Argus, iulie 1940 (Anul 30, nr. 8164-8189)

1940-07-01 / nr. 8164

I LICITATII PUBLICE­­ ALIMENTARE MINISTERUL APARARII NAŢIO­NALE Direcţia intendenţei, serv. subzist. in ziua de 10 Iulie 1940 ora 10, piaţa Walter Mărăcineanu, ţine lici­taţie pentru aprov. cu slănină sărată necesară armatei. ARTICOLE MEDICALE MINISTERUL SĂNĂTĂŢII ŞI O­­CROTIRILOR SOCIALE Direcţia materialelor sanitare In ziua de 16 Iulie 1940, ora 9, ţine în localul ministerului, calea Griviţei 64 licitaţiune pentru procura­rea de medicamente, pansamente şi articole chirurgicale. MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DOMENIILOR Direcţia regională silvică Sebeş-Alba, In ziua de 19 Iulie 1940, ora 10 jum., vinde prin licitaţie, la sediul Di­recţiei, materialul lemnos. Direcţia VI reg. silvică Piteşti In ziua de 16 Iulie 1940, ora 11, vinde, prin licitaţie, în b-dul Elisabeta 86, arbori. Primăria Zărneşti (jud. Braşov) In ziua de 15 Iulie 1940, ora 10, în localul primăriei, licitaţia pentru vânzarea a 78 arbori de molid. MINISTERUL EDUCAŢIUNII NA­ŢIONALE­­ Şcoala normală „Carol I“ din Câmpu­­lung-Muscel In ziua de 15 Iulie 1940, ora 15, ţine licitaţie pentru: refacerea şi complet­­area coteţelor de porci şi pasări, cu anexele din deviz, repararea şi pre­lungirea grajdului de vite de la fermă, etc., etc. MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI Administraţia Publică Autonomă a Fabricii Material Protecţie a Armatei In ziua de­ 16 Iulie 1940, orele 10 ţine licitaţie pentru vinderea unor deşeuri. DIVERSE Mişcarea societăţilor şi întreprinderilor Convocări Acţionarii următoarelor întreprin­deri sunt convocaţi în adunare gene­rală : — David Schwartz FU, S. A., Lugoj ţn ziua de 14 Iulie 1940, ora 11. — Hotel Central, S. A., Arad, în ziua de 31 Iulie 1940, ora 10. — Carlton, S. A., Timişoara, str. V. Babeş 4, în ziua de 25 Iulie 1940, ora 18. tinut şi economie, Dorohoi, în ziua de — Banca Cooperativă de credit­­ă- 16 iulie 1940, ora 15. Rezumate de adu­­nări şi consilii — Babcock et Wilco­v, S. A. R., Bucureşti. Adunarea notăreşte modi­ficarea art. 18 din statute. — întreprinderile metalurgice D. Voina, S.A.U., Bucureşti. Consiliul numeşte pe d. ing. A. Ivanovici, sub­director al societăţii, acordându-i dreptul de a semna şi angaja firma socială. — Ţesătoria Călăraşi, S.A.R., Bu­cureşti. Adunarea aprobă bilanţul şi contul de profit şi pierderi. Alege în consiliul de administraţie pe d-nii: Boullet, Negrescu, Haspe­­kian, Crăciunescu, VI. Kokuşkin şi D. Fierăscu şi censori pe d-nii: E. Pe­­trescu, Demetrescu şi Şt. Dumitres­­cu, iar censori supleanţi pe d-nii: Gh. Lăzăroiu, G. Morukian şi Otto Wolff. Modifică stătutele societăţii la art. 41 alin. 1. __ „Danagran“, S.A.R. Bucureşti Adunarea aprobă sporirea capitalului social de la lei 4.000.000 la 10.000.000 lei, prin emisiunea a 600 noul ac­ţiuni la purtător a lei 10.000 fiecare, precum şi modificarea corespunzătoa­re a art. 5, alin. 1 al statutelor so­cietăţii. — I. M. D., S.A.R. Bucureşti. Con­siliul aprobă ca uzina din Brăila să poată fi reprezentată şi prin semnă­turile d-lor: director Alex. Bilek şi procurist Solomon