Argus, iulie 1929 (Anul 20, nr. 4863-4888)

1929-07-01 / nr. 4863

3 DUMINICA 7 IULIE A. C. „ARGUS“ APARE CU UN SUPLIMENT W­ de 64 PAGINI pe hârtie ve­­m­ o­lină, cu copertă în 5 culori, CONSACRAT RELATIUNI- I LOR GERMANO - ROMANE . amâna de VIATOR Controversa scontului.—Banca Naţionala şi Mnette. - Uniunea marilor banci. — D. Virgil Maagearu.— Economii şi impozite—Creditul comercial.—Socialism in ciorapi de mulase.—bacşişul şi mita.—Monopolul cerealelor la Germania.— Petrolul.—Bursa Asistăm la o controversă între Băn­cile particulare şi institutul de emi­siune in chestia urcării scontului. O persoană cu totul neutră care ar exa­mina argumentele pro şi contra des­făşurată de ambele părţi ar fi tentat sa să dea dreptate fiecăruia- E întocmai ca la autorii clasici, un Möllere, un Shakespeare, ai căror eroi, când vor­besc in scenă, au fiecare dreptate, din punctul lor de vedere. Băncile asigură că scumpirea ba­nului are efecte păgubitoare asupra economiei generale fără să aibe rezul­tatul dorit de Institutul de emisiune. Ele spun că ori­cât de urcată ar fi dobânda în ţările mari ca Anglia, A­­merica, Franţa, Germania, faptul a­­cesta n’ar ispiti capitalul românesc să se plaseze acolo, întrucât găseşte un plasament mai rentabil în ţară. La aceasta Banca Naţională a răspuns anticipat că n a urcat scontul pentru a incita numerariul românesc să emigreze, ci pentru a îndemna Băn­cile particulare să aducă bani străini in ţară. Aceasta ar constitui un răs­puns du tac au tac. Mai ishitor e însă im alt argument al Băncilor particula­re când pun în evidenţă că grija In­stitutului de emisiune de a menţine cursul de stabilizare, nu le-a putut opri să le acopere unele datorii stri­gătoare contractate în străinătate, că oricât de mare e nevoia de a menţi­­ne raportul dintre emsiune şi stocul de garanţie, acele datorii trebuiau plă­tite. Deci, urcarea scontului n’a pu­tut, în nici un caz, să constitue un ob­stacol la exodul devizelor. Am putea să prelungim lista aceas­ta a te­zei și a antitezei. Insă cum nu poate fi vorba aici de o gimnastică intelectuală, ci de o problemă din cele mai grave de economie, cum, în legă­tură cu ea, se pune o dată mai mult, chinuitoarea problemă a lipsei de numerar, de­oarece circulaţia a scăzut în ce mod controversa poate fi tran­şată spre a ţine seamă atât de plân­gerile, în mare parte justificate ale băncilor, cât şi de politica Băncii Na­ţionale în sensul menţinerii stabili­­zărei. V­om constata în primul rând că, in realitate nivelul dobânzilor nu s’a ridicat, după urcarea scontului ofi­­cial, in măsura cât s’a crezut în pri­mul moment. Ba ziarele ardelene ara­tă că băncile din Ardeal n’au urcat de loc dobânda. O uşurare serioasă a târgului ar fi dacă Banca Naţiona­lă ar atenua rigurozitatea d­in triajul portofoliului ce i se oferă la scont. Se exagerează mult în această direcţie dacă se resping poliţe pentru că sunt scrise ba cu cerneală albastră, ba cu cerneală violetă, ba că e o pată sau că scrisul nu e destul de caligrafic. * In acest sens, trebue judecată acţiunea ce o va întreprinde noua­­.Uniune a marilor bănci“ întru apărarea intereselor lor. Este o accentuare a politicei de solidari­tate faţă de Banca Naţională în tot ce e în legătură cu scontul. Este o organizaţie a breslei ban­care pe baze mai temeinice decât vechia Asociaţie, care nu s’a distins tocmai prin o activitate