Argus, martie 1929 (Anul 20, nr. 4774-4790)

1929-03-30 / nr. 4789

Exportul de­­vite (Continuare citit pag. I-a) pieţei vineze cu cantităţi prea mari. Afară de aceasta, Polonia are o o­­i­­ganizaţie cooperatistă, a micilor proţ­i In ceea ce ne priveşte pe noi, sun­­­­tem o ţară producătoare de animale şi produse animale in special în u­­nele regiuni ale ţării, cum sunt Ar­dealul, Bucovina, parte din Banat şi din Basarabia unde creşterea anima­lelor este ocupaţia de căpetenie a lo­cuitorilor. Cum avem în ţară circa 5 milioa­ne vite comune, mari, putem larg în­destula consumul intern şi asigura un export de două sau chiar trei ori mai mare decât cel actual. In adevăr, cele 2.500.000 vaci ce avem, ne dau anual un milion dna sunt mii viţei şi viţele care roînoesc prin creştere stocul nostru de vite comune din care se consumă, pe fie­care an, aproape un sfert. Din statisticele abatoarelor reese Pentru intensificarea exportului nostru de animale şi produse animale este nevoe: 1) Să se­ inchee convert­­iuiri comer­ciale cu ţările care reprezintă un de­buşeu sigur pentru noi şi convenţiuni veterinare cu toate ţările vecine. In prezent nu avem convenţiuni veteri­nare încheiate decât cu Polonia şi Cehoslovacia, ne trebue asemenea convenţiuni cu Austria, Ungaria şi Iugoslavia. ducători, care le înlesneşte creditul eftin şi desfacerea la contau fără in­termediari, că tăierile anuale pentru consumul public însumează 1.100.000 capete, la care adăugând exportul şi catu­rile mortale (2 la sută) ajungem 1® 1.250.000 capete în total, ce se re­­înoesc anual, rămânând o margine de cel puţin 200.000 capete ce ar pu­tea să mărească exportul nostru, fă­­cându-l si ajungă până la 5 la sută din stoc, adică 250.000 vite comute mari, am putea exporta în loc de 78—80.000 cât exportăm astăzi. In special exportul de came tăiată trebue, să-l încurajăm din ce în ce mai mult, căci exportând animalele sub formă de came rămân subpro­duse pentu a fi industrializate în ţară in valoare de 4—5.000 lei, de fiecare vită aşa numitul al cincilea sfert. 2) Să se caute a se deschide asm debuşeuri pentru desfacerea produse­lor noastre animale, cum ar fi Tur­cia, Egiptul, Grecia, Italia, Spania, etc., cerându-se agenţilor noştri di­plomatici şi consulari, să facă inter­­venţia cume trebuie dosar pentru a pu­ne în legătură casele comerciale res­pective cu firmele româneşti. 3) Să se creeze un post de con­silier zootechnic (după exemplul Danemsr­cei) pe lângă legaţiile noastre din Viena şi Praga, care să ne informeze la vreme de nevoile acestor pieţe şi să înlesnească exportatorilor noştri, formalităţile şi demersurile ce sunt nevoiţi să facă în aceste centre. 4) Abolirea tuturor taxelor de ex­port, care constituesc o piedică pen­tru comerţul nostu de export sub for­ma de bonuri de vamă deocamdată şi mai târziu şi sub forma de prime de export. 5) Reducerea tarifelor de trans­port pe căile ferate la animalele desti­nate exportului, şi mai ales accele­rarea transporturilor de animale. 6) Să se desfiinţeze taxele inutile azi vigoare, la burourile de expe­diţie, taxele pavaj la încărcare, la ce­rerea de vagoane cae scumpesc mar­fa şi diminea profitul fără nici un fo­los. 7) Organizarea coraordamfilor ex­portatori, sub auspiciile Camerelor de Agricultură ale judeţelor de frontieră pentru că numai astfel se poate aran­ja scur­gerea măriei, şi diminua spe­sele prea ridicate, care însoţesc as­tăzi exportul de animale şi pod­use a­­nfante. 