Argus, februarie 1929 (Anul 20, nr. 4740-4759)
1929-02-07 / nr. 4745
Legile financiare depuse la Cameră (Continuare din pag. 1-a) sunt astăzi exploatate de Regia Monopolurilor Statului, in virtutea legii din 20 Martie 1912, modificată și complectată de decretul lege Nr. 4.088 din 30 Septembrie 1919 (ratificat de legea din 26 Martie 1921) și de legea din Iulie 1921, pentru un preţ de 300.000.000 dolari aur ai Statelor-Unite ale Americei şi in schimbul plăţii redevenţelor anuale prevăzute de Convenţiunea menţionată mai jos, plăţi şi redevenţe cari vor fi plătibile la epocile şi conform cu termenii şi condiţiunile zisei Convenţiuni, ca făcând parte din zisa concesiune, Statul va conceda şi va transfera Cassei, tot cu titlu irevocabil pentru toată durata zisei concesiuni, libere de orice ipotecă, privilegiu, gaj sau altă garanţie, ca făcând parte din zisa concesiune, toate bunurile şi proprietăţile mobile şi imobile, corporale şi incorporate, deţinute sau întrebuinţate in prezent de Regia Monopolurilor Statului. Termenii şi condiţiunile acestei concesiuni sunt specificate într’o Convenţiune anexată (anexa B) şi care face parte integrantă din prezenta lege. Zisa Convenţiune va fi semnată de Ministrul de Finanţe sau de un reprezentant numit de el. Serviciile Regiei Monopolurilor Statului, însărcinate astăzi cu gestiunea tehnică şi comercială a acestor monopoluri, vor fi preluate de Cassa Autonomă. Concesiunea va dura atâta timp cât va exista şi Cassa. La expirarea concesiunii, Cassa va retransfera Statului, în starea în care se vor găsi, toate bunurile şi proprietăţile deţinute de ea. Cassa este autorizată prin prezenta să trateze cu Svenska Tandsticksaktiebolaget în vederea exploatării, prin această societate, a monopolului chibritelor, conform cu termenii şi condiţiile stabilite prin contractul autorizat de mai jos. Cassa este autorizată să semneze un contract cu Svenska TăndstichsakVebplaget, contract ce va trebui să fie conform cu proiectul al cărui text este act anexat (anexa C) și care face parte integrantă din această lege, cu modificările pe care Ministrul de Finanțe le va aproba înainte de semnare. ART. 3. Cassa va fixa sub rezerva aprobării Guvernului, tariful de vânzare al produselor monopolurilor, a căror exploatare îi incumbă. Zisele tarife vor fi întocmite şi menţinute în aşa chip încât să acopere toate cheltuelile Cassei, fiind cuprinse printre acestea şi serviciul datoriei, alocaţiunle cuvenite pentru :reparaţiuni, reînoiri, întreţinere şi amortisment, menţinerea unui fond de rulment adequat şi întâmplător a rezervei extraordinare prevăzută de art. 9 din Statutele Cassei. In timpul duratei contractului cu Svenska Taendstichsktiebolaget (anexa C) tarifele de vânzare a chibritelor vor fi fixate, precum este prevăzut în zisul contract. ART. 4. Cassa va avea propriul ei buget, deosebit de bugetul Statului. In bugetul Statului vor figura — printre venituri— sumele vărsate în fiecare an de Cassă în profitul Statului, în virtutea Convențiunii autorizate de art. 2 al prezentei legi. Conturile anuale ale Cassei vor fi verificate și aprobate de Curtea de Conturi. Art 5. Cassa este autorizată, prin legea de faţă, să contracteze un împrumut extern, care fi denumit „împrumut de Stabilizare şi de Desvoltare din 1929” sau va purta o altă denumire adoptată de Cassa Autonomă şi al cărui total nominal nu va depăşi... dolari-aur ai Statelor Unite ale Americei;... franci francezi şi.