Argus, mai 1940 (Anul 30, nr. 8118-8140)
1940-05-04 / nr. 8118
ANUL XXX No. 8118 HllIMMIIM : NOUL MODEL ii Ford 81aTM S. A. b ucureşti, PALATUL CICLOP Diaf BIROURI 2-18-50 MAGAZIN : 3-88-48 talefQomuiuiurn : 3-BB-48 ATELIERE: 2-04-80 | ■ _______________( Tariful în funcţiune de convenţiile poştale _ . . . „ Internationale 3 lei în ţară—6 lei in străinătate ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constatin Miile No. 15 INDUSTRIEI $1 FINANTE! Telefon 3.05.44 Sâmbătă 4 Mai 1940 ! NOUL MODEL 8 CILINDRI Ford S. A. Bucureşti PALATUL CICLOP . . . BIROURI 2-19-90 Telefon MAGAZIN : 3-88-48 ATELIERE 2-04-00 A B O In țară Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 »» NANENTE In străinătate PUBLICITATEA1 se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate* Proprietar : ..ARGUS" S. A. înscris sub No. 203 Trib. Ilfo^ 1 Redactor responsabil: AL. PETROVICI Ziua Muncii Ziua muncii, 1 Mai, a căzut la noi, în acest an, după cinci zile de odihnă. Şi findcă aşa e în toate părţile lumii,, nici în această zi nu s’a muncit. Tot la noi, că în Franţa s’a muncit. Asta nu înseamnă însă că sărbătoarea şi-a pierdut ceva din însemnătatea ei. Dimpotrivă, nici când , rostul ei n’a fost mai mare ca acum. Germain Martin, fostul ministru de finanţe, spune într'una din cărţile lui că din câte lucruri sunt pe lume, cel mai folositor, cel mai minunat e munca. Munca a ridicat piramidele. Tot ea a făcut palatul din Versailles. Munca îmblânzeşte apele prea repezi. Tot ea seacă bălţile. Transformă deşertul în grădini roditoare, în drage prospere. Munca face din minereuri, aflate în măruntaele pământului, autormobile şi aeroplane. Ea schimbă piatra dură în operă de artă. Şi tot munca a fost acela care a şlefuit omul, făcându-l să se asemene cu Dumnezeu, dându-i puterea de înţelegere a Aproapelui, simţământul egalităţi întru aceiaşi credinţă : credinţa muncii ca misiune a omului. Toate acestea nu trebuesc amintite neapărat în ziua muncii. Dacă o facem , pentru că în vremurile prin care trecem misiunea e e chiar mai mare. Munca asigură puterea ţării. Ea face gurile de tun care să descurajeze orice gând nebunesc de cotropire. Ea întăreşte pietrele dehotar. Tot ea asigură belşugul şi viforul ţării . Nici când n’am avut mai multă nevoe de muncă. Am auzit îndemnuri din locurile cele mai înalte. Amintim unul din ele: cine lasă o palmă de pământ necultivat, e tot atât de vinovat în faţa ţării, ca şi soldatul care şi-a părăsit locul de veghe. Sunt îndemnuri care trebuesc urmate. Cu conştiinţa fermă a datoriei faţă de ţară. Cu credinţa că numai aşa ne asigurăm avutul şi fiinţa însăşi. Cu nădejdea că numai astfel vom menţine zilele senine pe pământul nostru binecuvântat. In sforţările de muncă pe care zilele de astăzi ni le cer mai mari ca în trecut, fiecare din noi trebue să vadă nu numai greutatea personală sau nădejdea răsplăţii, ci nobila misune a unor vremuri de importanţă istorică. Sunt vremuri care cârmuesc destinele. Avem toată încrederea în destinele noastre. Ştim câte puteri economice zac ascunse în interiorul vieţii economice româneşti. Ştim că întocmai cum fiecare dintre noi aduce jertfa supremă, atunci când o cere binele patriei, tot aşa ea poate să se bizite şi pe puterea noastră de muncă. Tocmai pentru că este aşa, nu e îngăduit să se piardă numai în agricultură, un miliard de zile lucrătoare pe an, întocmai cum e de neconceput să se continue cu sistemul sărbătorilor nesfârşie şi a punţilor în industrie, în comerţ, în finanţe, în administraţia publică. Ziua de 1 Mai, ziua MUNCII, apare aproape ca o imputare pentru numărul prea mare de zile nelucrate în ultimele două săptămâni. Noi ştim că atunci când va fi nevoie, fiecare din locuitorii ţării vor şti să fie la înălţimea vremurilor. Nu opt, nu zece ore pe zi. Chiar ziua şi noaptea. Dar de ce să ajungem la asemenea situaţii, când