Argus, octombrie 1930 (Anul 21, nr. 5240-5266)

1930-10-29 / nr. 5264

* Anul XXI No. 5264 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞI, FINANCIARI! Nu faceţi nici­ o afa­cere, până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi pers­pectivele de viitor, ale clientelei D-voastre. Luaţi informaţiuni comerciale de­­taliate, precise, bine-controlate, de la „ARGUS"* secţia de informatiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, telef. 306/93 si 323/69, a­bon­amente IN TARA Un an looo lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ 8 lei în tari. 8 IN STRĂINĂTATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 . 3 luni 800 „ lei hi străinătate ORGAN ZILNIC AL COMEI Fondatori: S. PAUKER și H. F. VALENTIN INDUSTRIEI şi FINANŢÎ Director 1 GRIGORE GAFENCU . Mercuri 29 Octombrie 1930 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞI, FINANCIARI! Nu faceţi nici-o afa­cere, până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi pers­­pectivele de viitor, ale clientelei D-voastre. Luaţi informaţiuni comerciale de­taliate, precise, bine­ controlate, de la „ARGUS"* secţia de informatiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, telef. 306/93 şi 323/69. PUBLICITATEA Concesiunea exclusivă a Societăţii Generală de Publicitate Directori: Carol Schulder & S. Berger Str. Eugen Carada fost Karagheorghevici 9 Telefon 311/84 BIROURILE : București, Strada Constantin Miile No* 24 (fostă Sărindar ) Et. I. — TELEFON : 303|93 și 323|69 Munca e legea vieţei .Vorbind, în Dimineaţa, de d. L. Suchianu, bunul său profesor de limba română, d. Gala Galaction fruntaş intre scriitori, spune: „Ca să fii profesorul-camarad trebue să împlineşti mai multe condiţii. E mai comod şi fără riscuri să-ţi compui şi să arăţi invariabil, în faţa elevi­lor, o atitudine doctorală şi vigi­lentă asupra bunelor distanţe“. Rămâi uimit. Ce fel de „mare literat“ e acesta, care îşi desfăşu­ră încâlcit gândirea, ca un începă­tor încrezut şi într’o limbă atât de pestriţă? E cu putinţă să numeşti limbă românească, şi încă literară, înşirarea de vorbe: „o atitudine doctorală şi vigilentă asupra bu­nelor distanţe“? Lămurirea ne-o dă însuşi d. Gala Galaction. „Mi-aduc aminte, zice el, aproximativ, cam ce învăţam la limba franceză sau la limba latină, prin clasele întâia, a doua, a treia de liceu­.. Dar nu-mi aduc aminte, aproape de loc, materia propusă sub frumoasa denumire de limba română... Am căutat să-mi explic, uneori, pentru ce din această ma­terie, atât de apropiată şi de do­mestică, nu mi-a rămas aproape nimic... Cum este cu putinţă ca toc­mai la studiul limbei naţionale să fi trecut peste mine atâtea lecţii şi eu să fi rămas nepătruns şi nea­tins ca... lebăda pe lac“. Şi de ce nu i-a rămas „aproape nimic“, din „materia domestica“? Fiindcă profesorul, în loc să-şi „compue“, faţă de elevi, „o atitu­dine doctorală şi vigilentă asupra bunelor­ distanţe“, să îi ţie de scurt şi să îi pue să înveţe limba româ­nească şi legile ei, a făcut pe pro­­fesorul-camarad­ Şi aşa, d. Gala Galaction, din „materia propusă, sub frumoasa denumire de limba română“, nu s-a ales cu nimic şi a rămas, cum foarte gingaş o spune, „nepătruns şi neatins ca... lebăda pe lac“. Dacă nu s-a ales cu nimic dela lecţiile din limba română, d. Gala Galaction se mângâe cu credinţa că, ceva-ceva, tot îl a rămas dela lecţiile de limba franceză. El spu­ne: „Mi-aduc aminte aproximativ, cam ce învăţam la limba franceză“. Credinţă zadarnică. Dacă