Argus, octombrie 1930 (Anul 21, nr. 5240-5266)

1930-10-29 / nr. 5264

Institutul de ştiinţe administrative al României, editează o revistă tri­­mestrială, intitulată „Revista de Drept public", care s'a făcut cunoscută şi peste graniţă, mulţumită unor repar­­abile studii de doctrină şi cronici ad­ministrative şi constituţionale, scrise de jurişti cu autoritate din ţară şi stră­inătate. Revista redactată de d. prof. Paul Negulescu de la Universitatea din Bucureşti complectează astfel o­­pera de adâncire a materiei dreptu­lui public comparat şi naţional, înce­pută prin Biblioteca Institutului. Bi­blioteca numără azi 26 lucrări, în care intră studii semnat de d-nii: .Gas­ton Jeze, Th. Korsakoff, Leonard D. W­hi­the, Hans Kelsen, Paul Negule­scu, C. Rarincescu, Vermeiden şi alţii De unele din aceste lucrări ne-am o­­cupat, pe larg, la apariţia lor. In cronica de faţă, anunţând apariţia u­­nui nou număr al revistei, ţinem să relevăm un studiu economic-juridic documentat asupra unei chestiuni de actualitate, semnat de d. dr. Al. Ha­­llunga. Titlul e „Consideraţiuni “asu­pra legislaţiei dumpingului". Dumpin­gul e valutar, cum a fost acel apărut în timpul războiului mondial şi or­dinar care poate fi ofensiv atunci când cauţi crearea de nouă debuşeu­­ri, spre deosebire de dumpingul defen­­siv care nu urmăreşte decât păstra­rea vechilor debuşeuri prin înlătura­rea concurenţei sau de dumpingul temporar care vrea numai lichidarea stocurilor vechi de mărfuri. Autorul arată măsurile luate de diferite state în contra dumpingului valutar şi face istoricul luptei în contra dumpingu­lui ordinar, care datează din secolul al 19-lea. Aproape toate statele eu­ropene şi americane au elaborat legi anti-dumping pe care d. Hallunga ni le înfăţişează în dispoziţiile lor ca­racteristice. Rezultă că problema dum­pingului poate fi rezolvată în oare­care măsură prin legislaţia interna­ţională şi naţională. Autorul scrie: se recomandă un organism interna­ţional care ar desvolta colaborarea ţărilor în ce priveşte schimbul de in­formaţii asupra preţurilor şi metode­lor de constatare a dumpingului, s‘ar putea astfel ajunge la succesul apli­­caţiunei legilor anti-dumping.“ In afară da crearea unui organism in­ternaţional, sunt măsurile proprii fie­cărei ţări. Pentru România d. Hallun­ga preconizează următoarele: 1) La încheerile tuturor convenţiilor comer­­ciale viitoare să convenim prin clau­­ze precise ca statele contractante să nu acorde prime de export putând leza industria românească; 2) O lege cu scop de a ameninţa dumpingul străin, lege prin care s-ar prevedea cu clauze precise cazurile când ar fi pro­babil un prejudiciu pentru ţara noas­tră prin import şi când preţul străin luat în considerare ar fi mai mic decât acela al principalelor pieţe ale ţării ex­portatoare, preţ care trebue comparat cu preţul din aceaşi zi a exportului; 3) Guvernul trebuie să aibă libertatea de a stabili taxele urcate numai pentru anumite ţări, care practică dumpin­gul constant; 4) Trebuesc luate mă­suri ca acelea prevăzute de legea „Safe­guarding of Industries Act" din Anglia şi 5) o epocedură spe­cială a Ministerului de Industrie şi Comerţ. Revista conţine un bogat sumar cu articole de doctrină, cronică jurispru­­denţială, cronică constituţională şi administrativă română, note şi discu­­ţiuni, buletin bibliografie, recenzii şi ancheta administrativă. Condiţiile tehnice în car­ e tipărită o fac plă­cută lecturei.