dela expirarea acestui termen. Contractul de ucenicie mai poate fi desfiinţat de jurisdicţiunea profesională de pe lângă camera de muncă in anumite cazuri. Schimbarea profesiunii de către patron nu poate fi invocată ca motiv de desfiinţare decât dacă patronul a începw! nu se mai găseşte in putinţă * pr-sitească ne ucenic in profesiunea pe care s’a obligat. Schimbarea profesiunii ce urmează să înveţe ucenicul nu poate da toc la desfiinţarea contractului de ucenicie decât dacă reprezentantul legal al ucenicului sau acesta din urmă, fiind mai mare de 18 ani, dă patronului declaraţiune scrisă in acest sens. Nici o nouă angajare a ucenicului la un alt patron pentru o profesiune identică şi in aceeaş calitate nu mai poate avea loc fără consimţământul vechiului patron. Vânzarea, arendarea sau concesionarea stabilimentului nu dă loc la desfiinţarea contractului dacă ucenicul a continuat de fapt să lucreze sub îndrumarea şi supravegherea cumpărătorului, arendaşului sau concesionarului, cel puţin 3 luni. Aceştia sunt consideraţi ca subrogaţi în drepturile şi obligaţiunile vechiului patron. CONTROLUL EXECUTĂRII CONTRACTULUI Jurisdicţia profesională va ţine un registru cuprinzând pe toţi patronii care au pierdut vremelnic sau pentru totdeauna dreptul de a ţine ucenici, indicându-se în dreptul fiecăruia motivul excluderii de la acest drept. La expirarea contractului patronul va elibera certificatul de practică profesională pe un formular anume şi va cere Camerei de muncă constatarea încetării uceniciei şi confirmarea certificatului. Organele de inspecţie şi de control sunt în drept să facă inspecţiuni asupra modului cum se execută contractul şi să indice în scris îndreptările ce trebuiesc făcute-Dacă organele de inspecţie şi control vor constata abateri de la dispoziţiile prezentei legi, vor încheia procese verbale de contravenţie, pe care le vor înainta jurisdicţiei profesionale competente de pe lângă Camera de muncă. Efectele contractului de ucenicie Patronul este obligat să înveţe pe ucenic, fie el însăşi, fie prin personalul anume desemnat al stabilimentului său, profesiunea prevăzută în contract. De asemenea este obligat să se poarte faţă de ucenic ca un bun părinte de familie, îngrijindu-se de educaţia sa, supraveghindu-i neîntrerupt purtarea atât în stabiliment cât şi în afară şi să-l apere de maltratările salariaţilor întreprinderii, sau ale membrilor familiei sale. Ucenicul nu poate fi pus să exercite decât acele munci sau servicii care sunt în directă legătură cu puterea sa fizică sau intelectuală. Munca sau serviciile nu vor putea fi prestate decât în timpul orelor legale de muncă-Ucenicul nu va putea fi întrebuințat la munci casnice în folosul patronului sau al familiei acestuia-Patronul este obligat să acorde ucenicului, în vederea complectării instrucţiei şi a cunoştinţelor teoretice ale profesiunii, timpul necesar urmăririi cursurilor unei şcoli de adulţi, de ucenici sau de pregătire profesională autorizată de Stat Timpul servit ca ucenic. la un alt patron se va ţine totdeauna în seamă şi se va adăuga acelui întrebuinţat la noul patron de aceeaş branşă. Faţă de patron şi faţă de persoana care este însărcinată, cu pregătirea sa profesională, ucenicul este obligat să fie silitor, sârguitor şi să-şi complecteeze instrucţiunea, întrebuinţând în acest scop orele ce i se acordă de patron pentru învăţătură. DESFIINŢAREA CONTRACTULUI DE UCENICIE Desfiinţarea contractului de ucenicie pentru orice cauze, va fi adusă de patron la cunoştinţa camerei de muncă unde s-a operat înregistrarea, pentru ca aceasta să facă menţiune de desfiinţare în registrul respectiv. Orice parte interesată poate cere camerei de muncă eliberarea unei dovezi prin care să se constate desființarea contractului. Contractul de ucenicie este desființat deplin drept în