Argus, februarie 1929 (Anul 20, nr. 4740-4759)

1929-02-07 / nr. 4745

Legile financiare depuse la Cameră (Continuare din pag. 1-a) sunt astăzi exploatate de Regia Mo­nopolurilor Statului, in virtutea legii din 20 Martie 1912, modificată și complectată de decretul lege Nr. 4.088 din 30 Septembrie 1919 (ratifi­cat de legea din 26 Martie 1921) și de legea din Iulie 1921, pentru un preţ de 300.000.000 dolari aur ai Sta­­telor-Unite ale Americei şi in schim­bul plăţii redevenţelor anuale prevă­zute de Convenţiunea menţionată mai jos, plăţi şi redeven­ţe cari vor fi plă­­tibile la epocile şi conform cu ter­menii şi condiţiunile zisei Convenţi­­uni, ca făcând parte din zisa concesi­une, Statul va conceda şi va transfe­ra Cassei, tot cu titlu irevocabil pen­tru toată durata zisei concesiuni, li­bere de orice ipotecă, privilegiu, gaj sau altă garanţie, ca făcând parte din zisa concesiune, toate bunurile şi pro­prietăţile mobile şi imobile, corpora­le şi incorporate, deţinute sau între­buinţate in prezent de Regia Mono­polurilor Statului. Termenii şi condi­ţiunile acestei concesiuni sunt spe­cificate într’o Convenţiune anexată (anexa B) şi care face parte inte­grantă din prezenta lege. Zisa Con­­venţiune va fi semnată de Ministrul de Finanţe sau de un reprezentant numit de el. Serviciile Regiei Monopolurilor Statului, însărcinate astăzi cu gestiu­nea tehnică şi comercială a acestor monopoluri, vor fi preluate de Cassa Autonomă. Concesiunea va dura atâta timp cât va exista şi Cassa. La expirarea concesiunii, Cassa va retransfera Sta­tului, în starea în care se vor găsi, toate bunurile şi proprietăţile deţi­nute de ea. Cassa este autorizată prin prezenta să trateze cu Svenska Tandsticksak­­tiebolaget în vederea exploatării, prin această societate, a monopolului chibritelor, conform cu termenii şi condiţiile stabilite prin contractul autorizat de mai jos. Cassa este au­torizată să semneze un contract cu Svenska TăndstichsakVebplaget, con­tract ce va trebui să fie conform cu proiectul al cărui text este act anexat (anexa C) și care face parte inte­grantă din această lege, cu modifică­rile pe care Ministrul de Finanțe le va aproba înainte de semnare. ART. 3. Cassa va fixa sub re­zerva aprobării Guvernului, tari­ful de vânzare al produselor mo­nopolurilor, a căror exploatare îi incumbă. Zisele tarife vor fi în­tocmite şi menţinute în aşa chip încât să acopere toate cheltuelile Cassei, fiind cuprinse printre a­­cestea şi serviciul datoriei, aloca­ţiunle cuvenite pentru :repara­­ţiuni, reînoiri, întreţinere şi a­­m­ortisment, menţinerea unui fond de rulment adequat şi în­tâmplător a rezervei extraordi­nare prevăzută de art. 9 din Sta­tutele Cassei. In timpul duratei contractului cu Svenska Taendstichsktiebola­get (anexa C) tarifele de vân­zare a chibritelor vor fi fixate, precum este prevăzut în zisul contract. ART. 4. Cassa va avea pro­priul ei buget, deosebit de buge­tul Statului. In bugetul Statului vor figura — printre venituri— sumele vărsate în fiecare an de Cassă în profitul Statului, în vir­tutea Convențiunii autorizate de art. 2 al prezentei legi. Conturile anuale ale Cassei vor fi verifica­te și aprobate de Curtea de Con­turi. Art 5. Cassa este autorizată, prin legea de faţă, să contracteze un îm­prumut extern, care fi denumit „îm­prumut de Stabilizare şi de Desvol­­tare din 1929” sau va purta o altă denumire adoptată de Cassa Auto­nomă şi al cărui total nominal nu va depăşi... dolari-aur ai Statelor­ Unite ale Americei;... franci francezi şi.