Argus, iulie 1929 (Anul 20, nr. 4863-4888)
1929-07-01 / nr. 4863
3 DUMINICA 7 IULIE A. C. „ARGUS“ APARE CU UN SUPLIMENT W de 64 PAGINI pe hârtie vem olină, cu copertă în 5 culori, CONSACRAT RELATIUNI- I LOR GERMANO - ROMANE . amâna de VIATOR Controversa scontului.—Banca Naţionala şi Mnette. - Uniunea marilor banci. — D. Virgil Maagearu.— Economii şi impozite—Creditul comercial.—Socialism in ciorapi de mulase.—bacşişul şi mita.—Monopolul cerealelor la Germania.— Petrolul.—Bursa Asistăm la o controversă între Băncile particulare şi institutul de emisiune in chestia urcării scontului. O persoană cu totul neutră care ar examina argumentele pro şi contra desfăşurată de ambele părţi ar fi tentat sa să dea dreptate fiecăruia- E întocmai ca la autorii clasici, un Möllere, un Shakespeare, ai căror eroi, când vorbesc in scenă, au fiecare dreptate, din punctul lor de vedere. Băncile asigură că scumpirea banului are efecte păgubitoare asupra economiei generale fără să aibe rezultatul dorit de Institutul de emisiune. Ele spun că oricât de urcată ar fi dobânda în ţările mari ca Anglia, America, Franţa, Germania, faptul acesta n’ar ispiti capitalul românesc să se plaseze acolo, întrucât găseşte un plasament mai rentabil în ţară. La aceasta Banca Naţională a răspuns anticipat că n a urcat scontul pentru a incita numerariul românesc să emigreze, ci pentru a îndemna Băncile particulare să aducă bani străini in ţară. Aceasta ar constitui un răspuns du tac au tac. Mai ishitor e însă im alt argument al Băncilor particulare când pun în evidenţă că grija Institutului de emisiune de a menţine cursul de stabilizare, nu le-a putut opri să le acopere unele datorii strigătoare contractate în străinătate, că oricât de mare e nevoia de a menţine raportul dintre emsiune şi stocul de garanţie, acele datorii trebuiau plătite. Deci, urcarea scontului n’a putut, în nici un caz, să constitue un obstacol la exodul devizelor. Am putea să prelungim lista aceasta a tezei și a antitezei. Insă cum nu poate fi vorba aici de o gimnastică intelectuală, ci de o problemă din cele mai grave de economie, cum, în legătură cu ea, se pune o dată mai mult, chinuitoarea problemă a lipsei de numerar, deoarece circulaţia a scăzut în ce mod controversa poate fi tranşată spre a ţine seamă atât de plângerile, în mare parte justificate ale băncilor, cât şi de politica Băncii Naţionale în sensul menţinerii stabilizărei. Vom constata în primul rând că, in realitate nivelul dobânzilor nu s’a ridicat, după urcarea scontului oficial, in măsura cât s’a crezut în primul moment. Ba ziarele ardelene arată că băncile din Ardeal n’au urcat de loc dobânda. O uşurare serioasă a târgului ar fi dacă Banca Naţională ar atenua rigurozitatea din triajul portofoliului ce i se oferă la scont. Se exagerează mult în această direcţie dacă se resping poliţe pentru că sunt scrise ba cu cerneală albastră, ba cu cerneală violetă, ba că e o pată sau că scrisul nu e destul de caligrafic. * In acest sens, trebue judecată acţiunea ce o va întreprinde noua.Uniune a marilor bănci“ întru apărarea intereselor lor. Este o accentuare a politicei de solidaritate faţă de Banca Naţională în tot ce e în legătură cu scontul. Este o organizaţie a breslei bancare pe baze mai temeinice decât vechia Asociaţie, care nu s’a distins tocmai prin o activitate rodnică. O altă direcţie în care s’ar putea afirma solidaritatea membrilor Uniunei este crearea de information precise asupra bonităţei cadidaţilor la credit. Am putea chiar spune că aceasta ar trebui să fie una din felurile principale ale nouei organizaţiuni. Comerciantul sau industriaşul de bun pentru un credit de un milion, presupunând că lucrează numai cu o singură bancă. Dacă a reuşit însă să obţină, de la trei bănci câte un milion, încetează de a fi bun şi de aceia există un