ştiut este că cu muncă stăruitoare, chibzuită şi devotată, putem să ocolim greutăţile vremurilor de astăzi. Am ţinut să amintim toate acestea cu prilejul sărbătoarei zilei de 1 Mai. Am ţinut să le amintim, ca să dăm un îndemn la muncă sporită şi nouă. Ai« UNIUNEA FEDERALA A EUROPEI In plin răsboiu, spirite alese ca Lionel Robbins şi Harold Nicolson — primul, economist cu renume universal, al doilea, scriitor şi istoric, colaborator la pacea de la Versailles — discută problema Uniunii Federale a Europei. Asupra acestei probleme a mai apărut şi o lucrare: The Economic Basis of a Durable Peace, semnată de economistul J. E. Meade. Şi acum, în urmă, presa mondială publică discursul preşedintelui Roosevelt, rostit în palatul Uniunii panamericane, în faţa senatorilor, deputaţilor şi reprezentanţilor corpului diplomat din Statele Unite, în care Uniunea internaţională a republicelor americane bazată pe pace şi dreptate apare ca un MEMENTO pentru bătrânul şi mult frământatul continent european. Ideea nu e noua. Măsuri de cooperare economică şi de oborâre a graniţelor care îmbucătăţesc Europa în 36 de State suverane şi 27 de sisteme vamale, au fost propuse încă acum 15 ani de Comitetul Francez de Uniune Economică şi Vamală prezidat de Charles Gide. Nu numai odată a răsunat strigătul lui Caillaux: „Il faut s’entendre ou mourir”! Marele om de Stat francez aducea in sprijinul tezei sale exemplul Franţei împărţită, timp de 20 de veacuri în parohii eclesiastice, apoi in provincii feudale, acele „mici patrii” ce se sfâşiau între ele, dar din care a ţâşnit totuşi ideia voinţii de unitate naţională ,care nu are nimic comun cu naţionalismul mărunt, meschin şi vindicativ). Ideea fuziunii marilor interese europene l-a urmărit şi pe Napoleon care dicta lui Bertrand de pe patul de moarte, în nopţile de febră, testamentul său politic: „Fiul meu trebue să fie omul ideilor nouă, să reunească Europa prin legături federale indisolubile Europa merge spre o transformare de neînlăturat ; a o întârzia înseamnă a slăbi continentul prin lupte fără folos; a o favoriza înseamnă a-l întări prin speranţele şi voinţele tuturora. Facă fiul meu prin consimţământul tuturora, ceea ce împrejurările m’au silit să fac prin forța armelor*’. Politica izolării, a egoismului care zămisieşte discordia şi conflictele, şi care a adus Europa la răsboiul actual, este atacată de pe acum de spiritele superioare ale omenirii. Lionel Robbins, pe care l-am citat la începutul acestui articol, spune categoric : „Civilizaţia europeană nu poate supravieţui la infinit în condiţiunile create de ridicarea imperiului lui Bismark,. Nici pacea lumii în general nu poate fi privită ca asigurată câtuşi de puţin până nu revine stabilitatea şi ordinea în Europa”. Liga Naţiunilor nu a fost mecanismul care să asigure şi pacea lumii şi avantagiile guvernării naţionale. Nu poate exista o reconstrucţie economică a Europei fără o prealabilă reconstrucţie politică. Problema economică este de esenţă politică. Robbins cere o autoritate internaţională căreia Statele, naţionale să-i cedeze dreptul de a face războiu şi a încheia pace. Să fie oare acordul între Franţa şi Anglia prologul acestor idei de Uniune Federală, de permanentă asociere, de permanentă colaborare militară şi economică, de continuă identitate de politică externă ? Reţinem deocamdată însemnătatea faptului că, în plin răsboiu, când toate urile şi patimile sunt răscolite, această discuţiune poate totuşi avea Ioc. Fidus CITIŢI în pag. III-a : LISTA AUTORIZAȚIILOR DE IMPORT în pag. V-a : Reducerea acordată la plata impozitelor APLICAREA LESEI PENTRU CONTROLUL PRETURILOR Rezultatele bugetului pe 1939-1940 Excedentul realizat dovedeşte tăria finanţelor noastre publice Datele oficiale despre mersul încasărilor Statului pe întregul exerciţiu bugetar 1939-1940, publicate in numărul precedent