Argus, noiembrie 1930 (Anul 21, nr. 5267-5292)

1930-11-20 / nr. 5283

k . .: 1 B­U­L I­N LUNA OCTOMBRIE 1 Desbaturile Parlamentare juniciaire (iuov) C­AMERA Şedinţei din ÎS­­­oembrie 103­0 Şedinţa se deschide la ora 4 jumă­tate- Pe banca ministerială d- Miro­­nescu» d Mihalache şi d. Tilea. D. GEORGES­CU-BARLAD arată că nu a voit să ofenseze pe d. preşedinte în şedinţa precedentă,. In ce priveşte modul cum s’a făcut’votarea va răs­punde în faţa comisiei de disciplină. D. ŞT. CICIO POP, arată că s’a res­pectat cea mai deplină ordine în vo­tare şi că d­-sa respectă parlamenta­rismul. După votarea sumarului dl. CICIO POP face elogiul deputaţior morţi în timpul vacanţei dr. Pistiner, preot Tonescu şi Ion Măgură. Trimite condo­leanțele Camerei familiilor îndurera­te. ren Declaraţia partiduli liberal de sub şefia d-lui Vintilă Brătianu D. I. G. DUCA, citeşte următoarea declaraţie în numele partidului li­beral: In urma apelului M. S. Regelui, Partidul Naţional Liberal a hotărât ca reprezentanţii săi să reintre în Parlament şi să participe la dezba­teri. România, la începutul nouei Dom­nii, se găseşte în faţa unei situaţiu­­ni internaţionale tulburi şi în faţa unei situaţiuni interne atât de în­grijitoare, încât Partidul Naţional Li­beral socoteşte ca o patriotică datorie faţă de Coroană să răspundă la înal­tul Ei apel şi s’o ajute la normaliza­rea vieţei noastre politice şi la res­­tabilirea functionărei actualului re­gim constitutional. Partidul National Liberal care a contribuit într’o măsură atât de ho­tărâtoare la întemeierea Dinastiei române şi la consolidarea principiu­lui monarhic, va sprijini pe M. S. Regele Carol II, în îndeplinirea gre­lelor şi marilor Sale îndatoriri, aşa precum a sprijinit pe Regele Carol I şi pe Regele Ferdinand I în opera Lor glorioasă de neatârnare a ţărei şi de întregire a neamului-Partidul Naţional Liberal, ţine să declare şi cu acest prilej, că menţine în întregime toate grijile arătate în declaraţia sa de retragere din Par­lamen­t-De altminteri, faptele petrecute de atunci şi până azi, nu au putu din nefericire, decât să-l întărească şi mai mult în credinţa sa că scăparea ţărei nu trebuie aşteptată de la regi­mul reprezentat prin majoritatea şi prin guvernul de azi. Partidul Naţional Liberal înţelege deci, să continue şi în incinta Parla­mentului, lupta împotriva unui regim care, purtând răspunderea grelei si­tuaţiuni de azi, nu are nici autorita­tea şi nici putinţa să ducă la înde­plinire programul de reparare, im­pus de interesele primejduite ale ţa­rei. Continuând această luptă, Partidul Naţional Liberal are conştiinţa că re­prezintă simţământul obştesc al ţă­rei, care de la retragerea din Parla­ment a răspuns necontenit la apelul său şi care reclamă azi, mai mult de­cât ori­când, o nouă consultare na­ţională pentru a-şi putea exprima libera sa­ voinţă. Călăuziţi de aceste consideraţiuni, reprezentanţii Partidului Naţional Liberal reintră în Parlament şi sunt convinşi că îşi îndeplinesc astfel şi acum întreaga datorie faţă de ţară şi de Coroană. Declaraţia partidului liberal de sub şefia d-lui George Brătianu D. GEORGE BRATIANU, şeful par­tidului liberal, citeşte următoarea declaraţie: In ziua de 6 Noembrie partidul Na­­tional­ Liberal, credincios tradiţiilor sale monarhice şi constituţionale au hotărât reintrarea în Parlament a reprezentanţilor săi, spre