Argus, martie 1929 (Anul 20, nr. 4774-4790)
1929-03-30 / nr. 4789
Exportul devite (Continuare citit pag. I-a) pieţei vineze cu cantităţi prea mari. Afară de aceasta, Polonia are o oiganizaţie cooperatistă, a micilor proţi In ceea ce ne priveşte pe noi, suntem o ţară producătoare de animale şi produse animale in special în unele regiuni ale ţării, cum sunt Ardealul, Bucovina, parte din Banat şi din Basarabia unde creşterea animalelor este ocupaţia de căpetenie a locuitorilor. Cum avem în ţară circa 5 milioane vite comune, mari, putem larg îndestula consumul intern şi asigura un export de două sau chiar trei ori mai mare decât cel actual. In adevăr, cele 2.500.000 vaci ce avem, ne dau anual un milion dna sunt mii viţei şi viţele care roînoesc prin creştere stocul nostru de vite comune din care se consumă, pe fiecare an, aproape un sfert. Din statisticele abatoarelor reese Pentru intensificarea exportului nostru de animale şi produse animale este nevoe: 1) Să se inchee convertiuiri comerciale cu ţările care reprezintă un debuşeu sigur pentru noi şi convenţiuni veterinare cu toate ţările vecine. In prezent nu avem convenţiuni veterinare încheiate decât cu Polonia şi Cehoslovacia, ne trebue asemenea convenţiuni cu Austria, Ungaria şi Iugoslavia. ducători, care le înlesneşte creditul eftin şi desfacerea la contau fără intermediari, că tăierile anuale pentru consumul public însumează 1.100.000 capete, la care adăugând exportul şi caturile mortale (2 la sută) ajungem 1® 1.250.000 capete în total, ce se reînoesc anual, rămânând o margine de cel puţin 200.000 capete ce ar putea să mărească exportul nostru, făcându-l si ajungă până la 5 la sută din stoc, adică 250.000 vite comute mari, am putea exporta în loc de 78—80.000 cât exportăm astăzi. In special exportul de came tăiată trebue, să-l încurajăm din ce în ce mai mult, căci exportând animalele sub formă de came rămân subproduse pentu a fi industrializate în ţară in valoare de 4—5.000 lei, de fiecare vită aşa numitul al cincilea sfert. 2) Să se caute a se deschide asm debuşeuri pentru desfacerea produselor noastre animale, cum ar fi Turcia, Egiptul, Grecia, Italia, Spania, etc., cerându-se agenţilor noştri diplomatici şi consulari, să facă intervenţia cume trebuie dosar pentru a pune în legătură casele comerciale respective cu firmele româneşti. 3) Să se creeze un post de consilier zootechnic (după exemplul Danemsrcei) pe lângă legaţiile noastre din Viena şi Praga, care să ne informeze la vreme de nevoile acestor pieţe şi să înlesnească exportatorilor noştri, formalităţile şi demersurile ce sunt nevoiţi să facă în aceste centre. 4) Abolirea tuturor taxelor de export, care constituesc o piedică pentru comerţul nostu de export sub forma de bonuri de vamă deocamdată şi mai târziu şi sub forma de prime de export. 5) Reducerea tarifelor de transport pe căile ferate la animalele destinate exportului, şi mai ales accelerarea transporturilor de animale. 6) Să se desfiinţeze taxele inutile azi vigoare, la burourile de expediţie, taxele pavaj la încărcare, la cererea de vagoane cae scumpesc marfa şi diminea profitul fără nici un folos. 7) Organizarea coraordamfilor exportatori, sub auspiciile Camerelor de Agricultură ale judeţelor de frontieră pentru că numai astfel se poate aranja scurgerea măriei, şi diminua spesele prea ridicate, care însoţesc astăzi exportul de animale şi poduse anfante. 