Argus, ianuarie 1932 (Anul 23, nr. 5616-5639)
1932-01-14 / nr. 5624
ANUL XXII! No. 5624 Cîilfi Îllllir LA L.IBRfiBM, GMascuri şi la Adiţia ziarului KEI 120 ABONAMENTE: IN TARA IUn an 1000 lei 6 luni 550 » 3 luni 300 » IN STRĂINĂTATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 * 3 luni 800 » 3 lei in țară, 6 lei in străinătate ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori: S. PAUKER «I H. F. VALENTIN BIROOmE, Bucureşti str. Constantin Mill» Sc. 24. Et L 6 PAGINI INDUSTRIEI şi FINANŢE! Director: GRIGORE GAFENCU TELEFON: 30593 si 32369 Joi 14 ianuarie 1932 Citiţi 1931 OE«flazaiiE U LIBRARII, Groşcuri şi la Adiţia ziarului Exemplarul îl ei iso PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Negocierile de le Riga Negocierile cu Rusia întâmpină mari greutăţi. Să strângem, cât mai de aproape, problema ce se discută la Riga. Să desluşim, precis şi neted, politica noastră. Când am încheiat protocolul Litvinov, la Moscova, pentru ,,MENŢINEREA STAREI DE PACE" între Rusia şi noi, ne-am obligat şi noi şi Ruşii, să nu întrebuinţăm războiul ,,CA UNEALTA DE POLITICA NAŢIONALA". E formula de pace din pactul Kelîog. Protocolul Litvinov a întărit, deci, situaţa noastră de fapt. Am primit o asigurare formală, că starea de pace» care dăinueşte între Rusia şi noi, în cuprinsul şi pe temeiul hotarelor noastre de azi nu va fi tulburată printr’o agresiune războinică. Protocolul nu s’a referit la situaţia de drept. Guvernul sovietic nu a recunoscut, prin acest protocol, drepturile noastre asupra Basarabiei. Mai mult încă, D. Litvinov, când a semnat protocolul, a stăruit în cuvântarea sa, asupra faptului că această înţelegere nu desleagă şi nu înlătură litigiile dintre Statele semnatare. Această rezervă a d-lui Litvinov ii privea, însă, pe el, şi guvernul său. Nu ştirbea întru nimic drepturile şi pretenţiile noastre. Nu ştirbea, îndeosebi, pretenţia, care e la temelia politicei noastre naţionale că Basarabia face, pentru totdeauna, de fapt şi de drept, parte integrantă din România. Rămânea, doar, să obţinem, mai târziu, adeziunea formală a Rusiei, ca un act care, pentru noi, e deplin şi definitiv încheiat. Rusia ne propune, acum, un pact de neagresiune. Ce înţeles poate avea un asemenea pact? Un pas înainte, desigur, pe calea păcei. O întărire mai desăvârşită încă a situaţii noastre, astfel cum a fost statornicită, prin protocolul Litvinov. Pactul de neagresiune nu are pentru noi o valoare decât dacă primim, din partea Rusiei, fie recunoaşterea de drept a hotarului nostru basarabean, fie, cel puţin, o precizare mai amănunţită decât în protocolul Litvinov a hotarului de fapt, dealungul căruia se aplică obligaţiile de neagresiune. In nici un caz nu putem primi o slăbire a situaţii noastre. Nu putem primi ca formula atât de conciliantă, propusă de noi, — respectarea ..teritoriului ce se află azi sub suveranitatea noastră", — să fie ştirbită sau înlăturată. Şi cu atât mai mult nu putem primi, ca Ruşii, stăruind în rezervele lor de drept, privitoare la Basarabia, să cuprindă aceste rezerve în pact sau în vreo anexă a pactului. ASUPRA ACESTOR DOUA PUNCTE, NICI O DISCUȚIE NU E CU PUTINŢA. Nu se poate ca un pact de neagresiune să nu prevadă un hotar. Nu se poate să luăm act, SUB NICI O FORMA, de rezervele ruseşti, cu privire la Basarabia. Toate greutăţile ridicate de guvernul rusesc au acelaş scop: să lase nelămurită problema Basarabiei. Pentru noi, problema e lămurită. Mai mult. Pentru noi, nu mai e o problemă a Basarabiei. Mai dăinueşte încă problema adeziunei ruseşti la faptul istoric împlinit. Va fi scopul politicei noastre de mâine, de a dobândi această adeziune, pentru desăvârşita lămurire a relaţiior noastre de bună vecinătate. Dacă d. Litvinov ţine să formuleze din nou anumite rezerve nu are decât să repete declaraţiile ce a