* Primim la redacţie o lucrare a d. dr. George Gheorghiu din Ministerul de Industrie şi Comerţ întitulată „A­­sanarea financiară şi situaţia econo­mică a Belgiei“. Autorul ne prezin­tă cu date şi statistici, măsurile luate de guvernele belgiene în vederea în­­sănătoşirei economice a ţări, care a suferit cel mai mult de pe urma răz­boiului mondial. Stabilizarea schim­bului, emiterea de noi împrumuturi ex­terne şi interne, deschiderea de cre­dite importante din străinătate, veri­ficarea conturilor Băncii Naţionale a Belgiei şi aranjarea problemei datorii­lor şi reparaţiilor, toate acestea, au dat elementele restauraţiei şi a stabi­­lizării monedei belgiene. Broşura d. Gheorghiu este prezen­tată de d. Lazăr Iliescu, Directorul Oficiului de studii din Ministerul de fnanţe. „Napoleon“ de EMIL LUDWIG Aşteptată cu atâta nerăbdare de toată lumea, „Napoleon“, cartea fără precedent a marelui scriitor german Emil Ludwig, a apărut în tălmăcirea românească după original a d-lui Eman Cerbu. ‘ Este lucrarea cea mai completă care înfăţişează, fără rezerve şi fără să ascundă nimic, viaţa adâncă, ver­tiginoasă şi eroică a marelui împă­rat, cu toate faptele, iubirile, întâlni­rile şi gândurile sale. „ In definitiv, ce roman a fost şi viaţa mea, a spus Napoleon însuşi. Şi într’adevăr, Emil Ludwig a reu­şit să înfăţişeze această viaţă a geniu­lui bărbat ca un palpitant roman de a­­ii,­tuli. Asupra ei ne vom face plăcerea să revenim în curând, căci apariţia ei este un adevărat eveniment în libră­ria românească. M. H. BADY întruniri« Judiciare cărţi noul „Revista de drept public1 Situaţia economică a Belgiei de Dr. G. Gheorghiu I­mport-Export Camera de comerţ şi industrie din Bucureşti, a primit următoa­rele oferte dela firmele comerciale şi industrie din străinătate cari vor să intre în relaţiuni cu cele dela noi: Omer C. Numani et Co., MER­­ SINE, Azakzadeler Han 5, export de susan.* Luigi Garando, VIENA, oferă trufandale (sparanghel, struguri, pătlăgele roşii, fasole verde, etc. Paul Busse, HAMBURG 1, Ams­terdamm 26, doreşte legături cu firmele române, care se ocupă cu comerţul de articole medicale şi instrumente chirurgicale ♦ Legaţia Iugoslaviei la BUCU­REŞTI, ne face cunoscut că în e­­diția franceză A. Pedon din Paris a apărut „Lors yougoslaves sur la faillite et sur la liquidation judi­­ciaire“.* Legația României la LONDRA se interesează de adresele firme­lor române exportatoare de oi, în special din regiunea Caracal. L'„Omnium“, PARIS, 3, Rue de Suréne, se interesează de firmele române cari se ocupă cu comerțul de produse alimentare pentru vite, săpun de menaj, săpun pentru in­dustria textilă și pielărie­­* J. N. Ricceris — importation­­exportation, PIREE, export de marmoră naturală produsă în Gre­cia.* Geom Angelo Bozzoni „Pro E­­di­vizia Moderna“, ANCORA, Via Safii 18 (Italia) — are nevoe de mari cantităţi de bitum­ pentru construcţii de şosele; cei intere­saţi se pot adresa direct firmei de mai sus cu mostre, preţuri şi con­­diţiuni de livrare. * A. E. SchaUler, BRUXELLES, 131, Avenue du Roi, import de vi­nuri. H. Janson Lda„ PORTO, Rua Dos Clerigos, 46­2° C. doreşte să reprezinte pe piaţa portugheză fa­bricile şi exportatorii români de petrol, articole de celuloid, porce­lanuri şi de fire de mătase arti­ficială.