al ziarului nostru lasă tuturor cetăţenilor posibilitatea de a examina situaţia finanţelor publice în lumina realităţilor şi îndreptăţesc cele mai îmbucurătoare constatări. Cifrele bugetului general al Statului oglindesc sforţarea pe care naţiunea o face, zi cu zi, pentru organizarea forţelor sale pentru împlinirea nevoilor şi realizarea aspiraţiunilor ei. Buna executare a bugetului garantează normala funcţionare a Statului prin echilibrul pe care il realizează în economia naţională. In împrejurări normale, de pace şi de progres economic executarea bugetului nu este o sarcină greu de împlinit pentru un ministru de finanţe deoarece mişcarea economică şi sporirea firească a veniturilor dau Statului posibilitatea de a încasa cu uşurinţă sumele de care are nevoie... In vremuri grele însă, ca cele prin care trecem acum, când activitatea economică întâlneşte atâtea medici din cauza evenimentelor internaţionale executarea bugetului cere din partea ministrului de finanţe o permanentă supraveghere, cu atât mai mult cu cât cea mai mare parte a veniturilor publice este destinată nevoilor apărării naţionale. In astfel de împrejurări insă se verifică rezistenţa bugetului, realismul politicii financiare urmată de guvern şi capacitatea bugetului de a asigura echilibrul vieţii economice şi ordinea internă. Plusul de încasări realizat la toate bugetele — la cel ordinar şi la bugetele fondurilor speciale pentru apărarea naţională — şi cifra de 3 miliarde 118 milioane lei cu care încasările bugetului ordinar depăşesc cheltuelile, vădesc spiritul gospodăresc, şi prudenţa deosebită cu care d. Miriţă Constantinescu, ministrul finanţelor a condus executarea bugetului în exerciţiul trecut, însemnătatea acestor rezultate apare cu atât mai deosebită cu cât executarea bugetului s'a făcut, sub influenţa evenimentelor externe, în condiţiuni atât de grele ca cele în anul trecut. Evenimentele internaţionale din Martie 1939, când se lucra la întocmirea bugetului general al Statului pe exerciţiul 1939—1910 au impus minstrului nostru de finanţe sarcina de a găsi venituri importante pentru apărarea naţională pentru care toate statele au acceptat atunci să facă cele mai grele sacrificii. Unele ţări au recurs atunci la, măsuri financiare excepţionale şi opinia noastră publică, preocupată în primul rând de nevoile apărării noastre naţionale ar fi fost gata să accepte a se lua măsuri asemănătoare şi la noi. Cu toate acestea d. ministru Mitiţă Constantinescu a preferat să păstreze calea dreaptă — deşi mai spinoasă — a unei politici financiare sănătoase îndepărtată de orice expediente prmejdioase pentru viaţa economică. Având deci ca singur obiectiv precumpănitor de atins, sporirea mijloacelor pentru intensificarea apărării naţionale d-sa a socotit totuşi că realizarea lui trebue să se facă astfel ca factorul economic din lăuntrul hotarelor reprezentat prin moneta naţională, activitatea factorilor de producţie, agoniseala fiecăruia şi puterile creatoare ale economiei naţionale să nu fie ameninţate, ci întărite şi stimulate pentru că ele constituie mijloacele rezistenţei economice a naţiunii. Executarea bugetului întocmit pe aceste principii sănătoase confirmă realismul ministrului nostru de finanţe. Rezultatele obţinute arată grija cu care d-sa a supravegheat mersul încasărilor şi dau măsura exactă a prudenţei cu care a fost îndrumată desfăşurarea bugetului. Cu toate că împrejurrile din cursul anului trecut au fost atât de neprielnice încasările statului au depăşit lună, cu lună evaluările bugetare acoperind cheltuelile excepţionale impuse de necesităţile apărării naţionale. Excedentul de 3 miliarde 148 milioane lei cu care se încheie bugetul este cel mai satisfăcător rezultat ce s’a obţinut în ultimii zece ani, deşi împrejurările în care s’a executat bugetul au fost mai grele ca oricând şi au avut