cazurile următoare: a) decesul patronului sau al meritului ; b) chemarea sub drapel a uneia din părți pentru serviciul militar activ sau pentru mobilizare; c) incapacitatea patronului in cazurile prevăzute de art. 3 și 4 din acest titlu; d) lichidarea sau falimentul patronului. Desființarea contractului in cazurile prevăzute de alin a) sau b) nu se va produce, dacă, după survenirea ace- Necesitatea unei legislaţii economice n Jugosavia BELGRAD, 11 (Rador). — Ziarul politika“ din Belgrad, publică declaraţiile d-lui Radoilovic, preşedintele Camerei de comerţ şi industrie, care subliniază in declaraţiile sale, că din cauza greşelilor făcute de guvernele ce s’au succedat până acum, dela Unire. Şi care nu aveau un program economic, nu există o legislaţie economică modernă. Aparatul administrativ funcţionează rău, din cauza marelui număr de funcţionari inutili, sau incapabili. Prin reducerea cheltuelilor şi reorganizarea raţională a administraţiei, va fi posibil să se elibereze economia naţoinala de greaua povară ce stă in calea desvoltărei normale. Trebuie să se dea o atenţiune specială desvoltărei comerţului extern. Favorizându-se producţia, se va mări in aceiaş măsură, capacitatea de cnosuimţie. Elaborarea utei legislaţii economice, este o necesitate urgentă. Această operă, va putea fi făcută bine, dacă toate Carturile de comerţ vor fi invitate să colaboreze in mod strâns cu autorităţile Statului. Terminând declararile sale, d. Radoilovic, spune că schimbarea regimului, a venit in ultima clipa. IMPRESIA SCHIMARI DE REGIUNI Acelaş ziar, reproduce Informaţiile primite din Serbia meridională, prin care se confirmă excelenta impresie produse in această regiune, de proclamaţia Suveranului. Ziarul citat, mai adaogă că este foarte caracteristic faptul ca ideia organizarei mişcărei, este lupta contra spiritului de partid, şi a influenţei nefaste ce a avut incercarile comerciale, industriale şi muncitoreşti. Pentru această raţiune, în special, gestul regelui a fost primit în toate cercurile, cu multă satisfacţie, el fiind socotit ca începutul unei noui ere de propăşire a Statulu. Elaborarea legei drumurilor Ieri d. a. la ora 4, s’a ţinut la ministerul lucrărilor publice, sub preşidenţia d-lui Pan Halipa, şeful acestui departament, prima şedinţă a comisiunei speciale instituită pentru elaborarea unui proiect de lege al drumurilor. In primul rând s'a discutat chestiunea alcătuirea unui fond special al drumurilor alimentat din taxe speciale aşezate pe principiul, că cine uzează mai mult drumurile, trebue să contribue, in consecinţă la cheltuelile de construcţie şi întreţinere. De asemenea s'a discutat chestiunea creerii unor fonduri speciale pentru deschiderea şi întreţinerea drumurilor judeţene, cum şi a celor urbane şi rurale, avizându-se asupra nasurilor ce s'ar putea aplica in tot cuprinsul ţârii, odată cu desfiinţarea prestaţiei in natură. Informaţiuni Cercul Revistei Universitare de Matematică de sub conducerea Prof. Rodolphe Rachs, va ţine a 2-a şedinţă publică. Duminecă 13 cor. ora 9 jum., in localul Facultăţii de Ştiinţe cu următoarele comunicări: D. Şerban Ţiţeica: O schimbare de variabile în ecuaţia lui Laplace cu trei dimensiuni, D. O. Schächter: Consideraţiuni remarcabile asupra unui produs infinit, D. Virgil Claudian: Probleme remarcabile pe Calcul Diferenţial. Ministerul Muncii (Directa Meseriilor) a desfiinţat şcoalele din Bocşa Montană şi Bocşa Română în vederea reorganizării învățământului ucenicilor din Uzinele Reşiţa. Starea d-lui Cailîaux PARIS. 