mare interes ca membrii Uniunei să fie bine orientaţi in materie. Obiecţia că Banca X va afla astfel cu cine lucrează Banca Y nu contează pentru că aici e în joc un interes superior, comun tuturor membrilor Uniunei. * Discursul d-lui Virgil Madgearu la recenta întrunire a Camerei de comerţ din Brăila nare şansa să fie pe placul unor confraţi din opoziţie. Deoarece nici multe alte cuvântări ale ministrului industriei a’au găsit graţie în ochii acestor confraţi, nu vom mai insista asupra faptului. Aceasta nu ne va împiedica să afirmăm că d. V. Madgearu a trasat, în puţine cuvinte un tablou de loc flatat al situaţiei economice a ţarei, tablou al cărui merit este de a fi de o asemănare perfectă. D. Madgearu nu e, desigur din categoria acelor consilieri pe care Germania îi chiamă „Bescwichtigungs Frofrat, a căror misiune este să acopere şi să scuze cu cuvinte dulci toate sluteniile morale şi materiale, şi fiindcă ministrului de industrie îi place să numească lucrurile pe nume, fiindcă socoteşte că ii avem ce ascunde şi că politica struţului nu e recomandabilă, şi-a făcut mulţi duşmani. I. V- Madgearu suportă, de altfel, aceste duşmanii cu o filosofie ce nu se desminte. Partea principala a declaraţianilor sale este cea următoare: „Guvernul e hotărât să procedeze la măsura dureroasă dar necesara a reducerilor bugetare. Dacă această soluție nu va determina echilibrarea bugetului se vor cere contribuabilului, noi sacrificii căci altfel vom ajunge îa catastrofa care va veni dacă stabilizarea nu va fi menţinută”. Cât se poate de lămurit. Aşadar, mai întâi economii, economii dureroase la nevoie, însă dacă tot n’ar fi destul pentru a asigura echilibrul bugetar, atunci impozite suplimentare. O altă soluţie nu există, căci, deocamdată nu poate fi vorba de un împrumut nou. Ori, citesc într’un ziar de opoziţie: „Soluţiile d-lui ministru Madgearu sunt inoperante“. Păcat că ziarul in chestie nu desvălue soluţiile sale. Trebue să fie foarte originale... *. Socialism in ciorapi de mătase ! Varietatea aceasta ne-o semnalează d. Ramsay Macdonald în recenta sa cuvântare. A mulţumit alegătoarelor cari au votat pentru Labour — in ultimele alegeri englezi, au votat 14 milioane femei şi numai 13 milioane bărbaţi — şi a adăugat că tinerele femei cari s’au pronunţat pentru socialism, nu sunt de loc zdrenţuite... dimpotrivă sunt cochet îmbrăcate, poartă ciorapi de mătase, părul scurt şi ondulat permanent Deci, socialismul nu se recrutează exclusiv in mizerie. Şi tocmai pentru că Englezul şi Englitera trăesc bine, sunt independenţi, es din cadrul vechilor partide şi se aruncă în formule noi. Socotim că acest trai bun de care vorbeşte d. Macdonald s’a generalizat, şi că, în ciuda crisei, până şi la noi in România sărăcită, massele trăesc mai bine decât înainte de răsboi. Ori, acest trai bun de care profit, că in prima, linie, păturile inferioare ale poporului, s'a desvoltat în societatea capitalistă. Şi cu cât regimul capitalist e mai puternic, cu atât massele au un trai mai îmbelşugat. In Statele Unite, unde socialismul nu există de fel, nivelul traiului unui lucrător e mai urcat ca in orice altă ţară din lume. Un milionar român nu poate avea standardul vieţei unui uvrier american. Dimpotrivă, condiţiunea cea mai mizerabilă a lucrătorilor o găsim acolo unde domneşte dictatura proletariatului, in Rusia sovietică. In Anglia nu există nicăeri mizerie in afară de unele regiuni miniere. Insă în aceste regiuni, nu se îmbogăţesc proprietarii minelor de cărbuni în daună muncitorilor. Proprietarii au sărăcit şi au continuat să plătească salarii până în ziua când exploatarea devenind deficitară, mina a fost închisă. Socialismul d-lui Macdonald este de o esenţă britanică ce se distinge de cea continentală. Vrea să ajungă la o repartiţie mai bună a bogăţiilor, fără insă