rodnică. O altă direcţie în care s’ar putea afirma solidaritatea membrilor Uniunei este crearea de informa­tion precise asupra bonităţei ca­­didaţilor la credit. Am putea chiar spune că aceasta ar trebui să fie una din felurile principale ale nouei organizaţiuni. Comerciantul sau industriaşul d­­e bun pentru un credit de un milion, presupunând că lucrează numai cu o singură bancă. Dacă a reuşit însă să ob­ţină, de la trei bănci câte un milion, încetează de a fi bun şi de aceia există un mare interes ca membrii Uniunei să fie bine orientaţi in ma­terie. Obiecţia că Banca X va afla astfel cu cine lucrează Banca Y nu contează pentru că aici e în joc un interes superior, comun tuturor membrilor Uniunei. * Discursul d-lui Virgil Mad­gearu la recenta întrunire a Camerei de comerţ din Brăila nare şansa să fie pe placul unor confraţi din o­­poziţie. De­oarece nici multe alte cuvântări ale ministrului industriei a’au găsit graţie în ochii acestor confraţi, nu vom mai insista asu­pra faptului. Aceasta nu ne va îm­piedica să afirmăm că d. V. Mad­­gearu a trasat, în puţine cuvinte un tablou de loc flatat al situaţiei economice a ţarei, tablou al cărui merit este de a fi de o asemănare perfectă. D. Madgearu nu e, de­sigur din categoria acelor consi­lieri pe care Germania îi chiamă „Bescwichtigungs Frofrat, a căror misiune este să acopere şi să scuze cu cuvinte dulci toate sluteniile morale şi materiale, şi fiindcă mi­nistrului de industrie îi place să numească lucrurile pe nume, fiind­că socoteşte că ii avem ce ascunde şi că politica struţului nu e reco­mandabilă, şi-a făcut mulţi duş­mani. I­. V- Madgearu suportă, de altfel, aceste duşmanii cu o filoso­­fie ce nu se desminte. Partea principala a declaraţia­­nilor sale este cea următoare: „Guvernul e hotărât să proce­deze la măsura dureroasă dar ne­­cesara a reducerilor bugetare. Dacă această soluție nu va determina echilibrarea bugetului se vor cere contribuabilului, noi sacrificii căci altfel vom ajunge îa catastrofa care va veni dacă stabilizarea nu va fi menţinută”. Cât se poate de lămurit. Aşa­dar, mai întâi economii, e­­conomii dureroase la nevoie, însă dacă tot n’ar fi destul pentru a asi­gura echilibrul bugetar, atunci im­­pozite suplimentare. O altă soluţie nu există, căci, deocamdată nu poate fi vorba de un împrumut nou. Ori, citesc într’un ziar de opoziţie: „Soluţiile d-lui ministru Mad­gearu sunt inoperante“. Păcat că ziarul in chestie nu des­­vălue soluţiile sale. Trebue să fie foarte originale... *. Socialism in ciorapi de mătase ! Varietatea aceasta ne-o semnalează d. Ramsay Macdonald în recenta sa cuvântare. A mulţumit alegătoarelor cari au votat pentru Labour — in ultimele alegeri englezi, au votat 14 milioane femei şi numai 13 milioane bărbaţi — şi a adăugat că tinerele femei cari s’au pronunţat pentru socia­lism, nu sunt de loc zdrenţuite... dim­potrivă sunt cochet îmbrăcate, poartă ciorapi de mătase, părul scurt şi on­­dulat permanent Deci, socialismul nu se recrutează exclusiv in mizerie. Şi tocmai pentru că Englezul şi Engli­­tera trăesc bine, sunt independenţi, es din cadrul vechilor partide şi se aruncă în formule noi. Socotim că acest trai bun de care vorbeşte d. Macdonald s’a generali­zat, şi că, în ciuda crisei, până şi la noi in România sărăcită, massele trăesc mai bine decât înainte de răs­­boi. Ori, acest trai bun de care profit, că in