Argus, noiembrie 1930 (Anul 21, nr. 5267-5292)
1930-11-20 / nr. 5283
k . .: 1 BUL IN LUNA OCTOMBRIE 1 Desbaturile Parlamentare juniciaire (iuov) CAMERA Şedinţei din ÎSoembrie 1030 Şedinţa se deschide la ora 4 jumătate- Pe banca ministerială d- Mironescu» d Mihalache şi d. Tilea. D. GEORGESCU-BARLAD arată că nu a voit să ofenseze pe d. preşedinte în şedinţa precedentă,. In ce priveşte modul cum s’a făcut’votarea va răspunde în faţa comisiei de disciplină. D. ŞT. CICIO POP, arată că s’a respectat cea mai deplină ordine în votare şi că d-sa respectă parlamentarismul. După votarea sumarului dl. CICIO POP face elogiul deputaţior morţi în timpul vacanţei dr. Pistiner, preot Tonescu şi Ion Măgură. Trimite condoleanțele Camerei familiilor îndurerate. ren Declaraţia partiduli liberal de sub şefia d-lui Vintilă Brătianu D. I. G. DUCA, citeşte următoarea declaraţie în numele partidului liberal: In urma apelului M. S. Regelui, Partidul Naţional Liberal a hotărât ca reprezentanţii săi să reintre în Parlament şi să participe la dezbateri. România, la începutul nouei Domnii, se găseşte în faţa unei situaţiuni internaţionale tulburi şi în faţa unei situaţiuni interne atât de îngrijitoare, încât Partidul Naţional Liberal socoteşte ca o patriotică datorie faţă de Coroană să răspundă la înaltul Ei apel şi s’o ajute la normalizarea vieţei noastre politice şi la restabilirea functionărei actualului regim constitutional. Partidul National Liberal care a contribuit într’o măsură atât de hotărâtoare la întemeierea Dinastiei române şi la consolidarea principiului monarhic, va sprijini pe M. S. Regele Carol II, în îndeplinirea grelelor şi marilor Sale îndatoriri, aşa precum a sprijinit pe Regele Carol I şi pe Regele Ferdinand I în opera Lor glorioasă de neatârnare a ţărei şi de întregire a neamului-Partidul Naţional Liberal, ţine să declare şi cu acest prilej, că menţine în întregime toate grijile arătate în declaraţia sa de retragere din Parlament-De altminteri, faptele petrecute de atunci şi până azi, nu au putu din nefericire, decât să-l întărească şi mai mult în credinţa sa că scăparea ţărei nu trebuie aşteptată de la regimul reprezentat prin majoritatea şi prin guvernul de azi. Partidul Naţional Liberal înţelege deci, să continue şi în incinta Parlamentului, lupta împotriva unui regim care, purtând răspunderea grelei situaţiuni de azi, nu are nici autoritatea şi nici putinţa să ducă la îndeplinire programul de reparare, impus de interesele primejduite ale ţarei. Continuând această luptă, Partidul Naţional Liberal are conştiinţa că reprezintă simţământul obştesc al ţărei, care de la retragerea din Parlament a răspuns necontenit la apelul său şi care reclamă azi, mai mult decât oricând, o nouă consultare naţională pentru a-şi putea exprima libera sa voinţă. Călăuziţi de aceste consideraţiuni, reprezentanţii Partidului Naţional Liberal reintră în Parlament şi sunt convinşi că îşi îndeplinesc astfel şi acum întreaga datorie faţă de ţară şi de Coroană. Declaraţia partidului liberal de sub şefia d-lui George Brătianu D. GEORGE BRATIANU, şeful partidului liberal, citeşte următoarea declaraţie: In ziua de 6 Noembrie partidul National Liberal, credincios tradiţiilor sale monarhice şi constituţionale au hotărât reintrarea în Parlament a reprezentanţilor săi, spre