* Ippolito Nicoli Cristiani, BRES­CIA (12), Via Marsala 17, import de benzină și petrol­­* „Albeko“ — Ahlborn et Co„ WIENA VII, Schottenfeldgasse 25, oferă reprezentanta pentru desfa­cerea produselor sale în România, mașini speciale pentru industria articolelor de piele. * „Buttonîa“ G. m. b. H„ GARDE­LEGEN, import de coarne de vite. * Hermann Baumann, SELB­L BAY, oferă reprezentanta pentru un articol patentat şi întrebuinţat în industria de ţesătorie. • J. et N. Hanlet, HODIMONT, Rue du Pont Léopold, 54 — do­reşte legături cu fabricile române interesate în exportul de tricotaje şi lânuri- G. Loukaitis et Sons, CAIRO (Egypte) 9, Nubar Pasha Street, import de carbură de calciu. Sioniştii şi noua politi­că engleză în Palestina PRAGA, 27 (Rador)­ — Consiliul Central al Federaţiei Sioniste Ceho­slovace a adoptat o rezoluţiune îm­potriva nouei politici anunţate de gu­vernul britanic în chestiunea Pales­tinei, în care arată că evreii nu vor recunoaşte niciodată acestor decla­raţii putere de lege. Rezoluţia propune transferarea O­­fiului Central Sionist în altă ţară de­cât în Anglia. Consiliul lui ,,Jewish Agency“ a adoptat deasemenea o rezoluţie iden­tică, în care îşi manifesta intenţia de a se redubla sforţările în toate dome­niile de activitate k 3 întrunirile de Duminică întrunirea de la Sfatul Negustoresc Pentru continuarea discuţiilor a­­supra modificării legii contribuţiilor directe, s-a ţinut aseară o nouă con­sfătuire la sediul Sfatului negusto­­resc. D. G. CRISTODORESCU, directo­rul general al Uniunii Camerelor de comerţ, a arătat că proectul întocmit de „Uniunea“ are la bază armoniza­rea intereselor comerţului şi indus­triei cu nevoile Statului­ D. NICULESCU-RITZ, secretarul general al Statului negustoresc, exa­minează diferite articole din proect şi propune simplificarea procedurei în caz de apel. D- M. TEODORESCU discută mo­dul de compunere al primei comi­­siuni şi crede necesar ca şi delega­tul Camerei de comerţ să aibă vot deliberativ. D. I. WEISS cere să se adopte o altă modalitate de constatare în lo­cul descinderilor care nu cadrează cu prestigiul moral al comercian­tului. D. arhitect ENESCU, cere supri­marea impozitului complimentar pen­tru firmele individuale, întrucât pro­duce complicaţiuni în evaluarea lui, iar în schimb nu aduce vre­un folos real pentru fisc. Secretarul general al Statului face apoi rezumatul discuţiunilor şi con­cretizează. . obiecţiunile aduse până acum proectului came constau în: a) Sporirea claselor cu încă patru ; b) calcularea impozitului forfetar pe o bază de 8 la sută; c) desfiinţarea impozitului compli­­mentar pentru firme individuale ; d) calcularea adiţionalelor şi im­pozitului global pe baza impozitului forfetar cu coeficientul 12. Şedinţa viitoare va fi Marti- 28 Oct­, ora 8 seara. întrunirea proprietari­lor ipotecaţi Duminică dim., s’a ţinut in sala „Trans.