Argus, ianuarie 1932 (Anul 23, nr. 5616-5639)

1932-01-14 / nr. 5624

ANUL XXII! No. 5624 Cîilfi Îllllir LA L.IBRfiBM, GMascuri şi la Adiţia ziarului KEI 120 AB­ONAMENTE: IN TARA IUn an 1000 lei 6 luni 550 » 3 luni 300 » IN STRĂINĂTATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 * 3 luni 800 » 3 lei in țară, 6 lei in străinătate ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori: S. PAUKER «I H. F. VALENTIN BIROOmE, Bucureşti str. Constantin Mill» Sc. 24. Et L 6 PAGINI INDUSTRIEI şi FINANŢE! Director: GRIGORE GAFENCU TELEFON: 3­0593 si 3­2369 Joi 14 ianuarie 1932 Citiţi 1931 OE«flazaiiE U LIBRARII, Groşcuri şi la Adiţia ziarului Exemplarul îl ei iso PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Negocierile de le Riga Negocierile cu Rusia întâm­pină mari greutăţi. Să strângem, cât mai de aproa­­pe, problema ce se discută la Riga. Să desluşim, precis şi ne­­ted, politica noastră. Când am încheiat protocolul Litvinov, la Moscova, pentru ,,MENŢINEREA STAREI DE PACE" între Rusia şi noi, ne-am­ obligat­ şi noi şi Ruşii, să nu în­trebuinţăm războiul ,,CA UNEAL­TA DE POLITICA NAŢIO­NALA". E formula de pace din pactul Kelîog. Protocolul Litvinov a întărit, deci, situaţa noastră de fapt. Am primit o asigurare formală, că starea de pace» care dăinueş­­te între Rusia şi noi, în cuprin­sul şi pe temeiul hotarelor noas­tre de azi nu va fi tulburată printr’o agresiune războinică. Protocolul nu s’a referit la situaţia de drept. Guvernul so­vietic nu a recunoscut, prin a­­cest protocol, drepturile noastre asupra Basarabiei. Mai mult încă, D. Litvinov, când a sem­nat protocolul, a stăruit în cu­vântarea sa, asupra faptului că această înţelegere nu desleagă şi nu înlătură litigiile dintre Statele semnatare. Această rezervă a d-lui Lit­vinov ii privea, însă, pe el, şi gu­vernul său. Nu ştirbea întru ni­mic drepturile şi pretenţiile noastre. Nu ştirbea, îndeosebi, pretenţia, care e la temelia po­liticei noastre naţionale că Ba­sarabia face, pentru totdeauna, de fapt şi de drept, parte inte­grantă din România. Rămânea, doar, să obţinem, mai târziu, adeziunea formală a Rusiei, ca un act care, pentru noi, e deplin şi definitiv încheiat. Rusia ne propune, acum, un pact de neagresiune. Ce înţeles poate avea un asemenea pact? Un pas înainte, de­sigur, pe ca­lea păcei. O întărire mai desă­vârşită încă a situaţii noastre, astfel cum a fost statornicită, prin protocolul Litvinov. Pactul de neagresiune nu are pentru noi o valoare decât dacă primim, din partea Rusiei, fie recunoaşterea de drept a hota­rului nostru basarabean, fie, cel puţin, o precizare mai amănun­ţită decât în protocolul Litvinov a hotarului de fapt, dealungul căruia se aplică obligaţiile de neagresiune. In nici un caz nu putem primi o slăbire a situaţii noastre. Nu putem primi ca formula atât de conciliantă, propusă de noi, — respectarea ..teritoriului ce se află azi sub suveranitatea noastră", — să fie ştirbită sau înlăturată. Şi cu atât mai mult nu putem primi, ca Ruşii, stăruind în re­zervele lor de drept, privitoare la Basarabia, să cuprindă aces­te rezerve în pact sau în vreo anexă a pactului. ASUPRA ACESTOR DOUA PUNCTE, NICI O DISCUȚIE NU E CU PUTINŢA. Nu se poate ca un pact de ne­agresiune să nu prevadă un hotar. Nu se poate să luăm act, SUB NICI O FORMA, de rezervele ruseşti, cu