a lua parte activă la viaţa constituţională a ţării. Aducând astăzi la îndeplinire această hotărâre el constată cu deosebită mulţumire că răspunde în acelaş timp dorinţei Majestaţei Sale Regelui de a se ajunge la o norma. Uzare a vieţii politice, contribuind la îndreptarea nevoilor grele de astăzi prin soluţiile ce-şi propune sa realizeze. Partidul Naţional Liberal in acţiunea sa parlamentară nu se va mărgini numai la controlul actelor guvernului, ci va fi ecoul voinţei obşteşti, care nu înţelege să mai tolereze slăbiciunile şi să ierte greşelile ce au adus ţara in situaţia gravă de astăzi. In consecinţă P. N. L. va lupta cu toată energia pentru schimbarea radicală a acestei situaţii şi înlăturarea factorilor politici cari au provocat.6. Se procedează la validarea alegerii ca deputaţi a d-lor Armand Călinescu şi inginer Priboianu. Şedinţa se ridică la orele 7. Azi la orele şedinţă. Declaraţia d-lui N. Iorga D- profesor IORGA, luând cuvântul, spune: ,.Eu a am eşit niciodată din parlament pentru că eu am încredinţarea că noi nu suntem aci în funcţiune de noi, ci da alegătorii cari ne-au trimis în parlament ca să reprezentăm interesele ţării. Dacă aş fi eşit din parlament, aş fi depus imediat şi mandatul. Am ascultat declaraţiile celor două partide naţional-liberale şi constat cu uimire că nu se găsesc aci şi reprezentanţii partidului poporului, puţini, atât cât sunt ei. Fac această constatare, întrucât ei s-au ales pe o listă cu mine şi că, înainte de a întreba pe reprezentanţii partidului liberal dacă să reintre în parlament, trebuiau să mă întrebe şi pe mine, deoarece nu s’au ales cu voturile liberalilor, ci mai curând cu voturile mele. Faptul că Regele a trimis şefilor de partide din opoziţie pe secretarul său particular, iar nu pe mareşal, înseamnă că gestul Regelui trebuie socotit nu ca o intervenţie a Regelui la partide, ci ca un sfat al celui dintâi român către alţi români. Se vorbeşte în mesaj de înfrăţire. Or, eu mă întreb cum se poate crede la înfrăţirea între oamenii politiei, bând abia acum câteva zile şeful unui partid politici, ai cărui reprezentanți nu sunt aci, a declarat că numai el are dreptul de a guverna în această ţară. Iar Duminică, la o întrunire din Capitală, ministrul de agricultură a lăsat să cadă pe capul şefului partidului liberal astfel de acuzaţiuni, de o gravitate excepţională. Eu cred că ar trebui să înţelegem gravitatea ceasului de faţă Şi ajungem la o înfrăţire cel puţin aci în parlament, ca să nu mai dăm spectacole ca acele pe care le-am dat până acum, fiindcă nu este vremea acum de alegeri norii, cari er tulbura această ţară şi să dea României un guvern de demagogie nebun 2 S Si * Trebuie să îndrumăm ţara pa calea sănătoasă a colaborării lipsite de patimă’'. • D. A. C- CUZA citeşte o declaraţie în care arată că apelul Suveranului este o manifestaţie în favoarea constituţionalismului, îşi exprimă neîncrederea în partidele politice. DECLARAŢIA D-LUI PRIM MINISTRU D. G. G. MIRONESCU ia act de declaraţiile celor două partide naţional-liberale şi constată că cea de-a doua este caldă şi de un orizont larg. Speră că această atmosferă nouă îşi va face loc pentru ca să se realizeze colaborarea de care vorbeşte de Iorga şi care e datorită de toţi. Arată că d-sa e partizanul convins al colaborărei şi