Argus, iulie 1938 (Anul 28, nr. 7563-7589)

1938-07-22 / nr. 7581

ANUL XXVIII No. 7581 NOUL MODEL Ford —— Raf I București. PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 217.45 ABONAMENTE In străinătate Un an 2200 m 6 luni 1300 m 3 luni 800 m­E lei In țară—6 lei In străinătate 6 PAGINI ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatorii S. PAUKER «I H. F. VALENTIN BIROURILEI București, Str. Constantin Miile No. 15 INDUSTRIEI ŞI FINANŢEI Directori GRIGORE GAFENCU Telefon 5.05.44 VI (I Vineri 22 Iulie 1938 Mai multă luminat In ţară Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 M Mai puţină cheltuială! PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Proprietar: »ARGUS* S. A. înscris sub N-n ■»'o? Ufov. Capitala primeşte pe Regina ei Cernită şi îndurerată Capitala primeşte azi pe­­Regina ei. E o tristă revedere în dangătul jalnic al clopo­telor şi în suspinele înăbuşite ale tuturora. Pe sub zăbranice imense, printre nesfârşite şi­ruri de capete plecate şi de genunchi îndoiţi, trece astăzi Aceea care a fost ani întregi măreţie, ora­ţie, zâmbet. Şi după ce va fi aşeza­tă pentru ultima oară în casa Ei, printre florile pe cari le-a îndrăgit atât, supuşii Ei vor veni să-l a­ducă ultimul şi plin de respect salut, să-şi ia supremul adio, să-şi umple ochii cu imaginea Aceleia care le-a fost Regină... Iar amintirea Ei va rămâne de­apururi în su­flete, mai viu ca în bronz sau în marmură. Regina Maria va trăi deapururi, legendă, mit, icoană... Cum se va face pelerinajul la Palatul Cotroceni Prefectura Poliţiei Municipiului Bucureşti, aduce la cunoştinţa publicului, care doreşte să aducă un ultim omagiu Aceleia care a fost Maria Regina României, că accesul în Palatul Cotroceni este permis după cum urmează: Joi 21 Iulie între orele 15—19. Vineri 22 şi Sâmbătă 23 Iulie între orele 9—13 şi 15—19. In vederea păstrării bunei rân­duieli ce este de dorit să domnea­scă, vor trebui respectate urmă­­toarele dispoziţiuni: Şos Cotroceni va fi împărţită printr’un cordon de jandarmi în două: a. Partea stângă va fi liberă pentru public care se va încolona începând din str. Carol Davila. Cei ce vor veni cu vehicule şi vor dori să pătrundă în Palat pentru a de­fila prin faţa Sicriului Regal, vor descinde la strada Carol Da­vila şi se vor încolona pe partea stângă. Accesul publicului va fi prin poarta Palatului din şos. Cotro­ceni (lângă halta Regală C. F. R.), iar­eşirea prin poarta de jos, de lângă fierăriile Palatului, la col­ţul şoselii Cotroceni str. Dr. Se­­verin, b. Partea dreaptă a şoselii Co­troceni va fi liberă pentru vehi­cule , exceptându-se tramvaiul nr. 28 a cărui circulaţie se suspen­dă — cu obligaţia de a nu opri la poarta Palatului pentru a de­barca public ce ar dori să intre îa Palat, aceasta făcându-se nu­mai la strada Carol Davila, de un­de începe încolonarea. In concluzie: Vehiculele şi publicul ce va cir­cula pe partea dreaptă a şoselii Cotroceni, nu vor putea opri între strada Carol Davila şi halta Co­troceni. Se atrage atenţiunea publicului că, nu se fac excepţiuni, intrarea în Palat este permisă numai în ordine şi în cadrul coloanei ce se va forma. Se recomandă o ţinută decentă care să cadreze cu solemnitatea momentului. In ceea ce priveşte: Curtea Re­gală, Misiunile Streine, Corpul Diplomatic, înalţii Demnitari, foştii Miniştri, etc., aceştia vor a­­vea acces în Palat pe poarta prin­cipală din B-dul Regele Carol II, pe unde vor putea şi eşi. Ducele şi Ducesa de Kent