îşi ar aduce aminte, fie şi „aproximativ“, „cam“ ce a învăţat la limba fran­ceză, ar şti că „aproximativ“, pe franţuzeşte, înseamnă „cam“, pe româneşte. Prin urmare, ori „cam“, ori „a­­proximativ“. Amândouă, deodată, nu. Am­­cunoscut atâţia bărbaţi cari, au crescut de mici copii cu bone franceze, au învăţat în licee fran­ceze şi la universitatea din Paris. Trăind printre străini, învăţând pe cărţi franţuzeşti, cu profesori fran­cezi, pierduseră din obişnuinţa lim­bei române. întorşi în ţară, ei se sileau, în vorbirea şi în scrisul lor, să se lepede de cuvintele străine. Citeau, stăruitor, pe Vasile Alexan­dri, pe Creangă, pe Odobescu. Aşa a fost Alexandru Lahovari. Aşa, Nicolae Filipescu. E ciudat, cum oameni ce îşi zic „literaţi“, cari n‘au fost crescuţi de bone franceze, n‘au învăţat în şcoli franceze şi îşi aduc aminte „aproximativ“ de lecţiile de limba franceză, nu pot scrie două cuvinte româneşti să nu amestece şi patru cuvinte franţuzeşti. Cum face d. Gala Galaction care, în cele câteva rânduri ce le-am desprins din arti­colul său, nu se poate scuti de „condiţii“, „comod“, „riscuri“, „in­variabil“, „atitudine”, „doctoral“, „compus”, „vigilenţă“, „explic“. Nu­ Tineretul, care citeşte scri­sul, atât de neîngrijit al literaţilor noştri de azi, să lase pe d. Gala Galaction să scrie cum îi place şi cum îl îndeamnă simţul său artis­tic. Dar să nu-l urmeze. Să nu-l urmeze tinerii şi nici dascălii. Să se pătrundă, unii şi alţii, că munca e legea vieţei. Dacă nu înveţi limba română şi una ajungi să o cu­noşti bine, nu eşti scriitor român. Scriitorul trebue să ştie carte, carte multă, cât de multă. Să o ştie din şcoală şi să o înveţe, me­reu, după ce iesă din şcoală. Scrisul e un meşteşug şi un meş­teşug foarte subţire. Orice meşte­şug are uneltele lui. Limba e unealta scriitorului. Toată lumea scrie. Scriitor e, în­să, numai cine, scriind fără ifose de învăţat, ci cu multă limpezime, gândeşte bine şi mâine, îndemâna­tic, o limbă curată şi frumoasă. T. PISANI IM ♦ --­ Pentru echilibrarea bu­­getului australian LONDRA 27 (Rador),­­ D. Sculln, primul ministru al Australiei, care se află actualmente la confe­rinţa imperială din Londra, a anun­ţat că Parlamentul australian se va întruni Marţi, pentru a aviza la mă­surile legislative necesare pentru a echilibra budgetul Australiei, pe anul curent. D. Sculin a declarat că urmăreşte restabilirea creditului Australiei, prin reducerea cheltuelilor şi sporirea ve­niturilor; măsurile ce se vor propune Parlamentului australian, în acest scop, au deplina sa aprobare şi aceea a colegilor săi aflători la Londra la conferinţa imperială. D. Ibim­ Matin la Viena VIENA 27. (Rador). — D. Iitfri­ Maniu, fostul Preşedinte al Con­siliului de miniştri, a sosit azi la Viena, pentru un repaos de câteva zile. AJUTORAREA AGRICULTUREI La ministerul de Agricultură se lucrează la alcătuirea unui plan de ajutorare a agricultorilor. O comisiunea numeroasă, cu­prinzând reprezentanţi din diferi­­te ramuri economice în legătură cu agricultura, a fost numită de noul ministru în vederea întocmirii a­­cestui plan-D. Virgil Madgearu a schiţat planul lucrărilor şi a recomandat comisiunei să se împartă în sub­­comisiuni, dupe specialităţi şi dupe punctele din program­nu ne îndoim că lucrările aces­tea vor ajunge la un bun sfârşit. Dar, până la una-alta, guvernul trebuie să ia măsurile care îi stau în putinţă, pentru a stimula expor­tul în puţinul timp ce îi a mai ră­mas până la închiderea