11. (Rador). — Ziarele apărute astăseară, anunţă că starea ‘d-lui Cailîaux, s’a ameliorat simţitor- Şedinţa Delegaţiei permanente a Municipiului Capitalei Dizolvarea consiliului comunal al comunei negele Mihai- nepavăn de străzi. Ancheta administrativă de la primărie Membrii Delegaţiei permanente a Municipiului Capitalei, s au întruniteri dimineaţă, în şedinţă publică, sub preşedenţia dlul dr. Gh. Gheorghian locţiitor de primar al Capitalei, asistat de d-l Ion Roban secretarul general al Municipiului. DIZOLVAREA CONSILIULUI COMUNAL AL COMUNEI „REGELE MIHAI” După deschiderea şedinţei, d-l dr. Gheorghian a pus în discuţie raportul privitor la ancheta administrativă făcută la consiliul comunal al comunei suburbane, Regele Mihai. Din raport rezulta ca viutgul consiliu împreună cu primarul, d-l Tamara sau făcut vinovaţi de nereguli grave, abuzuri împotriva Legei Administrative. Primarul Tamara in special s’a făcut vinovat de însuşiri de bani care au rezultat din încasarea nelegală a unor presupuse taxe comunale. Tot din cauza primarului Tamara Consiliul comunal nu s’a mai putut întruni dela 15 Octombrie 1928. Delegaţia permanentă pe baza raportului citit, aplicând prevederile art. 273 din Legea de Unificare administrativa, hotărește dizolvarea întregului consiliu comunal al Primăriei Comunei Suburbane Regele Mihal. D-l prof. ANIBAL TEODORESCU protestează împotriva shimbării numelui Comunei Suburbane Principele Carol în acela de Regele Mihal. D. Col. M. SEINESCU, spune că fiind în Consiliul Judeţean al jud. Ilfov a protestat contra schimbării numelui Comunei din Principele Carol In acela de Regele Mihai. NOUILE PAVAGII Delegaţia permanentă luând în discuţie programul pentru facerea viitoarelor pavagii, a hotărât repararea Căii Rahovei cu noul sistem de pavate numit „Bimoid ”. Acest pavagiu se va face şi pe Str. Sărindar. SCUARUL DIN STR. ACADEMIEI Punându-se în discuţie cererea concesionarului care a construit „Scuarul’’ din Str. Academiei colţ cu B.dul Academiei, în apropierea statuei lui Gh. Lazăr, prin care numitul concesionar a cerut să i seînchirieze spre exploatare locul liber din jurul statuei d. prof. Anibal Teodorescu protestează cu vehemență spunând că numai prin abuz s’a dat concesia scuarului, concesia este și nelegală deoarece legea obligă pe proprietarii livreni bulevardelor să facă construcţii morberne, cu patru sau cinci etaje. Delegaţia respinge cererea concesionarului scuarului din Str. Academiei. COMERŢUL AMBULANT D. A. ŞARAGA reprezentantul Camerei de Comerţ in Consiliul comunal protestează împotriva faptului că seliberează cu prea multă uşurinţă autorizaţii pentru exercitareacomerţuului ambulant. REASIGURAREA BUNURILOR COMUNALE D. DR. GHEORGHIAN comunică delegaţiei că a primit un însemnat număr de oferte de la Societăţile de Asigurare, pentru asigurarea bunurilor comunale. Delegaţiunea hotăreşte ca toate ofertele să fie înmânate d.lui Col. M. pernescu delegat cu conducerea serviciului financiar al comunei, care să o examineze şi ca apoi să refere. JAMAROAIA, COMUNA SUB,URBANA Se aduce la cunoştinţa delegaţiei că împroprietăriţii din câmpul Dămăroaia, prin Intermediul Soc. Foştilor Luptători, a cerut Municipiului să-l încorporeze Municipiului sub arma de comună suburbană. Delegaţia hotăreşte ca solicitatorii să îndeplinească formele legale la vederea înfiinţarea comunei suburbane Dămăroaia. D. Dr. COSTINESCU se plânge că într’un ziar al guvernului s’au publicat notiţe tendenţioase in legătură cu ancheta administrativă dela Muni»cipiu. D. Dr. GHEORGHIAN: articolul împotriva căruia vă plângeţi nu impietează vreun act secret. D. Dr. COSTINESCU: dacă lucrurile stau astfel, consilierii comunali vor începe o vie activitate pentru a arăta toate dedesupturile anchetei ordonată de guvern. D-nii consilieri M. BERCIANU şi D. P. NICULESCU-RITZ, se asocia-J ză protestului d-lui dr. Costinescu. D. dr. TOPA: Acei ce se tem de discuţiile din presă n’au ce căuta in viaţa publică. D. Col. SEINESCU: protestul d-lui dr. Costinescu nu are alt rost decât să deruteze opinia publică, în legătură cu ancheta adimnistrativfă