privire la Basarabia. Toate greutăţile ridicate de guvernul rusesc au acelaş scop: să lase nelămurită problema Basarabiei. Pentru noi, problema e lămu­rită. Mai mult. Pentru noi, nu mai e o problemă a Basarabiei. Mai dăinueşte încă problema adeziunei ruseşti la faptul isto­ric împlinit. Va fi scopul politi­cei noastre de mâine, de a do­bândi această adeziune, pentru desăvârşita lămurire a relaţiior noastre de bună vecinătate. Dacă d. Litvinov ţine să for­muleze din nou anumite rezerve nu are decât să repete declara­ţiile ce a făcut în Februarie 1929. Nouă, însă nu ni se vor pu­tea opune, fiindcă noi nu vom lua act de ele. Suntem convinşi că guvernul va urma această politică. Nu e altă politică de urmat. Trebue, pentru aceasta, să lămurească, fără întârziere, şi atitudinea lui faţă de Rusia, şi atitudinea lui faţă de aliaţi. Dacă pricinile pe care le-am arătat, vor zădărnici încheierea pactului nostru de neagresiune cu Rusia ce vor face aliaţii, — Franţa şi Polonia ? Ele pot păşi înainte, şi pot în­cheia pactele de neagresiune ce îi privesc, pe ei. E o perspectivă care, fireşte, nu ne încântă. Ea nu ne poate, însă, convinge să primim ceea ce nu se poate primi. Franţa şi Polonia pot de ase­­menea, să amâne încheierea ne­gocierilor lor, până când se va ajunge la putinţa unei înţelegeri între Ruşi şi noi. Pentru aceas­ta, trebue ca guvernul nostru să însufleţească o acţiune de de­săvârşită solidaritate intre aliaţi. Ce face, însă, guvernul nostru? Nu vorbesc de ministrul de externe, de a cărui desăvârşită realitate nimeni nu se îndoeşte şi care a făcut la Varşovia cea mai bună impresie şi treaba cea mai folositoare. Dar, sunt ceilalţi. Cetiţi ziarele regimului. Sau mai bine nu le citiţi! E o con­fuzie atât de uimitoare în ce priveşte problemele şi îndatori­rile noastre externe, în chestia rusească, ca şi în chestia repa­raţiilor, e o neînţelegere atât de ciudată a realităţilor, o nesoco­tire a primejdiilor, o nesimţire faţă de prieteni şi de prietenii, încât te întrebi, copleşit de grijă, cine îndrumează şi unde ne în­drumăm ? GRIGORE GAFENCU întrunirea const terii 6.111 GENEVA, 12. (Rador).­­ IM de administrativ al Biroului In­ternaţional al Muncii se va întruni la Geneva, la 13 Ianuarie, In cursul sesiunii sale consiliul se va ocupa de chestiunea şomajului şi în special de problema crizei şi a duratei muncii. Asupra acestor chestiuni va fi supus consiliului un raport al comisiunei şomajului. In cursul aceleiași sesiuni consi­liul va fixa data la care va avea loc, în cursul anului acesta, confe­rinţa inernaţională a mancă, care va fi ţinută probabil mai curând, din cauza conferinţă dezarmării care se va ţine la Geneva. SUIM­IN­EN­G Buna gospodărie Cât timp a dăinuit prosperita­tea în America şi lipsa de măr­furi în Europa, europenii, pe lân­gă banii, cu cari s'au împrumutat din Stat­e­ Unite au împrumutat şi unele metode. Cea mai la modă a fost: raţio­nalizarea. Ce e raţionalizarea? Să dobân­deşti, cu cea mai mică sforţare, cel mai mare folos. Ideea a părut genială. Şi este. Ce poate fi mai de dorit decât să munceşti cât meci puţin şi să ai cât mai mult? Nu e vorba, noi am introdus de mult, fără să ne dăm seama, raţionalizarea. Şi ce raţionalizare! Nu muncim de loc şi câştigăm, slavă Domnului, cât mai mult!... S’a întâmplat, însă, ca nevoia de mărfuri a