navigaţiei Taxele de export, atât câte mai sunt, trebuesc desfiinţate cu desă­vârşire­ Trebuesc desfiinţate, de aseme­nea, taxele, accesorii ca cele pe cifra de afaceri şi de timbru, la vânzarea de cereale. Cum aceste din urmă taxe nu s’ar putea desfiinţat decât pe cale de lege şi deci ar trebui să mai aşteptăm cel puţin o lună, credem că guvernul ar putea ajunge la a­­celaş rezultat, de pe acum, înfiin­ţând o primă de export egală cu valoarea taxelor desfiinţate. Două-trei mii de lei la vagonul de grâu sau de porumb, cât repre­zintă toate aceste taxe la un loc, ar constitui un mijloc ca grănele nroastre să poată concura grănele provenind din celelalte ţări. R. DUMPING Să admitem că o fabrică de să­pun poate produce zece mii kgr. săpun pe zi, că preţul de cost este 20 lei kilogramul şi preţul de vân­zare 24. Fabrica lucrează deci foarte satisfăcător. Intervine o criză. Fabrica nu­ mai poate desface în ţară decât şase mii kgr. Şi cum cheltuelile generale nu se reduc în măsura descreşterei producţiei, preţul de cost se urcă la 24 lei, aşa că, pre­ţul de vânzare rămânând acelaş, fabrica lucrează fără beneficiu., Atunci directorul spune: Voi re­­începe să fabric zece mii kgr. pe zi şi prinosul de patru mii kgr. îl voi exporta cu un preţ mai redus decât preţul de vânzare din ţară. Iată ce este dumping! E suficient ca preţul de export să fie inferior preţului intern de vânzare pentru ca vânzarea să fie dumping. Relaţia dintre preţul de cost şi preţul de vânzare, nu importă­ In primul rând pentru că preţul de cost, e greu de stabilit, mai ales în caz de dumping. Căci luând exem­plul de mai sus constatăm urmă­toarele: Producând 10.000 kgr. săpun, fabrica are cheltuială de 10.000 în­mulţit cu 20 deci 200.000 lei. Redu­când producţia la şase mii kgr., cheltuiala zilnică ar fi şase mii înmulţit cu 24 deci 144.000 Iei­ Dacă revenim la 10.000 kgr. pe zi, cheltuiala devine iar două sute mii lei, aşa­dar fabricantul poate spune: plusul de patru mii kgr. ce fabric, mă costă 200.000 minus 144.000 adică 56.000 lei, aşa­dar 14 lei kilogramul. Aşa că dacă vinde cu 18—19 lei kilogramul, crede că obţine un preţ superior celui de cost. In realitate, preţul de cost este 20 lei, cum am văzut mai sus. Aşa, de exemplu, industria ro­mână de petrol face dumping, nu numai pentru că vinde păcura (poate şi alte produse) sub preţul de cost, dar pentru că vânzarea se face sub preţul de vânzare intern. Dumping face industria zahăru­lui aproape în toată lumea. Dumping fac ruşi cu toate pro­dusele lor agricole şi industriale, pentru că le vând scump în ţară şi ieftin în străinătate. Legea votată la noi, odată cu tariful vamal în vigoare, prevede măsuri pe care Ie poate lua guver­nul contra producătorilor străini care fac dumping. Deși multe ra­muri ale industriei noastre suferă foarte mult azi de pe urma dumpin­gului, acest articol al legei încă nu a fost aplicat. Vina însă este a industriașilor: până acum nu s’a înregistrat la Ministerul de Indu­strie nici o cerere prin care se so­licită aplicarea numitului articol. Inginer ALEX. GARVIN Înmuiaţii catastrofale In regiunea Smyrna ANKARA, 27 (Rador) Inundaţiie catastrofale s-a şi produs în toată re­giunea Smyrna. Oraşul însuşi este complet aco­perit de ape. In cartierele mărgina­şe ale Smyrnei au fost identificate până acum 80 victime omeneşti. Pes­te 500 locuinţe sunt dis­truse. Pagubele sunt conside­rabile, depăşind numai la Smyrna cifra de 1OO milioane. Comunicaţiile telegrafice şi de cale fe­rată sunt întrerupte.