infrăţirei, care este şi înţelesul ţării şi chiar a partidelor. COMUNICĂRI D. I. MIRESCU vorbeşte de situaţia Şomerilor. Cere guvernului să ia măsuri. D. PAMFIL ŞEICARU cere publicarea numelui acelora care alcătuesc portofoliul dubios al Băncii Naţionale D. I.OTAR RADUCEANU adresează o interpelare d-lui ministru al comunicaţiilor cu privire la concedierile lucrătorilor de la C. F. R. D. A. C. CUZA cere încetarea măsurilor de constrângere la percepţiile lin Piarabia. PR- 1OPOVICI arată că s’a dat ordin ca încasările să se facă omeneşte DEMISII D. ST- CICIOPOP arată că s’au produs două demisii: a d-lui Gh. Popescu dela Constanţa şi a d-lui Calmată deputat ,de Suceava. Se intră în ordinea de zi alegându-se secretarii Adunării. Sunt declaraţi aleşi. d-nii : Rusânescu cu UD voturi. Cercel 113 voturi. Ceroianu 93, Olariu 106, Manaiu 102, Krătunescu 92 şi Statari 9.”. Pentru un joc se declară balotaj. SENATUL ŞEDINŢA DIN 18 NOEMBRIE D. preşedinte a deschis şedinţa la 4 şi 20 în prezenţa d-lui ministru N. Costăchescu D. V. SASSU (liberal) a protestat ca şedinţele Senatului nu se deschid la ora anunţată din ajun. D- preşedinte BRATU: Iau act de dorinţa d-lui senator Sassu ca Senatul să se deschidă la ora anunţată. Amânarea şedinţelor este o urmare a unor lucruri neprevăzute S’a procedat apoi la împărţirea Senatului în 7 secţiuni. A fost aleasă apoi comisiunea pentru verificarea titlurilor nouilor aleşi. DECLARAŢIILE PARTIDELOR LIBERALE D- dr. C. ANGELESCU a citit declaraţia partidului liberal de sub preşidenţia d-lui V. Brătianu, aceiaşi ca şi la Cameră, D- general ARTHUR VAITOIANU a citit, în aplauzele majorităţii, declaraţia partidului liberal de sub şefia d-lui George I. Brătianu D. ministru N. COSTĂCHESCU a arătat că guvernul e mulţumit de revenirea opoziţiei in parlament. Aceasta va controlaucrările de legiferare. Colaborarea cu opoziţia, pe acest teren, este dorită de guvern. * D. preşedinte a proclamat apoi senatori de drept pe d-nii Oscar Niculescu şi general Măldărăscu. — A fost aleasă comisiunea pentru petiţiuni— In comisiunea pentru redactat răspunsul a Mesajul Tronului au fost aleşi d-nii Sabba Ştefănescu, G. Ştefănescu, Motagna Victor dr. Varzar. — Au fost aleşi apoi trei delegaţi în consiliul de administraţie a Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni. . — Delegat al Senatului la Casa dotaţiei oastei a fost ales d. col- Tatomir. — Şedinţa a fost ridicată la orele 6. — Azi şedinţă la 3 luni Drama din str. Principatele Unite UN COMERCIANT ȘI-A OMORÂT CONCUBINA APOI A ÎNCERCAT SA SE SINUCIDĂ Eri după amiază s’a petrecut o dramă în str. Principatele Unite 51, unde locuia comerciantul Sebastian Rădulescu, proprietarul bodegii Excelsior din str. Academiei și concubina lui Lenuţa Cosstantinescu. Sebastian Rădulescu, fost mare comerciant la Galaţi, a pierdut în ultimul timp întreaga avere şi din această cauză s’au ivit dese discuţiuni între el şi Lenuţa Constantinescu, care voia să-l părăsească. Eri după amiază a fost o discuţie violentă între ei şi comerciantul a tras asupra femeii un glonte de revolver, care a intrat prin partea dreaptă şi i-a perforat plămânul. Defectându-se arma, el a încercat să se sinucidă şi şi a tăiat arterele de la mâna stângă cu o lamă de ras. Până la sosirea autorităţilor Lelrata Constantinescu