reprezintă pe Regele George VI la funeraliile Reginei Maria LONDRA 20 (Rador). — Se anunţă oficial că Du­cele şi Ducesa de Kent vor pleca Vineri dimineaţa la Bucureşti, spre a reprezenta pe Regele George VI la funeraliile Reginei Maria a României. Ducele şi Ducesa de Kent vor călători cu avionul până la Viena, de unde vor lua trenul pentru Bucu­rești. Ordinul de zi al Ministrului Apărării Naţionale către armată ORDIN DE ZI No. 19, DIN 19 IULIE 1938 OFIŢERI, SUBOFIŢERI, CAPORALI ŞI SOLDAŢI! Marea noastră Regină, Aceia care ne însufleţea cu curajul şi prezenta Ei în primele tranşee, Aceia care galopa în capul cavaleriei, Aceia care fără teamă venea în mijlocul holericilor şi exantematoşilor. Aceia care îngrijea şi mângâia răniţii cu cel mai mare devotament, atrăgându-şi renumele de „Mama răniţilor“, s’a dus în lumea veşni­ciei, acolo unde Marele Rege Ferdinand şi eroii lui o aşteptau.In aceste clipe de mare durere ale Iubitului nostru Rege, nu putem să I-o alinăm, decât luând parte cu toată inima la durerea Lui, arătându-I astfel dragostea ce avem pentru El şi păstrând o veşnică şi frumoasă amintire Bunei noastre Regine! Să-I fie ţărâna uşoară! Ministrul Apărării Naţionale, , General de Divizie ARGEŞEANU IMPORTUL ROMÂNIEI dela 1 la 10 Iulie 1938 Dela 1 la 10 Iulie cor., am im­portat: TARA Iulie 1938 505.895-785 Anglia 92.427.265 Austria 19.771.879 Belgia 36.296.441 Bullgaria 33.796 Cehoslovacia 42.347.526 Danemarca 2.606.324 Elveția 6.683-593 Franța 33.523.230 Germania 155.741.229 Grecia 3.029.368 Italia 34.322.356 Iugoslavia 1.876.751 Norvegia 742.460 Olanda 10.561-910 Polonia 3.385.833 Portugalia 594.040 Spania 62.000 Suedia 1.439.434 Turcia 6.635.206 Ungaria 17.465.540 Egipt 9.863.685 Canada 48-909 Statele Unite 26.569.751 Argentina 2.520.930 Brazilia 753.388 Palestina 1.509.928 Japonia 102.062 Australia 980.951 LEI Citifi în pag. 3-a Documentarea contabila O zi din cele mai ac­­tive la Bursa din New­ York NEW YORK 20 (Rador) — Bursa de valori a cu­noscut ori o zi dintre ce­le mai active, din ziua de când, în cursul lunei tre­cute, valorile au început să crească. La unele valori s-au în­registrat câştiguri până la 4 dolari de acţiune. Pe­ste 3.000.000 acţiuni au fost vândute. Creşterea cursurilor ac­ţiunilor în ultimele 4 săp­tămâni, este evaluată la 7 milioane dolari. Urcări la Bursa din Paris PARIS 20 (Rador).­­ La Bursa din Paris s-a în­registrat azi numeroase urcări importante la a­­proape toate comparti­mentele de valori. Același lucru se înregi­strează și la Bursa din New York. Tratat comercial între Britania și Australia LONDRA 20 (Rador). — Azi a fost încheiat un tratat comercial între Marea Britanie și Australia. Manifestaţii contra impozite­lor în India CALCUTTA. 20. (Rador.) — In lo­calitatea Amritar (Punjab) o imen­­să mulţime de indieni a organizat o manifestaţie contra impoziteo­r. Poliţia a trebuit să şarjeze mulţi­mea cu bastoanele, pentru a risipi cortegiul. Au fost răniţi 290 de ţărani Un poliţist este uşor rănit incheerea noului acord comercial româno-palestinian Ce conţine acordul parafat La Ministerul Economiei Naţio­­­ale s-au terminat negocierile pen­­tru încheierea unui acord comer­cial dintre România şi Palestina. Un acord a fost stabilit între cele două delegaţii. Acest acord a fost parafat, şi urmează ca textul lui să fie supus autorităţilor pales­tiniene, pentru ca, apoi, să se pro­cedeze la semnarea lui­ Ce S’A OBŢINUT După câte suntem in­formaţi, graţie noului a­­cord