Argus, octombrie 1930 (Anul 21, nr. 5240-5266)

1930-10-29 / nr. 5264

Ultime In for mai luni nouă catastrofă minieră în Germania BERLIN,, 26 (Rador).­­Noua catastrofă, întâm­plată Sâmbătă după a­­miazăi în mina de cărbuni IVfalîsach, lângă Saar­brücken, in momentul când la Alsdorf erau în­mormântate cele 262 vic­time ale cunoscutei ex­plozii, a produs impresie profundă în toată Ger­mania. Catastrofa din Maybach a fost provocată de trăs­netele care au căzut asu­pra minei, provocând ex­plozia gazelor. Până la orele 5 dimi­neaţa, fuseseră scoase din­ galeriile prăbuşite 35 cadavre. Numărul celor grav răniţi este de 20. La acea oră se mai a­­flau la galerii vreo 60 lucrători. Se crede că toţi aceştia şi-au pierdut viaţa. Nori groşi de fum arată că în galeria unde se aflau lucrătorii produs un incendiu. PESTE O SUTA DE MORŢI ESELINI 28 (Rador). — Până Du­­i­, laică la amiază, fuseseră scoasa din mina Maybach 80 cadavre. Din 24 lucrători răniţi, transpor­taţi la spiţal» , au încetat din viaţă, în galerii se mai află vreo 20 lu­cr­t­ori, cari sunt socotiţi pierduţi. La locul nenorocirii se află toată populaţia orăşelului­ La scoaterea ca­davrelor s’au petrecut scene sfâşie­toare. Majoritatea cadavrelor sunt carbonizate* desgroparea victimelor BERLIN, 26. (Rador). — Din mi­nele dela Maybach, au fost scoase până la ora 17, 88 cadavre ale mi­nerilor ce au căzut victimă ale ex­ploziei Toate cadavrele sunt de nerecunoscut, ele fiind carbonizate. Au mai rămas in mină încă II mineri, came deasemenea se crede că sunt carbonizaţi. Lucrările pentru desgroparea vic­timelor, au fost oprite, deoarece ele sunt împiedicate de incendiul declarat în galeriile unde se află cadavrele celor 11 mineri rămaşi nedesgropaţi. CONDOLEANŢELE FRANŢEI PARIS, 26­ (Rador). — Cu oca­­ziunea catastrofei miniere de la Maybach, D-l Briand, ministrul de externe al Franţei, a adresat Pre­şedintelui Comisiunei din Saare, o telegramă prin care-1 roagă să pre­zinte condoleanţele sale familii­lor victimelor. 95 DE CADAVRE SARREBRUCK 27. (Rador). — Ultimele știri primite de la May­bach, arată că din mină au fost scoase până acum 95 de cadavre. Dintre cei 20 de răniţi grav, 5 sunt în stare disperată. s’a Evenimentele din Brazilia Ordinea a fost restabilită RIO DE JANEIRO, 26 (Fiador). — In capitală, ordinea erste acum iresta­­biJtă. Detaşamente w*i- Ei care au isstocuit pretu* tindeni poliţia civilă. La Santos s’au produs Btoui dezordini. La San Paulo, mtdpmea a devas­tat redacţiile ziarelor fa­vorabile guvernului local. Pretutindeni se cere re­tragerea guvernelor pro­­vinc­iale, cari rămăseseră reale faţă de guvernul federal. Ostilităţii© intre tru­pele federale şi arma­tele rebelilor sunt sus­pendate.m RIO DE JANEIRO 27 (Rador).— In cercurile politice locale se crede că d. Vargas, fostul candidat al par­tidului liberal pentru preşidenţia Sta­tului, la alegerile din primăvară, va reuşi să asigure formarea guvernului provizoriu. Azi, a început demobilizarea arma­telor federale. ARESTAREA FOSTULUI VICE­PREŞEDINTE RIO DE JANEIRO, 27. (Rador) Autorităţile au arestat pe fosul vice­preşedinte Meldoviana, î­n momentul când acesta încerca să se îmbarce pe vasul „Almazora“. Deasemeni a fost arestat fostul di­rector al