— livre sterline ale Mare! Britanii şi Irlandei de Nord şi în acest scop, să emită şi să vândă obligaţiuni. Aceste obligaţiuni vor fi emise în virtutea contractului de împrumut autorizat mai jos, vor fi liberate în forma, vor cuprinde termenii şi condiţiunile şi vor beneficia de garanţiile prevăzute în zisul contract. Cassa este autorizată să semneze un contract de împrumut cu bancherii desemnaţi în el, contract care, în substanţă, va avea forma contractului de împrumut al cărui text este anexat ln Anexe D) şi care face parte integrantă din legea de faţă cu acele modificări pe care Ministerul de Finanţe le va aproba înaintea semnării. Ca garanţii ale ziselor Obligaţiuni, Cassa este autorizată să Înfiinţeze pe toate veniturile sale prezente şi viitoare, privilegiul de rangul întâiu prevăzut In zisul contract de Împrumut. Acest privilegiu va trece înaintea oricărui alt privilegiu, gaj sau altă garanţie prezentă sau viitoare înfiinţate asupra ziselor venituri. Cu excepţia cazurilor prevăzute In zisul contract de Împrumut). Menţionatul privilegiu fără să mai fie nevoie de inscripţiine sau formal Itate oarecare, va fi executabil în puterea legii, ca garanţie a ziselor obligaţiuni, după cum este prevăzut în contractul de Împrumut indicat cu toate drepturile, căile şi mijloacele, ataşate oricărui privilegiu legal. Atâta timp cât vreuna din zisele obligaţiuni sau cupon aferent vor rămâne In circulaţie, Cassa nu va putea ipoteca, pune în gaj sau afecta In nici un fel, în totul sau In parte, proprietăţile sau bunurile sale, prezente sau viitoare, cu titlul de garanţie pentru vreuna din datoriile sale sau pentru a garanta vreun recurs contra sa, nici o altă datorie sau reclamaţiune nu va putea cere să fie plătită cu preferinţă, asupra vreuneia din proprietăţi sau bunurile transferate de Cassă In virtutea prezentei legi, sau cari si fi fost achiziţionate posterior fie ea, sau asupra veniturilor lor, a* fără numai după plata complectă a tuturor sumelor datorite pentru Obligaţiunile de Stabilizare şi de Desvoltare din 1929 şi pentru Obligaţiunile adiţionale, având rang pari passu cu primele, după cum este prevăzut de art. 6 al legii de fail, sub rezerva totuş a dreptului Cassel de a pune gaj stocurile şi materiile ei prime pentru nevoile născute din mersul obişnuit al operaţiunilor sale, ca garanţie pentru datoriile şi creanţele contractate de ea şi având scadenţa într’un an dela data lor. Cassa este autorizată să semneze cu bancherii însărcinaţi cu serviciul Împrumutului şi desemnaţi în contractul de împrumut, toate contractele adiţionale privitoare la funcţiunile şi remunerarea lor, relative la emisiunea, autentificarea, înregistrarea şi serviciul ziselor obligaţiuni, în condiţiunile ce se vor determina de Cassă şi aproba de Ministerul de Finanţe. Ministrul de Finanţe sau un reprezentant numit de el şi Cassă sunt autorizaţi să semneze Convenţiunea fiscală privitoare la tranşa franceză din împrumut, având, în principiu, forma Convenţiunii al cărei text este anexat prezentei legi (Anexa E) şi care face parte integrantă din această lege, cu acele modificări pe care Ministrul de Finanţe le va aproba înaintea semnării, Cassa este autorizată să vândă aceste obligaţiuni *Cu preţul, în termenii şi în condiţiunile, ce se vor determina de ea şi se vor aproba de Ministerul de Finanţe. Zisele obligaţiuni vor fi garantate de Stat în forma, în