Europei să fie în­destulată de propria ei produc­ţie. Ba, chiar să întreacă această nevoie• Reducându-se exportul american în Europa, s’a dus şi prosperitatea americană. Ce le-a rămas ţârilor, care au introdus raţionalizarea — Statele Unite şi Germania? Le-a rămas o putere de producţie, care întrece, cu mult, putinţa de desfacere şi o armată nesfârşită de muncitori fără lucru, — peste cinci mi­lioane în Germania, peste şapte milioane în Anglia. Şi Polonia a fost apucată de frigurile raţionalizării. Fordisntid, taylorismid, standardizarea, me­canizarea au fost în floare. Re­zultatul? O mare risipă de bard şi multe braţe neocupate. Indus­tria în suferinţă. Azi, in Polonia, trăsura cu cal îşi a reluat locul. Cum îşi a re­luat locul lampa cu petrol. Că bună e electricitatea, dar un bec electrîc costă cât zece kilograme de gaz. S’a vorbit, şi la noi, de raţio­nalizare. Ne întrebăm numai, ce s’ar face cu ţăranii noştri, ce s’ar face cu întreaga noastră econo­mie naţională, dacă, în locu­l bra­ţelor eftine, am introduce maşina scumpă? Suntem şi noi pentru un fel de raţionalizare, cu atât mai bună, cu cât se potriveşte cu stările noastre şi poate fi spusă şi pe ro­mâneşte: BUNA GOSPODĂRIE. Buna gospodărie ocupă braţe şi aduce bani. ;A­­1 R­ Depunerile la bănci au reînceput Când va fi prezentat parlamentului proectul de lege bancar pe piața financiara înternă se ob­servă o Îmbunătăţire. Depozitele la bănci au început să crească. Informaţii din cercuri bancare ne arată că afluxul de capitaluri a re­început.­­t.A....... încrederea în Instituţiile noastre de credit­e in creştere. Această îmbunătăţire a situat’o se explică prin măsurile luate, In ultima vreme, pentru încurajarea depozitelor. ÎNCURAJAREA DEPUNERILOR înainte de închiderea sesiunii parlamentare s’a votat o lege prin care se prevede reducerea cu 50 la sută a impozitului elementar la depuneri şi suprimarea impozitu­lui global. Deosebit de aceste două avan­­tagii fiscate s’a venit cu o dispo­ziţie care restabileşte o situație normală pentru depunători. S’a reintrodus şi s’a garantat, prin lege respectarea secretului. ban­, car. ... Până nici acum câtăva vreme, iscul impunea băncilor sa, înain­teze, la fiecare sfârșit ,de. an o listă de toate sumele pe care le aveau în depozit. In felul acesta, urmărea să îm­piedece evaziunea fiscală. Principlu­l respectării secretului bancar era călcat in picioare- Bandle erau obligate sa­ se supue unei practici inpermise,­­ depo­nentul era stingherit de denunţa­rea unui fapt pe care de cele mai multe ori l’ar fi vrut, neştiut de Prin noua dispoziţie a reintro­ducerii secretului, bancar sa mers atât de departe încât nimeni nu poate cere unei bănci să i se arate situaţia unui client de al ei fără­­ de o împuternicire judecă­torească specială. Această dispoziţie a făcut o ex­celentă impresie în cercurile noas­tre financiare şi n’a lăsat nepăsă­­toare pe deponenţi. POLITICA DE SCONT Un alt fapt care a contribuit la sporirea încrederei în instituţiile noastre de credit a fost dovada prijinului de care, se bucură ele la Banca Naţională. Politica cumpătată a primul­­ui­ nostru institut de emisiune, în ce priveşte scontul, a întărit­ mult situaţia băncilor. Ea le-a îngă­duit să, facă faţă cererilor atât de insistente în trecut ale deponen­ţilor şi să îşi continue operaţiile fără să sufere prea mult de pe urma contracţiunii pieţei. De asemenea, s-a văzut cu câtă înţelegere băncile au urmat indi­caţiile Băncii Naţionale, reducân­­du-şi cheltuelile de personal şi de administraţie. RESTABILIREA ÎNCRED­EREI Cercurile noastre financiare sunt optimiste. Ele cred că punc­tul cel mai grav al crizei a tre­cut. Măsurile fiscale din ultimul timp sunt binevenite. O singură preocupare, au con­ducătorii instituţiilor noastre fi­­nanciare. Sa nu se lovească, din .