ni se asigură expor­tul unor însemnate canti­tăţi de mărfuri pe piaţa palestineană In schimb, am acordat un spor al con­tingentului de fructe ci­trice şi am înlesnit impor­tul unor anumite catego­rii de mărfuri palestinie­ne. Interesant este că, desvoltarea continuă a in­dustriei palestiniene, a făcut ca, delegaţia să cea­ră Guvernului Român să-i acorde şi un contingent de mărfuri industrializa­te. Aranjamentul este astfel făcut în­cât, balanţa comercială trebuie să dea un însemnat sold activ în fa­voarea noastră. Proporţia schimbu­lui de mărfuri va fi de şapte la unu­ In acelaş timp, s-a rezervat o în­semnată cotă din traficul de măr­furi şi pasageri, vapoarelor Servi­ciului Maritim Român. După unele informaţii, chestiu­nile care vor fi supuse de d. Z. A Cherouche, şeful delegaţiei palesti­niene, spre aprobarea autorităţilor publice din Palestina, sunt de mică importanţă, astfel încât se poate spera că, până la împlinirea ter­menului acordat — 10 zile — se va putea proceda la semnarea acor­dului, cât într'una. Şi, fapt îmbucurător, comerţul palestinian este departe de a da semne de sleire. El urmă­reşte din potrivă un continuu spor al importului din România“. Mai departe, d. Cherouche ne-a arătat că, porturile palestiniene pot constitui excelente antrepozite pentru mărfurile româneşti. Dacă politica chibzuită a guvernului ro­mân a făcut ca o reprezentanţă ofi­cială comercială să existe în Pa­lestina, Siria, Transiordania şi Li­ban, nu este mai puţin adevărat că expansiunea economică româneas­că nu va putea fi desăvârşită, fără ■Organizaţia tehnică pe care piaţa palestiniană o oferă.Dealtfel, valoarea pieţii palesti­niene nu trebuie socotită niciodată numai prin valoarea importului Ro­mâniei, ci şi prin valoarea excelen­tului antrepozit pe care îl consti­tuie pentru toate ţările limitrofe. Piaţa Orientului apropiat oferă marele avantagiu pentru România că oferă devize libere, neîngrădite prin clearinguri sau prin obliga­ţiuni trecute. Perspectivele pe care le oferă noul acord comercial, — a termi­nat de Cherouche, — sunt din cele mai bune şi am credinţa că dacă neînsemnatele puncte în litigiu vor fi deslegate, volumul de afaceri va spori apreciabil spre deplina satis­facţie a celor două ţări. NEGOCIFFiLF FOMANO­­SIRIENE Delegaţia siriană a comunicat guvernului român problemele pe care doreşte să le discute cu pri­ciul negocierilor de la Bucureşti. Rezolvarea acestor probleme ar duce la o creştere a volumului de afaceri între cele două ţări. Declaraţiile d-lui Z. A. Cheiouche, şeful delegaţiei palestina. Înainte de plecare, d Z. A. Che- Intiche, ” . Camerei de Comerţ Palestino-Română din Tel-Aviv, a primit pe reprezentan­ţii presei economice cărora le-a făcut declaraţii în legătură cu în­cheierea tratativelor. D. Cheiouche a ţinut de la înce­put să arăte că e recunoscător pen­tru înţelegerea pe care revendică­rile delegaţiei ce o prezida, a gă­sit-o la conducătorii ministerului economiei Naţionale, D. M■ Con­stantinescu, a ştiut să îndrepte ne­gocierile pe­ calea cea dreaptă, fă­când ca, rezultatul lor să fie sa­tisfăcător. Nu mai puţin, delegaţia română a acordat tot interesul di­feritelor probleme ce i-au fost su­puse. Dacă acordul na putut fi în­că semnat, cauza trebuie căutată în faptul că, mandatul delegaţiei palestiniene era mărginit, astfel că el nu poate fi depăşit fără consim­ţământul autorităţilor mandatare. Mari posibilităţi pentru exportul românesc D. Z. A- Cherouche a ţinut apoi