Heilpern, împre­una. — Intercontinentala, S.A.R., Bucu­reşti. Adunarea aprobă bilanţul şi contul de profit şi pierdere. Realege în consiliul de adiţie pe d-nii Paul Negulescu şi Al. Isursan. Numeşte un nou consiliu de censori pe termen de un an pe d-nii: I. Enăchescu, I. V. Merlescu şi M. Graur, ca censori şi d-nii: Corneliu Duninghievici, Al. O. Jonescu şi J. Blank, censori su­pleanţi. Banca Comercială italiană şi ro­mână, S. A., Bucureşti. Consiliul ia act de faptul că d. A. Rudali, direc­tor al sucursalei Timişoara, a părăsit instituţia, semnătura sa încetând de a mai angaja valabil banca. — „Technica Rutieră”, S. A. R. Bucureşti. Adunarea aprobă bilanţul şi contul de profit şi pierdere. Rati­fică cooptarea in consiliu a d-lui ge­neral I. Bădescu. Alege censori, pe d-ni­: av. N. Bolintineanu şi irig. C. Vasilescu. — Vatra Dornei, S. A. Bucureşti. Adunarea aprobă bilanţul şi contul de profit şi pierdere Alege pe d. av. G. Rădulescu ca membru în consiliul administraţie. Desemnează pe d. H. Nudelmann ca administrator dele­gat. Alege censori pe d-nii: Const. Popescu, D. Nudelmann şi S. Kreind­­ler, iar censori supleanţi pe d-nii: av. I. G. Calmanovici, M. Felder şi I. Misner. — „Agricolă”, Soc. pe acţiuni, Ti­mişoara. Adunarea decide majorarea capitalului social de la 1.000.000 lei la 4.500 000 lei, prin emiterea a 7.000 bucăţi acţiuni noui de catre 500 lei. Termenul de subscriere este 6 luni. Decide modificarea art. 5 din­ sta­tute. — „Electro-Chiimica”, S. A. R., Buc. Adunarea dă d-lui gen. Ioan Popo­­vici, Împuternicire de a semna singur şi valabil în numele societăţii, actele referitoare la cumpărări. Hotărăşte dizolvarea şi lichidarea societăţii, desemnând ca lichidatori pe d. general Ioan Popovici şi d. ing. N. M. Ghiţescu. — Anglo-Brtleanica de Cereale. (A. B. C.) S. A. A„ Brăila. Adunarea, in unanimitate, aprobă bilanţul şi contul de profit şi pierdere. Alege membrii în consiliul de administraţie pe , d-nii: N. Hiott, Tr. Tino şi Sam. Pincas, iar censori pe d-nii: Const. Gagiulescu R. Filoti şi D. Ionescu şi censori su­pleanţi pe d-nii: P. Cristescu, V. Co­hen şi I. Steinbach. — „Soia”, S. A. R., Bucureşti. Adu­narea aprobă bilanţul şi contul ţie­ pro­fit şi pierdere. Realege membrii în consiliul de administraţie pe d-nii: N. Budurescu, Fritz Connert, Gr. Carp, prof. univ. B. Dimitrescu, prof. univ. I. Răducanu şi prof. univ. V. Vâlco­­vici şi pe d-nii: Scarlat Dinescu, Sil­viu Muscel şi dr. W. Stephani, iar cen­sori supleanţi pe d-nii: dr. Eug. Kap­­pler, I. Niculescu-Bolintin şi Dumitru Zaraf­u Constituiri de nouă societăţi „FORJA-POLDI—I. S. R” S. A. R. Bucureşti Sediul societăţii este în Bucureşti, iar uzina la Braşov. Societatea va putea înfiinţa sucursale sau angajaţii în tot restul ţării. Obiectul societăţii înfiinţarea unei uzine la Braşov pentru forjat piese din oţel, metale galbene şi eventual metale uşoare, etc., industrializarea şi comercializarea lor. Societatea va putea face şi orice alte operaţiuni comerciale, industria­le şi financiare. Capitalul social actual deplin văr­sat este de lei 50.000.000 împărţit in 10.000 acţiuni nominative a lui 5.000 fiecare. Se vor putea elibera şi titluri cumultative de 