­.i~..................._________________ | nou, nn spiritul de încredere prin dispoziţii menite să împiedice si­guranţa capitalurilor. Ei cer să se asigure, prin aplicarea inte­grală a dispozifilor de drept co­mun, recuperarea creanţelor­ Mai cer să nu se tulbure, prin decla­raţii care de care mai extrava­gante, spiritele deţinătorilor de capital. REGLEMENTAREA COMERŢU­LUI DE BANCA In ce priveşte proectul pentru reglementarea comerţului de bancă el nu mai e actual. Pe vremea pa­­nicei financiare, ministerul de fi­nanţe anunţase că va prezenta par­­lamentului, cât mai curând, proec­tul legei bancare. O comisie spe­cială a fost numită şi lucrările ei au decurs neobişnuit de activ. Proectul a fost întocmit şi se cre­dea că va­­ votat încă înainte de Crăciun. Odată trecută tulburarea de pe piaţa financiară, d. Argetoianu a renunţat să prezinte proectul. Ţine mai întâii ca prin măsuri ca cele mai sus pomenite să sporească de­punerile la bănci, şi să redea un aspect normal vieţei noastre ban­care. Numai apoi va prezenta proie­sul de lege al băncilor, menit să garanteze depunătorului bunul său. Suntem informați că proectul le­gei bancare va mai suferi modifi­cări șî că, nu va­m prezentat par­lamentului în actuala sesiune par­­lamentară. Tr. H. Criza politici din Franţa Demisia guvernului D. Laval­n Încerca formarea unui guvern national PARIS, 12. (Rador). —­0=1 Laval a avut azi o in­­trevedere de aproape o oră cu d-3 Briand. Şeful guvernului a declarat a­­pol ziariştilor : — Am stat de vorbă foarte amical cu d. Briand şi am fost de acord asu­pra tuturor chestiunilor. SM Laval a fost apoi la Elésée şi a comunicat preşedintelui Coumer re­zultatul convorbirei. După această audienţă d-l Laval a întrunit consi­liul de miniştri. D -sa a făcut o expunere a situaţiei şi a arătat că această situaţie îl în­deamnă să încerce, în a­­junul unor importante conferinţe internaţiona­le, asocierea tuturor par­tidelor de guvernământ la conducerea afacerilor pu­blice. Consiliul a apr­o­bat în unanimitate punctul de vedere al d-lui ■ Lavel'' Pentru a-i asigura depli­na libertate de acţiune, toţi miniştrii au pus por­tofoliile la dispoziţia pri­mului ministru. IN CE SCOP VA DEMISIONA GUVERNUL PARIS,, 12. (Rador). — La ter­minarea consiliului de miniştri de azi, toţi membrii guvernului au sem­nat o scrisoare prin care în mod colectiv îşi pun por­im­bbile la dis­poziţia primului -ministru. Scrisoa­rea a fost prezentată apoi la Minis­terul de Externe d-lui Briand, care nu asistase la consiliu și care de a­­semenea a semnat-o. Demisia colectivă a gu­vernului nu va interveni insă decât in cazul când d-­ Harriot, șeful parti­dului radical-socialist, ar accepta să dea d-lui La­val colaborarea sa. In caz contrar, d-l La­val va proceda la o rema­niere restrânsă, păstrând probabil cea mai mare parte dintre foștii săi