a lua parte activă la viaţa constituţională a ţării. Aducând astăzi la îndeplinire a­­ceastă hotărâre el constată cu deo­­sebită mulţumire că răspunde în a­­celaş timp dorinţei Majestaţei Sale Regelui de a se ajunge la o norma. Uzare a vieţii politice, contribuind la îndreptarea nevoilor grele de as­­tăzi prin soluţiile ce-şi propune sa realizeze. Partidul Naţional­ Liberal in ac­­ţiunea sa parlamentară nu se va mărgini numai la controlul actelor guvernului, ci va fi ecoul voinţei ob­­şteşti, care nu înţelege să mai tole­­reze slăbiciunile şi să ierte greşelile ce au adus ţara in situaţia gravă de astăzi. In consecinţă P. N. L. va lupta cu toată energia pentru schimbarea ra­dicală a acestei situaţii şi înlătura­­rea factorilor politici cari au pro­­vocat.6. Se procedează la validarea alegerii ca deputaţi a d-lor Armand Căli­­nescu şi inginer Priboianu. Şedinţa se ridică la orele 7. Azi la orele­­ şedinţă. Declaraţia d-lui N. Iorga D- profesor IORGA, luând cuvân­tul, spune: ,.Eu a am eşit niciodată din­ parla­­­ment pentru că eu am încredinţarea că noi nu suntem aci în funcţiune de noi, ci da alegătorii cari ne-au tri­mis în parlament ca să reprezentăm interesele ţării. Dacă aş fi eşit din parlament, aş fi depus imediat şi mandatul. Am ascultat declaraţiile celor două partide naţional-liberale şi constat cu uimire că nu se găsesc aci şi re­prezentanţii partidului poporului, pu­­ţini, atât cât sunt ei. Fac această constatare, întru­cât ei s-au ales pe o listă cu mine şi că, înainte de a întreba pe reprezentanţii partidului liberal dacă să reintre în parlament, trebuiau să mă întrebe şi pe mine, deoarece nu s’au ales cu voturile li­beralilor, ci mai curând cu voturile mele. Faptul că Regele a trimis şefilor de partide din opoziţie pe secretarul său particular, iar nu pe mareşal, în­seamnă că gestul Regelui trebuie so­cotit nu ca o intervenţie a Regelui la partide, ci ca un sfat al celui din­tâi român către alţi români. Se vorbeşte în mesaj de înfrăţire. Or, eu mă întreb cum se poate crede la înfrăţirea între oamenii politiei,­ bând abia acum câteva zile şeful u­­nui partid politici, ai cărui reprezen­­tanți nu sunt aci, a declarat că nu­mai el are dreptul de a guverna în această ţară. Iar Duminică, la o în­trunire din Capitală, ministrul de a­­gricultură a lăsat să cadă pe capul şefului partidului liberal astfel de a­­cuzaţiuni, de o gravitate excepţio­­nală. Eu cred că ar trebui să înţe­legem gravitatea ceasului de faţă Şi ajungem la o înfrăţire cel puţin aci în parlament, ca să nu mai dăm spectacole ca acele pe care le-am dat până acum, fiindcă nu este vre­mea acum de alegeri norii, cari er tul­­bura această ţară şi să dea Româ­niei un guvern de demagogie nebu­n 2 S Si * Trebuie să îndrumăm ţara pa calea sănătoasă a colaborării lipsite de pa­timă’'. • D. A. C- CUZA citeşte o declaraţie în care arată că apelul Suveranului este o manifestaţie în favoarea cons­tituţionalismului, îşi exprimă neîn­crederea în partidele politice. DECLARAŢIA D-LUI PRIM MINISTRU D. G. G. MIRONESCU ia act de declaraţiile celor două partide naţio­nal-liberale şi constată că cea de-a doua este caldă şi de un orizont larg. Speră că această atmosferă nouă îşi va face loc pentru ca să se realizeze colaborarea de care vorbeşte de Ior­ga şi care e datorită de toţi. Arată că d-sa e partizanul convins al co­­laborărei