prima, linie, păturile inferioare ale poporului, s'a desvoltat în socie­tatea capitalistă. Şi cu cât regimul ca­pitalist e mai puternic, cu atât mas­­sele au un trai mai îmbelşugat. In Statele­ Unite, unde socialismul nu există de fel, nivelul traiului unui lu­crător e mai urcat ca in orice altă ţară din lume. Un milionar român nu poate avea standardul vieţei unui uvrier american. Dimpotrivă, condi­­ţiunea cea mai mizerabilă a lucrăto­rilor o găsim acolo unde domneşte dictatura proletariatului, in Rusia so­vietică. In Anglia nu există nicăeri mizerie in afară de unele regiuni mi­niere. Insă în aceste regiuni, nu se îmbogăţesc proprietarii minelor de cărbuni în daună muncitorilor. Pro­prietarii au sărăcit şi au continuat să plătească salarii până în ziua când exploatarea devenind deficitară, mina a fost închisă. Socialismul d-lui Macdonald este de o esenţă britanică ce se distinge de cea continentală. Vrea să ajungă la o repartiţie mai bună a bogăţiilor, fără insă a împiedeca formarea şi re­constituirea lor. Ori, faptul că alegă­toarele cari au votat pentru Labour poartă ciorapi de mătase, dovedeşte că felul îmbogăţitei poate fi atins cu mai multă siguranţă în regimul capitalist de­cât de regimul dictatu­­rei proletariatului după moda ruseas­că. Afară numai dacă ţinta adevărată a socialismului nar fi ascensiunea spre un confort material şi desvolta­­rea personalităţei, ci idealul egalită­­ţei, fie chiar egalităţei in miserie. In acest din urmă caz, au evident dreptate Stalin, Bycov şi tovarăşii. Am fost, noi Românii, totdeauna foarte tari în auto-denigrare. Nici un străin n’a vorbit vreodată atât de rău de ţara românească ca noi singuri. Iată că un bun român, fiul unui mare român, asigură că Ro­mânia e ţara bacşişului, aşa cum era Turcia, pe vremurile lui Abdul Hamid. Admiţând că ar fi aşa — nu e tocmai aşa — cine e de vină? Odată ce funcţionarul e aşa de prost plătit încât nu-i ajunge pen­tru trai, trebue să se desvolte bac­şişul şi mita. Acolo unde funcţiona­rii sunt bine retribuiţi, acele două lepre aproape nu există. Cunosc câteva instituţiuni din Capitală unde nici funcţionarul care m’a servit prompt, nici odaiaşul care mi-a oferit pălăria, n’au vrut să primească tradiţionala ofrandă. — Şi de ce nu primeşti? între­bai. — In casa aceasta nu e obicei. Noi suntem bine plătiţi. Funcţionari mai puţini şi mai bine retribuiţi, iată veacul contra bacşişului şi mitei. * Proectul introducerea monopolu­lui de cereale în Germania a căzut. Intenţia fusese de a urca preţul mediu al grâului de la 215 la 250 mărci chintalul. Proectul a căzut pentru câ promotorii n’au putut să cadă la învoială asupra duratei mo­nopolului. Socialiştii voiau cinci ani şi germanii naţionali numai unul. Producţia de petrol la Statele­ Unite înregistrează un nou record. In săptămâna care se termină la 15 iunie, ea atins 2.743.008 barile pe zi faţă de 2.724 barile pe zi în săptămâna precedentă. Eati mer­sul ascendent al producţiei ame­ricane în ultimele săptămâni: 16 Iunie 1928 2.358.066 barile 11 Mai 1929 2.624.000 „ 18 Mai 1929 2.643.666 „ 25 Mai 1929 2.690.666 „ 1 Iunie 1929 2.711.806 . 