co­laboratori, ' I­­.. w RADICAL-SOCIALIȘTII ÎMPOTRIVA PARTICIPĂRII LA GUVERN PARIS, 12. (Rador). — In cercu­rile parlamentare radical-socialist© s© manifestă un curent puternic îm­potriva participării acestui partid la guvern. Unii deputaţi cred totuşi că o colaborare ar putea fi luată în considerare dacă s’ar oferi d-luî Herr­iot portofoliul Externelor şi dacă radical-socialiştii ar 8 repre­zentanţi în guvern în proporţie cu importanţa lor numerică în Parla­ment. DEMISIA GUVERNULUI PARIS 12 (Rador). — D. Laval, preşedintele consi­liului a remis Preşedinte­lui Republicei demisia colectivă a guvernului. Probabil că d-l Laval va fi însărcinat mâine seara cu formarea noului gu­vern. . ■ - -" VA " v. I Ordonanţele de plată ale Statului Să fie primite la plata impozitelor Era o vreme, despre care nu a mai rămas decât amintirea, când ordonanţa de plată a Statului, re­prezenta, o valoare sigură,, precisă şi promptă­ Astăzi, acest preţios titlu al Statului, atât în­­mâna deţi­nătorului, a pierdut toate însuşi­rile pe care le avea mai înainte. Ordonanţa­ Statului nu mai pre­zintă siguranţă­, pentru că , dacă nu poate fi încasată până­­ la 31 Martie 1932, — ceea ce e foarte probabil pentru cele mai m­ulte or­donanţe , emise în 1931 şi­ neplătite, până acum — va trece la Casa de compensaţie,, unde ,valoarea­ ei va fi expusă unei târgueli şi jumu­­ieli, în raport , direct cu graba pe care o va avea deţinătorul, de a realiza ceva din valoarea ei. Nu e precisă, fiindcă toată lumea o ştie, pentru încasarea, unei or­donanţe a Statului, nu se­ mai tre­ce direct pe la casieriile publice, ci în multe cazuri trebuie,,să se treacă mai întâi prin alte părţi, ca să se pregătească condiţiile favo­rabile, necesare achitării­ ordonan­ţei- In general,, casele publice sunt goale. Totuşi,­­ trecerea­­solicitato­­­rului pe la diferiţi oameni de trea­bă, în raporturi nai apropiate cu casele Statului are proprietatea, îh unele cazuri, de a face să apară fondurile, cari lipseau­, până atunci din aceste case Pentru a se ajunge la acest rezultat, ordonanța pierde după încasare o parte oare care din valoare în folosul celor­ ce s’au os­tenit în favoaera ei. De aceia se poate afirma cu drept cuvânt, că valoarea trecută în ordonanţa Sta­tului, nu este­, precisă. Cu atât mai mult, se poate spune că ordonanţa nu are valoarea prom­ptă, pentru că nu se cunoaşte nici data când poate fi încasată­ şi nici suma ce rămâne din valoarea, ei nominală, după încasare. Dar ordonanţele de plată ale Statului, mai au în momentele, ac­tuale şi altă caracteristică­ spe­cială. Pe vremuri, când exista posibi­litatea de a fi încasate imediat după emitere, deţinătorul ordonanţei putea face cu valoarea ei ori ce voia. Putea chiar plăti impozitele Statului­ Astăzi, situaţia a devenit extrem de­­ciudată­ Un furnizor, care deţine ordo­nanţe de ale Statului în valoare de sut© de milioane, nu are posibili­tatea de­­a­­ achita cu aceste­ ordo­nanţe impozitele ce datoreşte Sta­tului, în valoare de un milion. Autorităţile fiscale cer numerar­ Pentru a­­se ajunge... prin­ excepţie, la favoarea de a se plăti impozi­­­tele, cu ordonanţele emise, de insti­tuţiile Statului, ceia ce e de­ fapt un simplu viriment de fonduri, tre­buiesc mari influente pe lângă fac­torii­ hotărâtori. Nu insistam- Sistemule greşit­; E, mai