5, 10 sau 20 acţiuni. .Monitorul Oficial“ din 29 Iunie 1940 publică bilanţurile următoare­lor întreprinderi: Hotel Central, S. A„ Arad. „Uniopetrol", S. .A. R... Bucureşti. „Casa Francezilor“, S. A. Bucu­reşti. Intercontinentala, S. A. R. Bucu­reşti. „Technica Rutieră*“, S.A.L, Bucu­reşti. Vatra Dornei, S. A., Bucureşti. AnglorBarcanica de Cereale (A- B. C. ), S.A.R.., Brăila.. Bilanţuri INFORM­AŢIUNI In „Monitorul Oficial” cu data de 29 iunie, a apărut decretul-lege pentru organizarea fondului Bise­ricesc Ortodox Român din Buco­vina. EDITURA „MONITORUL OFICIAL” are sub tipar REPERTORIUL GENERAL AL­FABETIC AL TUTUROR CODU­RILOR, LEGILOR, DECRETELOR LEGI, CONVENŢIUNILOR, DE­CRETELOR, REGULAMENTE­­LOR, ETC. de la 1860—1940 publicate în Monitorul Oficial, colecţia Ministerului Justiţiei, co­lecţia Consiliului Legislativ, Codul General C. Hamangiu şi în alte colecţii similare. RETRACŢIUNEA SE FACE SUB CONDUCEREA D-LUI PROF. G. ALEXIANU. Va cuprinde 1200—1500 pagini, format 210X297 mm, legate în­­tr’un frumos volum, în coperte flexibile. PREŢUL UNUI EXEMPLAR SE VA FIXA LA APARIŢIE. JRelaţiuni şi reţineri de volume la Editura „MONITORUL OFICIAL” Bucureşti I, B-dul Elisabeth 29. Telefon: 5.18.20. Veţi avea maşini bune de scris, da­că din când în când le veţi da firmei Segaller, Pasagiul Comedis, Telefon 3.85.85, spre a le revizui şi pune la punct. Soldaţii poloni din Siria au trecut in Palestina LONDRA, 29 (Rador). — Intr’o declaraţie, publicată in numele guver­nului polon, Ministerul informaţiilor anunţă că brigada polonă din Siria a luat contact cu forţele britanice din Palestina. După Informaţii primite Sâmbătă, 6.000 de soldaţi poloni cu echipament de războiu complet au trecut fronti­era. Forţele polone sunt comandate de generalul de brigadă Kopanski. Declaraţia adaugă: „Când a deve­nit clar că generalul Mittelhauser va urma atitudinea guvernului din Bor­deaux, generalul Sikorskd, şeful sta­tului major general al forțelor polo­ne a dat ordin brigadei polone din Siria să se contopească cu armata britanică din Palestina. Faptul c.S. acest ordin a fost dat la timp și bine executat a permis să se evite dezar­­marea acestei brigade polone”. » N­ G­U­g No. 8164. — Luni I Iulie 1940 (6 pagini) !>*|WHWra ill HUI I Mlglţi m—H*WMHM>Pyi«—a— Săptămâna financiară (Continuare din pag. I-a) dreptat spre alte regiuni de desfa­cere. Comunele, composesoratele, obştiile de moşneni şi mănăstirile înzestrate cu păduri vor putea face vânzări de lemne de foc prin bună Învoială, du­pă anumite norme indicate de şeful de ocol silvic. CAPS-ul, care este o direcţie comercială a pădurilor din Ministerul Agriculturii şi Domenii­lor, va fi transformat intr’o admini­straţie comercială indepndentă, cu atribuţiuni mai largi. In ceea ce priveşte preţul, au fost discutate două păreri: o presiune a­­supra preţurilor în rampa Bucureşti­­mărfuri, prin intensificarea transpor­turilor, adică prin supra­oferte, sau fixarea preţurilor la lemnele de foc. A doua metodă, susţinută de d. mi­nistru Cancicov, părea mai sigură pentru atingerea scopului urmărit. Au început deci studii minuţioase a­­supra preţurilor în perioada 1935— 1940, ţinându-se