­­ Pagubele în interiorul ţării sunt imense. Ratificarea convenţiei co­merciale între Anglia şi Suedia GENEVA, 27 (Rador). — Anglia şi Suedia au făcut cunoscut Socie­­tatei Naţiunilor ratificarea conven­ţiei comerciale încheiate la Gene­va la 23 iunie. Conferinţa opiumului LONDRA, 27 (Rador). — Con­ferinţa preliminară a opiumului la care iau parte reprezentanţii a fi state între cari: Statele Unite, Franţa, Germania. Marea Britanie Italia, Olanda şi Rusia s-a deschis la Londra. D- Henderson a urat bun venit delegaţilor streini­ Mişcarea devizelor jimiimi dm Banca Naţională are mari stocuri de devize In ultima vreme s-a res­pândit svonul că, mulţi depunători cu depozite de lei, la băncile din ţară, au început să-şi preschimbe leii în valută străinat. Din cercuri autorizate am fost informaţi că, svo­nul nu corespunde reali­tăţii. Depozitele de lei, ale ■băncilor, au rămas aşa cum au fost şi până acuma, încrederea de­ponenţilor în siguranţa depozitelor lor e deplină. Dovada că este aşa, o a­­vem­ în faptul că băncile din Capitală, iar au apelat la stocul de devize al Basra­cii Naţionale. Piaţa se ali­mentează singură. • Au fost cazuri când băn­cile au cumpărat cantită­ţi mai importante de de­vize. Cumpărăturile se da­torau, însă, faptului că băncile având mulţi lei neîntrebuinţaţi, au tri­mis devize în străinătate în contul creditelor ce le au băncile de acolo. Aceste restituiri au fost bi­te primite deoarece pe unele pieţe financiare din străinătate, se simte o mare lipsă de capital. De altminteri, nevoile de capital ale pieţelor finan­ciare europene, în a­fară de Paris, unde circulă ca­pitaluri importante, au determinat unele bănci, străine să denunţe o par­te din creditele, acordate în afară. E lesne de înţe­les că aceste denunţări de credite s-au observat Şi la noi. Dar toate aceste sunt fluctuaţii normale, cari nu trebue să îngrijoreze pe nimeni. Deşi nădej­dea pusă în intensifica­re şi exportului nu s-a rea Situaţia sumară a Băncii Naţio­nale, pe ziua de 18 Octombrie, a­­rată o scădere a circulaţiei fidu­ciare, de la 19 miliarde 316 milioa­ne 284.855 Iei, cât a fost la 11 Oc­tombrie a. c. la 19 miliarde 167,1 milioane lei. Portofoliul scontului, în urcare e trecut cu şapte miliarde 526 mii. 854.837 iei. Stocul de acoperire al angaja­mentelor băncii, în creştere, este de zece miliarde 970 mii. 671.227 Iei. Din care: Aur în ţară 5.355.968.146 Iei. Aur în străinătate 3.919.466.728 lei. Devize un miliard 695 milioane 236.355 lei. Ţinând seamă de faptul că tota­lizat şi deşi epoca oprirei exportului se apropie, nu e nici un motiv de nelis­­te. Devize sunt destule. Banca Naţională are sto­curi foarte însemnate. Mult mai mari ca acelea trecute în situaţia su­mară. Dealtminteri piaţa de­vizelor e calmă. Nu se în­cheie­ tranzacţii impor­tante. iar angajamentelor la vedere este de 26 miliarde 108 mii. 274.207 lei, reese că raportul stocului aur la angajamente este de 35,53 la sută, în timp ce raportul stocului total la angajamente este de 42,02 la sută. In situaţia sumară de la 18 Oc­tombrie avansul făcut tezaurului de Banca Naţională e trecut cu un miliard 400 milioane. Datoria Statului la Bancă a ră­mas neschimbată, la 3.699.056.580 lei. Avansurile pe titluri şi warante in scădere: 783.109.500 lei. Taxa scontului a rămas nesch­im­bată la nouă la sută. Lombardul: zece la sută. Celelalte conturi neschimbate sau cu diferenţe neînsemnate. Situaţia sumară a Băncii Naţionale l­a ziua