8 Iunie 1929 2.724.000 „ 15 Iunie 1929 2.743.606 „ Se anunţă că d. John E. Rocke­feller Junior este aşteptat în Ru­sia pe la 15 Iulie. United Press a­­flă că regele petrolului se duce in tara sovietelor pentru a se infor­ma asupra situaţiei industriei de acolo; se deduce că o conlucrare a lui Standard Oil cu industria rusă a petrolului ar fi de domeniul po­sibilitate!. S’a vorbit de mult despre o con­lucrare a lui E. G. Farbeindustrie cu Standard Oil of New-Jersey în privinţa idrogenizării ţiţeiului. Timp de doi ani procedeul a fost experimentat într’o mică fabrică din Louisiana unde s’a constatat că prin idrogenisare se obţine din titei sută la sută benzină, pe când cu procedeul cnackingului extrac­ţia benzinei din titei a fost maxi­mum 35 până la 45 la sută. In ur­ma acestei încercări, se construeşte acum­­ New­ Jersey o uzină care după procedeul de mai sus, va pro­duce 100.600 barile benzină pe zi. Ziarele de specialitate, americane, prevăd că idrogenisarea va intra în uzul general, va permite o con­servare a rezervelor de tiţei în lume şi va revoluţiona metoadele de rafinat întrebuinţate până a­­cum. Pronosticul acesta se bazează pe faptul că cea mai grea proble­mă a industriei petrolifere a fost până acum plasarea imenselor can­tități de uleiuri grele și de păcură. Ziarele engleze adaugă că acest fapt este cauza principală a de­­presiunii industriei cărbunelui. O sondă faimoasă. Un raport o­­ficial al ministerului de industrie din Mexico spune că sonda „Po­­trero del Lano“ a lui MEXICAN EAGLE curge fără întrerupere de 19 ani şi la data de 1 Mai 1929 a produs în total 115 milioane barile (a 159 kilog.). Sonda a intrat în producţie în 1910 cu un debit ini­ţial de 180.000 barile pe zi. Nu s’a putut capta totul la început şi mai bine de 2 milioane barile s’au per* dut. Incursiuni de apă sărată au redus producţia care e azi de 1060 barile pe zi. • ■ Atât la adunarea dela P. R. D. P. cât şi la Creditul Minier, discuţia s’a învârtit în jurul absenţei divi­dendului — foarte firesc — şi în­criminărilor adresate consiliilor respective. De­oarece mai toate Societăţile petrolifere din Româ­nia, în special acele cu capital străin, n’au remunerat capitalul lor pe anul 1928, — excepţiunile se pot număra pe degetele unei sin­gure mâini — violenţa reproşurilor adresate Societăţilor naţionale e surprinzătoare. O altă curiozitate este că direcţia technică a fost acoperită cu flori şi toată hula a fost rezervată direcţiei administra­tive. Ori, preşedintele Creditului Minier, care a fost ori şi preşe­dintele lui­­. R.­D. P„ a arătat că aceiaşi consilieri-ingineri suprave­­ghiază technică la şantier şi fac administraţie la centru. Divisiunea nu e aşa de tranşantă cum îşi în­­chipue unii. Cu mult bun simţ d. Gică Şte­­fănescu a aprobat că Creditul Mi­nier nu distribue dividend anul acesta, mai ales în vederea unei operaţiuni de finanţare. De altfel, m­eserlintiile Creditului Minier a recunoscut că, în împrejurările ac­tuale, un apel la capitalul naţional pentru petrol ar rămâne fără ecou­ Trebue bani străini, şi o înţele­gere cu un concern puternic străin, iată adevărul mărturisit de d. N. P. Ştefănescu. Toate celelalte în­crimin­ări nu servesc causa. In privinţa acordului intre pro­ducători, nota pesimistă predomină în urma explicărilor dlui N- P. Ştefănescu. Intre altele, in afară de chestia stabilirei unui preţ de vânzare, Creditul Minier şi A. R. D. P. fac următoarea obiecţiune- Daca acordul se bazează exclusiv pe puterea de producţie a fiecărui participant, atunci se poate întâm­pla ca Societăţile cu capital străin, foarte puternice, să intensifice în­­tratâta producţia lor, încât contin­gentul întreprinderilor româneşti la vânzarea în interior, să se reducă la o proporţiune infinitesimală­ Deci, trebue limitată vânzarea in­ternă la o cifră fixă, stabilindu-se ca restul să fie exportat. Vorba aceea, greu la deal, greu la vale.