a împiedeca formarea şi reconstituirea lor. Ori, faptul că alegătoarele cari au votat pentru Labour poartă ciorapi de mătase, dovedeşte că felul îmbogăţitei poate fi atins cu mai multă siguranţă în regimul capitalist decât de regimul dictaturei proletariatului după moda rusească. Afară numai dacă ţinta adevărată a socialismului nar fi ascensiunea spre un confort material şi desvoltarea personalităţei, ci idealul egalităţei, fie chiar egalităţei in miserie. In acest din urmă caz, au evident dreptate Stalin, Bycov şi tovarăşii. Am fost, noi Românii, totdeauna foarte tari în auto-denigrare. Nici un străin n’a vorbit vreodată atât de rău de ţara românească ca noi singuri. Iată că un bun român, fiul unui mare român, asigură că România e ţara bacşişului, aşa cum era Turcia, pe vremurile lui Abdul Hamid. Admiţând că ar fi aşa — nu e tocmai aşa — cine e de vină? Odată ce funcţionarul e aşa de prost plătit încât nu-i ajunge pentru trai, trebue să se desvolte bacşişul şi mita. Acolo unde funcţionarii sunt bine retribuiţi, acele două lepre aproape nu există. Cunosc câteva instituţiuni din Capitală unde nici funcţionarul care m’a servit prompt, nici odaiaşul care mi-a oferit pălăria, n’au vrut să primească tradiţionala ofrandă. — Şi de ce nu primeşti? întrebai. — In casa aceasta nu e obicei. Noi suntem bine plătiţi. Funcţionari mai puţini şi mai bine retribuiţi, iată veacul contra bacşişului şi mitei. * Proectul introducerea monopolului de cereale în Germania a căzut. Intenţia fusese de a urca preţul mediu al grâului de la 215 la 250 mărci chintalul. Proectul a căzut pentru câ promotorii n’au putut să cadă la învoială asupra duratei monopolului. Socialiştii voiau cinci ani şi germanii naţionali numai unul. Producţia de petrol la Statele Unite înregistrează un nou record. In săptămâna care se termină la 15 iunie, ea atins 2.743.008 barile pe zi faţă de 2.724 barile pe zi în săptămâna precedentă. Eati mersul ascendent al producţiei americane în ultimele săptămâni: 16 Iunie 1928 2.358.066 barile 11 Mai 1929 2.624.000 „ 18 Mai 1929 2.643.666 „ 25 Mai 1929 2.690.666 „ 1 Iunie 1929 2.711.806 . 8 Iunie 1929 2.724.000 „ 15 Iunie 1929 2.743.606 „ Se anunţă că d. John E. Rockefeller Junior este aşteptat în Rusia pe la 15 Iulie. United Press află că regele petrolului se duce in tara sovietelor pentru a se informa asupra situaţiei industriei de acolo; se deduce că o conlucrare a lui Standard Oil cu industria rusă a petrolului ar fi de domeniul posibilitate!. S’a vorbit de mult despre o conlucrare a lui E. G. Farbeindustrie cu Standard Oil of New-Jersey în privinţa idrogenizării ţiţeiului. Timp de doi ani procedeul a fost experimentat într’o mică fabrică din Louisiana unde s’a constatat că prin idrogenisare se obţine din titei sută la sută benzină, pe când cu procedeul cnackingului extracţia benzinei din titei a fost maximum 35 până la 45 la sută. In urma acestei încercări, se construeşte acum New Jersey o uzină care după procedeul de mai sus, va produce 100.600 barile benzină pe zi. Ziarele de specialitate, americane, prevăd că idrogenisarea va intra în uzul general, va permite o conservare a rezervelor de tiţei în lume şi va revoluţiona metoadele de rafinat întrebuinţate până acum. Pronosticul acesta se bazează pe faptul că cea mai grea problemă a industriei petrolifere a fost până acum plasarea imenselor cantități de uleiuri grele și de păcură. Ziarele engleze adaugă că acest fapt este cauza principală a depresiunii industriei cărbunelui. O sondă faimoasă. Un raport oficial al ministerului de industrie din Mexico spune că sonda „Potrero del Lano“ a lui MEXICAN EAGLE curge fără întrerupere de 19 ani şi la data de 1 Mai 1929 a produs în total 115 milioane barile (a 159 kilog.). Sonda a intrat în producţie în 1910 cu un debit iniţial de 180.000 barile