— livre sterline ale Mare! Britanii şi Ir­landei de Nord şi în acest scop, să emită şi să vândă obligaţiuni. Aces­te obligaţiuni vor fi emise în virtu­tea contractului de împrumut auto­rizat mai jos, vor fi liberate în forma, vor cuprinde termenii şi condiţiunile şi vor beneficia de garanţiile prevă­zute în zisul contract. Cassa este au­torizată să semneze un contract de împrumut cu bancherii desemnaţi în el, contract care, în substanţă, va avea forma contractului de împru­mut al cărui text este anexat ln Anexe D) şi care face parte integrantă din legea de faţă cu acele modificări pe care Ministerul de Finanţe le va a­­proba înaintea semnării. Ca garanţii ale ziselor Obligaţiuni, Cassa este autorizată să Înfiinţeze pe toate veniturile sale prezente şi vii­toare, privilegiul de rangul întâiu pre­văzut In zisul contract de Împrumut. Acest privilegiu va trece înaintea ori­cărui alt privilegiu, gaj sau altă ga­ranţie prezentă sau viitoare înfiinţate asupra ziselor venituri. Cu excepţia cazurilor prevăzute In zisul contract de Împrumut). Menţionatul privilegiu fără să mai fie nevoie de inscripţiine sau formal Itate oarecare, va fi executabil în puterea legii, ca garanţie a ziselor o­­bligaţiuni, după cum este prevăzut în contractul de Împrumut indicat cu toate drepturile, căile şi mijloa­cele, ataşate oricărui privilegiu legal. Atâta timp cât vreuna din zisele obligaţiuni sau cupon aferent vor ră­mâne In circulaţie, Cassa nu va pu­tea ipoteca, pune în gaj sau afecta In nici un fel, în totul sau In parte, pro­prietăţile sau bunurile sale, prezente sau viitoare, cu titlul de garanţie pen­tru vreuna din datoriile sale sau pen­tru a garanta vreun recurs contra sa, nici o altă datorie sau reclamaţiune nu va putea cere să fie plătită cu preferinţă, asupra vreuneia din pro­prietăţi sau bunurile transferate de Cassă In virtutea prezentei legi, sau cari si fi fost achiziţionate posterior fie ea, sau asupra veniturilor lor, a* fără numai după plata complectă a tuturor sumelor datorite pentru Obli­gaţiunile de Stabilizare şi de Des­­voltare din 1929 şi pentru Obligaţiu­nile adiţionale, având rang pari passu cu primele, după cum este pre­văzut de art. 6 al legii de fail, sub rezerva totuş a dreptului Cassel de a pune gaj stocurile şi materiile ei pri­me pentru nevoile născute din mer­sul obişnuit al operaţiunilor sale, ca garanţie pentru datoriile şi creanţele contractate de ea şi având scadenţa într’un an dela data lor. Cassa este autorizată să semneze cu bancherii însărcinaţi cu serviciul Împrumutului şi desemnaţi în con­tractul de împrumut, toate contrac­tele adiţionale privitoare la funcţiu­nile şi remunerarea lor, relative la emisiunea, autentificarea, înregistra­rea şi serviciul ziselor obligaţiuni, în condiţiunile ce se vor determina de Cassă şi aproba de Ministerul de Fi­nanţe. Ministrul de Finanţe sau un reprezentant numit de el şi Cassă sunt autorizaţi să semneze Conven­­ţiunea fiscală privitoare la tranşa franceză din împrumut, având, în principiu, forma Convenţiunii al că­rei text este anexat prezentei legi (Anexa E) şi care face parte inte­grantă din această lege, cu acele mo­dificări pe care Ministrul de Finanţe le va aproba înaintea semnării, Cas­sa este autorizată să vândă aceste o­­bligaţiuni *Cu preţul, în termenii şi în condiţiunile, ce se vor determina de ea şi se vor aproba de Ministerul de Finanţe. Zisele obligaţiuni vor fi garantate de Stat în forma, în termenii