Argus, octombrie 1930 (Anul 21, nr. 5240-5266)
1930-10-29 / nr. 5264
* Anul XXI No. 5264 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞI, FINANCIARI! Nu faceţi nici o afacere, până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi perspectivele de viitor, ale clientelei D-voastre. Luaţi informaţiuni comerciale detaliate, precise, bine-controlate, de la „ARGUS"* secţia de informatiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, telef. 306/93 si 323/69, abonamente IN TARA Un an looo lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ 8 lei în tari. 8 IN STRĂINĂTATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 . 3 luni 800 „ lei hi străinătate ORGAN ZILNIC AL COMEI Fondatori: S. PAUKER și H. F. VALENTIN INDUSTRIEI şi FINANŢÎ Director 1 GRIGORE GAFENCU . Mercuri 29 Octombrie 1930 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞI, FINANCIARI! Nu faceţi nici-o afacere, până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi perspectivele de viitor, ale clientelei D-voastre. Luaţi informaţiuni comerciale detaliate, precise, bine controlate, de la „ARGUS"* secţia de informatiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, telef. 306/93 şi 323/69. PUBLICITATEA Concesiunea exclusivă a Societăţii Generală de Publicitate Directori: Carol Schulder & S. Berger Str. Eugen Carada fost Karagheorghevici 9 Telefon 311/84 BIROURILE : București, Strada Constantin Miile No* 24 (fostă Sărindar ) Et. I. — TELEFON : 303|93 și 323|69 Munca e legea vieţei .Vorbind, în Dimineaţa, de d. L. Suchianu, bunul său profesor de limba română, d. Gala Galaction fruntaş intre scriitori, spune: „Ca să fii profesorul-camarad trebue să împlineşti mai multe condiţii. E mai comod şi fără riscuri să-ţi compui şi să arăţi invariabil, în faţa elevilor, o atitudine doctorală şi vigilentă asupra bunelor distanţe“. Rămâi uimit. Ce fel de „mare literat“ e acesta, care îşi desfăşură încâlcit gândirea, ca un începător încrezut şi într’o limbă atât de pestriţă? E cu putinţă să numeşti limbă românească, şi încă literară, înşirarea de vorbe: „o atitudine doctorală şi vigilentă asupra bunelor distanţe“? Lămurirea ne-o dă însuşi d. Gala Galaction. „Mi-aduc aminte, zice el, aproximativ, cam ce învăţam la limba franceză sau la limba latină, prin clasele întâia, a doua, a treia de liceu.. Dar nu-mi aduc aminte, aproape de loc, materia propusă sub frumoasa denumire de limba română... Am căutat să-mi explic, uneori, pentru ce din această materie, atât de apropiată şi de domestică, nu mi-a rămas aproape nimic... Cum este cu putinţă ca tocmai la studiul limbei naţionale să fi trecut peste mine atâtea lecţii şi eu să fi rămas nepătruns şi neatins ca... lebăda pe lac“. Şi de ce nu i-a rămas „aproape nimic“, din „materia domestica“? Fiindcă profesorul, în loc să-şi „compue“, faţă de elevi, „o atitudine doctorală şi vigilentă asupra bunelor distanţe“, să îi ţie de scurt şi să îi pue să înveţe limba românească şi legile ei, a făcut pe profesorul-camarad Şi aşa, d. Gala Galaction, din „materia propusă, sub frumoasa denumire de limba română“, nu s-a ales cu nimic şi a rămas, cum foarte gingaş o spune, „nepătruns şi neatins ca... lebăda pe lac“. Dacă nu s-a ales cu nimic dela lecţiile din limba română, d. Gala Galaction se mângâe cu credinţa că, ceva-ceva, tot îl a rămas dela lecţiile de limba franceză. El spune: „Mi-aduc aminte aproximativ, cam ce învăţam la limba franceză“. Credinţă