termenii şi condiţiunile şi cu garanţiile prevăzute în contractul de garanţie autorizat mai jos. Ministrul de Finanţe sau un reprezentant numit de el este autorizat să semneze cu bancherii însărcinaţi cu serviciul împrumutului numiţi în contractul de împrumut autorizaţi prin prezentul articol, un contract de garanţie având în esenţă forma contractului de garanţie al cărui text este anexat prezentei legi (Anexa F), şi care face parte integrantă din ea, şi cuprinzând acele modificări ce vor fi aprobate de Ministrul de Finanţe. Garanţia menţionată, va fi semnată în numele Statului pe zisele Obligaţiuni in felul şi forma hotărâte de menţionatul contract de garanţie. ART. 6. Deasemenea Cassa este autorizată să creeze, să emtă şi să vândă (însă nu să pună în gaj) de acord cu dispoziţiunile legii de faţă şi cu contractul de împrumut autorizat de ea, emisiuni adiţionale de obligaţiuni având rang pari passu cu obligaţiunile împrumutului de Stabilizare şi Dezvoltare din 1929, autorizat prin art. 5 al prezentei legi. Toate aceste Obligaţiuni adiţionale vor fi garantate de Stat în acelaş mod şi cu aceeaş garanţie, cele prevăzute de art. 5 al prezentei legi pentru garantarea Obligaţiunilor împrumutului de Stabilizare şi Dezvoltare din 1929. Toate Obligaţiunile suplimentare ale Cassei nu vor fi emise decât pentru scopurile permise de statutele Cassei şi în virtutea unei autonzaţiuni speciale date de o lege. ART. 7. Cassa este autorizată să-şi procure eventual credite bancare al căror total, dată şi monedă în care vor fi exprimate, ale căror procente, termen şi condiţiuni vor fi socotite nimerite de Cassă şi aprobate de Ministerul de Finanţe. ART. 8. Oblgaţiunile şi cupoanele Cassei se vor bucura de toate privilegiile şi scutirile, acordate împrumuturilor publice ale Statului. Cassa şi operaţiile ei, toate titlurile de obligaţiuni şi de cupoane emise de ea, toate contractele de împrumut şi alte contracte relative la emisiune, la serviciul şi vânzarea ziselor obligaţiuni, orice plată de capital şi de dobânzi ale acestor obligaţiuni, precum şi toate creditele contractate în virtutea art. 7 al legii de față, şi toate recunoaşterile de datorii și contractele referitoare la ele, vor fi scutite de toate drepturile de timbru, de impozite, de prelevări și de orice drepturi de orice natura ar fi, prezente sau viitoare, impuse, ridicate sau încasate de Stat sau de judeţ, municipiu, comună sau alte autorităţi, având dreptul să le fixeze, să le ridice sau să le încaseze pe teritoriul Statului. Statutele Cassei şi toate contractele încheiate între Stat şi Cassă, între Stat şi cumpărătorii obligaţiunilor Cassei sau bancherii însărcinaţi cu serviciul acestor obligaţiuni, se vor bucura de aceleaşi scutiri. ••• ART. 9. Produsul net provenind din vânzarea obligaţiunilor împrumutului de Stabilizare şi de Dezvoltare din 1929 automat de prezenta lege, şi trebuind să fie vărsat Statuliu de către Cassă, după cum este prevăzut în Convenţia autorizată de art. 2 al legii de faţă, va trebui să fie întrebuinţat de Stat pentru scopurile specificate de planul de stabilizare, aprobat de lega din ... promulgată la ... ART. 10. Toate dispoziţiunile legale contrare legii de faţă sau anexelor ei sunt şi rămân abrogate. ANEXELE Urmează apoi anexele : A privitor la statutele Cassei autonome a morsopolitirilor B cuprinzând convenţia dintre Stat şi Cassa autonomă, convenţia dintre Statul român şi