­lvania“ întrunirea proprieta­rilor ipotecaţi. A prezidat d- Filip, care a spus că o comisie s’a prezentat d-lui prim ministru Mironescu şi d-lui ministru Manoilescu, cărora le-a înaintat me­moriul cu doleanţele ipotecaţilor. Vorbesc d-nii N. Crăciunescu, Bu­cur, Bucurescu, Răşcuţiu, Cristescu, Vicol şi Butnaru­ Au mai vorbit d-nii Giucurescu, ing. Niculescu, av. Costin Dumitres­cu, Temistocle Alexandrescu şi Gh Cristescu, „arătând situaţia imposi­bilă în care se sbat clasele munci­toare şi producătoare ale ţării. Guvernele trebue să ţie seamă de durerile poporului şi să ia măsuri de îndreptare, întrunirea Ligii contra camerei Liga contra camerei de sub preşe­dinţia d-lui prof. Em- Antonescu s’a întrunit Duminică arm., în sala „A­­t­iciţia’­, întrunire la care au parti­cipat­­ delegaţii din Bucovina, Brăi­la, Tulcea, Gorj, Muscel etc. Săteanu Bogdan, delegatul Buco­vinei, arată marea nelinişte care domneşte peste tot din cauza execu­tărilor nemiloase provocate de do­bânzile atât­ de ridicate. Cere în numele ţăranilor din Bu­covina Conversiunea datoriilor agri­­cole. D. prof. Em- Antonescu spune că în urma Intervenţiei­­ la M. S- Regele întrunirile Ligii au fost învoite în tot cuprinsul ţării. Spune că dacă se va face conversiunea ea să se facă în paguba cămătarilor care au fost atât de cruzi. Au mai vorbiit d-nii Iarca, Rădu­­lescu, Tănase Diaconescu etc. S-a anunţat o nouă întrunire pen­tru 2 Noembrie. Adunarea generală a „Federaţiei corpului didactic“ Duminică dim­, a avut loc la „Cer­cul profesorilor secundari*’, aduna­rea generală a Federaţiei corpului didactic. A prezidat d. prof. univ. HURMU­ZESGU, care a făcut o dare de sea­mă asupra activităţii Federaţiei, pre­cum şi asupra intervenţiilor făcute pentru satisfacerea doleanţelor ma­telor materiale şi morale ale corpu­lui didactic* D. prof. univ. DANAILA raportor, vorbeşte despre insuficienţa materia­lului didactic ştiinţific şi lipsa de lo­caluri şcolare, fapt care îngreunează mult taxele ce trebuesc plătite de studenţi­ D. TONI, protestează în numele corpului didactic din întreaga ţară faţă de nouile dispoziţiuni de a se desfiinţa un mare număr de şcoli. In faţa analfabetismului guvernanţii gândesc la desfiinţarea de Şcoli pri­mare şi nu se gândesc la salariile de mizerie ale membrilor corpului di­dactic. Cere reducerea numărului revizo­rilor şcolari şi măsuri pentru înceta­rea abuzului cu recomandarea ma­nualelor didactice. D. FODOR-Constanţa dă o serie de exemple care dovedesc criza de calitate a învăţământului românesc. Şedinţa s-a ridicat la ora 1 p­­m. pentru a continua d­­a când desba­­terile reîncep la ora 4 a. a. D. prof. MARIN ŞTEFANESCU vorbeşte despre importanta problemă a salarizării cerând guvernanţilor măsurile cele mai grabnice pentru rezolvirea acestei chestiuni de o im­portanţă deosebită pentru evoluţia şcoal­e, şi deci a statului. La sfârşit a vorbit d. prof. GR. FORŢU care într’o puternică cuvân­tare arată situaţia, morală şi mate­rială în care se sbate ţara şi asta numai din vina policianilor guver­nanţi. La ora 7.30 de prof. Dragomir Hur­­muzescu a ridicat Şedinţa. Întrunirea Confedes­raţiei Asociaţilor profesionale Duminică dim­, s’a finut la sediul soc. arh tecţilor întrunirea Conf. a­­sociaţiilor profesionale. Au partici­­pat un mare număr de ingneri, ar­hitecţi, comercianţi, muncitori etc. D. arh. ENESCU în numele Socie­tăţi arh tecţilor români, a făcut un