zadarnică. Dacă îşi ar aduce aminte, fie şi „aproximativ“, „cam“ ce a învăţat la limba franceză, ar şti că „aproximativ“, pe franţuzeşte, înseamnă „cam“, pe româneşte. Prin urmare, ori „cam“, ori „aproximativ“. Amândouă, deodată, nu. Amcunoscut atâţia bărbaţi cari, au crescut de mici copii cu bone franceze, au învăţat în licee franceze şi la universitatea din Paris. Trăind printre străini, învăţând pe cărţi franţuzeşti, cu profesori francezi, pierduseră din obişnuinţa limbei române. întorşi în ţară, ei se sileau, în vorbirea şi în scrisul lor, să se lepede de cuvintele străine. Citeau, stăruitor, pe Vasile Alexandri, pe Creangă, pe Odobescu. Aşa a fost Alexandru Lahovari. Aşa, Nicolae Filipescu. E ciudat, cum oameni ce îşi zic „literaţi“, cari n‘au fost crescuţi de bone franceze, n‘au învăţat în şcoli franceze şi îşi aduc aminte „aproximativ“ de lecţiile de limba franceză, nu pot scrie două cuvinte româneşti să nu amestece şi patru cuvinte franţuzeşti. Cum face d. Gala Galaction care, în cele câteva rânduri ce le-am desprins din articolul său, nu se poate scuti de „condiţii“, „comod“, „riscuri“, „invariabil“, „atitudine”, „doctoral“, „compus”, „vigilenţă“, „explic“. Nu Tineretul, care citeşte scrisul, atât de neîngrijit al literaţilor noştri de azi, să lase pe d. Gala Galaction să scrie cum îi place şi cum îl îndeamnă simţul său artistic. Dar să nu-l urmeze. Să nu-l urmeze tinerii şi nici dascălii. Să se pătrundă, unii şi alţii, că munca e legea vieţei. Dacă nu înveţi limba română şi una ajungi să o cunoşti bine, nu eşti scriitor român. Scriitorul trebue să ştie carte, carte multă, cât de multă. Să o ştie din şcoală şi să o înveţe, mereu, după ce iesă din şcoală. Scrisul e un meşteşug şi un meşteşug foarte subţire. Orice meşteşug are uneltele lui. Limba e unealta scriitorului. Toată lumea scrie. Scriitor e, însă, numai cine, scriind fără ifose de învăţat, ci cu multă limpezime, gândeşte bine şi mâine, îndemânatic, o limbă curată şi frumoasă. T. PISANI IM ♦ -- Pentru echilibrarea bugetului australian LONDRA 27 (Rador), D. Sculln, primul ministru al Australiei, care se află actualmente la conferinţa imperială din Londra, a anunţat că Parlamentul australian se va întruni Marţi, pentru a aviza la măsurile legislative necesare pentru a echilibra budgetul Australiei, pe anul curent. D. Sculin a declarat că urmăreşte restabilirea creditului Australiei, prin reducerea cheltuelilor şi sporirea veniturilor; măsurile ce se vor propune Parlamentului australian, în acest scop, au deplina sa aprobare şi aceea a colegilor săi aflători la Londra la conferinţa imperială. D. Ibim Matin la Viena VIENA 27. (Rador). — D. Iitfri Maniu, fostul Preşedinte al Consiliului de miniştri, a sosit azi la Viena, pentru un repaos de câteva zile. AJUTORAREA AGRICULTUREI La ministerul de Agricultură se lucrează la alcătuirea unui plan de ajutorare a agricultorilor. O comisiunea numeroasă, cuprinzând reprezentanţi din diferite ramuri economice în legătură cu agricultura, a fost numită de noul ministru în vederea întocmirii acestui plan-D. Virgil Madgearu a schiţat planul lucrărilor şi a recomandat comisiunei să se împartă în subcomisiuni, dupe specialităţi şi dupe punctele din programnu ne îndoim că lucrările acestea vor ajunge la un bun sfârşit. Dar, până la una-alta, guvernul trebuie să ia măsurile care îi stau în putinţă, pentru a stimula exportul în puţinul timp ce îi a mai rămas până