Argus, octombrie 1934 (Anul 24, nr. 6444-6469)

1934-10-01 / nr. 6444

.ARGUS" O MARE ÎNTREPRINDERE ROMANEASCA FABRICILE D. MOCIORNITA U~i!L!Wi'jmi' Fabricile D. fflociornita, din Str. Apelor Minerale 67*75 Produsei® fabricilor: lecția articole "»voiaj: CseeixnaiBfabie­, cufere, truse, casete, serviete, genți de daraită, port-feutiles, port*­monee, centiroane, etc. etc. numai din piele veritabila.­­Secţia Confecţiuni: Uniforme civile şi militare, de cercetaşi, şcolare, haine de piele ţoata şi după co­mandă etc., ,ete. Toată încălţămintea ESTE CUSUTA SOLID cu maşinile AMERICANE (Good-Year). Talpa este impermiabilă, higienică, nu arde picio­rul, nu pătează ciorapul, fiindcă e tăbăcită prin sistem LENT. Depozite de vânzare:­­ muraim Furnizorul Curţii Regale SUCUMîEŞIO * Str. Eipscani 9î vinde eftin STOFE DE MOBILE, PERDELE, COVOARE, LINOLEUM Furnituri de tapiţerie, de mobile şi automobile Secţia Tabăcăriei: Talpă tăbăcită sistem lent, Taval, litanie pentru core­lări, m­ăniculeţe, Crupoane pentru curele de transmi­sie, Box, Chevreaux, me­­şini, precum şi orice fel de pielărie fină. Secţia încălţămintei: încălţăminte fie tot teiul militară şi civilă« OSSETE şi PANTOFIâ pantru demni şi copii din orice felRisies dar mai ales box şi chevreaux, negre şi culori. SANDALE BOMANE din piele de nam­buc şi chevreaux, în toate culorile. PANTOFI de CERGETAŞE, de casă, ofiţereşti, sandale, etc., etc. BGGANGI MILITARi; bocanci de bi­zon pentru excursionişti; GiSIE MILITARE, Ofiţereşti, de vânzare; Bocanci pentru GERVETAŞI şi mun­chtori, etc. I Fin de Sfecle ja­calei Victoriei 22 - Telefon 49344 Ss Confecţiuni, Lingerie şi toate articolele­­ pentru Doamne şi copii în genurile­­ cele mai fine Banca Comercială Naţională Cernăuţi S. A. Capital 50.000.000 lei Operaţii bancare Sedii de incassat Berbomet p.­s., Botoşani, Câmpulung - Moldova,­­iudei, Gotmani, Gurah­ămărului, Iacob­eni, Rădăuţi, Sadagura, Seletiu, Siret, Solna, Storojineţ, Suceava, Vama, Vatra-Dornei, Văşcăuţi, Vij­nila, Zastavna şi Bălţi, (Basarabia) Corectura pricipală a Loteriei de Stat bucureşti str. oarei 29, calea Giiuftef isc, şoseaua minai b­ano 12, provincie : Cluj, Braşov, Craiova, Ploeşti, Roman, Tecuci, Buzău, e.­Lung, Târgovişte ...VEŢI DEOSEBI LAMA Milioane de lame vân­dute consum­es­c chezăşia ingen­­ozităţei care stă la basa formulei celui mai suplu şi du­rabil oţel din care se fabrică lamela DIA­P­H A N­E LAMA specială PLATINE rade barba cea mai as­pră menajând epiderma cea m­a­i delicată SAFIANUL Expoziţia Târg a industriei Româneşti din Stârci şi Carol Expoziţia din Parcul Capri, ar putea face cinste oricărei ţări din Europa, chiar ţârilor curat indus­­triale. Atât prin proporţiile ei cât şi prin calitatea superioară şi va­­rietatea produselor expuse ea ca­pătă o deosebită importanţă şi semi­nifica­ţie. Expoziţia cuprind© 420 de firme expozante, cari şi-au centralizat produsele în peste 450 de stan­duri. Sunt astfel 64 firme metalurgice 22 de pielărie, 6 firme producă­­toare de mobile, 70 firme textile, 42 firme din industria chimică şi extractivă, 6 firme din construcţii 8 industrii de petrol, 44 alimen­tare, 4 firme din industria artelor grafice, 21 firme forestiere, fa­brici de hârtie, de tutun, 28 firme de mici industriaşi, 20 din indus­tria casnică, 5 din industria gea­murilor, etc., etc. Numărul pavilioanelor este ast­fel repartizat: Cinci pavilioane mari şi 20 pavilioane mai mici şi individuale. In total sunt deci 25 de pavilioane. Calitatea superioară a articolelor expuse a uimit chiar pe cei iniţiaţi şi cunoscători ex­perţi ai produselor industriale. Sunt unele articole, cum sunt de exemplu textilele, în care consu­mul intern este acoperit într-o proporţie de peste 90 la sută de producţia naţională. Cererile interne de încălţăminte sunt în întregime acoperite de producţia internă. Ba mai mult chiar, mari cantităţi de piele pre­lucrată la noi se exportă în An­glia şi America. Industria grea a dovedit prin ar­ticolele expuse că ştie să se men­ţină la înălţime. C­eea ce