8) Să se dea îa eoecesiae abatoarele de export de la Turnu Severin şi Burdujeni. Să se facă toate înlesnirile abatoarelor de frontieră înzestrate cu în etanaţiuni frigorifare şi să ne organizeze, în acelaş timp, punctele de frontieră Curtici, Episcopia Bihorului şi Ginea Vodă, unde nu avem în prezent nici un fel de instalaţiuni. Cuaţia specială a româniei Cum putem simula exportul Frecarea limfelor străine in şcoalele primare Printr’o deciziune a Ministerului Instrucţiunii, publicată în „Monitorul Oficial“ din 28 Martie col., s a hotărât ca: Cu începerea anului şcolar 1929- 1930, în şcoalele primare particulare cu limba de predare română, nu se va mai putea preda peste materia programei oficiale decât cel mult o singură limbă străină. Numărul de ore al acelei limbi străine, adunat cu numărul de ore obligatorii din programa analitică, să nu treacă la clasele I şi II de 28 ore săptămânal iar celelalte clase de 30. Şcoalele primare particulare cu altă limbă de predare decât cea română au deja în plus ore de limba română conform art. 39 din legea învățământului particular și în numărul de ore fixat prin regulamentul respectiv. Problema alcoolului Un interesant examen asupra rezultatelor date de legiuirile restrictive Intr’un ziar de dimineaţă, d. dr Gheorghian, fost primar al capitalei, publică o foarte interesantă contrabutiune la problema, atât de mult desbătută, a alcoolului. D-sa consideră că chestiunea alcoolului a căpătat la noi o tristă actualitate, datorită tocmai legiuirilor prin cari s’a creat un regim de favoare alcoolului de vin, de fructe şi celuifabricat clandestin, în prejudiciul şi spre ruina fabricanţilor de alcool de cereale. Combătând argumentele cari se aduc în apărarea acestei politici greşite a spirtului, d- Dr. Gheorghian arată că ele au temeiuri foarte şubrede. Astfel un prim argument al autorului deficitului de 3 miliarde lei anual în bugetul Statului, este faptul că în tendinţa de combatere a alcoolismului, trebuesc sacrificaţi 240 fabricanţi de spirt, în favoarea celor 700.000 capi de familie, cari trăesc pe urma ţuicei, a vinului şi derivatelor sale. Asupra cifrei de 700.000 capi de familie, susţinătorii teoriei de mai sus nu prea sunt bine fixaţi, pentru că în ultimul timp chiar d. Garofiid a afirmat că numărul acestor capi de familie ar fi numai de 420.000, pe când d. Lucasievici a majorat cifra la 800.000. Cifra variază deci după loc şi împrejurări, pentru întărirea sau slăbirea argumentaţiei. Fiind vorba deci de argumente traduse în cifre, d- dr. Gheorghian arată, că cei 240 fabricanţi de spirt, nu lucrează singuri în fabricile ior, că întrebuinţează în serviciile ior peste 200.000 capi de familie, dintre cari 98 la sută săteni, pentru prelucrarea produselor agricole, de preferinţă cereale alterate în valoare de peste 2 miliarde. Iată deci că, se sacrifică o industrie care dă de lucru şi existenţa la peste un milion săteni agncuitori, în favoarea sătenilor podgoreni sau ţuicani este deci o contradicţie intre părerile conducătorilor Ligei Agrare şi realitate. O serie de alte argumente, în întărirea celui de mai sus, sunt tot atât de puţin temeinice. Astfel se afirmă că spirtul de cereale, ar fi pe baza recentele dispoziţiuni ale guvernului, mai eftin decât cel de vin, mai scump de două ori decât ţuica şi deci spirtul de vin nu concurează pe cel de cereale. Realitatea însă e cu totul alta: spirtul de cereale se vinde cu 150- 155 lei litrul absolut, pe când spirtul de vin se vinde cu 135—140 lei deci cel din urmă e mai eftin. Totuşi fabricanţii de spirt de cereale nu au a se plânge de concurenţa spirtului de vin, căci cu toată protecţia nemeritată ce i s’a acordat şi care costă statul peste 8 miliarde lei până azi, spirtul de vin se vinde in cantităţi minime (120 vag în 1928, faţă de 520 vag. spirt de cereale). Deasemenea, nu poate fi concurenţă între spirt şi ţuică, după cum nu e concurenţă între săpun şi zahăr. înainte de legea restrictivă a d-lui Garoflid, ambele produse se vindeau concomitent, fără a se prejudicia între ele. Astfel în 1925 s’a consumat 36 milioane litri ţuică, faţă de 5200 vag- spirt; în 1926 78 milioane litrii ţuică, faţă de 4000 vag. spirt; pe când în 1926, sub regimul favorizării ţuicei s’a consumat numai 46 milioane litrii. ţuică. Concurenţa de care se plâng fabricile de spirt, nu este nici din partea spirtului de vin şi nici din partea ţuicei, ci din partea producţiunei clandestine de alcool, care a fost înarmată de fostul ministru al agriculturii prin legiuirea