ales, foarte primejdios. Se crează şi se agravează, zi cu zi, o, mentalitate ciudată” şi un uz anor­mal, în raporturile publicului cu funcţionarii Statului- Ele pot fi is­­vorul unor îndrăzneţe abuzuri în viitor. Nici o sforţare şi­­nici o buna -voinţă, nu vor mai fi în stare să stârpească mai târziu educaţia ce s’a format astfel publicului şi func­ţionarului public. Ordonanţele Statului, trebuie să fie onorate de casele publice, a­­tunci când au fost emise­ Cu atât mai mult, ele trebuie să fie respectate de autorităţile fis­cale, când deţinătorul lor­ este cre­ditorul Statului. •­­ 1 * Aceasta, fără influenţe şi fără întervenţiuni. Pentru întărirea cre­ditului şi a­ prestigiului Statului. Mai ales, pentru o îndrumare mai sănătoasă a moralităţii şi corecti­tudinii publice. I­­RADU Piaţa financiara După câteva zile ferme şi apoi rezervate, bursele au fost ori foar­te slabe. Ştiri venite din Paris şi Amsterdam arată că se observă din nou o depresiune în toate com­partimentele. 1 . O convorbire telefonică avută eri seara cu Parisul, arată că , piaţa financiară d© acolo e îngrijorată. Renta de stabilzare a venit eri seara din Paris la 1340 care co­­­respun­de cursului 56 La. Zurich a fost cotată la 52­­jum­,­ plus trei puncte ce se socotesc speze și do­bândă, ceea ce ar fi la București 55 jum. „...: - ■ - n Renta de desvoltare a venit și ea mai slab cotată din străinătate, fără însă să fi fost indicat vreun curs. "A .A VĂ "A Bursa noastră deschide slab- A­­proape până la închiderea târgului de­ efecte, nu se Inchee nici o tran­zacţie- In ultimul moment, înainte de închidere bursa a fost mai ani­mată și s’au încheiat numeroase tranzacţiuni-Renta de stabilizare a scăzut sub 56, ultima tranzacţiune e făcută la 55 jumi. La valori bursa a fost liniştită. Foarte puţine tranzacţiuni- Piaţa devizelor a fost deaseme­­­nea calmă- In afară lira sterlină a venit mai fermă, la 87 la Paris- Paritatea e 575. Berlinul a slăbit puţin, a fost cotat la Zurich la 121, ceea ce corespunde parităţii de 39.70 Celelalte au rămas neschimbate- Schimbul efectiv a fost staţionar-Săptămâna viitoare va avea loc o consfătuire a bancherilor pentru fixarea unei atitudini comune a băncilor in privinţa­­­dividendelor ce se vor distribui în acest an. Situaţia sumară a Băncii Reichului Deşi rezervele de aur şi devize ale Băncii Reichului au scăzut în ulti­ma­ săptămână, cu 14.900.000 mărci, bilanţul Institutului Central German de Emisiune» arătă, la data de 7 Ia­nuarie, o uşoară sporire a procentu­lui de acoperire a circulaţiei fidu­ciare germane de la 24,2 la sută—săp­tămâna precedentă — la 24,9 la sută- Circulaţia biletelor, cifrând 4 mi­liarde 988.090.000 mărci, e în scădere cu 208 milioane 900.000 mărei­­Plasamentele Băncii Reichului In efecte, cecuri şi avansuri pe titluri au scăzut cu 516,4 milioane şi cifrea­ză 4.130 800.000 mărci. , Efectele comerciale în portofoliu se urcă la 3.854,1 milioane, in scă­dere cu 289,9 milioane­ Bonurile de tezaur au atins 17 mi­lioane, In scădere cu 80 milioane iar avansurile pe titluri cifrează 99 milioane. In scădere cu 145 milioane 600­ 000 mărci, față de săptămâna pre­cedentă .......... Silfii S3IES1I Denunţarea tratatelor. Declaraţiile cancelarului Brie­nin­g continuă să fie obiectul tutu­ror comentariilor in presa mon­dială. Nimeni nu tăgădueşte