Băncei Branziliei. Poliţia a anunţat că va aresta pentru anchetă, pe toate personalităţile din fostul gu­vern. 0 RIO DE JANEIRO, 27. (Rador). Fiind intervievat de ziarul „Glo­­bo“, Generalul Fragoso a afirmat că formaţia guvernamentală ese provi­zorie, ea urmând să predea puterea reprezentanţilor mişcărei naţionale, cari sunt convocaţi să se întrneascâ la Rio de Janeiro. D-sa a sublinit faptul că d. Mello Franco a fost numit ministru de ex­terne, tocmai pentru a se învederea intenţiunea guvernului de a menţine fraternitaea şi cordialiate înre Bra­zilia şi celelalte ţări. INCIDENTUL VAPORULUI BADEN MADRID, 27. (Rador).— O notă a Ministerului de Externe, anunţă că fără a prejudeca recunoaşterea ulte­rioară a guvernului brazilian, a au­torizat pe ministrul Spaniei la Rio d Janeiro, sa înceapă tratative oficioa­se cu autorităţile de fapt, relativ la incidentul vaporului .Baden" D. Dewey părăseşte Polonia VARŞOVIA, 26 (Rador). — D. Charles Dewey, consilierul finan­ciar al guvernului polon va pă­răsi la 20 Noembrie această în­sărcinare. Printr’o scrisoare adre­sată ministrului de finanţe, d-lui Matuszewski, D. Dewey reaminte­şte că planul de stabilizare a ma­netei polone prevedea alegerea unui american în consiliul Băncii Poloniei, pe termen de trei ani. D. Dewey, care a fost ales, ocupa această funcţiune din 20 Noem­brie 1927■ D-sa îşi exprimă con­vingerea că guvernul polon a în­deplinit strict planul de stabili­zare. Diferitele prevederi ale pla­nului se găsesc într’un atât de înaintat grad de realizare, încât este inutilă o prelungire a prezen­ţei consilierului financiar■ D. De­wey anunţă că în consecinţă îşi va depune mandatul şi va părăsi Polonia la 20 Noembrie. Încheind, d- Dewey exprimă spe­ranţa că relaţile între pieţele fi­­naciare mondiale, anormale de doi ani încoace, se vor restabili şi că pieţele de investiţie vor fi din nou căutate de capitalul străin. MULŢUMIRILE GUVERNULUI POLON D- Matuszewski» ministrul fi­nanţelor» a răspuns mulţumind d-lui Dewey pentru rodnica sa colaborare cu guvernul, care s’a folosit de preţioasele sfaturi ale consilierului şi subliniind înalta competinţă» profunda înţelegere şi reala simpatie a d-lui Dewey pentru activitatea constructivă desfăşurată de poporul polon. D. Matuszewski consideră dea­semenea că relaţiile anormale de pe pieţele financiare mondiale se vor ameliora. Capitalurile ameri­cane vor găsi ori­când în Polonia condiţiuni favorabile. Considerând preţioasă colaborarea d-lui Dewey în acest domeniu, ministrul fi­nanţelor îl roagă să viziteze din când în când Polonia să studieze situaţia econmică a ţării şi să pu­blice apoi scurte rapoarte. D. Dewey a răspuns că acceptă această invitaţie şi a mulţumit călduros pentru bunele sentimente ce i-au fost exprimate. Consiliul de administraţie al Băncii Poloniei a ales pe d­­ewey membru de onoare. Buletin Intern Ministerul de Finanţe a trimis o adresă celorlalte departamente, prin care le invită să trimită ime­diat un tablou cu numele funcţio­narilor scoşi la pensie, cari au fost reangajaţi şi cât reprezintă salariile ce le primesc lunar. Aceste date sunt necesare în vederea întocmirii bugetului general al Statului. * Este definitiv stabilit că in afară de proectele de natură