făcut în Februarie 1929. Nouă, însă nu ni se vor putea opune, fiindcă noi nu vom lua act de ele. Suntem convinşi că guvernul va urma această politică. Nu e altă politică de urmat. Trebue, pentru aceasta, să lămurească, fără întârziere, şi atitudinea lui faţă de Rusia, şi atitudinea lui faţă de aliaţi. Dacă pricinile pe care le-am arătat, vor zădărnici încheierea pactului nostru de neagresiune cu Rusia ce vor face aliaţii, — Franţa şi Polonia ? Ele pot păşi înainte, şi pot încheia pactele de neagresiune ce îi privesc, pe ei. E o perspectivă care, fireşte, nu ne încântă. Ea nu ne poate, însă, convinge să primim ceea ce nu se poate primi. Franţa şi Polonia pot de asemenea, să amâne încheierea negocierilor lor, până când se va ajunge la putinţa unei înţelegeri între Ruşi şi noi. Pentru aceasta, trebue ca guvernul nostru să însufleţească o acţiune de desăvârşită solidaritate intre aliaţi. Ce face, însă, guvernul nostru? Nu vorbesc de ministrul de externe, de a cărui desăvârşită realitate nimeni nu se îndoeşte şi care a făcut la Varşovia cea mai bună impresie şi treaba cea mai folositoare. Dar, sunt ceilalţi. Cetiţi ziarele regimului. Sau mai bine nu le citiţi! E o confuzie atât de uimitoare în ce priveşte problemele şi îndatoririle noastre externe, în chestia rusească, ca şi în chestia reparaţiilor, e o neînţelegere atât de ciudată a realităţilor, o nesocotire a primejdiilor, o nesimţire faţă de prieteni şi de prietenii, încât te întrebi, copleşit de grijă, cine îndrumează şi unde ne îndrumăm ? GRIGORE GAFENCU întrunirea const terii 6.111 GENEVA, 12. (Rador). IM de administrativ al Biroului Internaţional al Muncii se va întruni la Geneva, la 13 Ianuarie, In cursul sesiunii sale consiliul se va ocupa de chestiunea şomajului şi în special de problema crizei şi a duratei muncii. Asupra acestor chestiuni va fi supus consiliului un raport al comisiunei şomajului. In cursul aceleiași sesiuni consiliul va fixa data la care va avea loc, în cursul anului acesta, conferinţa inernaţională a mancă, care va fi ţinută probabil mai curând, din cauza conferinţă dezarmării care se va ţine la Geneva. SUIMINENG Buna gospodărie Cât timp a dăinuit prosperitatea în America şi lipsa de mărfuri în Europa, europenii, pe lângă banii, cu cari s'au împrumutat din State Unite au împrumutat şi unele metode. Cea mai la modă a fost: raţionalizarea. Ce e raţionalizarea? Să dobândeşti, cu cea mai mică sforţare, cel mai mare folos. Ideea a părut genială. Şi este. Ce poate fi mai de dorit decât să munceşti cât meci puţin şi să ai cât mai mult? Nu e vorba, noi am introdus de mult, fără să ne dăm seama, raţionalizarea. Şi ce raţionalizare! Nu muncim de loc şi câştigăm, slavă Domnului, cât mai mult!... S’a întâmplat, însă, ca nevoia de mărfuri a Europei să fie îndestulată de propria ei producţie. Ba, chiar să întreacă această nevoie• Reducându-se exportul american în Europa, s’a dus şi prosperitatea americană. Ce le-a rămas ţârilor, care au introdus raţionalizarea — Statele Unite şi Germania? Le-a rămas o putere de producţie, care întrece, cu mult, putinţa de desfacere şi o armată nesfârşită de muncitori fără lucru, — peste cinci milioane în Germania, peste şapte milioane în Anglia. Şi Polonia a fost apucată de frigurile raţionalizării. Fordisntid, taylorismid, standardizarea, mecanizarea au fost în floare. Rezultatul? O mare risipă de bard şi multe braţe neocupate. Industria în suferinţă. Azi, in Polonia, trăsura cu cal îşi a reluat locul. Cum îşi a reluat locul lampa cu petrol. Că bună e electricitatea, dar un bec electrîc costă cât zece kilograme de gaz. S’a vorbit, şi la noi, de raţionalizare. Ne întrebăm numai, ce s’ar face cu ţăranii noştri, ce s’ar face cu întreaga noastră economie naţională, dacă, în locul braţelor eftine, am introduce maşina scumpă? Suntem şi noi