­. Producţia de petrol în Statele­­noastre a rămas staţionară la 1350 vagoane pe zi. Sonda 35 Ceptura Astra Româ­nă dă între 15 şi 20 vagoane, sonda 113 Ochiuri, Astra dă 10 vagoane. Obişnuiţii Bursei au fost sur­prinşi de mica ameliorare a cotei ce s’a produs în cursul săptămâ­­nei. S’a deprins într’atăt lumea cu deprecierea sistematică şi neîntre­ruptă a cursului acţiunilor, fără deosebire, bunu­ri rele, încât o re­­prisă a apărut la mulţi ca o cu­rioasă excepţie la regula generală. Ni se afirmă din bun isvor că pri­cina urcărei, provine din faptul că o mare bancă din Capitală cum­pără, pe cont străin un post im­portant de Bănci Naţionale. Deţi­nătorii străini ai acfianei, B. N- R. profită de cursul actual pentru a-şi iefteni stokul lor. Influenţa acestor cumpărători a fost înviorătoare pentru întreaga cotă. Târgul no­stru e atât de anemiat încât o apa­riţie, chiar sporadică de bani inter­naţionali, îl trezeşte îndată din stagnarea sa. Au cotat: Steaua Română 1300. Producţia este de 235 vag. pe zi. Astra Română 2230 Producţia este de 230 vag. pe zi. Concordia 1200. Producţia este de 180 vag. pe zi. Creditul Minier 650­ Producţia este de 145 vag. pe zi. I. R. D. P. 330. Producţia este de 65 vag. pe zi. Banca Minelor 200* Româno-Afriană. Producţia este de 30 vag. pe zi. Skrins 725. Subsolul Român 165. Română Belgiană 385 Petrol Blok 300. Redevenţa 280. Petrol Bucureşti 600- Petrolul Românesc 610 Petrol Govora 525. Speranţa 1150. România Petroliferă 310 Băncile staţionare. Marmorosch Blan 1040. Banca Românească 855 Banca de Credit 920 Banca Comercială Română 940­ Banca Generală 680 Banca Agricolă 160. Banca de Scont 315 Banca Piov 700 Banca Cerealiştilor 450. Banca de Comerț Craiova 740. Banca Viticolă 300* Industriale. Creditul Industrial 750. Letea 700 optate Clădirea Românească 750 Tramvai 900- Locuinţe eftine 270 Buhuşi 360 Reşiţa 660. Carpatina 1175 ex. c- Mica 570. Creditul technic 460 Creditul Extern 380 Asigurări. Dacia 6200. Generala 2350. Naţionala 1150 Agricola 1150 ex. e Urania 2300. Navigaţie- România 850- S- R. D. 63a STAREA IN ORIENTUL EUROPEI In partea centrală a orientului Eu­ropei, progrese excelente s’au putut însemna în culturile din Polonia şi Cehoslovacia, destul de bune în Aus­tria şi Iugoslavia, informaţiuni mai puţin bune venite din Bulgaria, Româ­nia şi Ungaria, unde iama­rea a avut efecte mai dăunătoare. Bulgaria a su­ferit o pierdere de 22 la sută din în­­sămânţările de cereale, mai cu seamă la orz. România şi Ungaria anunţă de asemenea pierderi destul de însemna­te la grâu. (Dela 1 Iunie situaţia s’a îmbunătăţit simţitor N R.)­ După informaţiunile de până acum, se pare că recolta în regiunea centrală a orientului Europei, va fi inferioară celei de anul trecut, care a dat rezul­tate excelente mai ales în ceea ce pri­veşte grâul. CULTURILE IN SCANDINAVIA SI TARILE BALTICE In ţările baltice şi în ţările scandi­nave unde recoltele se efectuiază în general mai târziu decât în restul Europei, situaţia culturilor este destul de bună. In rezumat, dacă se ţine seama şi de Informaţiile asupra mersului cul­turilor în prma jumătate