seama în fiece an de oscilaţiile sezoniere. S-a stabilit linia ascendentă, Interpolară, dela an la an, şi apoi indicele de scumpete din ultimele şase luni, care a atins un procent de 48 la sută faţă de pre­ţul normal . Factorii cari determină preţul lemnelor de foc au fost stu­diaţi in parte şi fixaţi prin calcule: renta, manopera, scosul din pă­dure, transport, taxe, beneficiu, etc., cari prin forţa Împrejurărilor au suferit diferite majorări, încarcă preţul nor­mal de aproximativ 8.800 lei, cu alte 2006 de IM. Odată stabilită această cifră, s-a cerut spre verificare şi cal­culele comerciale ale diferitelor mari Întreprinderi particulare. Aproape toate răspunsurile convergeau spre cifra 10.800 — 11.000 lei. In baza a­­cestor date, Ministerul Economiei Naţionale a dat publicităţii cunoscu­tul comunicat prin care preţul lem­nului este stabilit la 11.000 lei vago­nul in rampa Bucureşti şi, prin a­­dausul taxelor de descărcare, mane­vră, tăiat, stivuit, perderi, impozite, beneficii, — verificate şi ele cu mul­tă minuţiozitate, — 14.000 lei vago­nul in depozit. După cum se vede, comunicatul nu conţine o cifră de apreciere gene­rală, — foarte primejdioasă în mate­rie de preţuri, căci poate compromi­te aprovizionarea dacă producătorul sau vânzătorul e silit să lucreze în perdere — şi un calcul precis asupra factorilor determinanţi. Problema săpunului In legătură cu raţionalizarea c con­­sumului intern, săpunul constitue una din preocupările de căpetenie. Consu­maţia anuală a săpunului in România este evaluată la aproximativ 20.000 de tone, sau un kilogram per capita. Lăsând la o parte paralelismul între gradul de civilizaţie şi cantitatea mij­locie de săpun consumată de diferite popoare, pe care caută să-l stabileas­că unele statistici, trebue reţinut fap­tul că higiena elementară nu poate fi concepută fără acest articol de primă necesitate. Fabricile noastre de săpun au o capacitate de producţie de 9.000 de tone din care piaţa a absorbit în 78 la sută, în 1937 (Franţa arată o produc­ţie de 400.000 de tone şi o consuma­ţie anuală de aproximativ 325.009 de tone). Dar, pe lângă firmele, în nu­măr de 19, indicate de statisticile noastre oficiale, ca produc­ătoare de săpun, mai sunt întreprinderi mici, care nu intră în cadrul legii indus­triale, având mai puţin de 20 de lucră­tori şi forţă motrice mai mică de 5 cai putere. Capitalul investit de Între­prinderile înregistrate de statistica o­­ficiala atinge 700.000.000 de lei, iar materia primă întrebuinţată anual a­­rată o valoare medie de 150.000.000 de lei (1.100 tone seu, 1.000 tone ulei solidifiat, 700 tone ulei vegetal fluid, soda­tat, 400 tone celofan, 450 tone sodă şi caustică, 85­0to­ne parafină, etc). Valoarea producţiei anuale atinge un sfert de miliard de lei. Asupra importului de săpun intre 1929 şi 1987, cifrele comerţului exte­rior dau mănătoare date interesante : săpun obişnuit, în bucăţi de minimum un kgr. In 1929, import 71 tone (lei 2.497.000) , în 1937 numai 3 tone (lei 78.000) , în bucăţi stampilate 599 tone (lei 21.604.000), în 1929 şi numai 18 tone (Iei 372.000), în 1937 ,in cutii, 41 tone (Iei 1.669.000), in 1929, şi n mie