pentru un fel de raţionalizare, cu atât mai bună, cu cât se potriveşte cu stările noastre şi poate fi spusă şi pe româneşte: BUNA GOSPODĂRIE. Buna gospodărie ocupă braţe şi aduce bani. ;A1 R Depunerile la bănci au reînceput Când va fi prezentat parlamentului proectul de lege bancar pe piața financiara înternă se observă o Îmbunătăţire. Depozitele la bănci au început să crească. Informaţii din cercuri bancare ne arată că afluxul de capitaluri a reînceput.t.A....... încrederea în Instituţiile noastre de credite in creştere. Această îmbunătăţire a situat’o se explică prin măsurile luate, In ultima vreme, pentru încurajarea depozitelor. ÎNCURAJAREA DEPUNERILOR înainte de închiderea sesiunii parlamentare s’a votat o lege prin care se prevede reducerea cu 50 la sută a impozitului elementar la depuneri şi suprimarea impozitului global. Deosebit de aceste două avantagii fiscate s’a venit cu o dispoziţie care restabileşte o situație normală pentru depunători. S’a reintrodus şi s’a garantat, prin lege respectarea secretului. ban, car. ... Până nici acum câtăva vreme, iscul impunea băncilor sa, înainteze, la fiecare sfârșit ,de. an o listă de toate sumele pe care le aveau în depozit. In felul acesta, urmărea să împiedece evaziunea fiscală. Principlul respectării secretului bancar era călcat in picioare- Bandle erau obligate sa se supue unei practici inpermise, deponentul era stingherit de denunţarea unui fapt pe care de cele mai multe ori l’ar fi vrut, neştiut de Prin noua dispoziţie a reintroducerii secretului, bancar sa mers atât de departe încât nimeni nu poate cere unei bănci să i se arate situaţia unui client de al ei fără de o împuternicire judecătorească specială. Această dispoziţie a făcut o excelentă impresie în cercurile noastre financiare şi n’a lăsat nepăsătoare pe deponenţi. POLITICA DE SCONT Un alt fapt care a contribuit la sporirea încrederei în instituţiile noastre de credit a fost dovada prijinului de care, se bucură ele la Banca Naţională. Politica cumpătată a primului nostru institut de emisiune, în ce priveşte scontul, a întărit mult situaţia băncilor. Ea le-a îngăduit să, facă faţă cererilor atât de insistente în trecut ale deponenţilor şi să îşi continue operaţiile fără să sufere prea mult de pe urma contracţiunii pieţei. De asemenea, s-a văzut cu câtă înţelegere băncile au urmat indicaţiile Băncii Naţionale, reducându-şi cheltuelile de personal şi de administraţie. RESTABILIREA ÎNCREDEREI Cercurile noastre financiare sunt optimiste. Ele cred că punctul cel mai grav al crizei a trecut. Măsurile fiscale din ultimul timp sunt binevenite. O singură preocupare, au conducătorii instituţiilor noastre financiare. Sa nu se lovească, din ..i~..................._________________ | nou, nn spiritul de încredere prin dispoziţii menite să împiedice siguranţa capitalurilor. Ei cer să se asigure, prin aplicarea integrală a dispozifilor de drept comun, recuperarea creanţelor Mai cer să nu se tulbure, prin declaraţii care de care mai extravagante, spiritele deţinătorilor de capital. REGLEMENTAREA COMERŢULUI DE BANCA In ce priveşte proectul pentru reglementarea comerţului de bancă el nu mai e actual. Pe vremea panicei financiare, ministerul de finanţe anunţase că va prezenta parlamentului, cât mai curând, proectul legei bancare. O comisie specială a fost numită şi lucrările ei au decurs neobişnuit de activ. Proectul a fost întocmit şi se credea că va votat încă înainte de Crăciun. Odată trecută tulburarea de pe piaţa financiară, d. Argetoianu a renunţat să prezinte proectul. Ţine mai întâii ca prin măsuri ca cele mai sus pomenite să sporească depunerile la bănci, şi să redea un aspect normal vieţei noastre bancare. Numai apoi va prezenta proiesul de lege al băncilor, menit să garanteze depunătorului bunul său. Suntem informați că