şi infrăţirei, care este şi în­ţelesul ţării şi chiar a partidelor. COMUNICĂRI D. I. MIRESCU vorbeşte de situa­ţia Şomerilor. Cere guvernului să ia măsuri. D. PAMFIL ŞEICARU cere publi­carea numelui acelora care alcătuesc portofoliul dubios al Băncii Naţio­nale­ D. I.OTAR RADUCEANU adresează o interpelare d-lui ministru al comu­nicaţiilor cu privire la concedierile lucrătorilor de la C. F. R. D. A. C. CUZA cere încetarea mă­surilor de constrângere la percepţiile lin Pi­arabia. P­R- 1OPOVICI arată că s’a dat ordin ca încasările să se facă ome­neşte­ DEMISII D. ST- CICIO­POP arată că s’au produs două demisii: a d-lui Gh. Po­pescu dela Constanţa şi­ a d-lui Ca­lmată deputat ,de Suceava. Se intră în ordinea de zi alegân­­du-se secretarii Adunării. Sunt declaraţi aleşi. d-nii : Rusâ­­nescu cu UD voturi. Cercel 113 vo­turi. Ceroianu 93, Olariu 106, Ma­nai­­u 102, K­ră­tun­escu 92 şi St­atari 9.”. Pen­tru un joc se declară balotaj. SENATUL ŞEDINŢA DIN 18 NOEMBRIE D. preşedinte a deschis şedinţa la 4 şi 20 în prezenţa d-lui minis­tru N. Costăchescu­ D. V. SASSU (liberal) a protes­tat ca şedinţele Senatului nu se deschid la ora anunţată din ajun. D- preşedinte BRATU: Iau act de dorinţa d-lui senator Sassu ca Senatul să se deschidă la ora a­­nunţată. Amânarea şedinţelor este o ur­mare a unor lucruri neprevăzute­ S’a procedat apoi la împărţirea Senatului în 7 secţiuni. A fost aleasă apoi com­isiunea pentru verificarea titlurilor nouilor aleşi. DECLARAŢIILE PARTIDELOR LIBERALE D- dr. C. ANGELESCU a citit declaraţia partidului liberal de sub preşidenţia d-lui V. Brătianu, ace­iaşi ca şi la Cameră, D- general ARTHUR VAITOIA­­NU a citit, în aplauzele m­ajorităţii, declaraţia partidului liberal de sub şefia d-lui George I. Brătianu­ D. ministru N. COSTĂCHESCU a arătat că guvernul e mulţumit de revenirea opoziţiei in parlament. Aceasta va controla­ucrările de le­giferare. Colaborarea cu opoziţia, pe acest teren, este dorită de guvern. * D. preşedinte a proclamat apoi senatori de drept pe d-nii Oscar Niculescu şi general Măldărăscu. — A fost aleasă comisiunea pen­tru petiţiuni­— In comisiunea pentru redac­tat răspunsul a Mesajul Tronului au fost aleşi d-nii Sabba Ştefănes­­cu, G. Ştefănescu, Motagna Victor dr. Varzar. — Au fost aleşi apoi trei dele­gaţi în consiliul de administraţie a Casei de Depuneri şi Consemna­ţiuni. . — Delegat al Senatului la Casa dotaţiei oastei a fost ales d. col- Tatomir. — Şedinţa a fost ridicată la orele 6. — Azi şedinţă la 3 luni Drama din str. Principa­tele Unite UN COMERCIANT ȘI-A OMORÂT CONCUBINA APOI A ÎNCER­CAT SA SE SINUCIDĂ Eri după amiază s’a petrecut o dramă în str. Principatele Unite 51, unde locuia comerciantul Se­bastian Rădulescu, proprietarul bodegii Excelsior din str. Acade­miei și concubina lui Lenuţa Cos­­­stantinescu. Sebastian Rădulescu, fost mare comerciant la Galaţi, a pierdut în ultimul timp întreaga avere şi din această cauză s’au ivit dese discu­­ţiuni între el şi Lenuţa Constanti­­nescu, care voia să-l părăsească. Eri după amiază a fost o discu­ţie violentă între ei şi comercian­tul a tras asupra femeii un glonte de revolver, care a intrat prin par­tea dreaptă şi i-a perforat plămâ­nul. Defectându-se arma, el a încer­cat să se sinucidă şi şi a tăiat arte­rele de la mâna stângă cu o lamă de ras. Până la sosirea autorităţilor Le­lrata Constantinescu