economică pe cari guvernul le va aduce in actuala sesiune a Parlamentului, se va veni— tot în această sesiune — și cu impor­tante modificări ale legii administra­tive. * Duminică fiind aniversarea zilei de naştere a voevodului Si­­ha,—care a împlinit nouă ani— principele îm­preună cu mama sa, a asistat la ser­­viciul divin dela biserica Zlătari. Prinzându-se de veste, o mulţime imensă s-a adunat in faţa bisericei şi a făcut o călduroasă manifestaţie de simpatie. Maiestăţii Sale Elena cum Şi Voevodului. Azi fiind ziua sărbătorii naţionale cehoslovace (proclamarea indepen­denţei), d. R. Kuenzl-Jizersky, mini­strul Cehoslovaciei la Bucureşti, va primi felicitările în saloanele lega­ţiei, str. Vasile Lascăr 45, diminea­ţa de la 11 la 13. Membrii coloniei cehoslovace vor fi primiţi după amiazi înre orele 17 şi 19. * In Cadrilater se continuă cu multă activitate lucrările de coma­sare. Se verifică tablourile de supra­feţe declarate de băştinaşi­ar D. general Condeescu, ministru ar­matei se înapoiază astăzi în Capi­tală, venind de la manevrele regale. • D. Eugen Cristescu, directorul po­liţiei de siguranţă a prezentat­eri di­mineaţă d-lui ministru Const. Ange­­lescu rezultatul cercetărilor din cursul nopţii, în afacerea de spionaj. Din cei 50 de arestaţi cari urmau a fi ascultaţi, peste 20 au fost au­diaţi. A rămas să se continue opera­ţia confruntărilor între cei impli­caţi. Şefi de grupuri în număr de 9, in faţa dovezilor anchetatorilor, fac mărturisiri din ce în ce mai precise. Probabil că azi întreaga anchetă va fi terminată. Se continuă inventarierea obiecte­lor găsite în magazinele spionilor. Se anunţă că in cursul luna­ vii­toare va sosi un România generalul Pershing, fostul comandant al arma­telor americane din timpul marelui războia.m In onoarea ministrului Spaniei la Bucureşti, don Juan de Cardenas, a­­vansat ambasador la Tokio, soc­eta­tea „Amicii Spaniei“, a dat Dumi­nică seară un banchet la Athenée- Palace. Au participat d-nii Gabriel Puaux, ministrul Franţei, von Mutius, minis­trul Germaniei, baronul Aströmer, ministrul Suediei, baronul Guilau­­me, ministrul Belgiei, d-na şi d. Ste­lian Popescu, fost ministru, preşedin­tele soc- „Amicii Span­ii‘­ general Văleanu şi Gr. Trancu-Iaşi, foşti mi­niştri, etc­ etc. • De la ministerul agriculturei a­­flam că insămânţările in Cadrilater se fac pe o scară foarte Întinsă. * Eri a continuat la comisiunea de disciplină să se judece procesul ins­pectorului de siguranţă Husarescu. D. inspector general Bogdan (acu­zare), a dat replica lungii pledoarii a apărătorului, d. Iulian Peter. Sentinţa urmează să se pronunţe la 1 Noembrie. • La clubul naţional ţărănesc din calea Victoriei, a avut loc Duminică dim­ o consfătuire prezidată de d. V. Madgearu, la care au fost chemaţi toţi consilierii guvernamentali aleşi la alegerile din 14 Martie şi 10 Au­gust. Scopul convocărei a fost de a se da unele d­epoziţiuni aleşilor în vederea constituitei consiliilor comunale, ca­re se va face probabil Miercuri după amiază. Cu Orient-Expressul de eri a sosit în Capitală . P. de Azcarate­s Florez, fost profesor al Univer­sităţii din Grenada, fost membru al Parlamentului Spaniol, actual­mente directorii secţiunei minori­tare a Secretariatului