in 1937, săpunuri lichide, în praf, pas­te, etc. 41 tone (lei 3.433.000) faţă de 2.7 tone (lei 127.000, săpun de toaletă 63 tone (lei 7.180.000), în 1929, fată de 5.9 tone (lei 994.000), în 1937. Asupra exportului de săpun, încer­cat în diferiţi ani, nu înzistăm, cifrele fiind fără însemnătate. Mijloacele de producţie din ţară, materia primă indigenă şi posibilităţi­le de import de materie primă din ţări apropiate de pildă celofanul din Grecia, ne pun în afară de orice peri­col de a duce lipsa acestui articol de primă necesitate. Ceea ce nu exclude atenţia forurilor superioare şi vigilen­ţa organelor de control pentru asigu­rarea producţiei normale şi aprovizio­narea la timp cu materii prime a fa­bricilor de săpun. Motorilarea şi şoselele moderne In revista „Die Strasse", un tech­nician german, Fr. Totd, a avut ori­ginala idee de a cerceta avantagiile drumurilor moderne, faţă de cele vechi. Pe şoselele moderne, asfaltate, au­tovehiculele pot atinge o viteză me­die de 92 la sută din viteza maximă a maşinii, pe­drumurile nea­sfaltate, numai 56 la sută. La o viteză de 70 kim. pe oră, economia de combusti­bil realizată pe o şosea modernă este de 93 la sută; economia de timp, la aceeaşi cantitate de combustibil folo­sită este de 117 la sută, iar în acelaş spaţiu de timp, pe şoseaua neasfal­tată se parcurg cu 75 la sută mai mulţi kim. decât pe drumul neasfal­Interesante sunt şi cercetările au­torului asupra eforturilor pe care le reclamă conducătorul unui auto­vehicul şoseaua asfaltată şi drumul vechi. Pe şoseaua modernizată con­ducătorul face la 100 kim. 570 miş­cări mai puţin la volan, şi întrebuin­ţează frâna de picior şi ambreiajul cu 99 la sută mai puţin decât pe dru­mul neasfaltat. Pedala de gaze este folosită de 100 de ori mai puţin, iar schimbătorul de viteză, întrebuinţat de 11 ori pe şoseaua modernă, este pus în acţiune de 102 ori pe drumul ne­asfaltat. Amănuntele tehnice relevate de au­torul german adaugă relativ puţin la avantagiile în sine ale drumurilor moderne, care au sporit considerabil valoarea terenurilor parcurse, au creat un comerţ şi o mică industrie dealungul lor, au micşorat timpul de parcurs intre localităţi depărtate, etc. Veniturile fiscului, provenite indi­rect din surplusul de viaţă economică creat de drumurile moderne, acoperă, cu prisosinţă investiţiunile făcute de Stat. Bursa In săptămâna care a trecut bur­sa a avut o activitate redusă. Ten­dinţa a fost de necontenită scădere Ofertele nu au fost însă prea mari de la o şedinţă­ la alta. In raport în­să cu săptămâna precedentă, săp­tăm­ân­a bursieră încheiată la iunie se soldează cu diferenţe de­stul de importante în minus. In şedinţa de Vineri insă, ziua atât de dureroasă pentru poporul român, activitatea bursieră a fost ca şi inexistentă. In compartimen­tul acţiunilor au fost cotate doar patru valori. Sâmbătă fiind sărbătoare bursa a fost închisă. Iată cum au evoluat principalele valori : Fluctuaţiile cotei la Bursă *) Cifrele însemnate cu steluţă arată ultimul curs al valorilor cores­punzătoare nefiind cotate în ședința din 28 iunie. Dispoziţiuni pentru proprietarii de imobile din zonele militare Ordonanţa Comandamentului