pe zi. Nu s’a putut capta totul la început şi mai bine de 2 milioane barile s’au per* dut. Incursiuni de apă sărată au redus producţia care e azi de 1060 barile pe zi. • ■ Atât la adunarea dela P. R. D. P. cât şi la Creditul Minier, discuţia s’a învârtit în jurul absenţei dividendului — foarte firesc — şi încriminărilor adresate consiliilor respective. Deoarece mai toate Societăţile petrolifere din România, în special acele cu capital străin, n’au remunerat capitalul lor pe anul 1928, — excepţiunile se pot număra pe degetele unei singure mâini — violenţa reproşurilor adresate Societăţilor naţionale e surprinzătoare. O altă curiozitate este că direcţia technică a fost acoperită cu flori şi toată hula a fost rezervată direcţiei administrative. Ori, preşedintele Creditului Minier, care a fost ori şi preşedintele lui. R.D. P„ a arătat că aceiaşi consilieri-ingineri supraveghiază technică la şantier şi fac administraţie la centru. Divisiunea nu e aşa de tranşantă cum îşi închipue unii. Cu mult bun simţ d. Gică Ştefănescu a aprobat că Creditul Minier nu distribue dividend anul acesta, mai ales în vederea unei operaţiuni de finanţare. De altfel, meserlintiile Creditului Minier a recunoscut că, în împrejurările actuale, un apel la capitalul naţional pentru petrol ar rămâne fără ecou Trebue bani străini, şi o înţelegere cu un concern puternic străin, iată adevărul mărturisit de d. N. P. Ştefănescu. Toate celelalte încriminări nu servesc causa. In privinţa acordului intre producători, nota pesimistă predomină în urma explicărilor dlui N- P. Ştefănescu. Intre altele, in afară de chestia stabilirei unui preţ de vânzare, Creditul Minier şi A. R. D. P. fac următoarea obiecţiune- Daca acordul se bazează exclusiv pe puterea de producţie a fiecărui participant, atunci se poate întâmpla ca Societăţile cu capital străin, foarte puternice, să intensifice întratâta producţia lor, încât contingentul întreprinderilor româneşti la vânzarea în interior, să se reducă la o proporţiune infinitesimală Deci, trebue limitată vânzarea internă la o cifră fixă, stabilindu-se ca restul să fie exportat. Vorba aceea, greu la deal, greu la vale.. Producţia de petrol în Statelenoastre a rămas staţionară la 1350 vagoane pe zi. Sonda 35 Ceptura Astra Română dă între 15 şi 20 vagoane, sonda 113 Ochiuri, Astra dă 10 vagoane. Obişnuiţii Bursei au fost surprinşi de mica ameliorare a cotei ce s’a produs în cursul săptămânei. S’a deprins într’atăt lumea cu deprecierea sistematică şi neîntreruptă a cursului acţiunilor, fără deosebire, bunuri rele, încât o reprisă a apărut la mulţi ca o curioasă excepţie la regula generală. Ni se afirmă din bun isvor că pricina urcărei, provine din faptul că o mare bancă din Capitală cumpără, pe cont străin un post important de Bănci Naţionale. Deţinătorii străini ai acfianei, B. N- R. profită de cursul actual pentru a-şi iefteni stokul lor. Influenţa acestor cumpărători a fost înviorătoare pentru întreaga cotă. Târgul nostru e atât de anemiat încât o apariţie, chiar sporadică de bani internaţionali, îl trezeşte îndată din stagnarea sa. Au cotat: Steaua Română 1300. Producţia este de 235 vag. pe zi. Astra Română 2230 Producţia este de 230 vag. pe zi. Concordia 1200. Producţia este de 180 vag. pe zi. Creditul Minier 650 Producţia este de 145 vag. pe zi. I. R. D. P. 330. Producţia este de 65 vag. pe zi. Banca Minelor 200* Româno-Afriană. Producţia este de 30 vag. pe zi. Skrins 725. Subsolul Român 165. Română Belgiană 385 Petrol Blok 300. Redevenţa 280. Petrol Bucureşti 600- Petrolul Românesc 610 Petrol Govora 525. Speranţa 1150. România Petroliferă 310 Băncile staţionare. Marmorosch Blan 1040. Banca Românească 855 Banca de Credit 920 Banca Comercială Română 940 Banca Generală 680 Banca Agricolă 160. Banca de Scont 315 Banca Piov 700 Banca