Societăţii Naţiunilor. D-sa a fost salutat la gară de d-nii G. Pop, subsecretar de Stat, Zenobie Pâcleşianu, director în mi­nisteu, Instrucţiunei şi Gaiţelor, Eugen Filotti, directorul Presei şi Alexandru Cretzianu, Consilier de Legaţie, şeful secţiunei pentru So­cietatea Naţiunilor din ministerul de Externe. Du discurs al d-lui Mussolini ROMA 27 (Radov),­­ D. Mus­solini, a ţinut azi, în Palatul Vene­ţia, în sala „Victoriei“ un mare dis­curs. Italia fascistă, se va înarma, a spus d. Mussolini, în raport cu cele­lalte state. Ea va dezarma dacă ome­nirea va dezarma. înarmările Italiei, vor fi materiale şi morale, ea făcându­-le pentru apă­rare, iar nu pentru atac. Italia nu va lua niciodată iniţiativa unui război, a spus d. Mussolini. Politica de revizuire, chiar a Ita­liei fasciste, nu este de em­, a spus d. Mussolini, ci din iunie 1928, ea fiind îndreptată pentru a evita războiul, a face economii, şi o imensă econo­mie de război. Revizuirea, nu este in interesul Italiei, ci al Europei şi al întregei omeniri. D-sa vorbeşte apoi despre împărţirea statelor în două categorii, a celor înarmate şi a celor dezarmate, şi găseşte că este­­ ne­dreaptă această situaţie. Vorbind de politica danubiană, d-sa spune că ea este dictată de mo­tive de existenţă. Noi, a spus d-sa, căutăm să folosim până la maximum teritoriul nostru, însă el va fi saturat de populaţie, astfel că în 1950, când Europa, va îmbătrâni, singura Na­ţiune tânără va fi Italia. Aplicarea impozitului la repararea automo­bilelor Ministerul de finanţe a trimis un ordin circular administratorilor fi­nanciari prin care le face cunoscut că Miisterul menţine dispoziţiunile privitoare la perceperea impozitu­lui la repararea vagoanelor şi ma­­şinilor C. F. R. şi pentru repara­rea automobilelor. In consecinţă şi la repararea au­tomobilelor impozitul pe cifra de a­­faceri se va percepe tot asupra 20 la sută din cost. Deoarece unele adiţii au inter­pretat greşit art. 4 din legea pentru aşezarea unui impozit pe automo­bile, se face cunoscut că la dre­sarea acestor procese verbale se va aplica de trei ori impozitul drept amendă plus impozitul simplu datorat. Vapor avariat MARSILIA, 26 (Rador)­ — Pos­tul de radio-telegrafie de pe coastă, a interceptat o radio-tele­gramă prin care se semnala că vaporul grec „Maria“, ce mergea spre Genova, se află imobilizat cam la 55 de mile la sud-est de Porquerolles, din cauza avariilor­­ce a suferit la cârmă. Alegerile dela Camerele Agricole Duminică au avut loc din toată ţara alegerile pen­tru comitetele locale­ ale Camerelor Agricole, a­­ceasta în vederea viitoa­relor alegeri ale Camere­lor de Agricultură. În cele­ mai multe ju­deţe nu s’a depus decât o singură listă de candi­daţi care a fost declarată aleasă. Ultima zi a manevrelor SIGHIŞOARA, 26. — Astăzi a fost ultima zi a manevrelor regale. La ora 8 s-a produs atacul cor­pului 7 din armata albastră pentru întoarcerea aripei stângi a deta­şamentului roşu. Corpul 7 a atacat în direcţia Sighişoara. Impresio­nantă a fost colaborarea regimen­tului de tancuri care pătrundeau poziţiile roşii, în timp ce infante­ria înainta în coloane imense. Re­gele şi prinţul Nicolae au privit desfăşurarea acestor lupte de la cota 684. Manevrele s-au