proectul legei bancare va mai suferi modificări șî că, nu vam prezentat parlamentului în actuala sesiune parlamentară. Tr. H. Criza politici din Franţa Demisia guvernului D. Lavaln Încerca formarea unui guvern national PARIS, 12. (Rador). —0=1 Laval a avut azi o intrevedere de aproape o oră cu d-3 Briand. Şeful guvernului a declarat apol ziariştilor : — Am stat de vorbă foarte amical cu d. Briand şi am fost de acord asupra tuturor chestiunilor. SM Laval a fost apoi la Elésée şi a comunicat preşedintelui Coumer rezultatul convorbirei. După această audienţă d-l Laval a întrunit consiliul de miniştri. D -sa a făcut o expunere a situaţiei şi a arătat că această situaţie îl îndeamnă să încerce, în ajunul unor importante conferinţe internaţionale, asocierea tuturor partidelor de guvernământ la conducerea afacerilor publice. Consiliul a aprobat în unanimitate punctul de vedere al d-lui ■ Lavel'' Pentru a-i asigura deplina libertate de acţiune, toţi miniştrii au pus portofoliile la dispoziţia primului ministru. IN CE SCOP VA DEMISIONA GUVERNUL PARIS,, 12. (Rador). — La terminarea consiliului de miniştri de azi, toţi membrii guvernului au semnat o scrisoare prin care în mod colectiv îşi pun porimbbile la dispoziţia primului -ministru. Scrisoarea a fost prezentată apoi la Ministerul de Externe d-lui Briand, care nu asistase la consiliu și care de asemenea a semnat-o. Demisia colectivă a guvernului nu va interveni insă decât in cazul când d- Harriot, șeful partidului radical-socialist, ar accepta să dea d-lui Laval colaborarea sa. In caz contrar, d-l Laval va proceda la o remaniere restrânsă, păstrând probabil cea mai mare parte dintre foștii săi colaboratori, ' I.. w RADICAL-SOCIALIȘTII ÎMPOTRIVA PARTICIPĂRII LA GUVERN PARIS, 12. (Rador). — In cercurile parlamentare radical-socialist© s© manifestă un curent puternic împotriva participării acestui partid la guvern. Unii deputaţi cred totuşi că o colaborare ar putea fi luată în considerare dacă s’ar oferi d-luî Herriot portofoliul Externelor şi dacă radical-socialiştii ar 8 reprezentanţi în guvern în proporţie cu importanţa lor numerică în Parlament. DEMISIA GUVERNULUI PARIS 12 (Rador). — D. Laval, preşedintele consiliului a remis Preşedintelui Republicei demisia colectivă a guvernului. Probabil că d-l Laval va fi însărcinat mâine seara cu formarea noului guvern. . ■ - -" VA " v. I Ordonanţele de plată ale Statului Să fie primite la plata impozitelor Era o vreme, despre care nu a mai rămas decât amintirea, când ordonanţa de plată a Statului, reprezenta, o valoare sigură,, precisă şi promptă Astăzi, acest preţios titlu al Statului, atât înmâna deţinătorului, a pierdut toate însuşirile pe care le avea mai înainte. Ordonanţa Statului nu mai prezintă siguranţă, pentru că , dacă nu poate fi încasată până la 31 Martie 1932, — ceea ce e foarte probabil pentru cele mai multe ordonanţe , emise în 1931 şi neplătite, până acum — va trece la Casa de compensaţie,, unde ,valoarea ei va fi expusă unei târgueli şi jumuieli, în raport , direct cu graba pe care o va avea deţinătorul, de a realiza ceva din valoarea ei. Nu e precisă, fiindcă toată lumea o ştie, pentru încasarea, unei ordonanţe a Statului, nu se mai trece direct pe la casieriile publice, ci în multe cazuri trebuie,,să se treacă mai întâi prin alte părţi, ca să se pregătească condiţiile favorabile, necesare achitării ordonanţei- In general,, casele publice sunt goale. Totuşi, trecereasolicitatorului pe la diferiţi oameni de treabă, în raporturi nai apropiate cu casele Statului are proprietatea, îh unele cazuri, de a face să apară fondurile, cari lipseau, până atunci din aceste case Pentru a se ajunge la acest rezultat, ordonanța pierde după încasare o parte oare care din valoare în folosul celor ce s’au ostenit în favoaera ei. De aceia se poate