la închiderea navigaţiei Taxele de export, atât câte mai sunt, trebuesc desfiinţate cu desăvârşire Trebuesc desfiinţate, de asemenea, taxele, accesorii ca cele pe cifra de afaceri şi de timbru, la vânzarea de cereale. Cum aceste din urmă taxe nu s’ar putea desfiinţat decât pe cale de lege şi deci ar trebui să mai aşteptăm cel puţin o lună, credem că guvernul ar putea ajunge la acelaş rezultat, de pe acum, înfiinţând o primă de export egală cu valoarea taxelor desfiinţate. Două-trei mii de lei la vagonul de grâu sau de porumb, cât reprezintă toate aceste taxe la un loc, ar constitui un mijloc ca grănele nroastre să poată concura grănele provenind din celelalte ţări. R. DUMPING Să admitem că o fabrică de săpun poate produce zece mii kgr. săpun pe zi, că preţul de cost este 20 lei kilogramul şi preţul de vânzare 24. Fabrica lucrează deci foarte satisfăcător. Intervine o criză. Fabrica nu mai poate desface în ţară decât şase mii kgr. Şi cum cheltuelile generale nu se reduc în măsura descreşterei producţiei, preţul de cost se urcă la 24 lei, aşa că, preţul de vânzare rămânând acelaş, fabrica lucrează fără beneficiu., Atunci directorul spune: Voi reîncepe să fabric zece mii kgr. pe zi şi prinosul de patru mii kgr. îl voi exporta cu un preţ mai redus decât preţul de vânzare din ţară. Iată ce este dumping! E suficient ca preţul de export să fie inferior preţului intern de vânzare pentru ca vânzarea să fie dumping. Relaţia dintre preţul de cost şi preţul de vânzare, nu importă In primul rând pentru că preţul de cost, e greu de stabilit, mai ales în caz de dumping. Căci luând exemplul de mai sus constatăm următoarele: Producând 10.000 kgr. săpun, fabrica are cheltuială de 10.000 înmulţit cu 20 deci 200.000 lei. Reducând producţia la şase mii kgr., cheltuiala zilnică ar fi şase mii înmulţit cu 24 deci 144.000 Iei Dacă revenim la 10.000 kgr. pe zi, cheltuiala devine iar două sute mii lei, aşadar fabricantul poate spune: plusul de patru mii kgr. ce fabric, mă costă 200.000 minus 144.000 adică 56.000 lei, aşadar 14 lei kilogramul. Aşa că dacă vinde cu 18—19 lei kilogramul, crede că obţine un preţ superior celui de cost. In realitate, preţul de cost este 20 lei, cum am văzut mai sus. Aşa, de exemplu, industria română de petrol face dumping, nu numai pentru că vinde păcura (poate şi alte produse) sub preţul de cost, dar pentru că vânzarea se face sub preţul de vânzare intern. Dumping face industria zahărului aproape în toată lumea. Dumping fac ruşi cu toate produsele lor agricole şi industriale, pentru că le vând scump în ţară şi ieftin în străinătate. Legea votată la noi, odată cu tariful vamal în vigoare, prevede măsuri pe care Ie poate lua guvernul contra producătorilor străini care fac dumping. Deși multe ramuri ale industriei noastre suferă foarte mult azi de pe urma dumpingului, acest articol al legei încă nu a fost aplicat. Vina însă este a industriașilor: până acum nu s’a înregistrat la Ministerul de Industrie nici o cerere prin care se solicită aplicarea numitului articol. Inginer ALEX. GARVIN Înmuiaţii catastrofale In regiunea Smyrna ANKARA, 27 (Rador) Inundaţiie catastrofale s-a şi produs în toată regiunea Smyrna. Oraşul însuşi este complet acoperit de ape. In cartierele mărginaşe ale Smyrnei au fost identificate până acum 80 victime omeneşti. Peste 500 locuinţe sunt distruse. Pagubele sunt considerabile, depăşind numai la Smyrna cifra de 1OO milioane. Comunicaţiile