şi-a dat sfârșitul. Criminalul a fost internat sub pază la spitalul Brincovelesc. Viitoarea organizare a Indiei LONDRA 18 (Rador). — Conferinţa indiană a „Mesei rotunde” a examinat azi dimineaţă, chestiunea dacă viitoarea constituţie a Indiei trebue să fie pusă pe baze federale sau unitare. Cuvântările din şedinţa de eri, în această privinţă, indicau ca singură soluţie posibilă o constituţie federală ceeare comitetul de redacţiune al propunerilor, întrunit puţin mai târziu, a şi recomandat. O resoluţie în acest scop a şi fost elaborată, pentru a fi supusă şedinţei de azi. I A DR. GHEORGHIAN CHEMAT DIN NOU IN DECLARARE Am arătat că acum o lună tribunalul comercial Ilfov respinsese cererea unui creditor — făcută prin procedura Camerei de consiliu pe baza art- 697 cod. comerc — de a fi declarat în stare ele faliment d. dr. Gheorghian. Tribunalul reţinuse obiectiunea reprezentanţilor debitorului, că dânsul nu este comerciant și ca atare nu poate fi declarat în stare de faliment.Se respinsese atunci și cererea creditorului de a se admite chemarea la interogator a d-lui dr. Gheorghian, cum și martori, cu cari să dovedească cum că d-sa a făcut acte de comerţ, deci că ar fi comerciant). Ieri, tribunalul de comerţ, prezidat de d- judecător M. Grădişteanu, a avut să judece, — de data aceasta în şedinţă publică, după normele procedurii comune în materie de faliment — cererea de declarare intentată contra d-lui dr. Gheorghian, de către creditorul B. Aftalion, în temeiul unor cambii protestate, în valoare de un milion lei. Din partea debitorului absent, d-nii av. V. Toncescu Si Iorgu Petrovich au ridicat din nou excepțiunea că ddr Gheorghian nu este comerciant, că aceasta rezultă din faptul că poliţele sunt semnate cu formula prevăzută de lege pentru necomercianţi, adică ,,bun şi aprobat de mine’’ ; că această cunoaştere a lipsei calităţii de comerciant este presupusă ca acceptată şi de terţul achizitor al poliţei, din moment ce a primit cambia în spre scontare în forma în care vădea o cambie activă, în fine că în chestiunea aceasta tribunalul s a pronunţat odată, astfel că există autoritate de lucru judecat. Creditorul, prind. av. M Munteanu-Galaţi, a combătut ca netemeinice, în drept, obiecţiunile debitorului, cerând tribunalului să-i admită proba cu martori şi acte, spre a dovedi că debitorul a fost de fapt comerciant, prin reputatele acte de comerţ ce făcuse. Tribunalul a încuviinţat proba cerută. După ascultarea martorilor propuşi de ambele păţi, desbaterea procesului de faliment va fi reluată, în fond, la un termen ce se va fixa de către tribunal. DIVERSE Parchetul a deschis acţiune publică pentru bancrută frauduloasă contra falitului Gh. Vişineanu, care avusese o boiangerie în str- Siminoc 16. Afacerea se instrueşte la cab- 4 * Din eroare s’a publicat ori în ziarul nostru, că opoziţia făcută de soc. de asigurări Franco-Română împotriva unei ordonanţe de neurmărire, ar privi pe d. Nic. Comănescu, în realitate fiind vorba de d. Nicolae Kovács. Astepţia Umanei Funcţionarilor la Ministerul Muncii O delegaţie a Uniunei Funcţionarilor in frunte cu d. Ioan Nicolaescu, preşedintele Uniunei, şi Marcel Mellcson, secretargeneral, a fost primită ori în lipsa d-lui ministru de către d. director general Stănescu. Delegaţia a expus situaţia grea în