şi con­diţiunile şi cu garanţiile prevăzute în contractul de garanţie autorizat mai jos. Ministrul de Finanţe sau un reprezentant numit de el este au­torizat să semneze cu bancherii în­sărcinaţi cu serviciul împrumutului numiţi în contractul de împrumut autorizaţi prin prezentul articol, un contract de garanţie având în esenţă forma contractului de garanţie al că­rui text este anexat prezentei legi (Anexa F), şi care face parte inte­grantă din ea, şi cuprinzând acele modificări ce vor fi aprobate de Mi­nistrul de Finanţe. Garanţia menţio­nată, va fi semnată în numele Sta­tului pe zisele Obligaţiuni in felul şi forma hotărâte de menţionatul con­tract de garanţie. ART. 6. Deasemenea Cassa este autorizată să creeze, să em­tă şi să vândă (însă nu să pună în gaj) de acord cu dispoziţiunile legii de faţă şi cu contractul de împrumut autori­zat de ea, emisiuni adiţionale de o­­bligaţiuni având rang pari passu cu obligaţiunile împrumutului de Stabi­lizare şi Dezvoltare din 1929, autori­zat prin art. 5 al prezentei legi. Toa­te aceste Obligaţiuni adiţionale vor fi garantate de Stat în acelaş mod şi cu aceeaş garanţie, cele prevăzute de art. 5 al prezentei legi pentru garan­tarea Obligaţiunilor împrumutului de Stabilizare şi Dezvoltare din 1929. Toate Obligaţiunile suplimentare ale Cassei nu vor fi emise decât pentru scopurile permise de statutele Cassei şi în virtutea unei autonzaţiuni spe­ciale date de o lege. ART. 7. Cassa este autorizată să-şi procure eventual credite bancare al căror total, dată şi monedă în care vor fi exprimate, ale căror procente, termen şi condiţiuni vor fi socotite nimerite de Cassă şi aprobate de Mi­nisterul de Finanţe. ART. 8. Oblgaţiunile şi cupoanele Cassei se vor bucura de toate privi­legiile şi scutirile, acordate împru­muturilor publice ale Statului. Cassa şi operaţiile ei, toate titlurile de o­­bligaţiuni şi de cupoane emise de ea, toate contractele de împrumut şi alte contracte relative la emisiune, la ser­viciul şi vânzarea ziselor obligaţi­uni, orice plată de capital şi de do­bânzi ale acestor obligaţiuni, precum şi toate creditele contractate în virtu­tea art. 7 al legii de față, şi toate recunoaşterile de datorii și contrac­tele referitoare la ele, vor fi scutite de toate drepturile de timbru, de im­pozite, de prelevări și de orice drep­turi de orice natura ar fi, prezente sau viitoare, impuse, ridicate sau în­casate de Stat sau de judeţ, munici­piu, comună sau alte autorităţi, având dreptul să le fixeze, să le ridice sau să le încaseze pe teritoriul Statului. Statutele Cassei şi toate contractele încheiate între Stat şi Cassă, între Stat şi cumpărătorii obligaţiunilor Cassei sau bancherii însărcinaţi cu serviciul acestor obligaţiuni, se vor bucura de aceleaşi scutiri. ••• ART. 9. Produsul net provenind din vânzarea obligaţiunilor împru­mutului de Stabilizare şi de Dezvol­tare din 1929 autom­a­t de prezenta lege, şi trebuind să fie vărsat Statu­­liu de către Cassă, după cum este pre­văzut în Convenţia autorizată de art. 2 al legii de faţă, va trebui să fie în­trebuinţat de Stat pentru scopurile­­ specificate de planul de stabilizare, aprobat de lega din ... promulgată la ... ART. 10. Toate dispoziţiunile le­gale contrare legii de faţă sau anexe­lor ei sunt şi rămân abrogate. ANEXELE Urm­ează apoi anexele : A privitor la statutele Cas­sei autonome a morsopol­itirilor­­ B cuprinzând con­venţia dintre Stat şi Cassa autonomă, convenţia din­tre Statul român şi trus­tul