sugestiv tablou al greutăţilor prin care trec intelectualii interesaţi în industria construcţiilor. Cu cifre, d-sa a demonstrat efectele dezastru­oase ale abrogăr­i legii pentru încu­rajarea construcţiilor. însăşi visteria statului, s’a resim­ţit mult în urma acestei măsuri ne­chibzuite. D. NICU NICOLAU vorbind în nu­mele „Uniunii micilor industriaşi*’ cere revenirea la legea din 1927 a d-lui Trancu-Iaşi, fost ministru, în­tru cât mica industrie e greu for­tă de abrogarea acestei legi. Au mai vorbit dnii B. Rădulescu, Drăghici, Kosk etc S’a anunţat o nouă întrunire pen­tru Duminică 2 Noembrie în sala Eintracht, întrunirea meseriaşilor Duminică dimineaţă a avut loc în sala inspectoratului corporaţiilor o mare întrunire convocată de ,„Confe­­deraţia generală a breslelor şi corpo­raţiilor“ sub preşedinţia d-lui D­ D. Diaconescu-Au luat efluântul­­ d-nii I. Olteanu care a citit raportul asupra desf­in­­ţărei impozitului pe cifra de afaceri. A mai vorbit d- Neagoe S. Predescu iar d. D. Adamescu a făcut o dare de seamă asupra congresului de la Roma. D. Gănescu, secretarul confedera­ţiei a citit un foarte documentat re­ferat asupra mizeriei îndurate de şo­meri şi a făcut o serie de propuneri pentru a se veni în ajutorul celor lipsiţi de lucru. Referatul va fi prezentat de o de­legaţie chiar astăzi d-lui ministru al muncii pentru a lua măsurile de pre­venire şi combatere a şomajului­ D. ing. Stavu­ Gunescu, directorul general al muncii, invitat de organi­zatorii întrunirii, după ce relevă ex­punerea d-lui D. Adamescu, vorbeşte de acţiunea începută de ministerul muncii în vederea ajutorării celor lipsiţi de lucru. D-sa a spus că d. Em­ Haţiegan, noul ministru al muncii este animat de frumoase sentimente pentru aju­torarea reală a şomerilor, încheie îndemnând pe meseriaşi să fie solidari pentru că numai ast­fel se vor putea realiza doleanţele lor drepte. întrunirea a luat sfârşit la ora 1 după amiază­ întrunirea „Ligii chiriaşilor“ Duminică d­mineaţă, Liga Chiria­şilor a ţinut o nouă întrunire de pro­testare­ Au luat cuvântul d-nii avocat Mag­der, gen. Cristescu, Enescu, arhitect Vămav, Georgescu, etc. cari au ce­rut ocrotirea chiriaşilor prin noui le­giuiri. Întrunirea liberală georgistă din Verde In sala „Marconi” a avut loc Du­ra*­nică dim., o mare întrunire a par­tidului liberal (georgist) din sectorul Verde* La această întrunire a asistat şi d. prof. G. Brătianu, preşedintele partidului, care în urma propunerii d-lui G. Cantacuzino este proclamat prin aclamaţii preşedinte al întru­nirii. D. G. M. CANTACUZINO, făcând apel la strângerea rândurilor în ju­rul d-lui Gh. Brătianu, cere cetăţe­nilor să fie convinşi de izbânda a­­propiată a acestui partid. D. prof. univ. GH. BRATIANU, spune că grijea partidului liberal este de a ajuta pe plugarii de la sate şi muncitorii de la oraşe. Mulţumeşte cetăţenilor care au ve­nit în număr atât de mare la această întrunire şi-i roagă să rămână cre­dincioşi acestui partid. Au mai vorbit d-nii N. Constan­­tinescu, Valjean, Sân-Giorgiu, Pană Buescu etc. La sfârşit a avut loc un banchet. * O întrunire liberală georgistă a avut loc şi la Băneasa. Au participat dela centru d-nii ing. Ottulescu Şt. Tătărescu, dr. Teodoru etc. întrunirea liberală din Cernăuţi