să arate marile posibilităţi pe care Piaţa palestiniană le oferă pentru mărfurile româneşti. Sporul de pâ­­nă acum al volumului de afaceri nu face decât să dovedească imen­sele posibilităţii care stau în calea expansiunii economice româneşti. „Experienţa ultimilor ani e cate­gorică- Volumul de afaceri a cres­ Săptămâna cerealelor Grâul românesc de calitate superioară î­ntâmpină concurenţa Statelor­ Unite şi a Rusiei. Preţul cerealelor în scădere. Situaţia târgului internaţional. Regimul grâului în Franţa. Starea culturilor mondiale Din cauza presiunei ofertelor sosite din Statele Unite şi Rusia, în ultima săptămână piaţa grâului a fost destul de calmă, atât vân­zătorii cât şi cumpărătorii păs­trând o rezervă explicabilă, dacă se ţine seama de faptul că până în prezent nu se ştie ce atitudine vor adopta marile ţări exporta­toare-Se înregistrează o serie de vân­zări de grâu superior românesc din noua recoltă, cu greutate h­ec­­tolitrică de 80—82 kgr. şi cu ma­ximum 2 la sută corpuri străine în Grecia şi Elveţia, singurele ţări dispuse să se aprovizioneze cu grâu de calitate superioară. Avem convingerea, că îndată ce industria morăritului din ţările im­portatoare va încerca grganete ro­mâneşti, care in anu, acesta sunt de o calitate excepţională nu va întârzia să se inceatifice cererea mai ales că la preţurile de azi, in­clusiv prima paritatea nu revine peste 47000 iei vagonul fob, ceea ce trebuie să admită toată lumea, că este prea puţin iacă ţi­nut. »»ama de calitatea ,or c--ie trebuie să susţină concurenţa prânelor simi­­ lare din America de Nord, Rusia precum şi a celor din Iugoslavia, şi Ungaria la fel de Llagoslov­­e cu grâne de cartate superioară­ După cum se ştie, Germania mai beneficiază de o autorizaţie re­centă de 6000 vagoane de grâu şi cu toate acestea nu prea pare dis­pusă să se apal’zioneze de la noi, poate din cauză că prima de 1009­1 lei la vagon nu este acordată ţă­rilor cu valută slabă, contribuin­­du-se astfel la intrarea grâului nostru în ţările cu devize forte.­­Din informaţ uile culese din rândurile celor interesaţi în valo­rificarea nouei recolte se poate trage constatată că marea pro­prietate ar preiu da în locul prime­lor de export libera negociabili­­tate a devizelor rezultate din ex­portul de grâu şi a celorlalte ce­reale, atâta vreme cât regimul de­vizelor ar putea şi ar voi să se acomodeze cu preluarea unei cote nu mai mare de 30 la sută la­­and restul de 70 la sută târgului liber, bineînţeles pe seama firmelor inte­resate în importul din străinătate, cu autorizatiuni în perfectă regu­lă. In felul acesta devizele rezulta­te din­­export nu ar putea ajunge în mâinile spect­atorilor care ar fi complect eliminaţi din moment ce s’ar dispune î mod categoric că prin negociabidarea lor să fie satisfăcute numai nevoile abso­lute ale exportului. Diferenţa din­tre cursul oficial şi cel practicat în târgul liber ar putea contribui automat la sporirea preţurilor pen­tru toate produsele destinate ex­portului­ Refuzul de a se acorda autoriza­ţiuni pentru grânele de 77 la sută greutate hectolitrică nu va putea probabil influenţa târgul intern dacă într’adevăr producţia gene­rală de grâu va urma să dea ca­lităţile de până acum. Preţurile pentru celelalte produ­se agricole se formează după cursurile înregistrate pe pieţele străine şi până acum sunt încă mulţumitoare. Mai este însă de aşteptat ca ele să întâmpine con­curenţa mai aprigă a altor prove­nienţe şi mai ales a Rusiei, care