suedez; contractul de împrumut între Cassa au­tonomă şi bancherii însăr­cinaţi nu serviciul împru­mutului; n­ocietele de o­­bligaţiatii ce vor fi emi­se; convenţia fiscală în­tre Cassa autonomă stat (ministerul de finanţe şi S act­epre de Paris et des Pays Bos; contractul de garanţie între Stat şi ban­cheri. inrunirea „Uium­ei generale a chiriaş­ior‘. Chiriaşii de locuinţe s’au întrunit Luni seară la sediul organizaţiei lor din Calea Victoriei. A prezidat d. JoSEF GOLDEN­BERG, vice-preşedintele ,,lini­unei­’ care a relevat inconvenientele rezul­tate pentru chiriaşi din ancheta ordo­nată de fostul ministru al justiţiei,­­ Stelian Popescu, după cererea „Li­­gei Chiriailor’’. Ancheta nefiind com­plectă, proprietarii o pot folosi azi spre a cere libera tranzacţie. Ancheta trebuia să cuprindă şi închirierile de imobile vechi, rămase de mult la libera tranzacţie. Prelungirea contractelor se impune, dar nu putem să ne ocupăm şi de ca­tegoriile de chiriaşi pe care legile an­terioare i-au svârlit la libera tranzac­ţie. D. I. NEDELCU relevă un număr de cazuri de speculă şi cere interven­ţia „Uniunei" spre a cerceta situaţia­­ chiriaşilor mici din cartierul Dealul Spirei şi Dudeşti, unde specula in em­iterilor de locuinţe a ajuns revoltă­toare. D. SAVU DUMITRESCU pro­pune un demers la d. Iuliu Maniu, d-ni­ L Crivăţ şi Filip Niculescu-Mun­te relevă bunele sentimente ale d-lui ministru turb­an pentru chiriaşi şi asi­gură că legea care va veni va da satis­facţie chiriaşilor. D. A. CAMBUROPOL, preşedin­tele ,,Uniune!” propune şi asistenţa admite să se ceară d-lu­i ministru al justiţiei o lege care să fixeze pentru totdeauna raporturile dintre proprie­tari şi chiriaşii de locuinţe. Să se legiuiască maximul de renta­bilitate al închirierilor de locuinţe. Adunarea votează o moţiune ce­rând publicarea gestiunea fondului de construcţiuni al ministerului muncii. Instalarea nouei comisii interimare a Primar­ei Capitalei Cuvântările d lor subsecretar de stat Mirto­r dr. I. Costinescu. —» Răspunsul d-lui Dem. Dobr­escu dii dimineaţă, a avut loc instala­rea nouei comisii interimare a Capi­talei. La orele 11 dimineaţa, d. dr. I. Costinescu, fostul primar al Capita­lei, a convocat pe funcţionarii supe­riori ai primăriei, cărora, le-a mulţu­mit pentru concursul ce i l-au dat. D. ION ROBAN, secretarul gene­ral al primăriei, în numele funcţio­narilor, a mulţumit d-lui dr. Costi­nescu, pentru tot ce d-sa a făcut pentru funcţionarii comunali. INSTALAREA COMISIEI INTERIMARE La ora 1 d. a., s-au prezentat la primăria Capitalei, membrii nouei co­misii interimare, in frunte cu d. Dem. Do­bre­scu. La ora 1 şi un sfert, au venit la primărie d-nii subsecretari de stat Mirto şi D. R. Ioaniţescu. D. Mirto, in numele guvernului, a dat citire adresei ministerului de in­terne, către primăria Capitalei, prin care ii face cunoscută numirea noilor membri ai comisiei interimare com­pusă din d-nii Dem. Dobrescu preşe­dinte, Const. Algiu, Ioan I. Buţă, Gh. Dumitrescu, D­r. Niculescu, Şt. Romanescu, Virgil Serdaru, Cezar Simionescu, Ahille Şaraga şi H. T­rembisky. D. subsecretar Mirto, a luat apoi jurământul membrilor comisiei interi­mare. După jurământ, d. Mirto, a ţinut o cuvântare, în care a arătat că popu­laţia Capitalei, a primit cu satisfacţie instalarea nouei comisii interimare. D-sa îşi exprimă deosebita sa în­credere în membrii nouei comisii, şi în persoana d-lui Dem. Dobrescu, pe care-l felicită, îşi exprimă dorinţa, ca noua co­misie, să se îngrijească