Militar al Capitalei Comandamentul militar al Capi­talei publică o ordonanţă cu privire la situaţia proprietăţilor din zonele militare. Dăm aici, textul ordonanţei : Noi, General de Corp de Arma­tă Argeșeanu Gheorghe, Coman­dantul Militar al Capitalei. Având în vedere art. 16 din Le­gea pentru crearea zonelor mili­tare promulgată prin I. D. Regal Nr. 4215 din 10 Decembrie 1938, pu­blicată în M. Of. Nr. 293 din 16.XII 1938 și art. 27 (în Regulamentul Legii pentru crearea zonelor mili­tare publicat în M. Of. Nr. 177 din 3.VIII.1939 ; Având în vedere Jurnalele Con­ciliului de Miniștri Nr .2255 pu­blicat în M. Of. Nr. 177 din 3.VII. 1939 și Nr. 3076 publicat în M. Of. Nr. 54 din 5.III1940; Având în vedere Decizia Minis­terială Nr. 2983 din 17.X.1939 pu­blicată în M. Of. Nr. 245 din 23.X 1939 și Nr. 4281/940 publicată în M. Of. Nr. 53 din 3.III.1940. Având în vedere delegaţiile Nr. 1803 din 23.11.1940 a Ministerului Apărării Naţionale şi Nr. 12.946 din 23-11.910 a Ministerului Aerului şi Marinei, date acestui Comanda­­m­ent pentru aplicarea dispoziţiuni­­lor legei pentru crearea zonelor militare; ART. 1. — Toţi proprietarii de imobile, cu sau fără clădiri, ori înstalaţiuni de orice fel, dupa te­ritoriul Capitalei şi comunelor sub­­urbane, cari au fost anunţaţi de către Circ. de Politie sau postu­rile de jandarmi, că fac parte din zonele militare, instituite potrivit art. 17 şi 18 din Legea pentru crearea zonelor militare, nu vor putea vinde, arenda sau închiria acele imobile, fără o prealabilă au­torizaţie a Comandamentului mili­tar al Capitalei. ART. II.— Pentru obţinerea auto­rizaţiei, proprietarii prevăzuţi la art. 1 de mai sus, vor înainta Co­mandamentului Militar al Capitalei : a) O cerere, în care se va speci­fica: numele şi pronumele, profesiu­nea şi domiciliul proprietarului,­­ numele şi pronumele, profesiunea, domiciliul şi numărul autorizaţiei de stabilire în zonă a cumpărătorului, chiriaşului sau arendaşului, precum şi obiectul vânzărei, inchirierei sau arendărei; b) La cere se va anexa : — actul de naţionalitate, in care să se prevadă şi origina elnică a cumpărătorului, chiriaşului sau aren­daşului; — un act cu dată certă din care să se vadă data de când locueşte în zonă cumpărătorul, arendaşul sau chiriaşul ; — actul în proect, în dublu exem­plar, de cumpărare, închiriere sau arendare, ce urmează a se perfecta; c) In cazul când cumpărătorul, chiriaşul sau arendaşul, nu posedă autorizaţie de stabilire in zonă­, nu se va putea da autorizaţia prevăzută la art. 1, până când aceştia nu vor obţine autorizaţia de stabilire în zonă. In acest scop, se vor conforma Ordonanţei nr. 4 din 10 Aprilie 1940 depunând Circ. de Poliţie sau f­ost, de Jandarmi, actele respective. d) Funcţionarii publici, fiind scu­tiţi de autorizaţia de stabilire în zonă, vor anexa la cererea proprie­tarului, o adeverinţă din partea au­torităţii unde fac serviciu, din care să se consiate­ calitatea de funcţio­nar public. f* ART. III.