şi-a dat sfâr­șitul. Criminalul a fost internat sub pază la spitalul Brincovel­esc. Viitoarea organizare a Indiei LONDRA 18 (Rador). — Conferin­ţa indiană a „Mesei rotunde” a exa­minat azi dimineaţă, chestiunea dacă viitoarea constituţie a Indiei trebue să fie pusă pe baze federale sau unitare. Cuvântările din şedinţa de eri, în această privinţă, indicau ca singură soluţie posibilă o constituţie federală ceeare comitetul de redacţiune al propunerilor, întrunit puţin mai târziu, a şi recomandat. O resoluţie în acest scop a şi fost elaborată, pentru a fi supusă şedin­ţei de azi. I A DR. GHEORGHIAN CHEMAT DIN NOU IN DECLARARE Am arătat că acum o lună tribu­nalul comercial Ilfov respinsese ce­rerea unui creditor — făcută prin procedura Camerei de consiliu pe baza art- 697 cod. comerc­ — de a fi declarat în stare ele faliment d. dr. Gheorghian. Tribunalul reţinuse obiectiunea re­prezentanţilor debitorului, că dânsul nu este comerciant și ca atare nu poate fi declarat în stare de faliment.­­Se respinsese atunci și cererea cre­ditorului de a se admite chemarea la interogator a d-lui dr. Gheorghian, cum și martori, cu cari să dovedeas­că cum că d-sa a făcut acte de co­merţ, deci că ar fi comerciant). Ieri, tribunalul de comerţ, prezidat de d- judecător M. Grădişteanu, a a­­vut să judece, — de data aceasta în şedinţă publică, după normele pro­cedurii comune în materie de fali­ment — cererea de declarare inten­tată contra d-lui dr. Gheorghian, de către creditorul B. Aftalion, în te­meiul unor cambii protestate, în va­loare de un milion lei. Din partea debitorului absent, d-nii av. V. Toncescu Si Iorgu Petrovich au ridicat din nou excepțiunea că d­­dr­ Gheorghian nu este comerciant, că aceasta rezultă din faptul că po­liţele sunt semnate cu formula pre­văzută de lege pentru necomercianţi, adică ,,bun şi aprobat de mine’’ ; că această cunoaştere a lipsei calităţii de comerciant este presupusă ca ac­ceptată şi de terţul achizitor al poli­ţei, din moment ce a primit cambia în spre scontare în forma în care vă­dea o cambie activă, în fine că în chestiunea aceasta tribunalul s a pronunţat odată, astfel că există au­toritate de lucru judecat. Creditorul, prind. av. M­ Muntea­­nu-Galaţi, a combătut ca netemeini­ce, în drept, obiecţiunile debitorului,­­ cerând tribunalului să-i admită proba cu martori şi acte, spre a do­vedi că debitorul a fost de fapt co­merciant, prin reputatele acte de co­merţ ce făcuse. Tribunalul a încuviinţat proba ce­rută. După ascultarea martorilor pro­puşi de ambele păţi, desbaterea pro­cesului de faliment va fi reluată, în­ fond, la un termen ce se va fixa de către tribunal. DIVERSE Parchetul a deschis acţiune publi­că pentru bancrută frauduloasă con­tra falitului Gh. Vişineanu, care a­­vusese o boiangerie în str- Siminoc 16. Afacerea se instrueşte la cab- 4 * Din eroare s’a publicat ori în ziarul nostru, că opoziţia făcută de soc. de asigurări Franco-Română împotriva unei ordonanţe de neur­­mărire, ar privi pe d. Nic. Comă­­nescu, în realitate fiind vorba de d. Nicolae Kovács. Astepţia Umanei Funcţio­narilor la Ministerul Muncii O delegaţie a Uniunei Funcţio­narilor in frunte cu d. Ioan Nico­­laescu, preşedintele Uniunei, şi Marcel Mellcson, secretar­­general, a fost primită ori în lipsa d-lui ministru de către d. director ge­neral Stănescu. Delegaţia a expus situaţia grea în