urmări atât de nefavorabile, pentru viaţa economică. Aceste rezultate excepţionale dovedesc tehnica bine chibzuită cu care a fost întocmit bugetul şi prudenţa cu care sunt conduse astăzi finanţele noastre publice pentru a putea rezista tuturor greutăţilor. Rezultatele bugetului pe 1939-1941 întăresc încrederea în rezistenţa finanţelor publice româneşti şi constitue pentru viaţa noastră economică un element de siguranţă. Costul vieţii în luna Aprilie Ce arată indicele de scumpete Luna Aprilie a adus în toţi anii, dela 1936 încoace, sensibile urcări de preţuri. Luna aceasta este doar luna legiuirilor fiscale şi a bugetelor. Şi, cum, — aşa cum s’a întâmplat peste tot, — a trebuit să se vină cu sarcini noui şi utile apărării naţionale, preţurile s’au urcat. Citeam, deunăzi, o telegramă din Belgrad, prin care se afirma că urcarea preţurilor în Iugoslavia, a fost, din luna August anul trecut şi până acum de circa patruzeci la sută. E urcarea normală din ţările agricole ale Europei. La noi, ea a fost ceva mai mică. Din cauza preţurilor maximale. Nu trebue uitat că la noi, cele mai însemnate articole alimentare cum ar fi pâinea, zahărul, carnea, etc., sunt încă supuse maximalizărilor. In felul acesta, tendinţa generală e corectată în folosul consumatorilor. In cursul lunii Aprilie s’au mai petrecut unele fapte cari au influenţat preţurile. Pentru prima oară în ultimii ani, s’a observat o serioasă lipsă de untură ne piaţă. S’a cerut majorarea preţurilor. N’a fost acordată de autorităţi. De aceia, s’găsit mijlocul acesta, al abţinerii dela cumpărături. Problema uleiurilor vegetale a fost deslegată prin majorarea preţului, atât la engros cât şi la detail. Se afirmă în cercuri îndeobşte bine informate, că dacă nu se vor găsi mijloace pentru îngrădirea unor anumite exporturi, atunci preţurile vor continua să crească. In această categorie intră şi grăsimea. In sfârşit, piaţa Capitalei a fost rău impresionată de lipsa lemnelor. Depozitele nu mai dispun de cantităţile necesare consumului intern. Transporturile se fac afară din cale de greu. Se simte lipsă de vagoane. Rezultatul acestei lipse de lemne a fost că preţurile s’au urcat. Nu într’o proporţie uniformă. Unele depozite au majorat preţurile cu 10 la sută, altele cu 20 la sută. Dacă nu se vor lua măsuri, desigur că preţurile vor creşte şi mai mult. Măsurile, fireşte, n’ar putea să fie decât înlesnirea condiţiilor de transport. Sărbătorile Paştilor au animat piaţa. S-au vândut cantităţi destul de mari de marfă. In special alimente. Colonialele se găsesc în abundenţă. Din cauza aceasta şi unele uşoare reduceri de preţuri. Politica de înlesnire a importului tinde să-şi dea roadele. Socotim că sunt necesare şi unele măsuri de înlesnire a aprovizionării cu mărfuri din interior. Preţurile de la 4 Martie n’au putut să rămâie neschimbate. Au fost împinse de nouile taxe. Apoi, de noul cost al mărfii. Acum se lucrează la stabilirea unor preţuri fixe, la articolele de mare consum, cari până acum n’au fost maximalîzate. Să nădăjduim că aceste preţuri vor fi astfel fixate încât să nu aibe urmări asupra calităţii. Din tabloul alăturat reese ca produsele alimentare s’au scumpit de 44,01 ori faţă de luna August 1916 — îmbrăcămintea s’a scumpit de 55,70 ori faţă de luna August 1916; diversele s’au scumpit de 51,01 ori faţă de luna August 1916. Prin urmare, costul vieţii la Bucureşti a fost la sfârşitul lunii Aprilie a. c. de 30,24 ori faţă de 48,90 ori la sfârşitul lunii Martie, 48 36 ori la sfârşitul lunii Februarie, 47,20 ori la sfârşitată după metoda Viator, care a fost indicele costului vieţii în cursul lunii Aprilie , tul lunii Ianuarie, 45,69 ori la sfârşitul lunii Decembrie 1939, de 45,18 ori la sfârşitul lunii Noembrie, 44,65 ori la sfârşitul lunii Octombrie, 42,20 ori la sfârşitul lunii Septembrie, 40,65 ori la sfârşitul lunii August, de 