de 18 Octombrie 1930 Fără scăderea impozitelor, activitatea economică nu se poate normaliza Viaţa economică a ţarei se gă­seşte la o cotitură grea. Toate ra­murile de muncă naţională: co­merţ, industrie, meserii, agricultu­ră, instituţiuni de stat cu caracter economic, nu-şi mai pot găsi soco­telile, nu să se asigure progresul, dar nici menţinerea lor la supra­faţă. Comerţul de cereale, din cauza dumpingului rusesc, se găseşte în­­tr-o situaţie mai mult de­cât pre­cară, iar urmările acestei stări des­curajează agricultura. Industria cu toate sacrificiile în­­curajării suferă de două mari nea­junsuri: a) Concurenţa aprigă internă de­terminată de faptul că, sub scutul unei protecţiuni vamale, s-au creiat în ţară foarte multe industrii, care departe de a lupta cu produsele si­milare străine oprite a veni în ţară de barierele vamale, se luptă în­tre ele. Din această cauză mărfurile sun oferite pe credite lungi, clienţii pri­mesc mărfuri din toate părţile pe care nu Ie pot vinde, căci stocul întrece puterea lor de desfacere încasările sunt aproape nule, iar creditele acordate de instituţiile de finanţare se încarcă vertiginos cu dobânzi mari. b) Un consum extrem de redus al produselor noastre industriale, provocat de preţurile mari compa­rativ cu calităţile produselor noas­tre industriale. Exportul de cherestea ca şi acela al produselor petrolifere trece prin­tr-o stare de criză provocată, pen­tru lemnărie, de preţurile de cost urcate ale produselor noastre pe pieţele mondiale consumatoare, iar în ce priveşte produsele petrolife­re, s-a părăsit lupta de concurenţă pe aceleaşi pieţe cu produsele si­milare străine, dificultăţile momen­tane fiind înlăturate provizoriu prin restrângerea producţiunei. Meseriaşii la rândul lor suferă de lipsa de lucru, provocată de starea generală de constrângere în ceea ce priveşte consumul, iar pentru lu­crătorii manuali întrebuinţaţi în toate ramurile de muncă cari as­tăzi şomează, problema existenţei zilnice se agravează pe fiecare zi odată cu apropierea iernei.­­ In asemenea împrejurări, viaţa economică a tarei trebue descătu­şată şi în primul rând, ea trebuie să înceapă a fi despovărată de sarcinele fiscale directe şi indi­recte care apasă într’o măsură atât de mare încât o ameninţă de distrugere•­­ Din 1923 şi până astăzi impune­rile progresează an de an şi în fe­care dată se argumentează, că nu e nimic dacă, în cazul cel mai fe­ricit, peste ceia ce sa plătit anul trecut se mai adaugă numai 10 la sută. Aceşti 10 la sută însă din 1923 şi până astăzi au dublat a­­proape cuantumul impunerilor. In materie de tarife, de trans­port, vamale, de taxe sub toate formele, adiţionale pentru judeţe, comune, taxe de drumuri etc■ etc. toate s’au urcat într’o măsură care nu mai poate fi suportate. Această urcare explicată prin nevoi bugetare, nu trebuie să mai continue întru cât s’a ajuns aproa­pe la sufocare, iar viaţa comer­cială a ţarei, propriu zis, se gă­seşte într’o situaţie şi mai agra­vată din cauza dobânzilor mari cu care se pot avea astăzi credi­tele. Nu voim să spunem că: Băncile au determinat această stare. Din contra, ş i ele suferă alături de toată lumea, din cauza impasului în care ne găsim.