CERNĂUŢI, 26. — Azi sa ţinut în localitate întrunirea partidului li­beral. Au sosit în vederea congresului d-nii I. G. Duca, I. Inculeţ, Djuvara, Imbroane, Pilat, Savnescu (Doro­hoi), Botez (Iaşi), Ştefan Ion, nume­roase delegaţii judeţene şi comitetele bucovinene. Au vorbit d-nii I. Nistor, Romulus Candea, Inculeţ, Imbroane, Ştefan Ion, prof. Marmeliuc, Pilat, I. Botez, Şoimescu, Tomasiu şi Mircea Dju­vara. La masă a luat cuvântul d. I G. Duca. Ştiri artistice Celebra comică vieneză Gisela Werbezik, încadrată de un ansam­blu de elită, începe Vinerea viitoare (31 octombrie) la teatrul „Regina Maria“ ciclul de 5 reprezentaţii de care l-a anunţat în Capitală. Gisela Werbezh­k ale cărei irezis­tibile „soacre“ şi „fete bătrâne“ au rămas de pomină în analele teatrului vienez, este şi interpreta prin exce­lenţă a „bogătaşei parvenite". Repertoriul alcătuit aproape numai din piese scrise anume pentru ea, oferă artistei roluri grase, în care inegalabila ei vervă comică se poate desfăşura în voc. Ordinea spectacolelor este urmă­toarea: Vineri 31 Octombrie: „Drei­mar Hochzeit“, comedie în 3 acte, de Annie Nichols; Sâmbătă 1 Noem­brie: „Die Königin-Mutter“, burleas­că în 3 acte de Emil şi Arnold Golz; Duminică 2 Noembrie: „Ida Poppers Karriere“, farsă în 3 acte de Fried­mann şi Lunzer; Luni 3 Noembrie: „Frau Lohengrin“, comedie în 3 acte de Friedmann şi Lunzer. CREDITORII încasaţi creanţele voastre de tot felul şi datoriile în­vechite, adresându-vă cu încre­dere, la „ARGUS“ secţia de Incasso strada Sărindar. No. 24 etajul I, te­lefon 306/93 şi 323/69 JUDICIARE­­Ilfov Falimentul Băncii Franco-Române Curtea de Apel S. V, prezidată de d. Ciurea, a continuat ori judecarea apelului făcut de Banca Franco-Ro­mână, contra sentinței tribunalului prin care această întreprindere a fost declarată în stare de faliment (după ce mai întâi i se respinsese concor­datul preventiv). Au pledat ieri d. av. Gh. Plastaru prof. universitar şi d. av. Al. Niţea­­nu, d­in numele deponenţilor cari se opun la acordarea concordatului. Desbaterile vor continua mâine. DR. GHEORGHIAN CHEMAT IN DECLARARE Am arătat că un creditor al d-lui dr. Gheorghian pentru suma de 1 mi­lion 40.000 lei, ceruse tribunalului de comerţ, declararea d-sale în sta­re de faliment şi că în faţa tribuna­lului care a judecat cererea, s’a in­vocat de către avocaţii procuratori ai debitorului, că dânsul nu este comer­ciant şi ca atare nu poate fi decla­rat în stare de faliment. Creditorul, combătând excepţiunea invocată, ceruse în subsidiar, chema­rea la interogator a d-lui dr. Gheor­­terogator a calităţii d-sale de comer­­ghian, spre a face dovada cu acel in­­ciant. După două zile de chibzuire, tribu­nalul s’a pronunţat ori, respingând cererea creditorului de a fî declarat în stare de faliment d. dr. Gheor­­ghian. DELA JURAŢI Curtea cu juri avea să judece ori pe acuzatul Simon Pilibozian, negus­tor din Craiova, care, a împuşcat pe cei doi fraţi Timurian din Bucureşti cărora le datora 3 milioane lei, D. Istrate Micescu, apărătorul acu­zatului, a cerut Curţii să se citeze o serie de martori ce propune în apă­rare, referitor la legăturile de afaceri ce au existat între acuzat şi victime. Partea civilă a cerut şi ea contra­­probă, cu martori şi