40,02 ori la sfârşitul lunii Iulie, 40,04 ori la sfârşitul lunii Iunie, de 40,17 ori la sfârşitul lunii Aprilie, de 39,97 ori la sfârşitul lunii Martie, 39,96 ori la sfârşitul lunii Ianuarie 1939 de 39,87 ori la sfârşitul anului 1938, 39,64 ori în luna August, 39,51 în luna Ianuarie 1933, 39,49 in luna Decembrie 1937, 36,95 ori în luna Aprilie, 36,33 ori în luna Ianuarie 1937. t I Plaga economiştilor... improvizaţi Am avut adeseori prilejul să constatăm că persoane, notoriu cunoscute ca lipsite de orice competenţă în problemele comerciale, industriale şi financiare, cu îndeletniciri foarte depărtate de viaţa economică şi de cea oficială, cu alte cuvinte lipsite de atribuţiuni ce ar îndreptăţi un amestec al lor în rezolvarea problemelor economice la ordinea zilei — se simt obligate a da diferite sugestii şi sfaturi autorităţilor superioare, anume constituite pentru a examina de aproape anumite chestiuni şi a le da cea mai potrivită deslegare. Amestecul acestor persoane, nu se mărgineşte însă numai la sfaturi şi sugestii adresate autorităţilor, ci adeseori, urmărind anumite scopuri şi tendinţe, încearcă prin surprindere, abuzând adică de neatenţia şi de bună credinţa marei masse a publicului profan, să asocieze opinia publică, la părerile şi sfaturile lor cu caracter subiectiv. Amestecul acesta, nu este o noutate a vremurilor de azi, ci el datează de multă vreme la noi, cauzând mari neajunsuri atât vieţii economice în general cât şi organelor statului însărcinate a studia şi rezolva problemele economice, fără păreri preconcepute şi cu cea mai atentă obiectivitate. Repetăm Încă odată. Nu e vorba de specialiştii şi persoanele direct interesate, cari încearcă să-şi expună prin conferinţe sau în presă părerile lor autorizate în anumite chestiuni de ordin economic, ci e vorba de oameni, cari fără nicio pricepere în materie, se amestecă acolo unde nu au nicio chemare, criticând atitudinea organelor oficiale competente şi protestând cu tărie împotriva măsurilor şi soluţiilor date de forurile superioare după îndelungate studii şi documentări din cele mai migăloase. Cazuri de acest fel avem nenumărate. Iată de pildă, unul caracteristic. Ministerul Economiei Naţionale a luat oportune măsuri pentru menţinerea preţurilor obiectelor de primă şi secundară necesitate la un nivel cât mai moderat cu putinţă. In acest sens, un control serios a fost constituit pretutindeni şi s-au constituit anumite organe oficiale competente, compuse din cei mai cunoscuţi specialişti cari au atribuţia de a examina şi calcula preţurile şi a le reduce, a le menţine sau de a acorda un spor oarecare, atunci când împrejurările economice şi interesele statului îndreptăţesc una din aceste trei măsuri. Iată însă că apare ca prin minune, economistul... improvizat, care găseşte că rău a procedat comisia sau Ministerul şi că altfel trebuia studiată şi rezolvată problema, alta trebuia să fie hotărîrea acelora anume pregătiţi pentru reducerea preţurilor, menţinerea sau sporirea lor. Economistul improvizat găseşte argumente eftine, cu vădit caracter demagogic, cu cari încearcă să impresioneze mulţimea şi să combată temeiurile reale de interes superior care au condus autoritatea să îmbrăţişeze o anumită atitudine şi să impună o anumită măsură. Se va replica insă, că nu prezintă nici un neajuns şi nu are influenţă asupra autorităţilor o părere greşită sau tendenţioasă venită din afară. Noi socotim însă că aceste păreri şi sugestii, lipsite de documentare şi străine de realitate, au avut totdeauna rolul picăturii de apă care sapă temelia unei clădiri, determinând autorităţile superioare, care sunt schimbătoare să se îndepărteze de la acea politică economică de continuitate, care garantează şi întăreşte viaţa economică a unei ţări. Nu înţelegem să împiedicăm exprimarea oricăror păreri, fie ele cât de greşite; credem insă că factorii responsabili din conducerea statului trebue să se lase cât mai puţin influenţaţi de idei şi sugestii lipsite de autoritate, conducându-se in măsurile şi hotărîrile lor de spiritul realităţilor şi de nevoia de a continua metodele întemeiate pe studii documentate şi lucrări competente. 