a lunei iu­nie, satisfăcătoare pentru cea mai mare parte dintre regiuni, se poate conchide că recolta cerealelor de iar­nă, se prezintă în Europa, inferioară celei din 1928. In ceea ce priveşte cerealele de primăvară, situaţia lor apare până acum satisfăcătoare timpul fiind favo­rabil. SITUAŢIA IN STATELE UNITE In Statele Unite luna Mai a fost fa­­vorabilă grâului de iarnă, iar situa­ţia culturei la 1 Iunie, dă un rezultat superior cu 7 milioane chintale, celui stabilit în Mai. Recolta acestui an va fi deci superioară de aproape 12 mi­lioane chintale celei din 1928 şi cu 29 milioane mediei anuale între 1923— 1927. Timpul în prima jumătate a lunei Iunie, a fost favorabil dezvoltărei grâului la cea mai mare parte dintre zonele de producţie. Recolta de secară, se pare că va fi superioară celei din trecut. In ceea ce priveşte grâul de primăvară, starea culturei la 1 Iunie a fost simţitor mai bună decât cea din perioada cores­punzătoare a anului precedent. Orzul şi ovăzul­ a fost la 1 iunie, în condi­ţiuni mai­­bune decât în aceeaşi perioa­dă a anului preceden"*­ Perspectivele recoltei mediaşe de cereale în Estoţia culturile de primăvară sunt satisfăcătoare.—la Statele ieste şi vapada situaţia e bana. Sam se an­unţa recolta Din datele adunate la Institutul In­ternaţional de agricultură din Roma situaţia culturilor de iarnă, în Europa, la începutul lui Mai, a fost în mare întârziere in desvoltarea lor, din cau­za frigului excepţional al iernii şi a­­pariţiei târzii a primăverii. Pentru a asigura o bună reuşită a campaniei ar trebui condiţiuni meteorologice cât se poate de favorabile. Se poate spune că luna Mai, a corespuns, în cea mai mare parte a ţărilor Europene, nece­sităţilor culturei cerealelor. In prime­le două săptămâni temperatura nu a crescut prea mult, în schimb ploi con­tinue au căzut în regiunile cari sufe­reau de seceta primăverei. In a doua jumătate a lunei, timpul a fost favorabil; o creştere treptată a culturei, o alternanţă între zilele cu soare şi cu ploaie, vânturi moderate, au caracterizat această perioadă de vreme. Astfel că progresele culturii care au fost modeste în multe regiuni, în prima jumătate a lunii, au fost foarte accentuate în a doua jumătate. Cu excepţiunea unei zone care cuprin­de aproximativ nordul şi o parte din centrul Franţei,Belgii Olandei, Luxem­bourgului şi a câtorva provincii din Germania septentrională unde strică­ciunile iernii au fost mai greu repara­­bile şi unde ameliorarea nu a fost de­cât parţială, în restul Europei Occi­dentale, îmbunătăţirea a fost foarte accentuată, întârzierea a fost în mare parte recâştigată şi situaţia generală a culturilor, a fost, la începutul lui Iunie, plină de promisiuni. SITUATIA IN EUROPA OCCIDENTALA Dacă se ţine seama de starea cul­turilor la 1 iunie şi de informaţiunile generale asupra lor, se poate consi­dera că pentru toate ţările occidenta­le din Europa (Anglia şi Irlanda, Franţa, Spania, Portugalia, Belgia, Olanda, Danemarca, Germania, Sue­dia şi Italia) se prevede o recoltă a­­proape echivalentă cu cea de anul trecut, căci se prevede că un randa­ment mai bun in regiunile meridio­nale va compensa scăderea probabilă din unele regiuni septentrionale. STAREA SEMĂNĂTURILOR IN CANADA In Canada, unde timpul şi situaţia pământului au favorizat seminţele, sta­rea culturii a fost bună la 1 Iunie 1929 Ploile generale căzute şi ridicarea