trustul suedez; contractul de împrumut între Cassa autonomă şi bancherii însărcinaţi nu serviciul împrumutului; nocietele de obligaţiatii ce vor fi emise; convenţia fiscală între Cassa autonomă stat (ministerul de finanţe şi S actepre de Paris et des Pays Bos; contractul de garanţie între Stat şi bancheri. inrunirea „Uiumei generale a chiriaşior‘. Chiriaşii de locuinţe s’au întrunit Luni seară la sediul organizaţiei lor din Calea Victoriei. A prezidat d. JoSEF GOLDENBERG, vice-preşedintele ,,liniunei’ care a relevat inconvenientele rezultate pentru chiriaşi din ancheta ordonată de fostul ministru al justiţiei, Stelian Popescu, după cererea „Ligei Chiriailor’’. Ancheta nefiind complectă, proprietarii o pot folosi azi spre a cere libera tranzacţie. Ancheta trebuia să cuprindă şi închirierile de imobile vechi, rămase de mult la libera tranzacţie. Prelungirea contractelor se impune, dar nu putem să ne ocupăm şi de categoriile de chiriaşi pe care legile anterioare i-au svârlit la libera tranzacţie. D. I. NEDELCU relevă un număr de cazuri de speculă şi cere intervenţia „Uniunei" spre a cerceta situaţia chiriaşilor mici din cartierul Dealul Spirei şi Dudeşti, unde specula in emiterilor de locuinţe a ajuns revoltătoare. D. SAVU DUMITRESCU propune un demers la d. Iuliu Maniu, d-ni L Crivăţ şi Filip Niculescu-Munte relevă bunele sentimente ale d-lui ministru turban pentru chiriaşi şi asigură că legea care va veni va da satisfacţie chiriaşilor. D. A. CAMBUROPOL, preşedintele ,,Uniune!” propune şi asistenţa admite să se ceară d-lui ministru al justiţiei o lege care să fixeze pentru totdeauna raporturile dintre proprietari şi chiriaşii de locuinţe. Să se legiuiască maximul de rentabilitate al închirierilor de locuinţe. Adunarea votează o moţiune cerând publicarea gestiunea fondului de construcţiuni al ministerului muncii. Instalarea nouei comisii interimare a Primarei Capitalei Cuvântările d lor subsecretar de stat Mirtor dr. I. Costinescu. —» Răspunsul d-lui Dem. Dobrescu dii dimineaţă, a avut loc instalarea nouei comisii interimare a Capitalei. La orele 11 dimineaţa, d. dr. I. Costinescu, fostul primar al Capitalei, a convocat pe funcţionarii superiori ai primăriei, cărora, le-a mulţumit pentru concursul ce i l-au dat. D. ION ROBAN, secretarul general al primăriei, în numele funcţionarilor, a mulţumit d-lui dr. Costinescu, pentru tot ce d-sa a făcut pentru funcţionarii comunali. INSTALAREA COMISIEI INTERIMARE La ora 1 d. a., s-au prezentat la primăria Capitalei, membrii nouei comisii interimare, in frunte cu d. Dem. Dobrescu. La ora 1 şi un sfert, au venit la primărie d-nii subsecretari de stat Mirto şi D. R. Ioaniţescu. D. Mirto, in numele guvernului, a dat citire adresei ministerului de interne, către primăria Capitalei, prin care ii face cunoscută numirea noilor membri ai comisiei interimare compusă din d-nii Dem. Dobrescu preşedinte, Const. Algiu, Ioan I. Buţă, Gh. Dumitrescu, Dr. Niculescu, Şt. Romanescu, Virgil Serdaru, Cezar Simionescu, Ahille Şaraga şi H. Trembisky. D. subsecretar Mirto, a luat apoi jurământul membrilor comisiei interimare. După jurământ, d. Mirto, a ţinut o cuvântare, în care a arătat că populaţia Capitalei, a primit cu satisfacţie instalarea nouei comisii interimare. D-sa îşi exprimă deosebita sa încredere în membrii nouei comisii, şi în persoana d-lui Dem. Dobrescu, pe care-l felicită, îşi exprimă dorinţa, ca noua comisie, să se