afirma cu drept cuvânt, că valoarea trecută în ordonanţa Statului, nu este, precisă. Cu atât mai mult, se poate spune că ordonanţa nu are valoarea promptă, pentru că nu se cunoaşte nici data când poate fi încasată şi nici suma ce rămâne din valoarea, ei nominală, după încasare. Dar ordonanţele de plată ale Statului, mai au în momentele, actuale şi altă caracteristică specială. Pe vremuri, când exista posibilitatea de a fi încasate imediat după emitere, deţinătorul ordonanţei putea face cu valoarea ei ori ce voia. Putea chiar plăti impozitele Statului Astăzi, situaţia a devenit extrem deciudată Un furnizor, care deţine ordonanţe de ale Statului în valoare de sut© de milioane, nu are posibilitatea dea achita cu aceste ordonanţe impozitele ce datoreşte Statului, în valoare de un milion. Autorităţile fiscale cer numerar Pentru ase ajunge... prin excepţie, la favoarea de a se plăti impozitele, cu ordonanţele emise, de instituţiile Statului, ceia ce e de fapt un simplu viriment de fonduri, trebuiesc mari influente pe lângă factorii hotărâtori. Nu insistam- Sistemule greşit; E, mai ales, foarte primejdios. Se crează şi se agravează, zi cu zi, o, mentalitate ciudată” şi un uz anormal, în raporturile publicului cu funcţionarii Statului- Ele pot fi isvorul unor îndrăzneţe abuzuri în viitor. Nici o sforţare şinici o buna -voinţă, nu vor mai fi în stare să stârpească mai târziu educaţia ce s’a format astfel publicului şi funcţionarului public. Ordonanţele Statului, trebuie să fie onorate de casele publice, atunci când au fost emise Cu atât mai mult, ele trebuie să fie respectate de autorităţile fiscale, când deţinătorul lor este creditorul Statului. • 1 * Aceasta, fără influenţe şi fără întervenţiuni. Pentru întărirea creditului şi a prestigiului Statului. Mai ales, pentru o îndrumare mai sănătoasă a moralităţii şi corectitudinii publice. IRADU Piaţa financiara După câteva zile ferme şi apoi rezervate, bursele au fost ori foarte slabe. Ştiri venite din Paris şi Amsterdam arată că se observă din nou o depresiune în toate compartimentele. 1 . O convorbire telefonică avută eri seara cu Parisul, arată că , piaţa financiară d© acolo e îngrijorată. Renta de stabilzare a venit eri seara din Paris la 1340 care corespunde cursului 56 La. Zurich a fost cotată la 52jum, plus trei puncte ce se socotesc speze și dobândă, ceea ce ar fi la București 55 jum. „...: - ■ - n Renta de desvoltare a venit și ea mai slab cotată din străinătate, fără însă să fi fost indicat vreun curs. "A .A VĂ "A Bursa noastră deschide slab- Aproape până la închiderea târgului de efecte, nu se Inchee nici o tranzacţie- In ultimul moment, înainte de închidere bursa a fost mai animată și s’au încheiat numeroase tranzacţiuni-Renta de stabilizare a scăzut sub 56, ultima tranzacţiune e făcută la 55 jumi. La valori bursa a fost liniştită. Foarte puţine tranzacţiuni- Piaţa devizelor a fost deasemenea calmă- In afară lira sterlină a venit mai fermă, la 87 la Paris- Paritatea e 575. Berlinul a slăbit puţin, a fost cotat la Zurich la 121, ceea ce corespunde parităţii de 39.70 Celelalte au rămas neschimbate- Schimbul efectiv a fost staţionar-Săptămâna viitoare va avea loc o consfătuire a bancherilor pentru fixarea unei atitudini comune a băncilor in privinţadividendelor ce se vor distribui în acest an. Situaţia sumară a Băncii Reichului Deşi rezervele de aur şi devize ale Băncii Reichului au scăzut în ultima săptămână, cu 14.900.000 mărci, bilanţul Institutului Central German de Emisiune» arătă, la data de 7 Ianuarie, o uşoară sporire a procentului de acoperire a circulaţiei fiduciare germane de la 24,2 la sută—săptămâna precedentă — la 24,9 la sută- Circulaţia biletelor, cifrând 4 miliarde 988.090.000 mărci, e în scădere cu 208 milioane 900.000 măreiPlasamentele Băncii Reichului In