tem­peraturei dau speranţe pentru o des­­voltare rapidă a seminţelor. IN INDIA Producţiunea indiană de grâu este superioară cu 6 milioane chint ale celei de anul trecut. Dacă consumaţia va fi normală nu va fi nevoie să se îm­partă cantităţi prea mari în timpul campaniei viitoare. Producţiunea Ja­poniei e slabă, iar cea a Siriei şi Pa­lestinei satisfăcătoare. In Africa de Nord, recolta grâului se pare că e bună în Maroc şi Egipt; cea a orzului este mai modestă. DATE STATISTICE Datele aproximative ale recoltei a­­cestui an sunt: (Cantitățile exprimate in mii de chintale). GRAU, Statele Unite, în 1929: 169.324, 1928: 157.571, media anuală 1923—1927: 149.468. Mexic, în 1929: 3-128, in 1928: 3.002, media anuală 1923—1927: 3.010. India Britanică, 1929 85.450, 1928 79.810, media a­­nuală 1923—1927: 93.608. Japonia, 1929: 7.706, 1928: 8.230. Algeria, 1929: 8650, 1928: 8247, media anuală 1923—1927. Marocul francez 1929: 7790, 1928: 6735, media anuală 1923­, 1927: 6358. SECARA: Statele Unite 1929 11083, 1928: 10.609 media anuală 923-1927: 13.98. ORZ: Japonia 1929: 15.743, 1928: 12.864. Algeria 1929: 8500, 1928: 8647, media anuală 1923—1927: 6887. Marocul Francez 1929: 9500, 1928: 10501, mijloce 823—1927: 8574. PORUMB: Algeria 1929: 2050, 1928: 2104, mijlocia 1923—1927: 1856!­ ONCLUZE Aceste date incomplete și caracte­rul lor de pierdere, nu permit să tra­gem o concluzie sigură de ordin ge­neral. Totuşi, pe baza acestor cifre şi a informaţiunilor asupra situaţiei culturilor, se poate prevede că re­colta totală a emisferului nordic, nu va fi prea diferită de cea a anului trecut. Această prevedere mai este încă subordonată, mersului culturii de primăvară in Statele­ Unite, şi mai ales în Canada unde grâul mat este în prima perioadă de vegetaţie şi na depăşit punctul critic al dez­voltării sale. Din statele emisfere sudice, vin im­formaţiuni puţin satisfăcătoare asu­­pra seminţelor din Argentina, unde lunga secetă de toamnă a stânjenit lucrările pregătitoare. Și Australia se plânge de insuficienţa ploilor de toamnă. Combustibila! la C. F. R. (Continuare din pag. I-a) scoasă afară nu mai conţine căr­bune ne-ars.* Se vede de aci că ca pricepere şi ca bună voinţă se poate face foarte mult. Şi la noi de mult s’ar fi putut Înlătura multe pagube da­că nu am fi suferit de hipertrofia eului. Chestiunea ar­derei cărbunelui la Căile ferate şi în industrie, ar fi putut de mult să capete o solu­­ţiune comercială şi technică mai bună, FARA A LOVI CAT DE PUŢIN IN EXPLOATĂRILE DE CĂRBUNI, dacă s’ar fi căutat să se adopte rezultatele technico-şti­­inţifice căpătate după multe stu­dii şi cercetări în alte ţări. Dar nici astăzi nu e prea târziu. Cărţi economice Relaţiile comerciale ale României cu străină­tatea Acesta este titlul nouei lucrări a d-lui Dr. Al. Hallingn, autorul tratatului de chestiuni vamale. Este începutul unei serii de mo­nografii asupra legăturilor de co­merţ între noi şi ţările străine. Se găsesc aci, tratate foarte suc­cint şi după un plan chibzuit un şir de probleme menite a ajuta la încheerile de convenţuni vamale internaţionale. Este un adevărat „precis“ pentru întocmirea viitoa­relor convenţii comerciale. Această primă broşură se o­­cupă de Cehoslovacia, arătându-ne că pentru moment problema legă­turilor noastre comerciale cu Ce­hoslovacia, trebue pusă sub rapor­tul intereselor noastre de export, ca şi cu orice