Cerealiştilor 450. Banca de Comerț Craiova 740. Banca Viticolă 300* Industriale. Creditul Industrial 750. Letea 700 optate Clădirea Românească 750 Tramvai 900- Locuinţe eftine 270 Buhuşi 360 Reşiţa 660. Carpatina 1175 ex. c- Mica 570. Creditul technic 460 Creditul Extern 380 Asigurări. Dacia 6200. Generala 2350. Naţionala 1150 Agricola 1150 ex. e Urania 2300. Navigaţie- România 850- S- R. D. 63a STAREA IN ORIENTUL EUROPEI In partea centrală a orientului Europei, progrese excelente s’au putut însemna în culturile din Polonia şi Cehoslovacia, destul de bune în Austria şi Iugoslavia, informaţiuni mai puţin bune venite din Bulgaria, România şi Ungaria, unde iamarea a avut efecte mai dăunătoare. Bulgaria a suferit o pierdere de 22 la sută din însămânţările de cereale, mai cu seamă la orz. România şi Ungaria anunţă de asemenea pierderi destul de însemnate la grâu. (Dela 1 Iunie situaţia s’a îmbunătăţit simţitor N R.) După informaţiunile de până acum, se pare că recolta în regiunea centrală a orientului Europei, va fi inferioară celei de anul trecut, care a dat rezultate excelente mai ales în ceea ce priveşte grâul. CULTURILE IN SCANDINAVIA SI TARILE BALTICE In ţările baltice şi în ţările scandinave unde recoltele se efectuiază în general mai târziu decât în restul Europei, situaţia culturilor este destul de bună. In rezumat, dacă se ţine seama şi de Informaţiile asupra mersului culturilor în prma jumătate a lunei iunie, satisfăcătoare pentru cea mai mare parte dintre regiuni, se poate conchide că recolta cerealelor de iarnă, se prezintă în Europa, inferioară celei din 1928. In ceea ce priveşte cerealele de primăvară, situaţia lor apare până acum satisfăcătoare timpul fiind favorabil. SITUAŢIA IN STATELE UNITE In Statele Unite luna Mai a fost favorabilă grâului de iarnă, iar situaţia culturei la 1 Iunie, dă un rezultat superior cu 7 milioane chintale, celui stabilit în Mai. Recolta acestui an va fi deci superioară de aproape 12 milioane chintale celei din 1928 şi cu 29 milioane mediei anuale între 1923— 1927. Timpul în prima jumătate a lunei Iunie, a fost favorabil dezvoltărei grâului la cea mai mare parte dintre zonele de producţie. Recolta de secară, se pare că va fi superioară celei din trecut. In ceea ce priveşte grâul de primăvară, starea culturei la 1 Iunie a fost simţitor mai bună decât cea din perioada corespunzătoare a anului precedent. Orzul şi ovăzul a fost la 1 iunie, în condiţiuni maibune decât în aceeaşi perioadă a anului preceden"* Perspectivele recoltei mediaşe de cereale în Estoţia culturile de primăvară sunt satisfăcătoare.—la Statele ieste şi vapada situaţia e bana. Sam se anunţa recolta Din datele adunate la Institutul Internaţional de agricultură din Roma situaţia culturilor de iarnă, în Europa, la începutul lui Mai, a fost în mare întârziere in desvoltarea lor, din cauza frigului excepţional al iernii şi apariţiei târzii a primăverii. Pentru a asigura o bună reuşită a campaniei ar trebui condiţiuni meteorologice cât se poate de favorabile. Se poate spune că luna Mai, a corespuns, în cea mai mare parte a ţărilor Europene, necesităţilor culturei cerealelor. In primele două săptămâni temperatura nu a crescut prea mult, în schimb ploi continue au căzut în regiunile cari sufereau de seceta primăverei. In a doua jumătate a lunei, timpul a fost favorabil; o creştere treptată a culturei, o alternanţă între zilele cu soare şi cu ploaie, vânturi moderate, au caracterizat această perioadă de vreme. Astfel că progresele culturii care au fost modeste în multe regiuni, în prima jumătate a lunii, au fost foarte accentuate în a doua jumătate. Cu excepţiunea unei zone care cuprinde aproximativ nordul şi o parte din centrul Franţei,Belgii Olandei, Luxembourgului şi a câtorva provincii din Germania septentrională unde stricăciunile