scripte. Curtea, ascultând şi concluziunile d-lui procuror L Petrescu,­­ a încu­viinţat probele cerute şi a amânat procesul pentru ziua de 18 Decem­brie. DIVERSE Tribunalul de Ialomiţa confirmase mandatul de arestare, emis de jude­cătorul de instrucţie contra impie­gatului de mişcare Vasile Dinulescu, din gara Poenaru Boraea, socotit vi­novat de ciocnirea de trenuri întâm­plată în acea staţie, în ziua de 16 Octombrie. Arestatul făcând apel la Camera de acuzare, această instanţă a admis ieri apelul şi a infirmat mandatul, pe motiv că Instrucţia este termina­tă, iar deţinerea în prevenţie a in­culpatului nu este necesară. — Tribunalul Ilfov a confirmat ori mandatul de arestare al falsului stu­dent Bucur Cuirile, instruit de cab- 7 pentru escrocherie în dauna d-nei Su­chiu. 1 Buletinul Institutului Naţional de Export Institutul Naţional de Export tri­mite agenţiei „Rador” următorul bu­letin : AGRICOL AUSTRIA In mod oficial se anunţă că recol­ta de grâu se evaluează la 32.800.000 busheli, faţă de 23.300.000 le. în anul trecut. BULGARIA Comerţul şi exportul de ouă au făcut în anul curent progrese consi­derabile. La 16 Noembrie a. c. se va deschi­de la Sofia o expoziţie a­gvicolă, or­ganizată de Uniunea bulgară, cu spri­jinul Ministerului de Agricultură. Expoziţia va cuprinde următoarele secţii: găini de diferite rase, selecţio­nate. Crescătorii modele ,răspunzând cerinţelor moderne ale aviculturii, modele de hrană pentru păsări, mij­loace de desinfectarea coteţelor, do­ctorilor, scrieri avicole. Se vor acorda premii în bani, me­dalii şi diplome de onoare. * RUSIA încărcările ruseşti au atins în săp­tămâna trecută cifre foarte mari. Astfel pentru grâu au fost 726.000 quintale, orz 611.000 quintale, seca­ră 61.000 quintale şi porumb 7000 quintale. INDUSTRIAL BULGARIA La Direcţiunea Căilor ferate bul­gare, se va ţine în curând licitaţii pentru vânzarea unei mari cantităţi de traverse de fag şi stejar ne­im­pregnate. Data ţinerii licitaţiei, precum şi ls condiţiunile se vor publica la timp■ Ţesătoriile şi filaturile mecanice, cari şi-au suspendat activitatea în lunile din urmă, s’au redeschis, deoa­rece stocurile sunt epuizate. DIVERSE SowieAere au înfiinţat UEi kiurou central pentru ,ci­tt­­rţul cerealelor la Geneva. Această centra­lă va avea filiale în toate centrele comerciale mari înfiinţarea acestui bins iron denotă intenţiunea Sovietele de a desvolta comerţul de cereale cu Italia. u­in Hoover şi Macdotald despre Înarmările navale LONDRA 27. (Rador). — D. Hoover, preşedintele Statelor U­­nite, vorbind la postul de radiodi­fuziune, cu ocaziunea ratificărei tratatului naval, a arătat că trata­tul este just faţă de toţi, şi peri­culos faţă de nimeni. D-sa şi-a exprimat apoi speranța asupra perspectivei viitoarei extensiuni a reducerei armamentelor navale. In această chestiune, d. Hoover a declarat că n­u mai trebue să se permită goana după înarmări na­vale, care trebue stăvilită. Făcând aluzie la negocierile na­vale franco-italiene, d-sa a spus că popoarele­­ urnei întregi au încre­dere că se va ajunge la o solu­­ţiune, prin răbdare şi bunăvoinţă. D. MacDonald, vorbind la pos­tul din Londra, a spus că pe calea păcei şi securităţei, s’a depăşit încă o piatră kilometrică. Franţa şi