telegrafice şi de cale ferată sunt întrerupte. Pagubele în interiorul ţării sunt imense. Ratificarea convenţiei comerciale între Anglia şi Suedia GENEVA, 27 (Rador). — Anglia şi Suedia au făcut cunoscut Societatei Naţiunilor ratificarea convenţiei comerciale încheiate la Geneva la 23 iunie. Conferinţa opiumului LONDRA, 27 (Rador). — Conferinţa preliminară a opiumului la care iau parte reprezentanţii a fi state între cari: Statele Unite, Franţa, Germania. Marea Britanie Italia, Olanda şi Rusia s-a deschis la Londra. D- Henderson a urat bun venit delegaţilor streini Mişcarea devizelor jimiimi dm Banca Naţională are mari stocuri de devize In ultima vreme s-a respândit svonul că, mulţi depunători cu depozite de lei, la băncile din ţară, au început să-şi preschimbe leii în valută străinat. Din cercuri autorizate am fost informaţi că, svonul nu corespunde realităţii. Depozitele de lei, ale ■băncilor, au rămas aşa cum au fost şi până acuma, încrederea deponenţilor în siguranţa depozitelor lor e deplină. Dovada că este aşa, o avem în faptul că băncile din Capitală, iar au apelat la stocul de devize al Basracii Naţionale. Piaţa se alimentează singură. • Au fost cazuri când băncile au cumpărat cantităţi mai importante de devize. Cumpărăturile se datorau, însă, faptului că băncile având mulţi lei neîntrebuinţaţi, au trimis devize în străinătate în contul creditelor ce le au băncile de acolo. Aceste restituiri au fost bite primite deoarece pe unele pieţe financiare din străinătate, se simte o mare lipsă de capital. De altminteri, nevoile de capital ale pieţelor financiare europene, în afară de Paris, unde circulă capitaluri importante, au determinat unele bănci, străine să denunţe o parte din creditele, acordate în afară. E lesne de înţeles că aceste denunţări de credite s-au observat Şi la noi. Dar toate aceste sunt fluctuaţii normale, cari nu trebue să îngrijoreze pe nimeni. Deşi nădejdea pusă în intensificare şi exportului nu s-a rea Situaţia sumară a Băncii Naţionale, pe ziua de 18 Octombrie, arată o scădere a circulaţiei fiduciare, de la 19 miliarde 316 milioane 284.855 Iei, cât a fost la 11 Octombrie a. c. la 19 miliarde 167,1 milioane lei. Portofoliul scontului, în urcare e trecut cu şapte miliarde 526 mii. 854.837 iei. Stocul de acoperire al angajamentelor băncii, în creştere, este de zece miliarde 970 mii. 671.227 Iei. Din care: Aur în ţară 5.355.968.146 Iei. Aur în străinătate 3.919.466.728 lei. Devize un miliard 695 milioane 236.355 lei. Ţinând seamă de faptul că totalizat şi deşi epoca oprirei exportului se apropie, nu e nici un motiv de neliste. Devize sunt destule. Banca Naţională are stocuri foarte însemnate. Mult mai mari ca acelea trecute în situaţia sumară. Dealtminteri piaţa devizelor e calmă. Nu se încheie tranzacţii importante. iar angajamentelor la vedere este de 26 miliarde 108 mii. 274.207 lei, reese că raportul stocului aur la angajamente este de 35,53 la sută, în timp ce raportul stocului total la angajamente este de 42,02 la sută. In situaţia sumară de la 18 Octombrie avansul făcut tezaurului de Banca Naţională e trecut cu un miliard 400 milioane. Datoria Statului la Bancă a rămas neschimbată, la 3.699.056.580 lei. Avansurile pe titluri şi warante in scădere: 783.109.500 lei. Taxa scontului a rămas neschimbată la nouă la sută. Lombardul: zece la sută. Celelalte conturi neschimbate sau cu diferenţe neînsemnate. Situaţia sumară a Băncii