8) Să se dea îa eoecesiae abatoa­rele de export de la Turnu Severin şi Burdujeni. Să se facă toate înles­nirile abatoarelor de frontieră înzes­trate cu în etanaţiuni frigorifare şi să ne organizeze, în acelaş timp, punc­tele de frontieră Curtici, Episcopia Bihorului şi Ginea Vodă, unde nu a­­vem în prezent nici un fel de instala­­ţiuni. Cu­aţia specială a r­omâniei Cum putem simula exportul Frecarea limfelor stră­ine in şcoalele primare Printr’o deciziune a Ministerului Instrucţiunii, publicată în „Monito­rul Oficial“ din 28 Martie col., s a hotărât ca: Cu începerea anului şcolar 1929- 1930, în şcoalele primare particulare cu limba de predare română, nu se va mai putea preda peste materia programei oficiale decât cel mult o singură limbă străină. Numărul de ore al acelei limbi străine, adunat cu numărul de ore o­­bligatorii din programa analitică, să nu treacă la clasele I şi II de 28 ore săptămânal iar celelalte clase de 30. Şcoalele primare particulare cu altă limbă de predare decât cea ro­mână au deja în plus ore de limba română conform art. 39 din legea învățământului particular și în numă­rul de ore fixat prin regulamentul respectiv. Problema alcoolului Un interesant examen asupra rezultatelor date de legiu­irile restrictive Intr’un ziar de dimineaţă, d. dr­ Gheorghian, fost primar al capita­lei, publică o foarte interesantă contrabutiune la problema, atât de mult desbătută, a alcoolului. D-sa consideră că chestiunea al­coolului a căpătat la noi o tristă actualitate, datorită tocmai legiui­rilor prin cari s’a creat un regim de favoare alcoolului de vin, de fructe şi celui­­fabricat clandestin, în prejudiciul şi spre ruina fabri­canţilor de alcool de cereale. Combătând argumentele cari se aduc în apărarea acestei politici greşite a spirtului, d- Dr. Gheor­ghian arată că ele au temeiuri foarte şubrede. Astfel un prim argument al au­torului deficitului de 3 miliarde lei anual în bugetul Statului, este fap­tul că în tendinţa de combatere a alcoolismului, trebuesc sacrificaţi 240 fabricanţi de spirt, în favoarea celor 700.000 capi de familie, cari trăesc pe urma ţuicei, a vinului şi derivatelor sale. Asupra cifrei de 700.000 capi de familie, susţinătorii teoriei de mai sus nu prea sunt bine fixaţi, pen­tru că în ultimul timp chiar d. Ga­­rofiid a afirmat că numărul aces­tor capi de familie ar fi numai de 420.000, pe când d. Lucasievici a majorat cifra la 800.000. Cifra va­riază deci după loc şi împrejurări, pentru întărirea sau slăbirea argu­mentaţiei. Fiind vorba deci de argumente traduse în cifre, d- dr. Gheorghian arată, că cei 240 fabricanţi de spirt, nu lucrează singuri în fabricile ior, că întrebuinţează în serviciile ior peste 200.000 capi de familie, din­tre cari 98 la sută săteni, pentru prelucrarea produselor agricole, de preferinţă cereale alterate în va­loare de peste 2 miliarde. Iată deci că, se sacrifică o indus­trie care dă de lucru şi existenţa la peste un milion săteni agncui­tori, în favoarea sătenilor podgo­reni sau ţuicani este deci o contra­dicţie intre părerile conducătorilor Ligei Agrare şi realitate. O serie de alte argumente, în în­tărirea celui de mai sus, sunt tot atât de puţin temeinice. Astfel se afirmă că spirtul de cereale, ar fi pe baza recentele dispoziţiuni ale guvernului, mai ef­­tin decât cel de vin, mai scump de două ori decât ţuica şi deci spir­tul de vin nu­ concurează pe cel de cereale. Realitatea însă e cu totul alta: spirtul de cereale se vinde cu 150- 155 lei litrul absolut, pe când spir­tul de vin se vinde cu 135—140 lei deci cel din urmă e mai eftin. To­tuşi fabricanţii de spirt de cereale nu au a se plânge de concurenţa spirtului de vin, căci cu toată pro­tecţia nemeritată ce i s’a acordat şi care costă statul peste 8 miliarde lei până azi, spirtul de vin se vinde in cantităţi minime (120 vag­ în 1928, faţă de 520 vag. spirt de ce­reale). Deasemenea, nu poate fi concu­renţă între spirt şi ţuică, după cum nu e concurenţă între săpun şi za­hăr. înainte de legea restrictivă a d-lui Garoflid, ambele produse se vindeau concomitent, fără a se pre­judicia între ele. Astfel în 1925 s’a consumat 36 milioane litri ţuică, faţă de 5200 vag- spirt; în 1926 78 milioane litrii ţuică, faţă de 4000 vag. spirt; pe când în 1926, sub regimul favori­zării ţuicei s’a consumat numai 46 milioane litrii. ţuică. Concurenţa de care se plâng fa­bricile de spirt, nu este nici din partea spirtului de vin şi nici din par­tea ţuicei, ci din partea producţiu­­nei clandestine de alcool, care a fost înarmată de fostul ministru al agriculturii prin legiuirea