sfârşit la ora 12 acest eveniment fiind vestit oştirii prin sunete de trompetă. BANCHETUL După terminarea paradei a avut loc Luni un banchet oferit de prefec­tura judeţului. La şampanie a toastat d. general Condeescu, ministrul armatei, căruia­­a răspuns Regele. Intre altele Majestatea Sa a spus : Această manevră, cea dintâi care se ţine pe pământul Ardealului ro­mânesc, mi-a dat prilejul de a resimţi marea bucuria de a fi în mij­locul armatei, cât şi exerciţiile ce sau desfăşurat acum. Lăsând la parte cele ce s’au discutat de dimi­neaţă trebuie să mărturisesc că îmi dă cea mai desăvârşită Încredere în viitorul ţării. Văzând atât trupele cât Şi pe comandant­i lor, sunt fericit că pot să exprim viile mele mulţumiri pentru b­nii cum s’au prezentat. Am Încredere in ei şi sunt convins că şi oştirea întreagă va avea Încre­dere in Mine. De când am îmbrăcat haina militară, am Închinat cea mai mare parte din activitatea mea aces­tei instituţii, care trebuie să conteze pe toată dragostea şi solicitudinea Mea. MASA OFERITA ATAŞAŢILOR MI­LITARI STRĂINI SIGHIŞOARA, 26.­­ M. S. Regele Carol II a oferit Sâmbătă seară o masă în vagonul Său regal. La masă au fost invitaţi şi ata­şaţii militari ai Italiei şi Bulgariei. Suveranul a toastat pentru Regele Boris al Bulgariei și pentru princi­pesa G­ovan.* I O mai bună valorific­­are a grâului Eri dimineaţă a avut loc la Mi­nisterul de industrie şi comerţ o consfătuire prezidată de d. ing. Ce­zar Popescu, directorul industriei. Au luat parte la această şedinţă re­prezentanţii morarilor şi ai bruta­rilor. Sa examinat problema m­orări­­tului, în vederea, unei cât mai bu­ne şi mai raţionale valorificări a grâului. După ce se va stabili regi­mul morărîtului, se va fixa în mod definitiv regimul şi preţul pâinei, atât în Capitală cât şi in provincie. Mercur­ dimineaţă va avea loc o nouă şedinţă a comisiunei. Cupoanele combinate la trenuri­le de persoane Direcţiunea generală a Regiei au­tonome c. f. r. face cunoscut că în­cepând de la 25 Octombrie a. c., s’au pus in vigoare cupoane combinabile pentru trenurile de persoane. Aceste cupoane, ca şi cele valabile la toate trenurile, intră în compune­rea biletelor directe, din traficul in­ternaţional, care se eliberează de că­tre biuroul oficial de voiaj c. f. şi de biurourile de voiaj din ţară şi streinătate. D-1 I. Theodorescu, directorul viticulturei din minister­­l agricul­­turei a plecat la Illosternburg lân­gă Viena pentru a reprezintă Ro­mânia la aniversarea de 70 de ani de la înfiinţarea institutului de ped­nologie şi viticultură de acolo şi a asista la inaugurarea unei noi şcoli de viticultură. Exportul de fructe și vinuri în Polonia continuă cu activitate Soc. „Viticola“ a exportat în toam­na aceasta 47 vagoane struguri. D. Constantin M. Ionescu, prim­­preşedinte la secţiunea I a Curţii de apel din Craiova, a fost numit consilier la secţiunea I a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. D. D. Ştefan Laday, consilier per­manent la secţiunea II a Consiliu­lui legislativ a fost înaintat preşe­dinte la aceeaş secţiune. Atentat împotriva unui tren accelerat Direcţiunea generală a căilor fe­rate a fost incunoştinţată că eri sea­ră, trenul accelerat No- 50 Galaţi- Adjud—Petru Rareş