de cartierele de periferie,­­ deoarece de 50 de ani, toate consiliile comunale, nu s’au îngrijit decât de cartierul central al oraşului. D. Mirto, anunţă ziua de 3 Aprilie pentru alegerea viitorului consiliu comunal. RĂSPUNSUL D-LUI DEM- DO­BRESCU D. DEM. DOBRESCU, preşedin­tele comisiei interimare, mulţumeşte înaltei Regenţe şi guvernului pentru încrederea ce i-a arătat, numindu-l preşedinte al comisiei interimare. Dizolvarea fostului consiliu, a re­dat oraşului libertăţile sale comunale, de care a fost privat timp de 13 ani. D. Dobrescu­ schiţează apoi pro­gramul său edilitar. Spune că voeşte ajutorarea comercianţilor pe care în­ţelege să-i ajute in mod real, reziliind toate contractele de închiriere din halele şi pieţele publice, care sunt deţinute de persoane străine de co­merţ. Noul plan de sistematizare al ora­şului, va trebui oprit la linia forturi­lor, iar lucrările edilitare răspândite cât mai mult in cartierele de la peri­ferie. Noua comisie, va îngriji şi de educarea culturală a cetăţenilor, prin înfiinţarea de atenee populare, săli de lectură şi de întruniri publice. D. Dobrescu, inchee cuvântarea, exprimându-şi încrederea in concur­sul pe care i-l vor da cetăţenii. D. MIRTO, declară comisia inte­rimară instalaltă. PREZENTAREA FUNCŢIONARILOR La orele 5 d. a. a avut loc la pri­măria Capitalei adunarea funcţiona­rilor primăriei, cari au fost prezen­taţi de d. I. Roban, secretarul general al primăriei, d-lui Dem. Dobrescu, şi celorlalţi membri ai comisiei interi­mare, D. DEM. DOBRESCU, a rostit o cuvântare, prin care a cerut funcţio­narilor, să-i dea tot concursul pentru binele obştesc al populaţiei. D-sa a asigurat, in acelaş timp, pe funcţionari de toată recunoştinţa sa, asigurându-i în acelaş timp de dreap­ta sa apreciere pentru munca şi stă­ruinţa depusă. D. ION ROBAN, în numele func­ţionarilor, a asigurat pe noul primar de întregul lor devotament. D. CAROL CAŢIAN, în numele funcţionarilor bătrâni ai primăriei a salutat pe noul preşedinte al comisiei interimare. La orele 7 seara, nouii membri ai delegaţiei permanente, s’au întrunit acasă la d. Dem. Dobrescu, unde s’au consfătuit asupra distribuire! de­legațiilor ce urmează să dea nouilor membri ai comisiei.­ ­ RED. 3 « * UZWIL (Elveţia) furnizează maşini pentru­ 1* FABRICI de CĂRĂMIDĂ prese veziŞuri — frâmântâtoare — transportoare patentate de şofat automat Instalaţi­uni Devize şi proecte In mod gratuit la dispoziţia clienţilor Biroul Central pentru România BUHLER FM EK­ IE­S S. A. R. Bucureşti Str. Băcani No. Telefon 348­03 Faptul însuşi Asociaţiunea­­EfIMIŞTILOR sub Pre­şedinţia d-lui I­rof. ŞT­E­FAN MINOVICI cu ocazia banchetului anual servit de Res­taurantul Enescu, a dat preferinţă şam­paniei MOTT dovedeşte cu prisosinţă, că acest produs este natural şi superior Desbaterile Camerei Şedinţa m­îrt 3 Februarie Şedinţa din 5 Februarie se deschide la ora 4.50 d. a. Pe banca ministerială d-nii Iuliu Maniu, M. Popovici, Mironescu, Ion Răducan, Aurel Vlad, Gr. Iunian, Ion Mihalache, Virgil Macgearu, Gen. Cihoschi, D. R. Ioaniţescu, Sauciuc Săveanu, Aurel Dobrescu, Virgil Po­­târcă, Sever Bocu, Ed. Mirto, Niţes­­cu Voicu şi I. Lugoşanu. Prezidează d. Cicio Pop. Se citeşte sumarul şedinţei prece­dente şi se aprobă. Intre timp sosesc d-nii: Iuliu Ma­niu, M. Popovici, Vaida Voevod, Mironescu. Deputaţii ovaţionează mult timp, în picioare. Strigăte de Bravo ! DEPUNEREA PROECTELOR DE LEGE D. MULAI POtriv­iCI ministrul S­­nanţelor, primit in