sa şi pe care a făcut-o extrem de renta­bilă, prin imp­unerea spirtului de cereale la taxa exagerata de 105 lei litrul absolut­ Tocmai acest rezultat dovede­şte inutilitatea legiuirilor aduse şi zădărnicia luptei ce se duce pentru distrugerea fabricilor de spirt de cereale. Nu se poate crea, scrie d. dr. Gheorghian o industrie, numai din voinţa unui om, atunci când acea industrie produce scump şi dă fabricate de care nu e nevoie, cum e cazul spirtului de vin. Pen­tru consumul a 120 vag- spirt de vin, statul pierde anual 3 miliarde lei, venituri sigure. Sacrificiul nu îşi are justificarea. Dar, d. Garoflid anunţă, că ar fi dispus să menajeze fabricele agri­cole de spirt până la răpunerea fa­bricilor Industriale. Această clasificare, nu-şi are rostul, pentru că nu este nici o deo­sebire între fabricile de spirt. Toate sunt agricole, pentru că toate pre­lucrează produsele solului, dau re­­ziduri destinate îngrâşărei vitelor şi furnizează agriculturei îngrăşă­minte bogate în mitrogen, rezul­tate din creşterea vitelor. Clasifi­carea aceasta este o reminiscenţă, de pe vremea magnaţilor unguri, cari pe vremuri voind să profite de avantagiile acordate agriculto­rilor de statul maghiar, şi-au intitu­lat fabricile lor, drept fabrici agri­cole. Mai departe d- dr. Gheorghian, combate susţinerile d-lui Garoflid, asupra rolului pe care îl are sindi­catul spirtului. Conform chiar le­gel d-sale, sindicatul spirtului nu are rolul de a urmări fraudele, cum afirmă :d. Garoflid, ci scopul acestei instituţii este acela de a concentra fabricaţiiunea de spirt şi controlul statului asupra lor, precum şi re­partiţia cotelor între fabrici. Dacă sindicatul ar fi avut rolul de a des­coperi fraudele — mai cu seamă acele ce s’au ivit imediat după le­giuirile d-lui Garoflid, nu i-ar fi a­­juns sindicatului nici două corpuri de armată­ Totuşi, fără vreo oblgaţie, sindi­catul a descoperit circa 400 cazuri de fraude la cazane (fabricaţie clan­destină) şi trei cazuri la fabricile sindicalizate, cari au fost închise. In schimb nu se poate lăuda cu astfel de descoperiri, comisia per­manentă de pe lângă ministerul de domenii, cinstă anume în scopul urmărirei fraudelor. In ce priveşte, politica de res­trângere a consumului de alcool,­­ Garoflid susţine că va trebui să se înceapă mai întâi cu sacrificarea fabricilor de spirt. D- dr. Gheorghian, crede ca şi asupra acestui punct se înşeală d Garoflid. Din punctul de vedere al anti­­alcoolismului spirtul de vin şi spir­tul de cereale sunt tot atât de vătă­mătoare­ Va trebui deci să se aibă în ve­dere numai considerentele de ordin economic. Or, materia primă pentru un va­gon de spirt de cereale, costă de 5 ori mai puţin decât vinul necesar pentru fabricarea unui vagon de spirt de vin. Nu poate fi deci economic şi ra­ţional să se suprime o Industrie, care produce cu cheltueli mai mici, menţinându-se aceia care e mai scumpă. De altfel ,- Garoflid, cere statului şi alte sacrificii, anume ca deficitul spirtului de vin să fie su­portat de stat, prin renunţarea ace­stuia la taxele de consumaţie şi reducerea taxelor de transport la conţinut şi gratuitatea la transpor­tul butoaielor. Aceasta, sub cuvânt că bugetul statului nu trebuie să fie „beţiv”, adică să se razeme pe venituri din partea alcoolului. D­­r. Gheorghian e de acord, dar nu pentru creşterea consumului de al­cool, ci pentru descreşterea lui. Fostul ministru de domenii voie­­şte dimpotrivă, sporirea consumu­lui de spirt de vin, fără ca măcar statul să beneficieze de venituri Este o concepţie necorespunzătoare interesului naţional. Incheiând, d. dr­ Gheorghian, con­sideră că legea d-lui Garoflid, ne-a îndrumat la o fabricaţiune clandes­tină de alcool, întrecând consuma­ţiunea din trecut, la o pagubă efec­­tivă pentru tezaurul statului de cel puţin 3 miliarde lei anual, la alcoo­lzarea populaţiei cu spirt vătămă­tor, care a mers până la otrăvirea publicului cu spirt metilic. Este timpul, termină d-sa, ca le­giuitorul de azi să suprime grabnic această lege păgubitoare