care se află funcţionarii particulei, insistând asupra nevoii urgente de a se legifera ajutorul de şomaj Au cerut măsuri urgente pentru aplicarea orarului şi a repauzului duminical atât în Capitală cât şi în provincie. D. director general Stănescu a răspuns că chestiunea ajutoratei şomeurilor va fi aranjată de către primăria municipiului în unire cu primăriile de sectoare. In privinţa aplicărei orariului şi repausului duminical s’au dat instrucţiuni inspectoratelor de muncă, deasemenea se va cere şi ministerului de interne a da ordine în consecință. Ştiri artistice Concertul simfonic de Duminica viitoare, dirijat de maestrul George Georgescu, va avea ca solist pe reputatul violonist berlinez Georg Kulenkampf, care alături de Busch şi Flesch este considerat drept cel malt mare violonist german în viaţă. Programul acestui concert simfonic cuprinde uvertura „Coriolan” și simfonia „Eroica" de Beethoven, concertul pentru violină și orchestră de Mendelssohn și (dupe cererea generală) reluarea celebrului „Bolero” de Ravel. • Violonistul Georg Kulenkamplf, solistul concertului de Duminica viitoare, dă Sâmbătă searaîn sala Lidertafel) un concert propriu, cu acompaniamentul la piano al prof. VV. Rosé. Marii artiști francezi Jacques Thibaud și Alfred Cortot dau poimâine seară la Ateneu, prima lor serată de sonate. In program: sonatele de Brahms (La major], Mozart (Sol major), Debussy și Ravel. Poliţe protestate (Ilfov) Pe ziua de 14 Noembrie 1930 Trate neacceptate lei 3000 15000 27000 5000 1000 4000 86000 200.000 8000 30300 1. Glasser Iosif, Bărăţiei 30, lei 2- Ionescu R. „Carmen Sylva‘‘ Turturele 62 lei 3. , 4. Broide Simion, Şelari 30, lei 7000 8000 EROARE ÎOOOO INFORMAŢIUNI Azi şi mâine se întruneşte comitetul de direcţie al Uniunii Camerelor de agricultură sub preşedinţia d-lui Jean Cămărăşescu, directorul ministerial al Munteniei. D. Em Haţieganu, ministrul muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale a lucrat oridim. la sănătate cu directotrii de servicii rezolvind lucrările curente. In „Monitorul Oficial“ din 17 Noembrie cor., au fost publicate modificările aduse articolelor 13, 20, 21 şi 23 din regulamentul facultăţii de medicină şi farmacie din Cluj. Se aduce la cunoştinţă elevilor din anul II secţia Electromecanică —Şcoala Politechnică Bucureşti— (seria 1929/1930) că d. conferenţiar T. Tănăsescu ţine seminar de Electricitate în fiecare Miercuri intre orele 1430—36 cu începere din ziua de 19 Noembrie 1930 Deasemeni, d. asistent Gh. Borneanu ţine şedinţe pentru lucrările de refacere sau complectări la Epurele de Statică grafică, în fiecare Marţi, între orele 14.30—17-30 începând din ziua de 18 Noembrie a. c. cu elevii repetenţi din anul 11 A şi II B (seria 1929/1930). Ministerul Domeniilor a permis vânătoarea de epuri şi potârnichi pe teritoriul comunelor Chichiș și Ilieni din jud. Trei-Scaune- Sota valorilor la Bursa din București , în luna OCTOMBRIE 1930 Dacia-România, Naționala .... Generala . . . Agricola .... Urania ... . . Steaua României Prevederea . . . BĂNCI ASIGURĂRI 4500 721 1623 730 7300 4500 700 1550 fcCO 20 1250 1250 lOcO 1030 4425 700 1450 810 2303 1250 1050 4425 700 1450 sop 2300 1250 1050 44251 700 1150 800 2300 1250 1050 4400 825 1451 800 2300 1250 1030 4200 725 1450 800 2300 1250 1051 DIFERIE SOCIETĂȚI