Naţionale la ziua de 18 Octombrie 1930 Fără scăderea impozitelor, activitatea economică nu se poate normaliza Viaţa economică a ţarei se găseşte la o cotitură grea. Toate ramurile de muncă naţională: comerţ, industrie, meserii, agricultură, instituţiuni de stat cu caracter economic, nu-şi mai pot găsi socotelile, nu să se asigure progresul, dar nici menţinerea lor la suprafaţă. Comerţul de cereale, din cauza dumpingului rusesc, se găseşte într-o situaţie mai mult decât precară, iar urmările acestei stări descurajează agricultura. Industria cu toate sacrificiile încurajării suferă de două mari neajunsuri: a) Concurenţa aprigă internă determinată de faptul că, sub scutul unei protecţiuni vamale, s-au creiat în ţară foarte multe industrii, care departe de a lupta cu produsele similare străine oprite a veni în ţară de barierele vamale, se luptă între ele. Din această cauză mărfurile sun oferite pe credite lungi, clienţii primesc mărfuri din toate părţile pe care nu Ie pot vinde, căci stocul întrece puterea lor de desfacere încasările sunt aproape nule, iar creditele acordate de instituţiile de finanţare se încarcă vertiginos cu dobânzi mari. b) Un consum extrem de redus al produselor noastre industriale, provocat de preţurile mari comparativ cu calităţile produselor noastre industriale. Exportul de cherestea ca şi acela al produselor petrolifere trece printr-o stare de criză provocată, pentru lemnărie, de preţurile de cost urcate ale produselor noastre pe pieţele mondiale consumatoare, iar în ce priveşte produsele petrolifere, s-a părăsit lupta de concurenţă pe aceleaşi pieţe cu produsele similare străine, dificultăţile momentane fiind înlăturate provizoriu prin restrângerea producţiunei. Meseriaşii la rândul lor suferă de lipsa de lucru, provocată de starea generală de constrângere în ceea ce priveşte consumul, iar pentru lucrătorii manuali întrebuinţaţi în toate ramurile de muncă cari astăzi şomează, problema existenţei zilnice se agravează pe fiecare zi odată cu apropierea iernei. In asemenea împrejurări, viaţa economică a tarei trebue descătuşată şi în primul rând, ea trebuie să înceapă a fi despovărată de sarcinele fiscale directe şi indirecte care apasă într’o măsură atât de mare încât o ameninţă de distrugere• Din 1923 şi până astăzi impunerile progresează an de an şi în fecare dată se argumentează, că nu e nimic dacă, în cazul cel mai fericit, peste ceia ce sa plătit anul trecut se mai adaugă numai 10 la sută. Aceşti 10 la sută însă din 1923 şi până astăzi au dublat aproape cuantumul impunerilor. In materie de tarife, de transport, vamale, de taxe sub toate formele, adiţionale pentru judeţe, comune, taxe de drumuri etc■ etc. toate s’au urcat într’o măsură care nu mai poate fi suportate. Această urcare explicată prin nevoi bugetare, nu trebuie să mai continue întru cât s’a ajuns aproape la sufocare, iar viaţa comercială a ţarei, propriu zis, se găseşte într’o situaţie şi mai agravată din cauza dobânzilor mari cu care se pot avea astăzi creditele. Nu voim să spunem că: Băncile au determinat această stare. Din contra, ş i ele suferă alături de toată lumea, din cauza impasului în care ne găsim.