a ciocnit un pi­­­nă viteză, intre staţiunile Asău şi Giosa, un enorm bloc de piatră, în greutate de peste 500 kgr­, aşezat pe linie, în dreptul unei cariere de piatră. Locomot­ia a suferit mari strică­­ciuni, rupându-se pigul şi barele de frână. Călătorii s’au ales cu o spaimă teribilă, majoritatea dormind în mo­mentul când s’a produs ciocnirea. Tuburile flexibile, dela vagoanele de poştă şi bagaj, au fost distruse. Linia nu a suferit stricăciuni prea mari, astfel că trenul accelerat şi-a putut continua drumul, cu o întârziere de 60 minute. Se crede că la mijloc este o mână crim­­ală, care a provocat acest ac­cident, cu intenţiunea de a provoca deraierea vagoanelor. CREDITORI! încasaţi creanţele voastre de tot felul şi datoriile în­vechite, adresându-vă cu încre­dere, la „ARGUS" secţia de încasso strada Sărindar. No. 24 etajul I, te­lefon 306/93 $1 323/69. Inspecţiile d-lui secre­tar general Teianu In cursul zilei de Duminică d- l N. Teianu, secretar general al mi­nisterului de finanţe însoţit de d- D. Popa, directorul mişcării fon­durilor a făcut o inspecţie inopi­nată administraţiei financiare din Botoşani­­Din cercetările făcute s-a constatat că funcţionarii acestei administraţiuni îşi îndeplinesc ser­viciul în mod conştiincios. Incasă­rile au atins în oraşul Botoşani o cotă de 56 la sută, iar în judeţ o cotă de 75 la sută. Livretul profesional pentru supuşii străini Instrucţiunile Ministerului Muncii Ministerul Muncii face cunoscut tuturor că pe ziua de 1 Noembrie expiră ultimul termen ce s-a acor­dat pentru ca supuşii străini cari e­­xercită o profesie în România să fie în posesia livretului profesional prevăzut de lege. Contra hotărârilor comisiilor de revizuire supuşii străini au drept la apel la comisia migraţiunilor din minister. Apelul trebuie înaintat în limita termenului fixat de comisiile de revizuire. Acei patroni sau particulari caii vor fi găsiţi că au in serviciul lor după expirarea termenului de apel salariaţi supuşi străini cum și acei cari exercită o profesie în România fie pe cont propriu, fie sub alta formă, fără a proceda livret­e profe­sional valabil, vor fi pasibili de sancţiunile prevăzute de legea pen­tru proteguirea muncii indigene și anume: se vor pedepsi cu amendă dela 5.000—10.000 Iei de fiecare su­pus străin, iar în caz de recidivă cu amendă de 20.000 lei, iar cei cari exercită o profesie pe seamă lor sau în tovărășie se vor pedepsi cu amendă dela 10.000—20.000 iar în caz de recidivă cu amendă de 40.000 lei. Regele Carol II mareşal al armatei române Eri dimineaţă, terminându-se manevrele, toa­t trupele au fost a­­ranjate în careu în piaţa Unirei din Sighişoara­ D. general Condeescu, ministrul armatei, adresându-se Regelui, a citit cartea următoare: „Neamul românesc în fireasca lui întregire şi oastea românească, se află azi sub ocrotirea Măriei Tale, întâiul Rege născut pe pământul patriei. Pentru conştiinţa înaltă a datoriei pe care Măria Ta ai ară­tat-o şi insuflat-o tuturor ostaşilor ţărei, pentru virtutea pe care ai sădit-o în sufletul tinerelor vlăstare ale neamului, înălţându-le la vite­jescul simţământ de ţară, la dra­gostea de aproape şi pornirea spre jertfă, pentru vitejia pe care ai a­­rătat-o in războiul cel mare când