îngrijească de cartierele de periferie, deoarece de 50 de ani, toate consiliile comunale, nu s’au îngrijit decât de cartierul central al oraşului. D. Mirto, anunţă ziua de 3 Aprilie pentru alegerea viitorului consiliu comunal. RĂSPUNSUL D-LUI DEM- DOBRESCU D. DEM. DOBRESCU, preşedintele comisiei interimare, mulţumeşte înaltei Regenţe şi guvernului pentru încrederea ce i-a arătat, numindu-l preşedinte al comisiei interimare. Dizolvarea fostului consiliu, a redat oraşului libertăţile sale comunale, de care a fost privat timp de 13 ani. D. Dobrescu schiţează apoi programul său edilitar. Spune că voeşte ajutorarea comercianţilor pe care înţelege să-i ajute in mod real, reziliind toate contractele de închiriere din halele şi pieţele publice, care sunt deţinute de persoane străine de comerţ. Noul plan de sistematizare al oraşului, va trebui oprit la linia forturilor, iar lucrările edilitare răspândite cât mai mult in cartierele de la periferie. Noua comisie, va îngriji şi de educarea culturală a cetăţenilor, prin înfiinţarea de atenee populare, săli de lectură şi de întruniri publice. D. Dobrescu, inchee cuvântarea, exprimându-şi încrederea in concursul pe care i-l vor da cetăţenii. D. MIRTO, declară comisia interimară instalaltă. PREZENTAREA FUNCŢIONARILOR La orele 5 d. a. a avut loc la primăria Capitalei adunarea funcţionarilor primăriei, cari au fost prezentaţi de d. I. Roban, secretarul general al primăriei, d-lui Dem. Dobrescu, şi celorlalţi membri ai comisiei interimare, D. DEM. DOBRESCU, a rostit o cuvântare, prin care a cerut funcţionarilor, să-i dea tot concursul pentru binele obştesc al populaţiei. D-sa a asigurat, in acelaş timp, pe funcţionari de toată recunoştinţa sa, asigurându-i în acelaş timp de dreapta sa apreciere pentru munca şi stăruinţa depusă. D. ION ROBAN, în numele funcţionarilor, a asigurat pe noul primar de întregul lor devotament. D. CAROL CAŢIAN, în numele funcţionarilor bătrâni ai primăriei a salutat pe noul preşedinte al comisiei interimare. La orele 7 seara, nouii membri ai delegaţiei permanente, s’au întrunit acasă la d. Dem. Dobrescu, unde s’au consfătuit asupra distribuire! delegațiilor ce urmează să dea nouilor membri ai comisiei. RED. 3 « * UZWIL (Elveţia) furnizează maşini pentru 1* FABRICI de CĂRĂMIDĂ prese veziŞuri — frâmântâtoare — transportoare patentate de şofat automat Instalaţiuni Devize şi proecte In mod gratuit la dispoziţia clienţilor Biroul Central pentru România BUHLER FM EK IES S. A. R. Bucureşti Str. Băcani No. Telefon 34803 Faptul însuşi AsociaţiuneaEfIMIŞTILOR sub Preşedinţia d-lui Irof. ŞTEFAN MINOVICI cu ocazia banchetului anual servit de Restaurantul Enescu, a dat preferinţă şampaniei MOTT dovedeşte cu prisosinţă, că acest produs este natural şi superior Desbaterile Camerei Şedinţa mîrt 3 Februarie Şedinţa din 5 Februarie se deschide la ora 4.50 d. a. Pe banca ministerială d-nii Iuliu Maniu, M. Popovici, Mironescu, Ion Răducan, Aurel Vlad, Gr. Iunian, Ion Mihalache, Virgil Macgearu, Gen. Cihoschi, D. R. Ioaniţescu, Sauciuc Săveanu, Aurel Dobrescu, Virgil Potârcă, Sever Bocu, Ed. Mirto, Niţescu Voicu şi I. Lugoşanu. Prezidează d. Cicio Pop. Se citeşte sumarul şedinţei precedente şi se aprobă. Intre timp sosesc d-nii: Iuliu Maniu, M. Popovici, Vaida Voevod, Mironescu. Deputaţii ovaţionează mult timp, în picioare. Strigăte de Bravo ! DEPUNEREA PROECTELOR DE LEGE D. MULAI POtriviCI ministrul Snanţelor, primit