care se află func­ţionarii particulei, insistând asupra nevoii urgente de a se legifera a­­jutorul de şomaj­ Au cerut măsuri urgente pentru aplicarea orarului şi a repauzului duminical atât în Capitală cât şi în provincie. D. director general Stănescu a răspuns că chestiunea ajutoratei şomeurilor va fi aranjată de către primăria municipiului în unire cu primăriile de sectoare. In privinţa aplicărei orariului şi repausului duminical s’au dat in­strucţiuni inspectoratelor de mun­că, deasemenea se va cere şi mi­nisterului de interne a da ordine în consecință. Ştiri artistice Concertul simfonic de Duminica viitoare, dirijat de maestrul George Georgescu, va avea ca solist pe re­putatul violonist berlinez Georg Kulenkampf, care alături de Busch şi Flesch este considerat drept cel malt mare violonist german în viaţă. Programul acestui concert simfo­nic cuprinde uvertura „Coriolan” și simfonia „Eroica" de Beethoven, concertul pentru violină și orchestră de Mendelssohn și (dupe cererea ge­­nerală) reluarea celebrului „Bolero” de Ravel. • Violonistul Georg Kulenkampl­f, solistul concertului de Duminica vii­­toare, dă Sâmbătă seara­­în sala Lidertafel) un concert propriu, cu acompaniamentul la piano al prof. VV. Rosé. Marii artiști francezi Jacques Thibaud și Alfred Cortot dau poi­mâine seară la Ateneu, prima lor serată de sonate. In program: sonatele de Brahms (La major], Mozart (Sol major), De­­bussy și Ravel. Poliţe protestate (Ilfov) Pe ziua de 14 Noembrie 1930 Trate neacceptate lei 3000 15000 27000 5000 1000 4000 86000 200.000 8000 30300 1. Glasser Iosif, Bărăţiei 30, lei 2- Ionescu R. „Carmen Sylva‘‘ Turturele 62 lei 3. , 4. Broide Simion, Şelari 30, lei 7000 8000 EROARE ÎOOOO INFORMAŢIUNI Azi şi mâine se întruneşte comi­tetul de direcţie al Uniunii Came­relor de agricultură sub preşedin­ţia d-lui Jean Cămărăşescu, direc­torul ministerial al Munteniei. D. Em­ Haţieganu, ministrul mun­cii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale a lucrat ori­dim. la sănătate cu directotrii de servicii rezolvind lu­crările curente. In „Monitorul Oficial“ din 17 Noembrie cor., au fost publicate modificările aduse articolelor 13, 20, 21 şi 23 din regulamentul fa­cultăţii de medicină şi farmacie din Cluj. Se aduce la cunoştinţă elevilor din anul II secţia Electromecanică —Şcoala Politechnică Bucureşti— (seria 1929/1930) că d. conferen­ţiar T. Tănăsescu ţine seminar de Electricitate în fiecare Miercuri intre orele 14­30—36 cu începere din ziua de 19 Noembrie 1930­ Deasemeni, d. asistent Gh. Bor­­neanu ţine şedinţe pentru lucrările de refacere sau complectări la E­­purele de Statică grafică, în fie­care Marţi, între orele 14.30—17-30 începând din ziua de 18 Noembrie a. c. cu elevii repetenţi din anul 11 A şi II B (seria 1929/1930). Ministerul Domeniilor a permis vânătoarea de epuri şi potârnichi pe teritoriul comunelor Chichiș și Ilieni din jud. Trei-Scaune- Sota valorilor la Bursa din București , în luna OCTOMBRIE 1930 Dacia-România, Naționala .... Generala . . . Agricola .... Urania ... . . Steaua României Prevederea . . . B­ĂNCI A­SIGURĂRI 4500 721 1623 730 7300 4500 700 1550 fcCO 2­0 1250 1250 lOcO 1030 4425 700 1450 8­10 2303 1250 1050 442­5 700 1450 sop 2300 1250 1050 44251 700 1150 800 2300 1250 1050 4400 825 1451 800 2300 1250 1030 420­0 725 1450 800 2300 1250 1051 DIFER­I­E SOCIETĂȚI

Next