* Epoca de degrevare sub toate formele şi în toate direcţiile trebuie să înceapă. Conprimarea cheltuelilor care fatal trebuie să ducă la reducerea bugetului şi implicit la micşorarea impozitelor, reduceri de tarife în toate direcţiile, micşorarea de taxe, economii şi la Stat şi la particulari, o muncă intensă în toate domeniile toate acestea sunt măsuri care trebuesc puse în aplicare, căci ele sunt de natură pe de o parte să redea vieţei noastre economice libertatea ei de acţiune, iar pe de altă parte să o readucă la normal. Cu foarte mari sacrificii, pentru toată lumea, ne-am stabilizat maneta şi pentru ca această stabilizare să rămână temeinică, pentru ca avutul public şi particular, măsurat cu noua noastră unitate monetară, să poată avea o constanţă, în valoarea lui, este absolut necesar să ne normalizăm viaţa noastră economică. Fără degrevări, însă, în toate direcţiile, nu se poate concepe normalizarea acestei vieţi. Nu se poate rămânea la Impozitele din 1923, stabilite sub imperiul deprecierei valutare, al unei bogăţii aparente, când de atuncea şi până astăzi viaţa particulară a ţărei s’a comprimat mereu iar dările sporesc periodic cu cel puţin 10 la sută, taxele şi suprataxele se înmulţesc, tarifele de toate felurile, se urcă continuu, etc., etc Este o imposibilitate ca viaţa economică a ţarei să meargă spre normalizare, cât timp viaţa publică, se reazămă pe aşezăminte ce nu mai corespund timpurilor. Iată de ce epoca degrevărilor trebuie să înceapă, cât mai este vreme. D. N. PANAITESCU Secretarul Camerei de Comerţ Galaţi ANIVERSAREA CEHOSLOVACIEI Poporul cehoslovac îşi sărbătoreşte azi a douăsprezece aniversare a independenţei sale. Ca în fiecare an această sărbătoare va fi prilejul unui bilanţ al înfăptuirilor noului Stat şi ca în fiecare an, poporul cehoslovac va putea privi cu mulţumire felul cum a ştiut să-şi folosească independenţa. Puţine state în Europa au avut de la războiu încoace o folosire a timpului, atât de rodnică ca Cehoslovacia. Republica vecină sub cârmuirea înţeleptului Masarik şi a unor bărbaţi politici de mare prestigiu şi inteligenţă, a ştiut să rezolve din primii ani de existență toate problemele dificile ce se iviseră pretutindeni, dar cu atât mai dificile într’o nouă organizare de Stat. Cehoslovacia, întemeiată pe baze democratice, cu un parlamentarism real a rezolvat toate chestiunile de ordin politic intern, a deslegat problemele sociale, a lichidat cu eroism greutăţile economice. Intre cele dintâi State care au suferit crize monetare, Cehoslovacia a reuşit să îşi însănătoşească maneta. Ţara având minorităţi numeroase, poate, spune astăzi că o problemă a minorităţilor nu mai există pentru ea. Minorităţile colaborează la viaţa publică şi au chiar reprezentanţi in guvern. Din punct de vedere social, Cehoslovacia a ştiut să se adapteze tendinţelor timpului şi este printre primele ţări europene având un sistem general de asigurări sociale. In politica externă, Cehoslovacia a avut tot timpul un rol de seamă. La toate conferinţele, diplomaţia cehoslovacă, condusă de eminentul european, d. Beneş, a adus contribuţii positive la studiul tuturor problemelor şi la cercetarea mijloacelor de consolidare a păcei. Înfăptuirile poporului cehoslovac pot servi drept pildă tuturor. Cu atât mai mult trebuie să ne bucurăm de iniţiativa luată la noi, ca răspuns la sentimentele nutrite in Cehoslovacia faţă de poporul român. După cum sărbătoarea noastră naţională de 10 Mai este celebrată în şcolile cehoslovace, tot aşa azi, în toate şcolile din România, profesorii vor vorbi elevilor despre Republica cehoslovacă. E o lecţie plină de bune învăţături. A. Hg. D. Coolidge despre problema datoriilor de război WASHINGTON. 