iernii au fost mai greu reparabile şi unde ameliorarea nu a fost decât parţială, în restul Europei Occidentale, îmbunătăţirea a fost foarte accentuată, întârzierea a fost în mare parte recâştigată şi situaţia generală a culturilor, a fost, la începutul lui Iunie, plină de promisiuni. SITUATIA IN EUROPA OCCIDENTALA Dacă se ţine seama de starea culturilor la 1 iunie şi de informaţiunile generale asupra lor, se poate considera că pentru toate ţările occidentale din Europa (Anglia şi Irlanda, Franţa, Spania, Portugalia, Belgia, Olanda, Danemarca, Germania, Suedia şi Italia) se prevede o recoltă aproape echivalentă cu cea de anul trecut, căci se prevede că un randament mai bun in regiunile meridionale va compensa scăderea probabilă din unele regiuni septentrionale. STAREA SEMĂNĂTURILOR IN CANADA In Canada, unde timpul şi situaţia pământului au favorizat seminţele, starea culturii a fost bună la 1 Iunie 1929 Ploile generale căzute şi ridicarea temperaturei dau speranţe pentru o desvoltare rapidă a seminţelor. IN INDIA Producţiunea indiană de grâu este superioară cu 6 milioane chint ale celei de anul trecut. Dacă consumaţia va fi normală nu va fi nevoie să se împartă cantităţi prea mari în timpul campaniei viitoare. Producţiunea Japoniei e slabă, iar cea a Siriei şi Palestinei satisfăcătoare. In Africa de Nord, recolta grâului se pare că e bună în Maroc şi Egipt; cea a orzului este mai modestă. DATE STATISTICE Datele aproximative ale recoltei acestui an sunt: (Cantitățile exprimate in mii de chintale). GRAU, Statele Unite, în 1929: 169.324, 1928: 157.571, media anuală 1923—1927: 149.468. Mexic, în 1929: 3-128, in 1928: 3.002, media anuală 1923—1927: 3.010. India Britanică, 1929 85.450, 1928 79.810, media anuală 1923—1927: 93.608. Japonia, 1929: 7.706, 1928: 8.230. Algeria, 1929: 8650, 1928: 8247, media anuală 1923—1927. Marocul francez 1929: 7790, 1928: 6735, media anuală 1923, 1927: 6358. SECARA: Statele Unite 1929 11083, 1928: 10.609 media anuală 923-1927: 13.98. ORZ: Japonia 1929: 15.743, 1928: 12.864. Algeria 1929: 8500, 1928: 8647, media anuală 1923—1927: 6887. Marocul Francez 1929: 9500, 1928: 10501, mijloce 823—1927: 8574. PORUMB: Algeria 1929: 2050, 1928: 2104, mijlocia 1923—1927: 1856! ONCLUZE Aceste date incomplete și caracterul lor de pierdere, nu permit să tragem o concluzie sigură de ordin general. Totuşi, pe baza acestor cifre şi a informaţiunilor asupra situaţiei culturilor, se poate prevede că recolta totală a emisferului nordic, nu va fi prea diferită de cea a anului trecut. Această prevedere mai este încă subordonată, mersului culturii de primăvară in Statele Unite, şi mai ales în Canada unde grâul mat este în prima perioadă de vegetaţie şi na depăşit punctul critic al dezvoltării sale. Din statele emisfere sudice, vin imformaţiuni puţin satisfăcătoare asupra seminţelor din Argentina, unde lunga secetă de toamnă a stânjenit lucrările pregătitoare. Și Australia se plânge de insuficienţa ploilor de toamnă. Combustibila! la C. F. R. (Continuare din pag. I-a) scoasă afară nu mai conţine cărbune ne-ars.* Se vede de aci că ca pricepere şi ca bună voinţă se poate face foarte mult. Şi la noi de mult s’ar fi putut Înlătura multe pagube dacă nu am fi suferit de hipertrofia eului. Chestiunea arderei cărbunelui la Căile ferate şi în industrie, ar fi putut de mult să capete o soluţiune comercială şi technică mai bună, FARA A LOVI CAT DE PUŢIN IN EXPLOATĂRILE DE CĂRBUNI, dacă s’ar fi căutat să se adopte rezultatele technico-ştiinţifice căpătate după multe studii şi cercetări în alte ţări. Dar nici astăzi nu e prea târziu. Cărţi economice Relaţiile comerciale ale României cu străinătatea Acesta este titlul nouei lucrări a d-lui Dr. Al. Hallingn, autorul tratatului de chestiuni vamale. Este începutul unei serii de monografii asupra