efecte, cecuri şi avansuri pe titluri au scăzut cu 516,4 milioane şi cifrează 4.130 800.000 mărci. , Efectele comerciale în portofoliu se urcă la 3.854,1 milioane, in scădere cu 289,9 milioane Bonurile de tezaur au atins 17 milioane, In scădere cu 80 milioane iar avansurile pe titluri cifrează 99 milioane. In scădere cu 145 milioane 600 000 mărci, față de săptămâna precedentă .......... Silfii S3IES1I Denunţarea tratatelor. Declaraţiile cancelarului Briening continuă să fie obiectul tuturor comentariilor in presa mondială. Nimeni nu tăgădueşte efectul dăunător al acestui demers şi greşala guvernului german, in ajunul conferinţei reparaţiunilor. Se încearcă totuşi explicaţiuni atenuante, întrucât raportul experţilor stabilea dificultăţile Germaniei, o declaraţie asemănătoare, era de aşteptat la Lausanne. Explicaţiunea nu işi pure locul. Fiindcă, dacă declaraţia cancelarului Bruening este gravă, aceasta se datoreşte mai ales felului în care a fost făcută. Capacitatea sau incapacitatea de plată a Germaniei erau chestiuni financiare. Declaraţia cancelarului este un act esenţial politic. Guvernul german a anunţat că nu va mai respecta un angajament internaţional, având aceiaşi, tărie ca şi un tratat de pace. Poate Reichul denunţa angajamentele, externe, işi poate anula, prin pro-, prie voinţă, obligaţiuni contractate? Denunţarea planului Young nu mai înseamnă o socoteală de anuităţi, de posibilitatea plăţii lor, de înlesniri de amânări sau de compensaţiuni. Ea înseamnă, ca- tegoric, lepădarea de o obligaţie contractuală şi violarea unui articol precis din tratatul de pace de-, la Versailles, unde s’a înscris principiul prestării reparaţiunilor.) Aşa se pune chestiunea, aşa trebue discutate declaraţiunile'. cancelarului Bruening. Şeful guvernului german, a final, din motive desigur interesante din punct, de vedere al politicii germane, să arunce o sfidare semnatarilor si tratatului de pace. Argumente pl& , dând criza din Germania, subti-] mind că greutăţile financiare ger*] mane ar putea însemna o primejdie reală pentru toată lumea, nu. fac decât să abată dreapta jude* cată dela aprecierea lămurită a demersului Cancelarului- Toate* aceste argumente îndemnaseră guvernele creditoare ale Reicha-ulai să convoace conferinţa dinj Lausanne, unde trebue să se cerceteze măsurile de luat, in favoarea Germaniei. Cum s’ar putea însă nădăjdui, că în atmosfera creată de declaraţiile d-lui Bruening conferinţa dela Lausanne î?i va mai atinge, scopul? A. He. Balanţa comercială a Anniei LONDRA, 12. (Rador). — Statistica ministrului comerţului arată că importaţiunile Mareî Britanii în cursul lunei Decembrie s’au ridicat la 70.027.303 lire sterline, iar exportaţiunile la 32 07. 423 lire sterline. Importul total al anului 1931 se ridică la 862.174.709 fire sterline, ceea ce reprezintă o scădere de 181 .800.522 față de anul 1930. Exportul total a fost de 389 milioane 163.817 lire sterline, adică o scădere de 181.591.599 lire sterline- Noua organizaţie financiară americani WASINGTON 12 (Rador). — Proectul de lege prin care se crează o nouă organizaţie financiară cu un capital de două miliarde dolari, votat aseară de Senat, va fi votat Miercuri sau Joi de Camera Reprezentanţilor. Se crede că noua instituţie vor începe să funcţioneze până în opt zile. Ministerul Finanţelor va contribui cu 500 milioane dolari la formarea capitalului. Restul de un miliard 500 milioane dolari va fi procurat prin emisiunea de bonuri de tezaur garantate de Trezorerie. Moratoriul extern al Mexicului MEXICO 12 (Rador). — Preşedintele Rubio a informat Parla,mentul că moratoriul pentru datoria externă a Mexicului, care trebuia să expire la 7 Iulie 1932 a fost prelungit până la 1 ianuarie 1934. Prelungirea a fost decisă în înţelegere cu comisiunea internaţională de bancheri din New-York.