a surprins însă în cel mai înalt grad, este desvoltarea micii industrii. In pavilionul micii industrii se poate vedea clar în cât de mare măsură s’a naţionali­zat producţia, ca să se poată men­ţine lângă marea industrie, pe piaţă. Valoarea totală a mărfurilor ex­puse este de circa 30 milioane lei. Suma nu e mar©. Dacă ţinem însă seama de faptul că expozanţii s-au rezumat, în mare parte, să expună numai, fără să vândă arti­colele expuse, înţelegem impor­tanţa acestei sume de 30­ milioane­ lei. Iluminatul Noaptea, expoziţia are un as­pect feeric*. Mii de lumini se în­crucişează şi parcă unindu-se se avântă în Cer prin reflectoarele ale căror lumini proectate In văz­duh se văd de la mare distanţă toată noaptea. Şi acum încă o cifră pentru a ne da seama de jertfele ce se fac cu această expoziţie minune. Numai iluminatul electric costă zilnic, ex­poziţia, peste 13.000 lei,­ ­ iacit­atoril E uşor de înţeles deci marele in­teres stârnit de această expoziţie industrială. Organizatorii nu se pot plânge de lipsă de viztator. Până azi au viztat expoziţia circa 150.000 de vizitatori. E un număr impresionant. Organizatorii prevăd că până la închidere expoziţia va f vizitată de peste 500.000 de vizi­­tatori din toată ţara. in Buchwald 1­851-19­3­­4 România la expoziţiile naţionale şi internaţionale Se împlinesc 21 de ani de când Ro­mânia a luat parte, pentru întâia da­tă, la un târg de mostre. La acel târg internațional, standul care reprezenta România — o ţărişoară vasală Porţii — avea arborat la intrare un steag cu semilună. Era la Londra, in anul ISSI. Era un stand mic, cu un plug si câteva baniţe de grâu. Tot azi, se împlinesc 69 de ani de când s'a deschis primul târg de pro­duse agricole şi industriale din Ro­­mânia. Eră în 1865, pe câmpul Moşilor şi in casele lui Ion Heliade RădulesCum Marea­ expoziţie,targ de astăzi, din Parcul Carol, ne dă prilejul unei re­capitulări a activităţii noastre expo­­tiţio­niste, atât în afară cit şi la noi. Ne-am afirmat noii înlăunrtrii şi in afară, aşa cum se cădea, oride câte orî a fost vorbe de expoziţii, aceste ad­mirabile instrumente de propagandă economică? Am obţinut noi până acum vreun rezultat real de pe urma acestor stră­dui­nţi? Şi în al treilea rând, ce vom avea de făcut de aci încolo, pentru o mai bună politică a expoziţiilor? PARTICIPĂRI LA EXPOZIŢII STRĂINE In ordinea­ cronologica, România a luat parte la următoarele expoziţii internaţionale mai importante: Lon­dra (1851), Paris (1867), Viena (1873), Paris (1889), Paris (1900), Paris (1925), Dresda (1930, Paris (1931). In 1867, la Paris, produsele noas­tre au fost distinse cu numeroase re­compense. Succesul a fost revelant. La Viena, în 1873, România a venit mai bine pregătită, decernându-i-se peste 200 recompense. In 1889, la Ex­poziţia universală din Paris, Româ­nia d­eţine aproape 300 recompense, ceea ce atrage asupră-i atenţia între­gii lumi. Succesul acesta o determini să ia parte la expoziţia de la Paris din 1900. La această expoziţie, Ro­mânia arată primele ei realizări pe târâm industrial şi obţine peste 1000 recompense. Succesul a fost Com­plect. Celelalte expoziţii internaţio­nale, Paris (1925), Dresda (1930) şi Paris (1931), asigură României un joc de onoare în concertul celorlalte ţari expozante. EXPOZIŢIILE NAŢIONALE Prima expoziţie naţională a fost in 1865, pe Câmpul Moşilor şi în casele lui Ion Heliade Rădulescu. Pilda a fost curând urmată de alte oraşe : Iaşi (1865), R. Sărat (1867), Tecuci (1868) ,î Putna(1869). Du­pă re­trecere­a a zece ani, societatea exportatorilor din ţară deschide o nouă campanie de expoziţii. Am avut astfel expoziţiile de la Bucureşti (1679 fii 1883), Iaşi (1884), Craiova (1887) şi Vaslui (1902). Doi ani mai târziu, la 1903, asistăm la marea ex­poziţie retrospectivă a asociaţiei pen­tru răspândirea ştiinţelor, iar după un an, la 1904, societatea agrară a marilor proprietari din România or­­ganizeaza o expoziţie care ne-a atras laudele străinătăţii. A venit apoi ma­rea expoziţie din 1906, cu prilejul