in aclamaţii, depune Legea monetară şi Legea pentru infiinţarea Caselor autonome a monopolurilor Rgatului României. Cere urgenţa şi convocarea comisiei finencre a Camerei. COMUNICĂRI . D. N. JOVIPALE (maj.) face o comunicare d-lui ministru al Instrucţiune! asupra examenelor de bacalaureat şi a examenelor de tranziţie. In a doua comunicare, d-sa întreabă pe d. ministru de Justiţie dacă nu înţelege că e vremea să se înceteze în magistratură creerea posturilor fără buget, cum e cazul avansării d-lui Caracostea prim-preşedinte la Trib. Prahova, însă fără secţie. D-sa cere ca acestea să înceteze şi depinde de răspunsul d-lui ministru dacă îşi va transforma întrebarea n interpelare. (Aplauze pe băncile majoritare şi pe băncile liberale). D. GR. IUNIAN, ministrul Justiţiei, răspunde că numirile făcute sunt în legătură cu un întreg plan de activitate, menit să uşureze distribuirea De altfel începuturi nu e numai la Prahova ci şi la Trib. Iaşi, Dolj şi oriunde se simte nevoie. D. ministru Iunian arată că nu trebuesc luate exemple de la predecesori. (Aplauze). D. N. IOVIPALE în răspunsul său declară că nu urmăreşte D. NEGURA (lib. justiţiei. D. N. IOVIPALE: Chiar dacă ne-am dat demisiile în alb, totuşi noi vorbim aşa cum vorbim, independent. (Aplauze). Nu urmăreşte un duel oratoric cu d. ministru iunian, dar că a crezut că e bine să atragă atenţia asupra unor cheltueli inutile. D. GR. IUNIAN : Rog pe d. preşedinte să fixeze o dată cât mai urgentă pentru ca d. Iovipale să-şi dezvolte interpelarea, ca să-i pot da toate lămuririle. (Voci: Joi, Joi). D. RICHARD FRANASOVICI adresează o întrebare d-lui ministru de Interne, despre schimbarea consiliului comunal Pitești. D.Franasovici dt«»uză diferite nume și ordine de ale ministerului în legătură cu această schimbare. D EDUARD MIRTO, subsecretar la Interne, spune că cel care l-a informat asupra împrejurărilor schimbăreî Consiliului comunal, n’a fost destul de complect. D. Mirto fâgădueşte d-lui Franasovici că îi va pune la dispoziţie toate de Marele D. FRANASOVICI: Eu nu cer dosare, cer răspuns precis, de ce o hotărîre a ministerului n’a fost pusă în aplicare ce la 5 ianuarie până acum? D. EDUAD MIRTO: Tocmai de aceea o să vă dau dosarele ca să vedeţi că e din vina consilierilor d. D. RUNCU (maj.), cere să i se pună la dispoziţie dosarul concesionării unor masive muntoase din Argeş. D. ION MIHALACHE, minsitrul Domeniilor: Voiu pune la dispoziţie dosarele însă fac o rugăminte d-jor deputaţi, ca înainte de a veni la tribună să treaca pe la minister şi numai dacă nu vor fi mulţumiţi acolo, atunci să aducă chestiunea la tribuna parlamentului. L. VlahbCU (soc.), întreabă pe d. ministru de interne de felul cum sunt încălzite tramvaele bucureştene. S’au făcut intervenţii, şi a doua zi S.T.B. a dat un comunicat prin care arată că nu poate încălzi de oarece nu are curent, iar uzina a dat alt comunicat că este. D. EDUARD MIRTO răspunde că va lua măsuri şi o ameliorare a situaţie! se poate aştepta dela actiam consiliu comunal, instalat chiar azi. (Aplauze). D. I. IACOBESCU (maj.), întrra-’ bă dacă se cunosc abuzurile săvârşite la Aaţia financiară din Cernăuţi. Cere o anchetă care să stabilească şi să verifice gestiunea dela 1 Ianuarie 1921. SITUAŢIA MILITARĂ A LOCUI-ORILOR DIN NOUILE PROVINCII D. ministru G-ral CIHOSCHI răspunde unor întrebări care cereau lămuriri asupra situaţii militare a diverselor categorii de