aclamaţii, depune Legea monetară şi Legea pentru infi­inţarea Caselor autonome a monopo­lurilor R­gatului României. Cere ur­genţa şi convocarea comisiei finenc­­re a Camerei. COMUNICĂRI . D. N. JOVIPALE (maj.) face o comunicare d-lui ministru al Instruc­ţiune! asupra examenelor de bacalau­reat şi a examenelor de tranziţie. In a doua comunicare, d-sa întrea­bă pe d. ministru de Justiţie dacă nu înţelege că e vremea să se înceteze în magistratură creerea posturilor fără buget, cum e cazul avansării d-lui Caracostea prim-preşedinte la Trib. Prahova, însă fără secţie. D-sa cere ca acestea să înceteze şi depinde de răspunsul d-lui ministru dacă îşi va transforma întrebarea n interpelare. (Aplauze pe băncile ma­joritare şi pe băncile liberale). D. GR. IUNIAN, ministrul Justiţi­ei, răspunde că numirile făcute sunt în legătură cu un întreg plan de acti­vitate, menit să uşureze distribuirea De altfel începuturi nu e numai la Prahova ci şi la Trib. Iaşi, Dolj şi ori­unde se simte nevoie. D. ministru Iunian arată că nu tre­­buesc luate exemple de la predece­sori. (Aplauze). D. N. IOVIPALE în răspunsul său declară că nu urmăreşte D. NEGURA (lib. justiţiei. D. N. IOVIPALE: Chiar dacă ne-am dat demisiile în alb, totuşi noi vorbim aşa cum vorbim, independent. (Aplauze). Nu urmăreşte un duel oratoric cu d. ministru iunian, dar că a crezut că e bine să atragă atenţia asupra unor cheltueli inutile. D. GR. IUNIAN : Rog pe d. pre­şedinte să fixeze o dată cât mai ur­gentă pentru ca d. Iovipale să-şi dez­volte interpelarea, ca să-i pot da toa­te lămuririle. (Voci: Joi, Joi). D. RICHARD FRANASOVICI a­­dresează o întrebare d-lui ministru de Interne, despre schimbarea consiliului comunal Pitești. D.­­Franasovici dt«»u­­ză diferite nume și ordine de ale mi­nisterului în legătură cu această schimbare. D EDUARD MIRTO, subsecre­tar la Interne, spune că cel care l-a informat asupra împrejurărilor schim­­băreî Consiliului comunal, n’a fost destul de complect. D. Mirto fâgădueşte d-lui Franaso­­vici că îi va pune la dispoziţie toate de Marele D. FRANASOVICI: Eu nu cer dosare, cer răspuns precis, de ce o hotărîre a ministerului n’a fost pusă în aplicare ce la 5 ianuarie până a­c­um? D. EDUAD MIRTO: Tocmai de aceea o să vă dau dosarele ca să ve­deţi că e din vina consilierilor d. D. RUNCU (maj.), cere să i se pună la dispoziţie dosarul concesionă­rii unor masive muntoase din Argeş. D. ION MIHALACHE, minsitrul Domeniilor: Voiu pune la dispoziţie dosarele însă fac o rugăminte d-jor deputaţi, ca înainte de a veni la tri­bună să treaca pe la minister şi numai dacă nu vor fi mulţumiţi acolo, a­­tunci să aducă chestiunea la tribuna parlamentului. L. VlahbCU (soc.), întreabă pe d. ministru de interne de fel­ul cum sunt încălzite tramvaele bucureştene. S’au făcut intervenţii, şi a doua zi S.T.B. a dat un comunicat prin care arată că nu poate încălzi de oarece nu are curent,­­ iar uzina a dat alt comunicat că este. D. EDUARD MIRTO răspunde că va lua măsuri şi o ameliorare a situa­ţie! se poate aştepta dela act­iam­ consiliu comunal, instalat chiar azi. (Aplauze). D. I. IACOBESCU (maj.), întrra-’ bă dacă se cunosc abuzurile săvârşite la Aa­ţia financiară din Cernăuţi. Cere o anchetă care să stabilească şi să verifice gestiunea dela 1 Ianuarie 1921. SITUAŢIA MILITARĂ A LOCUI-­­­ORILOR DIN NOUILE PROVINCII D. ministru G-ral CIHOSCHI răs­punde unor întrebări care cereau lă­muriri asupra situaţii militare a di­verselor categorii de militau din pro­vinciile