ju­bileului de 40 de ani de dom­nie a re­gelui Carol I, care a fost o oglindă fidelă a desvoltării noastre economi­ce şi care a fost vizitată de peste doua milioane oameni. România In­­tregită a văzut apoi realizate expozi­ţiile din Bucureşti (1921), Cluj (1923), Iaşi (1923), Cuj (1924),, Iaşi (1925), Cernăuţi (1926), Timi­şoara, Chişinău, Ploeşti, expoziţia de acum trei ani din parcul Carol, pre­cum şi expoziţia organizată de Argus la Palatul Ciclop. Expoziţia de azi, e încoronarea suc­ceselor de până aci. In conjunctura grea de astăzi, când nimic nu trebue lăsat de o parte pen­tru o cât mai mare desvoltare a schimburilor, nici un spirit înţelegă­tor nu va şovăi să aprecieze aşa cum trebue sforţările făcute. ★ Vizitând expoziţia din Parcul Carol rămâi încredinţat că există în noi o putere de creaţie industria­lă cu care vom uimi străinătatea. La minunea din Parcul Carol a contribuit tot ceea ce geniul nostru industrial a realizat in­uit­anul pă­trar de veac. Fiecare ramură a pus ceva. Petrolul, aerul, cărbunele, lemnul, postavul, mătasea, pielea, sticla, gipsul, hârtia, zahărul, şi al­te numeroase produse şi-au dat întâlnire spre a mustra munca unui popor de plugari care e hotărât să-şi facă de aci înainte, cu pro­priile-i mâni, cuţitul de plug, posta­vul pentru surtuc­ul opinca pentru picior. De la Londra — 1351 la Bucureşti 1934, sunt opt decenii cari şi-au dat măsura realizărilor in ceea ce se vede azi în Parcul CaroL Răspunzând acum la cele trei întrebări puse la începutul artico­lului, putem spune, întăriţi de fap­tele trecute: România s'a afirmat atât în afară cât şi înlăuntru, ori de câte ori a fost vorba de expoziţii, in limita în care a putut s’o facă. E drept, n’am avut o continuitate în activitatea aceasta expoziționistă. Distanţele sunt prea mari, întreru­perile prea dese. A fost totuşi o afirmare. Nu putem pretinde să fi fost la pas cu celelalte tari cari au o tradiţie expoziţionistă rezultată din experienţe de secole. Rezultatele obţinute ? Ele se văd astăzi şi sunt duble. Mai întâi am îmbunătăţit produsele noastre şi în al doilea rând am ajuns azi să con­curăm, în bună parte, produsele cari până mai eri le aduceam din afară, înlocuindu-le ca produse, româneşti. Consumatorul român îşi dă seama că trebue să încura­jeze producţia românească. Dacă englezii au " ,Jmy british", ger­manii m „Kauft deutsche“ şi franceză m­ ,jacheter franceas", —i românul nu e mai pe jos când sfă­­tue pe cumpărător să cumpere ,/numai produse româneşti“. „ Mai sunt insă multe de făcut. In primul rând, expoziţiile să prezinte o continuitate, să creeze o tradiţie prin periodicitatea lor. Ele nu trebuesc socotite ca un lux. Numărul lor să fie multiplicat. Pa­ralel, trebue să luptăm ca produ­sele noastre dacă nu să întreacă, cel puţin să echivaleze produsele streine, deoarece numai produsele bune se pot desface. Totuşi, pentru ceea ce a realizat până azi, opt decenii de la partici­parea ei la o primă expoziţie, Ro­mânia se poate felicita. Expoziţia-târg din Parcul Carol stă mărturie, D­r . X Pitar Gât pstro.am extras şi cât am vândut in 1933 In 1933, Industria extractivă a României a produs 7 milioane 387 mii tone petrol in valoare de 3 mi­liarde 225 milioane lei şi 1 milion 568 tone lignit, cărbuni bruni, hui­la şi antracit, în valoare de 1, mi­liard 108 milioane lei. Exportul României de petrol brut si derivate, in 1933, a fost: petrol brut 237 mii tone in valoare de 213­ miloane lei; benzină ușoară 1 mi­lion 395 mii tone în valoare de 3 miliarde 148 mili­ane lei; benzină grea 383 mii tone în valoare de 671 milioane lei; lampant, 950 mii tona în valoare de 1 miliard 279 milioa­ne lei; motorină 1 milion 35 mH tone în valoare de 1 miliard 270 mi­lioane lei; peste 1 milon 800 mii to­ne produse diferite în sumă de 1 miliard 200 milioane lei.­­ In ce priveşte exportul de căr­buni, în 1933 am exportat 15 ton© lignit şi cărbuni în valoare de 12 mii lei; 6.715 tone antracit în va­loare de 5 milioane 185 mii lei și 280 tone h­iută în valoare de 193) k

Next