în fruntea ostaşilor ţărei, în Car­­paţi şi pe Tisa, ai sădit credinţa în izbândă pentru râvna şi munca neo­bişnuită cu care ai întemeiat şi o­­tetit oastea munţilor şi a văzduhu­lui armata, prin mine smerit sfet­nic al Măriei Tale, te roagă pe Ti­ne, fiu şi părinte al ţărei, Domn şi stăpânitor al tuturor plaiurilor ro­mâneşti, să primeşti, drept prinos de recunoştinţă şi devotament, în­semnele rangului de mareşal. Ministrul armatei GENERAL CONDEESCU DECRETELE MAREŞALILOR PRESAN ŞI AVERESCU După aceia d. general Condeescu a dat citire cărţilor regale prin ca­re d-nii generali Presan şi Averes­­cu sunt înălţaţi la rangul de mare­şali. Suveranul a plecat ori d. a. Balcic unde se află Regina Maria care-şi sărbătoreşte Miercuri ziua de naştere. Funcţionarii specializaţi de la Ministerul de Finanţe La începutul anului acesta, Mi­nisterul de Finanţe a trimis la Pa­ris 16 absolvenţi ai Academiei de înalte Studii Comerciale şi Indus­triale, pentru a se specializa pe lângă Ministerul de Finanţe fran­cez, înainte de a pleca în străină­tate, doi din bursierii de mai sus au fost numiţi subdirectori, cinci inspectori financiari şi alţi trei sub­inspectori financiari în Ministerul de Finanţe român. La Paris aceşti absolvenţi timp de patru luni au fost ataşaţi pe lângă diverşi ins­pectori financiari din Franţa, în­­soțindu-i pe aceştia în inspecţiile ce le-au făcut, iar alte patru luni au fost ataşaţi pe lângă diferite direcţi ale Ministerului de Finanţe din Franţa, pentru a se specializa în diferite ramuri financiare.­­ In cursul săptămânii trecute s-au îna­poiat în ţară opt din cei trimişi în Franţa, iar la începutul lunei vii­toare se vor înapoia şi ceilalţi doi ani dimineaţă Ministerul de Fi­nanţe a făcut următoarea reparti­ţie-D-nii Coltofeanu şi Filipescu, la direcţia mişcării fondurilor, în gradul de subdirectori-D-nii­ Grossu şi Dragomirescu, la direcţia contributiunilor directe în gradul de inspectori financiari. D-nii Tănăsescu şi Cantulescu, la direcţia contabilităţii generale a Statului, primul în gradul de ins­pector şi celalalt subinspector fi­n­anciar-D-nii Mos­cana şi Dima la di­recţia contributiunilor indirecte în gradul de inspector şi celălalt sub­inspector financiar. D-nii Barbu şi Stoica, la direcţia vămilor, primul în gradul de ins­pector şi celălalt subinspector fi­nanciar. Convocarea adunării generale a Uniunei Camerelor de Comerţ Adunarea generală a Uniunei Câ­rmelor de Comerţ şi Industrie a fost fixată pentru ziua de 11 Noembrie la sediul Uniunei. La ordinea zilei. Modificarea legei contribuţiunilor directe din 1923: a) înlocuirea actualului regim de impunere pentru armele individua­le, societăţile în nume colectiv, co­mandită simplă, cu răspundere limi­tată, meseriaşi şi alţi profesionişti, afară de liber­i profesionişti; b) adoptarea bilanţului comercial, în locul actualului bilanţ fiscal; c) revizuirea bilanţurilor întreprin­derilor industriale şi comerciale; F­xarea cotei cuvenite Uniunei din veniturile Camerelor de comerţ şi de Industrie pentru exerciţiul 1931. Mod­ficarea art 18 din Statutele Uniunei. Deraierea de pe linia Leorda-Botoşani Azi noapte o locomotivă izolată, expediată din staţia Vereşle, a dera­iat, răsturnându-se, în dreptul