* Epoca de degrevare sub toate formele şi în toate direcţiile trebuie să înceapă. Conprimarea cheltuelilor care fa­tal trebuie să ducă la reducerea bugetului şi implicit la micşorarea impozitelor, reduceri de tarife în toate direcţiile, micşorarea de ta­xe, economii şi la Stat şi la parti­culari, o muncă intensă în toate do­meniile toate acestea sunt măsuri care trebuesc puse în aplicare, căci ele sunt de natură pe de o parte să redea vieţei noastre economice li­bertatea ei de acţiune, iar pe de altă parte să o readucă la normal. Cu foarte mari sacrificii, pentru toată lumea, ne-am stabilizat ma­neta şi pentru ca această stabilizare să rămână temeinică, pentru ca a­­vutul public şi particular, măsurat cu noua noastră unitate monetară, să poată avea o constanţă, în va­loarea lui, este absolut necesar să ne normalizăm viaţa noastră eco­nomică. Fără degrevări, însă, în toate di­recţiile, nu se poate concepe nor­malizarea acestei vieţi. Nu se poate rămânea la Impozitele din 1923, stabilite sub imperiul deprecierei valutare, al unei bogăţii aparente, când de atuncea şi până astăzi via­ţa particulară a ţărei s’a comprimat mereu iar dările sporesc periodic cu cel puţin 10 la sută, taxele şi supra­taxele se înmulţesc, tarifele de toate felurile, se urcă continuu, etc., etc Este o imposibilitate ca viaţa e­­conomică a ţarei să meargă spre normalizare, cât timp viaţa publi­că, se reazămă pe aşezăminte ce nu mai corespund timpurilor. Iată de ce epoca degrevărilor tre­buie să înceapă, cât mai este vre­me. D. N. PANAITESCU Secretarul Camerei de Comerţ Galaţi ANIVERSAREA CEHOSLOVA­CIEI Poporul cehoslovac îşi sărbătoreş­te azi a douăsprezece aniversare a independenţei sale. Ca în fiecare an această sărbătoare va fi prilejul unui bilanţ al înfăptuirilor noului Stat şi ca în fiecare an, poporul cehoslovac va putea privi cu mulţumire felul cum a ştiut să-şi folosească indepen­denţa. Puţine state în Europa au avut de la războiu încoace o folosire a timpu­lui, atât de rodnică ca Cehoslovacia. Republica vecină sub cârmuirea înţe­leptului Masarik şi a unor bărbaţi politici de mare prestigiu şi inteligen­ţă, a ştiut să rezolve din primii ani de existență toate problemele difici­le ce se iviseră pretutindeni, dar cu atât mai dificile într’o nouă organi­zare de Stat. Cehoslovacia, întemeia­­tă pe baze democratice, cu un parla­mentarism real a rezolvat toate ches­tiunile de ordin politic intern, a des­­legat problemele sociale, a lichidat cu eroism greutăţile economice. In­tre cele dintâi State care au suferit crize monetare, Cehoslovacia a reuşit să îşi însănătoşească maneta. Ţara având minorităţi numeroase, poate, spune astăzi că o problemă a minori­tăţilor nu mai există pentru ea. Mino­rităţile colaborează la viaţa publică şi au chiar reprezentanţi in guvern. Din punct de vedere social, Cehoslo­vacia a ştiut să se adapteze tendin­ţelor timpului şi este printre primele ţări europene având un sistem gene­ral de asigurări sociale. In politica externă, Cehoslovacia a avut tot timpul un rol de seamă. La toate conferinţele, diplomaţia ceho­slovacă, condusă de eminentul euro­pean, d. Beneş, a adus contribuţii positive la studiul tutur­or probleme­lor şi la cercetarea mijloacelor de consolidare a păcei. Înfăptuirile poporului cehoslovac pot servi drept pildă tuturor. Cu a­­tât mai mult trebuie să ne bucurăm de iniţiativa luată la noi, ca răspuns la sentimentele nutrite in Cehoslova­cia faţă de poporul român. După cum sărbătoarea noastră naţională de 10 Mai este celebrată în şcolile cehoslo­vace, tot aşa azi, în toate şcolile din România, profesorii vor vorbi elevi­lor despre Republica cehoslovacă. E o lecţie plină de bune învăţături. A. Hg. D. Coolidge despre problema datoriilor de război WASHINGTON. 