1 I. Radu Dările de azi nu simt mimai o simplă obligaţie cetăţenească ci constitue o înaltă datorie către Patrie. Să ne plătim la ţinţp cu tot patriotismul căci noi contribuabilii suntem susţinătorii armatei şi oştirea cea mare a demnităţii naţionale. PIAŢA Bursa Prima şedinţă a Bursei după sărbători a fost lipsită de însufleţire. Petrolierele au fost negociate la următoarele cursuri : I. R. D. P. neschimbat la 660 ; Steaua Română staţionară la 115 ; Petrol Block în scădere cu 10 puncte cotează 160 ; Creditul Minier termină şedinţa la 575 faţă de 630 ; curs precedent ; Redevenţa în scădere cu 20 puncte închee la 305 . Concordia cotează 720 faţă de 780. Industrialele staţionare înregistrează următoarele cursuri : Letea 1250 dela 120 ; Mica 1575 de la 1565 ; Reşiţa 615 dela 1 625. Rentele, staţionare în ajun de sărbători, apoi în Bursă la cursuri scăzute. Exproprierea închee la 50 şi 3/) faţă de 521/8, curs precedent ; împrumutul Refacerii 581/) faţă de 60 5/8. Externele staţionare. Prohibiţia exportului de grâu Prohibiţia exportului de grâu intră în vigoare de astăzi 3 mai, adică pe data publicării respectivului decret-lege. Contractele anterioare sau în curs de executare, se respectă. Cultura Serei Problema culturii soei a găsit o rezolvare favorabilă. S’a ajuns la un complect acord atât în ce priveşte cultivarea cât şi exportul acestui produs atât de important şi popularizat între cultivatori. In judeţul Mureş interesul cultivatorilor pentru plantarea boabei Soia a crescut în aşa fel încât suprafaţa însămânţată a trecut de dublu faţă de anul trecut. Contractele s-au încheiat la un preţ de 9000 lei vagonul. Muncile au şi început. Primele de asigurare pentru riscul de război Prima de asigurare pentru riscul de război la transporturile pe apă a crescut în Mediterana la 3 la sută de la 1.25 la sută, cât a fost până acum. E interesant că grupul Dogena nu primise până eri seara nicio dispoziţie cu privire la urcarea primei. Numai celelalte grupuri da asigurări au majorat. Dunărea, Marea Neagră, Mediterana a fost asigurat prin urmare până ori la 1.25 la sută. Gibraltar - Brest 3 la sută, Anglia Continent - Brest până în Olanda 4.25 la sută. Lemne de foc Sosirile de lemne de foc în Bucureşti au fost în ultimele zile suficiente şi se poate găsi lemne de foc la un preţ de 13.000 lei vagonul tăiate la domiciliu. C. F. R. a ţinut o licitaţie pentru 25.000 de vagoane de lemne necesare personalului căilor ferate. Căci la a doua licitaţie s-a oferit numai 6000 vagoane la un preţ de 7000 lei transportul fiind limitat la cel mult 500 de kilometrul ceace face calculat distanţa Bucureşti 11.000 lei vagonul. întrebarea este ce s’a întâmplat că s’au scumpit în măsura aceasta lemnele? Se susţine că iarna fiind prea lungă s’au consumat toate stocurile. Producţia de lemne a scăzut mult din lipsă de braţe de muncă şi fiindcă zonele dela graniţă sunt declarate de apărarea naţională, tăiatul aci fiind oprit s’a scumpit şi transportul în Aprilie cu 10 la sută, iar dela data de 10 Mai cu 15 la sută. Exportul spirtului industria! Exportul spirtului industrial în Anglia întâmpină greutăţi. Precum se ştie s-au angajat cu titlu de încercare 100 de vagoane de spirt. Exportul se face în butoae de lemn. Devizele Lira sterlină, francul francez au rămas aproape neschimbate atât la New York cât şi la Zuerich. 0 EXPOZIŢIE AGRICOLĂ PARCUL CAROLI In Parcul Carol I au început lucrările de amenajare a pavilionului în care va fi instalată o interesantă expoziție agricolă prin îngrijirea Ministerului Agriculturei.