can­tonului No. 15, situat între staţiunile Leorda şi Botoşani. Accidente de persoane nu au fost Din cauza acestui accident, trenu­rile personale No. 535 și 527 au fost obligate să circula prin transbor­­dare. Noul program de lucru în biurourile C. F. R. Direcţiunea generală a Regiei, au­tonome oir­, a dispus, odată cu schim­barea orelor de serviciu, ca în zilele de sărbători legale şi Duminica, funcţionarii să lucreze, prin rotaţie, de la orele 9—12 dim­, în toate biu­rourile cari sunt în strânsă legătu­ră cu serviciul executiv Reducere pe calea ferată pentru expoziţia horticolă Vizitatorii şi participanţii la expo­ziţia organizată de societatea de hor­ticultura, la Bucureşti, in intervalul de la 7—11 Noembrie a. c. vor be­neficia de o reducere de 50 la sută, numai la înapoere, pe căile ferate. Cu un asemenea bilet nu se va ad­mite întreruperea călătoriei nici la ducere şi nici la întoarcere. Pentru emiterea jumătăţii de bilet la înapoere, călătorul va trebui sa posede certificatul emis de expoziţie, in acest scop. La mărfuri se va apli­ca reducerea de 50 la sută din taxele tarifare, numai la înapoere. cu începere dela publicarea acestei deriziuni, pentru funcţionari, orele de serviciu la Ministerul finanţelor şi la Casele şi instituţiile autonome, depinzând de acest departament vor fi 7 pe zi şi se vor aplica în modul următor : Luni, Marţi, Miercuri şi Vineri de la 8—1 şi 4—7; Joi şi Sâmbăta de la 8­ 1. Funcţionarii care nu vor fi pre­zenţi in orele de serviciu fixate con­form statutului, vor fi suspendaţi şi trimişi în judecata comisiei de disci­plină pentru refuz de serviciu. Comitetul de direcţie al Uniunei Camerelor de Comerţ şi Industrie a fost convocat pentru Miercuri la orele 12. Lucrările preliminare recensământului DESCHIDEREA CONFERINŢE­LOR Dri la orele 10 dimineaţa, în sala de conferinţe a Camerei de Co­merţ, s-a deschis seria de confe­rinţe organizată de Direcţia re­censământului ca delegaţii regio­nali, judeţeni şi municipali din toată ţara. Au luat parte peste 100 de dele­gaţi, toţi membrii comisiunei de recensământ, delegaţii tuturor mi­nisterelor, precum şi mulţi condu­cători ai instituţiunilor de stat şi particulare, interesate la această mare sferă. D. DIMITRIE GUSTI preşedin­tele comisiunei de recensământ a adresat cuvântul de bună venire delegaţilor. D. dr. EMIL HAŢIEGANU, mi­nistrul Muncii, sănătăţii şi ocroti­rilor sociale arată că e mulţumit de modul cum lucrează comisia re­censământului, care depune nu nu­mai muncă intensă de zi şi noapte, dar şi suflet mult şi multă dra­goste pentru ca această mare o­­peră să reuşească. D. prof. dr. O. ONICESCU a fă­cut o conferinţă vorbind despre scopul şi foloasele recensămân­tului. Apoi d. dr. S. MANUILA, diirec­­torul general al recensământului a vorbit despre organizarea inte­rioară şi exterioară a recensămân­tului. Marţi 28 octombrie, ziua sărbăto­rii naţionale cehoslovace (proclama­rea independenţei), d- R. Kunzl Ji­­zersky, ministrul Cehoslovaciei la Bu­cureşti, va primi felicitările în saloa­nele Legaţiei, din Str. Vasile Lascăr 45, dimineaţa de la 11 la 13. Membrii coloniei vor fi primiţi în­tre orele 17 şi 19. Comitetul Bursei de acţiuni şi efecte Bucureşti se va întruni azi la orele 6.36.

Next