sa şi pe care a făcut-o extrem de rentabilă, prin impunerea spirtului de cereale la taxa exagerata de 105 lei litrul absolut Tocmai acest rezultat dovedeşte inutilitatea legiuirilor aduse şi zădărnicia luptei ce se duce pentru distrugerea fabricilor de spirt de cereale. Nu se poate crea, scrie d. dr. Gheorghian o industrie, numai din voinţa unui om, atunci când acea industrie produce scump şi dă fabricate de care nu e nevoie, cum e cazul spirtului de vin. Pentru consumul a 120 vag- spirt de vin, statul pierde anual 3 miliarde lei, venituri sigure. Sacrificiul nu îşi are justificarea. Dar, d. Garoflid anunţă, că ar fi dispus să menajeze fabricele agricole de spirt până la răpunerea fabricilor Industriale. Această clasificare, nu-şi are rostul, pentru că nu este nici o deosebire între fabricile de spirt. Toate sunt agricole, pentru că toate prelucrează produsele solului, dau reziduri destinate îngrâşărei vitelor şi furnizează agriculturei îngrăşăminte bogate în mitrogen, rezultate din creşterea vitelor. Clasificarea aceasta este o reminiscenţă, de pe vremea magnaţilor unguri, cari pe vremuri voind să profite de avantagiile acordate agricultorilor de statul maghiar, şi-au intitulat fabricile lor, drept fabrici agricole. Mai departe d- dr. Gheorghian, combate susţinerile d-lui Garoflid, asupra rolului pe care îl are sindicatul spirtului. Conform chiar legel d-sale, sindicatul spirtului nu are rolul de a urmări fraudele, cum afirmă :d. Garoflid, ci scopul acestei instituţii este acela de a concentra fabricaţiiunea de spirt şi controlul statului asupra lor, precum şi repartiţia cotelor între fabrici. Dacă sindicatul ar fi avut rolul de a descoperi fraudele — mai cu seamă acele ce s’au ivit imediat după legiuirile d-lui Garoflid, nu i-ar fi ajuns sindicatului nici două corpuri de armată Totuşi, fără vreo oblgaţie, sindicatul a descoperit circa 400 cazuri de fraude la cazane (fabricaţie clandestină) şi trei cazuri la fabricile sindicalizate, cari au fost închise. In schimb nu se poate lăuda cu astfel de descoperiri, comisia permanentă de pe lângă ministerul de domenii, cinstă anume în scopul urmărirei fraudelor. In ce priveşte, politica de restrângere a consumului de alcool, Garoflid susţine că va trebui să se înceapă mai întâi cu sacrificarea fabricilor de spirt. D- dr. Gheorghian, crede ca şi asupra acestui punct se înşeală d Garoflid. Din punctul de vedere al antialcoolismului spirtul de vin şi spirtul de cereale sunt tot atât de vătămătoare Va trebui deci să se aibă în vedere numai considerentele de ordin economic. Or, materia primă pentru un vagon de spirt de cereale, costă de 5 ori mai puţin decât vinul necesar pentru fabricarea unui vagon de spirt de vin. Nu poate fi deci economic şi raţional să se suprime o Industrie, care produce cu cheltueli mai mici, menţinându-se aceia care e mai scumpă. De altfel ,- Garoflid, cere statului şi alte sacrificii, anume ca deficitul spirtului de vin să fie suportat de stat, prin renunţarea acestuia la taxele de consumaţie şi reducerea taxelor de transport la conţinut şi gratuitatea la transportul butoaielor. Aceasta, sub cuvânt că bugetul statului nu trebuie să fie „beţiv”, adică să se razeme pe venituri din partea alcoolului. Dr. Gheorghian e de acord, dar nu pentru creşterea consumului de alcool, ci pentru descreşterea lui. Fostul ministru de domenii voieşte dimpotrivă, sporirea consumului de spirt de vin, fără ca măcar statul să beneficieze de venituri Este o concepţie necorespunzătoare interesului naţional. Incheiând, d. dr Gheorghian, consideră că legea d-lui Garoflid, ne-a îndrumat la o fabricaţiune clandestină de alcool, întrecând consumaţiunea din trecut, la o pagubă efectivă pentru tezaurul statului de cel puţin 3 miliarde lei anual, la alcoolzarea populaţiei cu spirt vătămător, care a mers până la otrăvirea publicului cu spirt metilic. Este timpul, termină d-sa, ca legiuitorul de azi să suprime grabnic această lege păgubitoare