militau din provinciile alipite. E vorba sa se prezinte în faţa unor noi comisii ca să le clarifice situaţia militară. Nu e vorba de altceva decât să prezinte două acte : 1) de naştere şi al 2-lea) cel de naţionalitate. Comisia a hotărât— potrivit legei — ca cei care aveau in 1913 vârsta de 17 ani, sunt obligaţi acum a face armată. Cei care au satisfăcut serviciul militar în armata fostelor state, nu vor mai face din nou. Ministerul vrea să aibă in evidenţă situaţia acestora, spre a şti pe ce contăm. Fusese ultimul termen la 1 Ferbuarie pentru aranjarea situaţiei acestora. Am acordat termen intre 1 Martie şi ÎS Mai in lăuntrul căruia sunt obligaţi să se prezinte. Nimeni nu se poate sustrage datoriilor militare, mai ales că de la Unire încoace au avut destul timp să-şi aranjeze situaţia. Roagă Camera să dea concurs în ce priveşte aplicarea legilor militare. V’aţi dat de în sensul că cine pretinde drepturi, să nu uite că are şi datorU. D. HOFFMAN răspunde d-lui ministru Ciboschi, arătând dificultăţile basarabenilor în procurarea actelor. Cere ca tribunalele să înlesnească procurarea actelor. D. ROSNOVAN .(maj.) dă explicaţii despre aceleaşi chestiuni in Bucovina, cerând ca să fie lăsaţi la vatră cei bătrâni şi să-şi poată procura actele. D. G-RAL CIHOSCHI eu nu pot lua măsuri generale pentru cazuri particulare. Dacă e vorba de şperţuri apoi vinovat e cel ce primeşte şi de două ori mai vinovat cel ce dă. Şedinţa se ridică la orele 6. Azi la orele 3 şedinţa. Epidemii grave la Braga BERLIN, 5 (Rador).Dig? Fraga s© ssîustră că contra cauza gripei, și a epidemii de difterie, toate şcolii© primar© ass fost închise de autorităţi. Comunstul Maty nu va fi eliberat PARIS 5 (Rador). — Consiliul de miniștrii a decis să se opună la liberarea din închisoare a comunistului Marty, care a fost aleis Thmamr.ă in Parlament. UZINELE ROMANE BUCUREŞTI - STR. AGRICULTORI 29 livrează avantajos : CUTII ŞI BIDOABHi de tablă» albe şi litografiate FLâCATE 06 BlCXaâMA de tablă, litografiate şi presate în relief. ŞOFER străin cu muti ani de practică în ţară cunoscut bine in regiuni mrolifere cauta post serios la o societate Fet.ou.era sau alta întreprindere. v HAN KEISEK Poeşti D. C. Brătianu, 16 JUDICIARE (Ilfov) PROCESUL WILDERKANSTIMES Am avut prilejul să vorbim în câteva rânduri de acest proces cu renume mondial, fiind un joc interese ce se cifrează la peste un miliard şi ale cărui desbateri de fond, sunt angajate inaintea tribunalului mixt româno-german din Paris. D. M. Wilderrman, doctor in chimie a acţionat in judecata acelui tribunal întreprinderea Hugo Stinnes, care in cursul războiund mondial, profitând de internarea d-lui Wilderman, l-a deposedat de drepturile ce acesta avea in exploatarea brevetelor (industrializare şi asociaţie) si a vândut apoi întreprinderea exploatari chimice in chestiune, unei societăţi engleze. Angajarea procesului in fata instanţei arbitrate mixte din Paris, a fost posibila (si determinata) de calitatea de român a reclamantului Wildeman, calitate comentă de guvernul român prin certificatele liberate în virtutea legii speciale întocmite in legătură cu tratatul dela Trianon (d. Wildeman fiind născut în Basarabia). In cursul procesului de la Paris, interveni un act din ţară — care ridică, d-lui Wilderman calitatea de cetăţean român; legea şi regulamentul respectiv fură modificate în unul din articole, modificare pe baza căreia ministerul de interne