efec­tul dăunător al acestui demers şi greşala guvernului german, in ajunul conferinţei reparaţiunilor. Se încearcă totuşi explicaţiuni­­ atenuante, întru­cât raportul ex­perţilor stabilea dificultăţile Ger­maniei, o declaraţie asemănătoare, era de aşteptat la Lausanne. Explicaţiunea nu işi p­ure locul. Fiindcă, dacă declaraţia cancela­rului Bruening este gravă, aceasta se datoreşte mai ales felului în care a fost făcută. Capacitatea sau incapacitatea de plată a Ger­maniei erau chestiuni financiare. Declaraţia cancelarului este un act esenţial politic.­­ Guvernul german a anunţat că nu va mai respecta un angaja­ment internaţional, având aceiaşi, tărie ca şi un tratat de pace. Poate Reichul denunţa angajamentele­, externe, işi poate anula, prin pro-, prie voinţă, obligaţiuni contrac­tate? Denunţarea planului Young nu mai înseamnă o socoteală de anuităţi, de posibilitatea plăţii lor,­ de înlesniri de amânări sau de compensaţiuni. Ea înseamnă, ca- t­­egoric, lepădarea de o obligaţie contractuală şi violarea unui arti­col precis din tratatul de pace de-, la Versailles, unde s’a înscris principiul prestării repar­aţiunilor.) Aşa se pune chestiunea, aşa­ trebue discutate declaraţiunile'. cancelarului Bruening. Şeful gu­vernului german, a final, din mo­­tive desigur interesante din punct, de vedere al politicii germane, să arunce o sfidare semnatarilor si tratatului de pace. Argumente pl& , dând criza din Germania, subti-] mind că greutăţile financiare ger*] mane ar putea însemna o primej­die reală pentru toată lumea, nu. fac decât să abată dreapta jude*­ cată dela aprecierea lămurită a demersului Cancelarului- Toate* aceste argumente îndemnaseră­­ guvernele creditoare ale Reicha-u­lai să convoace conferinţa dinj Lausanne, unde trebue să se cer­ceteze măsurile de luat, in favoa­rea Germaniei.­­ Cum s’ar putea însă nădăjdui, că în atmosfera creată de decla­­raţiile d-lui Bruening conferinţa­ dela Lausanne î?i va mai atinge, scopul? A. He. Balanţa comercială a Anni­ei LONDRA, 12. (Rador). — Stati­stica ministrului comerţului arată că importaţiunile Mareî Britanii în cursul lunei Decembrie s’au ridicat la 70.027.303 lire sterline, iar expor­­taţ­iunile la 32­ 07. 423 lire sterline. Importul total al anului 1931 se ridică la 862.174.709 fire sterline, ceea ce reprezintă o scădere de 181 .800.522 față de anul 1930. Exportul total a fost de 389 mi­lioane 163.817 lire sterline, adică o scădere de 181.591.599 lire sterline- Noua organizaţie financiară americani WASINGTON 12 (Rador). — Proectul de lege prin care se crează o nouă organizaţie finan­ciară cu un capital de două mi­liarde dolari, votat aseară de Se­nat,­ va fi votat Miercuri sau Joi de Camera Reprezentanţilor. Se crede că noua instituţie vor începe să funcţioneze până în opt zile. Ministerul Finanţelor va con­tribui cu 500 milioane dolari la formarea capitalului. Restul de un miliard 500 milioane dolari va fi procurat prin emisiunea de bonuri de tezaur garantate de Trezorerie. Moratoriul extern al Mexicului MEXICO 12 (Rador). — Preşe­­­dintele Rubio a informat Parla,­mentul că moratoriul pentru dato­­ria externă a Mexicului, care tre­buia să expire la 7 Iulie 1932 a fost prelungit până la 1 ianuarie 1934. Prelungirea a fost decisă în în­ţelegere cu comisiunea internaţio­nală de bancheri din New-York.

Next