Italia nu participă încă la tratatul naval, pentru li­mitarea armamentelor navale, insă d-sa speră că negocierile dintre cele două ţări, vor duce în curând la un rezultat favorabil, fiindcă un eşec este exclus. Niciodată, în cursul istoriei, relaţiunile dintre Anglia, Japonia şi Statele Unite, nu au fost mai cordiale decât de la semnarea tratatului, a terminat d. MacDonald cuvântarea sa la pos­tul de radio-difuziune. Licitaţii noui ADMINISTRAŢIA JUDEŢULUI TIGHINA In ziua de 3 Noembrie 1930, ora 11 dimineaţa, se va ţine licitaţie publică, la administraţia judeţului Tighina, pentru darea in antre­priză, aprovizionarea cantităţii de 18.000 kg. lemne de foc, esenţă tare (stejar şi n­­asin), necesare pentru încălzitul atelierului de materiale didactice. PRIMĂRIA ORAŞULUI TARGOVIŞTE In ziua de 3 Noembrie 1930, ora 11 dimineaţa, se va ţine licitaţie publică cu oferte închise, sigilate, cu termen urgent, în localul primăriei, pentru furnizarea a: 2.000 becuri de 75 waţi 3.000 becuri de 40 waţi, 200 fasinguri. Predarea se va face imediat. Condiţiunile se pot vedea la primă­rie în toate zilele de lucru. ADMINISTRAŢIA JUDEŢULUI MARAMUREŞ Serviciu­ Tehnic In ziua de 3 Noembrie 1930, ora 11 dimineaţa, în localul administra­ţiei judeţului Maramureş, se va ţine licitaţie publică, lucrarea de construirea din nou al podului No. 1 de pe soseaua vicinală Strâmtura Glod-Botiza-Sicu, km. 0+015, 0+058, in valoare de pe deviz de lei 372.418. Devizul, planul, condiţiunile şi caietul de sarcini se pot vedea la serviciul tehnic al drumurilor şi construcţiunilor, în orele de servi­ciu. MINISTERUL MUNCII, SĂNĂTĂŢII ŞI OCROTIRILOR SOCIALE Spitalul de stat Zălau La 3 Noembrie 1930, orele 1i di­mineaţa, în biuroul spitalului se va ţine licitaţie pentru darea în in­­s­treprindere a reparaţiunilor nece­sare la edificiile spitalului, cu­prinse în devizul serviciului tehnic al judeţului Sălaj, cu oferte închise. Devizele lucrărilor şi caietul de sarcini la administraţia spitalului« REGIMENTUL CALUGARENI Nr. 40, BAZARGIC In ziua de 5 Noembrie 1330, orele 10 dimineaţa, se ţine licitaţie publică cu oferte închise, la reşe­dinţa regimentului 40 infanterie Bazargic, pentru aprovizionarea cu pâine, necesară la hrana trupei, pe timpul dela 1 Noembrie 1930 Până la 31 August 1931, fabricaţia zilnică aproximativ 2.000 kg­ [ MARIA ORAŞULUI CORABIA judeţul Romanaţi La această primărie se va ţine ur­mătoarele licitaţii, în ziua de 5 Noem­brie 1930, ora 10 dimineaţa, pentru a doua oară: Arendarea terenului ocupat de o gheretă situată pe gura portului. Caietele de sarcini se pot vedea la ori­ce zi, la serviciul contabilităţii. BATALIONUL 6 VANATORI DE MUNTE Se va ţine licitaţie publică, pe ziua de 8 Noembrie 1930, pentru a­­provizionarea cu carne şi deriva­tele necesare trupelor din garni­zoana Aiud, pe timpul dela 1 Ia­nuarie 1931—31 Decembrie 1931 MANUTANŢA TG-MUREŞ In ziua de 17 Noembrie 1930, orele 10 dim., se va ţine a doua li­citaţie publică, în localul manutan­ţei Tg-Mureş, pentru darea în an­trepriză a măcinişului grâului, circa 6o vagoane, necesar trupelor din garnizoana Tg.-Mureş, pe tim­pul dela 1 Decembrie 1930 la 30 Noembrie 1931­ Caietul de sarcini se poate ve­dea în orice zi de lucru între orele 8—12 din zi.

Next