alipite. E vorba sa se prezinte în faţa unor noi comisii ca să le clarifice situaţia militară. Nu e vorba de altceva decât să prezinte două acte : 1) de naştere şi al 2-lea) cel de naţionalitate. Comisia a hotărât— potrivit legei — ca cei care aveau in 1913 vârsta de 17 ani, sunt obligaţi acum a face armată. Cei care au satisfăcut servi­ciul militar în armata fostelor state, nu vor mai face din nou. Ministerul vrea să aibă in evidenţă situaţia ace­stora, spre a şti pe ce contăm. Fusese ultimul termen la 1 Ferbua­­rie pentru aranjarea situaţiei acesto­ra. Am acordat termen intre 1 Martie şi ÎS Mai in lăuntrul căruia sunt o­­bligaţi să se prezinte. Nimeni nu se poate sustrage dato­riilor militare, mai ales că de la Unire încoace au avut destul timp să-şi a­­ranjeze situaţia. Roagă Camera să­­ dea concurs în ce priveşte aplicarea legilor militare. V’aţi dat de­ în sensul că cine pretinde drepturi, să nu uite că are şi datorU. D. HOFFMAN răspunde d-lui mi­nistru Ciboschi, arătând dificultăţile basarabenilor în procurarea actelor. Cere ca tribunalele să înlesnească procurarea actelor. D. ROSNOVAN .(maj.) dă expli­caţii despre aceleaşi chestiuni in Bu­covina, cerând ca să fie lăsaţi la va­tră cei bătrâni şi să-şi poată procura actele. D. G-RAL CIHOSCHI eu nu pot lua măsuri generale pentru cazuri particulare. Dacă e vorba de şperţuri apoi vinovat e cel ce primeşte şi de două ori mai vinovat cel ce dă. Şedinţa se ridică la orele 6. Azi la orele 3 şedinţa. Epidemii grave la Bra­ga BERLIN, 5 (Rador).­­­­Dig? Fraga s© ssîustră că contra cauza gripei, și a epi­demii de difterie, toate şcolii© primar© ass fost în­chise de autorităţi. Comun­stul Ma­ty nu va fi eliberat PARIS 5 (Rador). — Consiliul de miniștrii a decis să se opună la liberarea din închisoare a co­munistului Marty, care a fost aleis Thmamr.ă in Parlament. UZINELE ROMANE BUCUREŞTI - STR. AGRICULTORI 29 livrează avantajos : CUTII ŞI BIDOABHi de tablă» albe şi litografiate FLâCATE 06 BlCXaâMA de tablă, litografiate şi presate în relief. ŞOFER străin cu mu­ti ani de practică în ţară cunoscut bine in regiuni mrolifere cauta post serios la o societate Fet.ou.era sau alta întreprindere. v HAN KEISEK P­oeşti D. C. Brătianu, 16 JUDICIARE (Ilfov) PROCESUL WILDERKAN­STIM­ES Am avut prilejul să vorbim în câteva rânduri de acest proces cu renume mondial, fiind un joc inte­rese ce se cifrează la peste un mi­liard şi ale cărui desbateri de fond, sunt angajate inain­tea tribunalului mixt rom­âno-germ­an din Paris. D. M. Wilderrm­an, doctor in chi­mie a acţionat in judecata acelui tribunal întreprinderea Hugo Stin­­n­es, care in cursul război­und mon­dial, profitând de internarea d-lui Wilderm­an, l-a deposedat de drep­turile ce acesta avea in exploata­rea brevetelor (industrializare şi asociaţie) si a vândut apoi între­prinderea exploatari chimice in chestiune, unei societăţi engleze. Angajarea procesului in fata ins­tanţei arbitrate mixte din Paris, a fost posibila (si determinata) de calitatea de român a reclamantu­lui W­ildem­an, calitate comentă de guvernul român prin certifica­tele liberate în virtutea legii spe­ciale întocmite in legătură cu tra­tatul dela Trianon (d. Wildem­an fiind născut în Basarabia). In cursul procesului de la Paris, interveni un act d­in ţară — care ridică, d-lui Wilderman calitatea de cetăţean român; legea şi regula­mentul respectiv fură m­odificate în unul din articole, m­odificare pe baza căreia ministerul de interne dădu o decizie de anulare a certifi­catelor de cetăţenie, tre­ceru pe te­meiul acestui act, de către repre­zentanta lui Hugo JStinnes, ca tri­bunalul mixt de la Paris să-şi de­cline competinţa de a judeca pro­cesul. D. Wilderman a cerut atunci suspendarea procesului, până, ce va lichida chestiunea naţionalităţii, în faţa instanţelor române. Şi astfel Contenciosul Adminis­trativ (Curtea de Apel S.