altă ţară de altfel, adică în relaţii cu natura produ­selor exportate de noi în acea ţară. In genere exportăm produse de plasament sigur şi produse de pla­sament nesigur. Numai rareori s’a auzit, de pildă, că grâul nostru na găsit cumpărători. Din contră s’a ştiut cu prisosinţă că exportul nostru de vin, fructe, de făină şi altele, acestea au stagnat şi astfel am avut de suferit. Nu va trebui să cerem mari înlesniri şi nici să acordăm avantaje Statelor în care exportăm produse de plasament sigur, cum sunt cerealele, petrolul şi cheresteaua, întrucât acest fel de produse găsesc mai cu uşurinţă cumpărători. Din contră vom pu­tea face concesiuni mai însemnate, ţărilor în care exportăm produse de plasament îndoelnic cum sunt vitele, vinul, fructele, alcoolul, chi­micalele, făina v­a asigura desface­rea acestor produse ale noastre, ar fi o politică raţională. Astfel pusă problema, se studia­ză structura exportului în Ceho­slovacia a produselor noastre de plasament sigur şi aceea a produ­­selor de plasament nesigur. Lucrarea dlui Dr. Hallingn pre­zintă multă actualitate şi dovedeş­ti­ calităţi ce ne îndreptăţesc să aşteptăm cu mult interes,­t­­onogra­fiile asupra celorlalte ţări. M. B Ştiri Artistice La Teatrul Nou din Calea Văcă­reşti 34, au loc ultimele spectacole cu „Fritz.’’, comedie muzicală în 3 acte. In fruntea distribuţiei Elena Zamora cari alături de I. Brună, Gh .Camel şi Roland de Jassy sunt aplaudaţi la scenă deschisă. Dansurile executate de Ştefania Popescu Vilner şi I. Georgescu sunt bisate în fiecare seară, La pupitru maestru I. Blum. * Teatrul Elita continuă să repre­zinte cu acelaş triumf, marele suc­ces al stagiunei de vară, revista „Eu mâna ţi-o sărut Madam...­­” de N. Constantinescu (Nicon) şi N. Banner (Nican). Azi Duminică vor avea loc două spectacole, primul la orele 6 (în sa­lă) iar al doilea la orele 10 ,în gră­dină ( în caz că timpul e favora­bil).­­ Distribuţia la ambele spectacole aceiaşi în frunte cu d-nele Sili Va­­siliu, Rosina Viquelin, Doijian şi d-nii Timică, Groner şi Kanner. La pupitru maestrul Al. G. Băr­­cănescu. | * La Teatrul de vară de la „Parcul Oteteleșanu­’ de sub direcțiunea d-lui Sergiu Milorian continuă a se juca în fiecare seară delicioasa co­medie în 3 acte de André Mouezy- Bon, în traducerea d-lui A. de Herb’. Local de Birou suprafaţa utilizabilă cel puţin 400 Metri pătraţi centru comer­cial pentru Sf. Dumitru caută Societate Mare. Oferte sub convenabil la ziar. * ) Funcţionar de birou cunoscând contabilitate, cu 11 ani prac­tică în bănci şi fabrici, corespondent ger­man, român caută angajament. Garanţia morală şi materială. Adresaţi Schulder & Berger sub «Modest». CONCURS CAMERA DE COMERŢ ŞI DE industrie din Lugoj angajează ca funcţionar un absolvent al acade­miei de înalte studii comerciale sau a unei şcoli superioare de comerţ. Postul trebue ocupat la 1 August 1929. Salar 5.000 Lei, după 3 luni urca­re cu 1.000 Lei. După un an dela angajare va fi definitivat ca şef de birou cu III, cu un salar de Lei 8.000. Candidaţii trebue să aibă prac­tică şi să cunoască pe lângă lu­crările de birou şi una din limbile franceze sau germană şi să fi satis­făcut obligamentului militar. Cererile dimpreună cu actele şi certificatele de serviciu se vor înainta Camerei de comerţ şi de industrie, Lugoj, până la data de 15 iulie 1929. CAMERA DE COMERŢ SI DE INDUSTRIE, LUGOJ

Next