pentru veniturile țarei și pentru sănăta­tea publică. Ştiri artistice „AVENTURA D-LUI DORJAN” vesela comedie a d-lor Nic. Vlade­­anu şi Victor Rodan Işi reia seria începută atât de strălucit, la TEA­TRUL „REGINA MARIA” In prima zi de Paşte, jucându-se în matineu şi seara. In fruntea distribuţiei, excelen­tul comedian d. V. Maximilian are o minunată creațiune in rolul lui Costel Dârján. Alături de d-sa, d-nele Char­lotte Brodier, Nelly Sterian, Sylvia Demetrescu, Nora Piacentini, Bur­­bea, Arapu, d-nii Groner, Jenică Constantinescu, Gardescu, Eterie și Rang, formează un ansamblu plin de vervă și antreu. DE LA CERCUL DE STUDII COMERCIALE Rolul contabilităţii in viaţa popoarelor In ultima şedinţă a Cercului de Studii comerciale din Palatul Came­rei de comerţ, d-1 S. Iacobescu, pro­fesor la Academia de înalte studii co­­merciale, a vorbit despre „Rolul con­tabilităţii în viaţa popoarelor". Conferenţiarul începe prin a arăta ca la baza activităţii omeneşti este mobilul economic, ceea ce necesită ţinerea socotelilor cu privire la re­zultatele acestei activităţi. Contabiltatea încă din timpurile cele mai vechi a fost considerată ca o îndeletnicire preţioasă în gospodă­ria privată şi publică. D­r Sp. Iacobescu precizează apoi noţiunea patrimoniului privat şi pu­blic şi face o expunere interesantă a bilanţului mondial. Acest bilanţ poate cuprinde nu numai bunuri de natură economică, dar şi bunuri de natură neeconomică, cari prin comparaţia anilor prece­denţi ne pot indica plusul sau mi­nusul de „Bine general” în viaţă popoarelor. Casa a întocmit tm asemenea bi­lanţ p­ntru războiul european. După încheerea păcei, tot graţie contabilităţii s a putut întocmi tm bilanţ al drepturilor şi obligaţiunilor statelor foste în război. De aci se vede aplicaţiuinea largă pe care con­tabilitatea o poate avea nu numai în raporturile dintre li­vizi dar şi în raporturile dintre popoare. In altă ordine de idei d-1 prof. Sp. Iacobescu, relevă străduinţele depu­se pentru introducerea contabilităţii şi-şi exprimă satisfacţia că această chestiune pare apropiată de soluţio­nare în care scop specialiştii noştri şi-au pus serviciile lor la dispoziţiu­­nea guvernului, care a crezut necesar să ia în această privinţă şi avizul experţilor străini. i Disolvarea Camerei agricole din Iaşi Camera de agricultură a jud. Iaşi fiind dizolvată, pentru conducerea a­­facerilor curente ale Camerei, până la constituirea ei ,s’a numit, printrun decret publicat în­­Monitorul Oficial* din 28 Martie, o comisiune interima­ră compusă din d-nii Ştefan Popescu Iosif Bor, Gh. Ciobanu, N. Bastache consilier agricol şi dr. D. Protopope­­scu, medic veterinar. Corpul electoral al Camerei de a­­gricultură a jud. Iaşi a fost convocat pe ziua de 19 Mai cor., să procedeze la alegerea nouei Camere. Primul trăia! al Canadei WASHINGTON, 28 (Rador), Canada și Statele Unite au semnat cri un tratat relativ la regimul pescuitu­lui. Acesta este primul tratat extern pe care Canada îl încheie independent de Marea Britanie. Pentru Automobile închiriez prăvălie mare cu Ssirouri In Calea Victoriei Ro. S3 coif fost ocupat Atlanta, ctitor de o zi adre­saţi Avocat Popovici Paul, Gene­ral Lahovary, 07 Telefon 211571 CARTI-RGVISTE A apărut No. 5—6 din ,,Cronica Po­litică şi Parlamentară”, ca articole semnate de : I. Răducanu, ministrul muncii, N. D- Chirculescu, fost mi­nistru, Victor Eftimiu, Gala Galac­­tion porf. univ­, VI. Ghidionescu,­­Dr­ Dem. Paulian, Ion Sân-Giorgiu, Paul Prodan, Camil Petrescu, Gr. Tăuşan, Alex. Topliceanu, Clamnet, Barbu So­­lacolu, Al. S. Penescu, V. Nicolescu deputat, I. Paleologu, Ion Totu, etc-, etc- Caricaturi : Dratex. Număr special de Paşti în 28 pa­gini, preţul acelaş, 10 lei. Bogat ilus­trat. • A apărut PREMIERA No. 20 cu cronici, articole literare şi bogat ma­terial de informaţie, semnate de d­nul Al. Văitoianu, Scarlat Calimachy, M. Arţăreanu, Nicolae Bogdan, etc. SARG KALODONT Secția Ko­.rial (Ilfov) VÂNZ­A 4* Dfi 8MJB LE P014 t­UAiL e ziua de Luni 8 Aprilie 1929 !

Next