27 (Rador). — D- Coolidge, fostul preşedinte al Statelor­ Unite, publică un articol în privinţa problemei datoriilor de războiu, readusă în discuţie cu ocazia vizitei d-lui dr­ Schacht la New-York. D. Coolidge scrie tex­tual : ,,Acei cari din consider­aţiuni politice sau pentru a face să se vorbească de ei, se agită perma­nent in vederea unei revizuiri a datoriilor reparaţiunilor germane şi încearcă să le pună în legătură cu datoriile Europei către Statele Unite, pricinuiesc economiei mon­diale numai pagube■ Agitaţia de revizuire nu face decât să deter­mine nesiguranţa şi să deslănţuie vechile animozităţi. „Noi americanii trebuie să con­siderăm aceste chestiuni ca rezol­vate şi să lăsăm Europei grija de a-şi înlătura ea însăşi dificultă­ţile sale■ Anuităţile actuale dato­rite Statelor-Unite, pot fi plătite de toate ţările. Se merge prea de­parte susţinăndu-se că dacă Ger­mania nu plăteşte, nici celelalte ţări nu-şi pot plăti datoriile către Statele-Unite. Cu toţii trebuie să suferim urmările războiului mon­dial. Contribuabilii noştri plătesc acum două miliarde de dolari anual din cauza acestor urmări. ,,Teoria că anularea datoriilor de războiu ar folosi comerţului mondial înseamnă că se aşteaptă din partea noastră să subvenţio­năm cu impozitele noastre interne acest comerţ. Soluţia propusă nu e echitabilă■ Plata datoriilor e o obligaţie morală şi nu poate fi e­­vitată prin consider­aţiuni asupra beneficiilor comerţului. Cel mai bun lucru este achitarea datoriilor şi nu discursuri în această pri­vinţă. Desbaterile din comisiunea externă a Reichstagului ALCĂTUIREA COMISIUNI PLA­­NULUI YOUNG BERLIN, (Ceps).— In 29 Octom­brie are loc în Comisiunea Externă a Parlamentului german, o şedinţă foarte importantă, la care se va des-, bate planul Young, precum şi proec­­tele ce au fost înaintate în parlament pentru respingerea lui. Prima şedinţă a Comisiunii externe a avut loc în 20 octombrie, dar ea s-a mărginit nu­mai referatul Ministrului de Externe, Curtius asupra evenimentelor de la Geneva. Desbaterile asupra proectelor pen­tru respingerea planului Young şi încetarea imediată a plăţilor au fost amânate pentru şedinţa viitoare care după toate probabilităţile, va fi foarte fruntunoasă. Rezultatul alegerilor germane nu se manifestă nicăeri mai rău decât în alcătuirea dieritelor comitete, unde partide mici deşi guvernamentale, nu sunt aproape deloc reprezentate. In­­­completul Reichstagului, guvernul are, cu sprijinul social-d­emocraţilor, o majoritate sigură, în comitete însă situaţia lui este critică. Comitetul Ex­tern german are 28 membri, între cari 7 social-democraţi, 6 naţional­­germanişti, 4 comunişti, 3 reprezen­tanţi ai Centrului, 2 naţional germa­ni, 2 reprezentanţi ai agrarienilor, partidele Economic, populist german creştin social, conservator şi popu­list bavarez neavând decât câte un singur reprezentant. Partidele guver­namentale inclusiv creştin-socialii şi conservatorii, au în comisiunea ex­ternă, numai 7 reprezentanţi. Impreu­nă cu social-democraţii guvernului nu dispune deci decât de 14 manda­te. Raportul se prezintă la fel, numai că de partea opoziţiei este şi Preşe­dintele Comisiunii. După normele consti­uţionale proertate care în­tru­nesc un număr egal de voturi pro și contra, se consideră respinse, jude­când după alcătuirea Comisiunii ex­terne, se poate adopta ca desbate­­rile vor fi foarte agitate și că parla­mentului vor fi prezentate proecte care nu vor fi de­loc plăcute pentru gu­vern.

Next