­­ Bucu-­­reşti) fu chemat să judece acţiunea­ prin ca­re d. Wilderman cerea anu­­larea ca ilegală a deciziei ministe­rului de interne, prin care au fost anulate certificatele ce confereau reclamantului calitatea de cetăţean român. La prima înfăţişare, s-a discutat dacă reprezentanta lui Hugo Stin­­nes poate sta ca intervenientă în această, instanţă, întru ajutorarea apărării statului, faţă cu reclaman­tul. După lungi desbateri şi cu toată opunerea d-lui Wilderman, Curtea a admis ca intervenienta să, figu­reze în proces. Se ştie că d. Wilderman reven­dică, cetăţenia printr-o acţiune în contencios contra unei decizii mi­nisteriale pe care reprezentantul casei Stinnes o contestă. Eri Curtea a reluat desbaterile, spre a intra în cercetarea fondului acţiunii d-lui Wilderman. Ministerul de interne, prin repre­zentantu! său, a pledat teza că ac­ţiunea în Contencios este inadmi­sibilă şi trebue respinsă ca atare,’ fiind vorba de un act de guvernă-­ mânt, — care nu este supus cen­­zurei Justiţiei — iar nu un act de autoritate administrativă. S’a invocat caracterul deciziei şi legea modifică­toare. Discuţia va continua mâine. IN CHESTIA SPIRTULUI METILIC Cercetările judecătorului cap. 7, instrucţie se îndrumează actual­mente pe o cale nouă şi interesan­tă, anume în direcţia stabilirea cauzelor pentru care fabrica „teşi­ta” a răspândit cantităţi atât de mari de spirt metilic „rafinat”, adi­că de cel fără culoare şi miros, susceptibil a fi întrebuinţat la orice nu numai la cerinţe industriale. Tot în vederea acestui scop al instruc­ţiei, se va căuta în amănunt, a se stabili rolul pe care depozitarii ex­­clusivi ai „Reşiţei”, l-au avut în această acţiune de răspândire pe piaţă a spirtului rafinat. Familia decedatului Al. Rădules­­cu, — sucombat în urma intoxi­cării cu bă­utura consumată la bo­dega Bresson, — s-a constituit ieri parte civilă contra „Distileriei Bresson”, cu suma de 3 milioane lei. O cerere în acest sens a fost depusă cabinetului 7 instrucție, HI ♦ ■■ " Activitatea Ligii Naţii­unilor în ebruarie GENEVA, 5. (Rador). — Ac­tivitatea Ligei Naţiunilor în cur­sul lunei Februarie va fi consa­crată chestiunilor de comunica­ţiuni şi tranzit, chestiunilor eco­nomice şi financiare şi chestiu­nilor de cooperare intelectuală. O conferinţă de jurişti specia­lizaţi în studiul problemei acor­durilor industriale internaţiona­le se va întruni la Paris la 20 Fe­bruarie. O conferinţă de experţi în ma­teria producţiei de cărbuni se va întruni la 27 Februarie la Ge­neva. Comitetul financiar, convocat ca de obicei, cu câteva zile în­­nainte de sesiunea Consiliului Ligei, se va întruni la 27 Fe­bruarie. La ordinea de zi figurează e­­xaminarea rapoartelor asupra, stabilirea refugiaţilor bulgari şi greci. Două întruniri de experţi pent­­ru cooperarea intelectuală vor avea loc la Paris, în scop de a­ studia funcţionarea Oficiului in­ternaţional al muzeelor şi a bi­bliotecilor. ---­­■ ♦ — ...—1 Arestarea lui De Va­­lera LONDRA, 5. (Rador). — Din Belfast se anunță că leaderul republican irlandez De Valera, a fost arestat în apropiere de Newry. I

Next