legăturilor de comerţ între noi şi ţările străine. Se găsesc aci, tratate foarte succint şi după un plan chibzuit un şir de probleme menite a ajuta la încheerile de convenţuni vamale internaţionale. Este un adevărat „precis“ pentru întocmirea viitoarelor convenţii comerciale. Această primă broşură se ocupă de Cehoslovacia, arătându-ne că pentru moment problema legăturilor noastre comerciale cu Cehoslovacia, trebue pusă sub raportul intereselor noastre de export, ca şi cu orice altă ţară de altfel, adică în relaţii cu natura produselor exportate de noi în acea ţară. In genere exportăm produse de plasament sigur şi produse de plasament nesigur. Numai rareori s’a auzit, de pildă, că grâul nostru na găsit cumpărători. Din contră s’a ştiut cu prisosinţă că exportul nostru de vin, fructe, de făină şi altele, acestea au stagnat şi astfel am avut de suferit. Nu va trebui să cerem mari înlesniri şi nici să acordăm avantaje Statelor în care exportăm produse de plasament sigur, cum sunt cerealele, petrolul şi cheresteaua, întrucât acest fel de produse găsesc mai cu uşurinţă cumpărători. Din contră vom putea face concesiuni mai însemnate, ţărilor în care exportăm produse de plasament îndoelnic cum sunt vitele, vinul, fructele, alcoolul, chimicalele, făina va asigura desfacerea acestor produse ale noastre, ar fi o politică raţională. Astfel pusă problema, se studiază structura exportului în Cehoslovacia a produselor noastre de plasament sigur şi aceea a produselor de plasament nesigur. Lucrarea dlui Dr. Hallingn prezintă multă actualitate şi dovedeşti calităţi ce ne îndreptăţesc să aşteptăm cu mult interes,tonografiile asupra celorlalte ţări. M. B Ştiri Artistice La Teatrul Nou din Calea Văcăreşti 34, au loc ultimele spectacole cu „Fritz.’’, comedie muzicală în 3 acte. In fruntea distribuţiei Elena Zamora cari alături de I. Brună, Gh .Camel şi Roland de Jassy sunt aplaudaţi la scenă deschisă. Dansurile executate de Ştefania Popescu Vilner şi I. Georgescu sunt bisate în fiecare seară, La pupitru maestru I. Blum. * Teatrul Elita continuă să reprezinte cu acelaş triumf, marele succes al stagiunei de vară, revista „Eu mâna ţi-o sărut Madam...” de N. Constantinescu (Nicon) şi N. Banner (Nican). Azi Duminică vor avea loc două spectacole, primul la orele 6 (în sală) iar al doilea la orele 10 ,în grădină ( în caz că timpul e favorabil). Distribuţia la ambele spectacole aceiaşi în frunte cu d-nele Sili Vasiliu, Rosina Viquelin, Doijian şi d-nii Timică, Groner şi Kanner. La pupitru maestrul Al. G. Bărcănescu. | * La Teatrul de vară de la „Parcul Oteteleșanu’ de sub direcțiunea d-lui Sergiu Milorian continuă a se juca în fiecare seară delicioasa comedie în 3 acte de André Mouezy- Bon, în traducerea d-lui A. de Herb’. Local de Birou suprafaţa utilizabilă cel puţin 400 Metri pătraţi centru comercial pentru Sf. Dumitru caută Societate Mare. Oferte sub convenabil la ziar. * ) Funcţionar de birou cunoscând contabilitate, cu 11 ani practică în bănci şi fabrici, corespondent german, român caută angajament. Garanţia morală şi materială. Adresaţi Schulder & Berger sub «Modest». CONCURS CAMERA DE COMERŢ ŞI DE industrie din Lugoj angajează ca funcţionar un absolvent al academiei de înalte studii comerciale sau a unei şcoli superioare de comerţ. Postul trebue ocupat la 1 August 1929. Salar 5.000 Lei, după 3 luni urcare cu 1.000 Lei. După un an dela angajare va fi definitivat ca şef de birou cu III, cu un salar de Lei 8.000. Candidaţii trebue să aibă practică şi să cunoască pe lângă lucrările de birou şi una din limbile franceze sau germană şi să fi satisfăcut obligamentului militar. Cererile dimpreună cu actele şi certificatele de serviciu se vor înainta Camerei de comerţ şi de industrie, Lugoj, până la data de 15 iulie 1929. CAMERA DE COMERŢ SI DE INDUSTRIE, LUGOJ