a guvernului. Orele fiind înaintate, d. dr. Gheorghian, ridică şedinţa. R. C. D. JUDICIARE (Ilfov) TURBURARILE DELA BUZĂU a relatat cazul grav petrecut în oraşul Buzău, unde o bandă, — din care făceau pane şi funcţionari, — s’a dedat la acte de agresiune criminală, din pornire antisemită. Cercetările pornite de parchetul local, au dus la arestarea a patru inşi, emiţându-se mandate de arestare împotriva lor, sub inculparea de crimă săvârşită dar neisbutită, lovire şi distrugere. Tribunalul Buzău având să se pronunţe asupra mandatelor, a confirmat numai pe al prevenitului Mih. Negulescu, infirmând pe a celorlalţi trei (Gh. Dragomir, Virgil Niculescu şi P. C. Bălănescu). Camera de acuzare de pe lângă Curtea de Apel din Bucureşti, a fost sesizată, pe de o parte de apelul lui Negulescu, care cerea să fie infirmat, iar pe de altă parte, de apelul parchetului, în scop de a obţine şi confirmarea celorlalte trei mandate. Camera, formată din d-nii consilieri Jan Constantinescu- I. Solomon și C Cătuneanu , cercetând ieri afacerea, a admis numai apelul parchetului și a decis confirmarea tuturor mandatelor de arestare. CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV Pe când era trimes în judecată penală pentru luare de mită, D. Teminski, registrator şef la marele stat major al armatei, fu înlocuit din slujbă. Insă instanţa penală militară care îi judecă mai târziu procesul, l’a achitat cu unanimitate de voturi. Bazat pe această sentinţă, dânsul ceru să Fie repus în funcţiune; însă comisia disciplnară, examinând aceleaşi acte, cari făcuseră obiectul procesului penal, a dat o decizie prin care consacră ca definitivă îndepărtarea numitului. Dânsul se adresă cu acţiune la Contenciosul Administrativ, care (Curtea de Apel S. 4) i-a admis-o, pe motiv că funcţionarul na fost ascultat de comisiune, ca să se apere de faptele ce i se imputau. Curtea de Apel a dispus deci reintegrarea d-lui Temmski. Ministerul de război făcu recurs. La Curtea de Casaţie S. III, pe trei motive: acţiunea în Contencios en inadmisibilă, fiind îndreptată contra deciziunii disciplinare; funcţionarul n’avea deschisă calea acţiunii in Contencios, fiindcă n’avea stabilitatea; în tot cazul comisiunea n’a călcat legea statutului, neascultând pe învinuit, de oarece nu era vorba de fapte noui, necunoscute de acesta, ci de actele cari făcuseră obiectul procesului penal, înalta Curte a primit recursul ministerului casând hotărârea Curţii de Apel. Apoi trecând la judecarea în fond a acţiunii d-lui Teminski, a respins-o. DIVERSE Tribunalul Ilfov S. N a judecat procesul lui Aristide Ştefănescu, în lipsa acestuia şi l-a condamnat la 3 luni închisoare şi 40.000 lei despăgubiri civile, pentru înşelăciunea ce i se impută a o fi săvârşit in dauna patronului Hotel de la Nové din Paris (căruia i-a lăsat drept plată un ceh fără acoperire). — Acelaş tribunal a condamnat la 2 luni închisoare, în lipsă, pe Net Beha, pentru abuz de încredere (şi-a însuşit suma de 11.000 lei pe care patronul i-o încredinţase ca să plătească o poliţă). — Procesul maiorului Cernat a fost reluat cu începere de ieri de către Curtea de Apel S. N. — S'a deschis acţiune publică împotriva unui ingenios excroc Gh. Caras- — condamnat de două ori și care a vrut să scape de ispășirea pedepsei prin ticluirea unui act fals de deces, pe însăși numele condamnatuluL^^ Unde a fost înmormântat Columb BERLIN, 11. (Rador) — Ştiri Trimite din Paris, anunţă că în Archived oraşului Sevilla, s’au descoperit documente relative la înmormântarea lui Cristofor Columb, descoperitorul Americei. Din documentele găsite, rezultă că rămăşiţele pământeşti ale lui Columb, au fost îngropate întăiu în Biserica din Sevilla, şi că ulterior, în conformitate cu voinţa defunctului, rămăşiţele sale au fost transportate şi depuse la Catedrala din San Domina.