pentru veniturile țarei și pentru sănătatea publică. Ştiri artistice „AVENTURA D-LUI DORJAN” vesela comedie a d-lor Nic. Vladeanu şi Victor Rodan Işi reia seria începută atât de strălucit, la TEATRUL „REGINA MARIA” In prima zi de Paşte, jucându-se în matineu şi seara. In fruntea distribuţiei, excelentul comedian d. V. Maximilian are o minunată creațiune in rolul lui Costel Dârján. Alături de d-sa, d-nele Charlotte Brodier, Nelly Sterian, Sylvia Demetrescu, Nora Piacentini, Burbea, Arapu, d-nii Groner, Jenică Constantinescu, Gardescu, Eterie și Rang, formează un ansamblu plin de vervă și antreu. DE LA CERCUL DE STUDII COMERCIALE Rolul contabilităţii in viaţa popoarelor In ultima şedinţă a Cercului de Studii comerciale din Palatul Camerei de comerţ, d-1 S. Iacobescu, profesor la Academia de înalte studii comerciale, a vorbit despre „Rolul contabilităţii în viaţa popoarelor". Conferenţiarul începe prin a arăta ca la baza activităţii omeneşti este mobilul economic, ceea ce necesită ţinerea socotelilor cu privire la rezultatele acestei activităţi. Contabiltatea încă din timpurile cele mai vechi a fost considerată ca o îndeletnicire preţioasă în gospodăria privată şi publică. Dr Sp. Iacobescu precizează apoi noţiunea patrimoniului privat şi public şi face o expunere interesantă a bilanţului mondial. Acest bilanţ poate cuprinde nu numai bunuri de natură economică, dar şi bunuri de natură neeconomică, cari prin comparaţia anilor precedenţi ne pot indica plusul sau minusul de „Bine general” în viaţă popoarelor. Casa a întocmit tm asemenea bilanţ pntru războiul european. După încheerea păcei, tot graţie contabilităţii s a putut întocmi tm bilanţ al drepturilor şi obligaţiunilor statelor foste în război. De aci se vede aplicaţiuinea largă pe care contabilitatea o poate avea nu numai în raporturile dintre livizi dar şi în raporturile dintre popoare. In altă ordine de idei d-1 prof. Sp. Iacobescu, relevă străduinţele depuse pentru introducerea contabilităţii şi-şi exprimă satisfacţia că această chestiune pare apropiată de soluţionare în care scop specialiştii noştri şi-au pus serviciile lor la dispoziţiunea guvernului, care a crezut necesar să ia în această privinţă şi avizul experţilor străini. i Disolvarea Camerei agricole din Iaşi Camera de agricultură a jud. Iaşi fiind dizolvată, pentru conducerea afacerilor curente ale Camerei, până la constituirea ei ,s’a numit, printrun decret publicat înMonitorul Oficial* din 28 Martie, o comisiune interimară compusă din d-nii Ştefan Popescu Iosif Bor, Gh. Ciobanu, N. Bastache consilier agricol şi dr. D. Protopopescu, medic veterinar. Corpul electoral al Camerei de agricultură a jud. Iaşi a fost convocat pe ziua de 19 Mai cor., să procedeze la alegerea nouei Camere. Primul trăia! al Canadei WASHINGTON, 28 (Rador), Canada și Statele Unite au semnat cri un tratat relativ la regimul pescuitului. Acesta este primul tratat extern pe care Canada îl încheie independent de Marea Britanie. Pentru Automobile închiriez prăvălie mare cu Ssirouri In Calea Victoriei Ro. S3 coif fost ocupat Atlanta, ctitor de o zi adresaţi Avocat Popovici Paul, General Lahovary, 07 Telefon 211571 CARTI-RGVISTE A apărut No. 5—6 din ,,Cronica Politică şi Parlamentară”, ca articole semnate de : I. Răducanu, ministrul muncii, N. D- Chirculescu, fost ministru, Victor Eftimiu, Gala Galaction porf. univ, VI. Ghidionescu,Dr Dem. Paulian, Ion Sân-Giorgiu, Paul Prodan, Camil Petrescu, Gr. Tăuşan, Alex. Topliceanu, Clamnet, Barbu Solacolu, Al. S. Penescu, V. Nicolescu deputat, I. Paleologu, Ion Totu, etc-, etc- Caricaturi : Dratex. Număr special de Paşti în 28 pagini, preţul acelaş, 10 lei. Bogat ilustrat. • A apărut PREMIERA No. 20 cu cronici, articole literare şi bogat material de informaţie, semnate de dnul Al. Văitoianu, Scarlat Calimachy, M. Arţăreanu, Nicolae Bogdan, etc. SARG KALODONT Secția Ko.rial (Ilfov) VÂNZA 4* Dfi 8MJB LE P014 tUAiL e ziua de Luni 8 Aprilie 1929 !