este în ajun de a eşi cu produc­ţia ei pe pieţele străine.Numai porumbul mai rămâne încă prohibit la export, pierzând poate o conjunctură încă destul de favorabilă pentru valorificarea disponibilului nostru pentru ex­port. Probabil însă că dacă pers­pectivele nouei recolte de po­rumb vor fi apreciate că ne vor asigura acoperirea necesităților, el va fi dat liber la export. Continuarea în pag. 3-a Desvoltarea schimburilor internaţionale O importantă şedinţă a Camerei internaţionale de comerţ Sub preşedinţia d-lui dr. F. H Fentener van Vlissingen, preşedinte­,­le de onoare al Camerei internaţiona­le de comerţ s-a întrunit în ziua de 15 iulie a. c. comisiunea pentru expan­siunea schimburilor Camerei interna­ţionale de comerţ. In discursul pe care l-a ţinut cu a­­ceastă ocazie d. dr. Fentener van Vlissingen, d-sa a scos în evidenţă că dificultăţile politice şi economice pe care le-a străbătut lumea în cursul pri­melor şease luni ale acestui an nu trebuie să oprească, sub nici o formă, eforturile depuse în favoarea desvol­­tării schimburilor internaţionale. „Nu-i nimic mai rău, a spus d-sa, cât să ne mulţumim a ridica din umeri atunci când ne găsim în faţa greută­ţilor care se acumulează. Se spune că-i inutil să insişţi atunci când situaţia se prezintă atât de prost Din contra, tocmai atunci, e locul să insişţi, încă de pe acum ne parvin din America semne precursoare care pare să ne tăgăduiască o repriză a producţiei şi a­­schimburilor. Astfel criza pe care o traversăm nu va fi decât trecătoare. S-ar putea foarte bine ca tocmai în momentul când ne­am aştepta mai puţin, să asistăm la o destindere politca.” Un asemenea e­­veniment nu trebue să ne aflem cu mâinile in sân. Orice destindere­ pe planul politic nu va fi durabilă de­cât cu condiţia să fie urmată de oi destindere economică. Deaceia tre­buie să fim cu toţi pregătiţi. Va trebui ca atunci când va veni destinderea politică, nici să fi stabilit un program­ de acţiune destinat să îmbunătăţea­scă condiţiunile economice din în­treaga lume“. La această importată şedinţă a co­­misiunei pentru expansiunea schim­burilor au asistat 24 delegaţi repre­zentând 16 ţări.­­ In programul comisiunii figurau în­tre altele, următoarele chestiuni: po­sibilitatea de a se suprima în mod treptat contingentele; scăderea progre­sivă a taxelor tarifelor vamale; con­­diţiuni de aplicat clauzei naţiunei ce­lei mai favorizate; comparaţiuni al concluziunilor raportului d-lui Van Zeeland şi a politicei Camerei inter­naţionale de comerţ; importanţa eco­nomică a relaţiunilor coloniale şi im­periale; metode de preconizat în ve­derea sezizării opiniei publice din t­oa­­te ţările asupra importanţei fundamen­tale a comerţului exterior şi aceasta, prin mijloace educative. Comisiunea a examinat o serie de raporturi asu­pra acestor diferite chestiuni şi va continua aceste lucrări, compl­etân­­du-şi documentarea. PIAŢA Bursa Bursa a rămas calmă. Valorile cu dobândă fixă cedează din cotă. Acţiunile staţionare. Rentele externe în regres: Stabi­lizarea pierde 3A, Desvoltarea ti» şi Consolidarea N*. Rentele interne nehotărîte: înzestrarea titluri mari pierd Vs. Renta exproprierii în avans cu V» închee la 64 3/8. Urbane Bucu­reşti câştigă deasemeni tip. Acţiunile B. N. R­ trec dela 5700 la 5750. Astra Română în scădere la 930 dela 940. Reorganizarea bur­selor Eri s-a întrunit la ministerul e­­conomiei naţionale, comisiunea pen­tru alcătuirea unui proect de reor­ganizare a burselor.

Next