27 (Rador). — D- Coolidge, fostul preşedinte al Statelor Unite, publică un articol în privinţa problemei datoriilor de războiu, readusă în discuţie cu ocazia vizitei d-lui dr Schacht la New-York. D. Coolidge scrie textual : ,,Acei cari din consideraţiuni politice sau pentru a face să se vorbească de ei, se agită permanent in vederea unei revizuiri a datoriilor reparaţiunilor germane şi încearcă să le pună în legătură cu datoriile Europei către Statele Unite, pricinuiesc economiei mondiale numai pagube■ Agitaţia de revizuire nu face decât să determine nesiguranţa şi să deslănţuie vechile animozităţi. „Noi americanii trebuie să considerăm aceste chestiuni ca rezolvate şi să lăsăm Europei grija de a-şi înlătura ea însăşi dificultăţile sale■ Anuităţile actuale datorite Statelor-Unite, pot fi plătite de toate ţările. Se merge prea departe susţinăndu-se că dacă Germania nu plăteşte, nici celelalte ţări nu-şi pot plăti datoriile către Statele-Unite. Cu toţii trebuie să suferim urmările războiului mondial. Contribuabilii noştri plătesc acum două miliarde de dolari anual din cauza acestor urmări. ,,Teoria că anularea datoriilor de războiu ar folosi comerţului mondial înseamnă că se aşteaptă din partea noastră să subvenţionăm cu impozitele noastre interne acest comerţ. Soluţia propusă nu e echitabilă■ Plata datoriilor e o obligaţie morală şi nu poate fi evitată prin consideraţiuni asupra beneficiilor comerţului. Cel mai bun lucru este achitarea datoriilor şi nu discursuri în această privinţă. Desbaterile din comisiunea externă a Reichstagului ALCĂTUIREA COMISIUNI PLANULUI YOUNG BERLIN, (Ceps).— In 29 Octombrie are loc în Comisiunea Externă a Parlamentului german, o şedinţă foarte importantă, la care se va des-, bate planul Young, precum şi proectele ce au fost înaintate în parlament pentru respingerea lui. Prima şedinţă a Comisiunii externe a avut loc în 20 octombrie, dar ea s-a mărginit numai referatul Ministrului de Externe, Curtius asupra evenimentelor de la Geneva. Desbaterile asupra proectelor pentru respingerea planului Young şi încetarea imediată a plăţilor au fost amânate pentru şedinţa viitoare care după toate probabilităţile, va fi foarte fruntunoasă. Rezultatul alegerilor germane nu se manifestă nicăeri mai rău decât în alcătuirea dieritelor comitete, unde partide mici deşi guvernamentale, nu sunt aproape deloc reprezentate. Incompletul Reichstagului, guvernul are, cu sprijinul social-democraţilor, o majoritate sigură, în comitete însă situaţia lui este critică. Comitetul Extern german are 28 membri, între cari 7 social-democraţi, 6 naţionalgermanişti, 4 comunişti, 3 reprezentanţi ai Centrului, 2 naţional germani, 2 reprezentanţi ai agrarienilor, partidele Economic, populist german creştin social, conservator şi populist bavarez neavând decât câte un singur reprezentant. Partidele guvernamentale inclusiv creştin-socialii şi conservatorii, au în comisiunea externă, numai 7 reprezentanţi. Impreună cu social-democraţii guvernului nu dispune deci decât de 14 mandate. Raportul se prezintă la fel, numai că de partea opoziţiei este şi Preşedintele Comisiunii. După normele constiuţionale proertate care întrunesc un număr egal de voturi pro și contra, se consideră respinse, judecând după alcătuirea Comisiunii externe, se poate adopta ca desbaterile vor fi foarte agitate și că parlamentului vor fi prezentate proecte care nu vor fi deloc plăcute pentru guvern.