dădu o decizie de anulare a certificatelor de cetăţenie, treceru pe temeiul acestui act, de către reprezentanta lui Hugo JStinnes, ca tribunalul mixt de la Paris să-şi decline competinţa de a judeca procesul. D. Wilderman a cerut atunci suspendarea procesului, până, ce va lichida chestiunea naţionalităţii, în faţa instanţelor române. Şi astfel Contenciosul Administrativ (Curtea de Apel S. Bucu-reşti) fu chemat să judece acţiunea prin care d. Wilderman cerea anularea ca ilegală a deciziei ministerului de interne, prin care au fost anulate certificatele ce confereau reclamantului calitatea de cetăţean român. La prima înfăţişare, s-a discutat dacă reprezentanta lui Hugo Stinnes poate sta ca intervenientă în această, instanţă, întru ajutorarea apărării statului, faţă cu reclamantul. După lungi desbateri şi cu toată opunerea d-lui Wilderman, Curtea a admis ca intervenienta să, figureze în proces. Se ştie că d. Wilderman revendică, cetăţenia printr-o acţiune în contencios contra unei decizii ministeriale pe care reprezentantul casei Stinnes o contestă. Eri Curtea a reluat desbaterile, spre a intra în cercetarea fondului acţiunii d-lui Wilderman. Ministerul de interne, prin reprezentantu! său, a pledat teza că acţiunea în Contencios este inadmisibilă şi trebue respinsă ca atare,’ fiind vorba de un act de guvernă- mânt, — care nu este supus cenzurei Justiţiei — iar nu un act de autoritate administrativă. S’a invocat caracterul deciziei şi legea modificătoare. Discuţia va continua mâine. IN CHESTIA SPIRTULUI METILIC Cercetările judecătorului cap. 7, instrucţie se îndrumează actualmente pe o cale nouă şi interesantă, anume în direcţia stabilirea cauzelor pentru care fabrica „teşita” a răspândit cantităţi atât de mari de spirt metilic „rafinat”, adică de cel fără culoare şi miros, susceptibil a fi întrebuinţat la orice nu numai la cerinţe industriale. Tot în vederea acestui scop al instrucţiei, se va căuta în amănunt, a se stabili rolul pe care depozitarii exclusivi ai „Reşiţei”, l-au avut în această acţiune de răspândire pe piaţă a spirtului rafinat. Familia decedatului Al. Rădulescu, — sucombat în urma intoxicării cu băutura consumată la bodega Bresson, — s-a constituit ieri parte civilă contra „Distileriei Bresson”, cu suma de 3 milioane lei. O cerere în acest sens a fost depusă cabinetului 7 instrucție, HI ♦ ■■ " Activitatea Ligii Naţiiunilor în ebruarie GENEVA, 5. (Rador). — Activitatea Ligei Naţiunilor în cursul lunei Februarie va fi consacrată chestiunilor de comunicaţiuni şi tranzit, chestiunilor economice şi financiare şi chestiunilor de cooperare intelectuală. O conferinţă de jurişti specializaţi în studiul problemei acordurilor industriale internaţionale se va întruni la Paris la 20 Februarie. O conferinţă de experţi în materia producţiei de cărbuni se va întruni la 27 Februarie la Geneva. Comitetul financiar, convocat ca de obicei, cu câteva zile înnainte de sesiunea Consiliului Ligei, se va întruni la 27 Februarie. La ordinea de zi figurează examinarea rapoartelor asupra, stabilirea refugiaţilor bulgari şi greci. Două întruniri de experţi pentru cooperarea intelectuală vor avea loc la Paris, în scop de a studia funcţionarea Oficiului internaţional al muzeelor şi a bibliotecilor. ---■ ♦ — ...—1 Arestarea lui De Valera LONDRA, 5. (Rador). — Din Belfast se anunță că leaderul republican irlandez De Valera, a fost arestat în apropiere de Newry. I