— De neexecutarea dis­­poziţiunilor din prezenta ordonanţă, rămân răspunzători, proprietarii, a­­le căror imobile vor­ fi evacuate în termen de 24 ore, iar actele înche­iate vor fi supuse nulităţii absolute aplicându-li-se şi pedeapsa prevăzu­tă de art. IV din Ordonanţa nr 4 din 10 Aprilie 1940 a acestui Coman­dament.. ART. IV»— Organele judecă to-­­ reşti, administrative şi poliţieneşti, sunt invitate a lua măsuri pentru aducerea la îndeplinire a ordonanţei de faţă. ART. V.— Prezenta ordonanţa se va afişa pe străzi, in localuri pu­blice şi particulare, intrând în vi­goare imediat. Dată la Comandamentul Militar al Capitalei, astăzi 28 Iunie 1940 Comandantul Militar al Capitalei, General de Corp de Armată, GH. ARGEȘANU. Prim Procuror Militar, Colonel Magistrat ZECIU. Șeful de Stat Major, Colonel VELESCU. Bisericile din Belgia au avut de suferit după urma distru­gerilor provocate de aliaţi BRUXELLES, 29 (Rador). — Corespondentul Agenţiei D- N. B. transmite : Se află din Anvers că turnul bisericii de la Loenhout, datând din secolul XV a fost distrus de aliaţii cu prilejul retragerii lor, spre a nu-i lăsa să cadă în mâi­nile germanilor cărora să le ser­vească eventual post de observa­ţie. Totuşi localitatea Loenhout e­­ste foarte îndepărtată de obiecti­vele militare, cum sunt Canalul Albert sau fortificaţiile de la An­vers. Belgienii înşişi au distrus to­tal sau în parte bisericile de la Brecht, Cappellen ş­i Overbroek din provincia Anvers-ORDONAM. LĂMURIM Răspunsuri la întrebările cititorilor noştri Mai arătăm că nu răspundem decât în a­­ceasta rubrică şi în or­dine cronologică, răs­punsul dat unui cititor putând interesa pe alţii. PRECIZARE. Rugăm cititorii cari ne pun întrebări, să indice pe plicurile scrisorilor ce ne trimit „Rubrica Lămuriri“. PHOENIX. IAȘI. R. 1) Se aplică timbrele fiscal şi aviaţie de chitanţă, nu­mai cu ocazia acordării avansurilor, când se semnează de primire. Pentru reţinerile ulterioare, înregistrate ca încasări in con­tul datoriei, nu se emit chitanţe. 2) Este suficientă chitanţa de la bancă, unde se aplică şi vi se reţin timbrele de chitanţă. 3) Corect şi simplu, este ca odată cu încasarea contravalo­rii mărfii să calculaţi şi valoarea timbrelor, când eliberaţi chi­tanţa. 4) Taxa excepţională de 2 la sută cade totdeauna în sarcina cumpărătorului. Livrările către autorităţi sunt scutite de contribuţie excepţio­nală de 2 la sută. „ALIMENTE“. SIBIU. R. : Nu se eliberează factură. Dvs. aveţi obligaţia să reţineţi cu ocazia plăţii, impozitul proporţional de 1,68 la sută, prevăzut de articolul 15 paragraful 3 din legea timbrului, plus 1 la mic a­­viaţie, vărsând apoi valoarea respectivă fiscului. „MERCUR“-TG. MIUREŞ. R. Pentru vânzările zilnice en-detail, făcute particularilor şi cari nu depăşesc valoarea de 3.000 lei fiecare, nu există obliga­ţia eliberării facturilor, conform articolului 14 paragraful 13 din legea timbrului şi, deci, nu se datorează nici taxa de timbru fis­cal sau aviaţie. Se eliberează numai bonuri obligatorii, pe care se aplică tim­brul contribuţiei excepţionale de 2 la sută. Nu există obligaţia aplicării timbrului de aviaţie după valoa­rea totală a vânzărilor în dola­­j şi nu s-a dat nici un fel de ordin în acest sens. Cereţi să vi se arate un asemenea ordin sau in­strucţiuni, dacă a fost primit. MAXIMILIAN HILLER, MEDIAS. R. In sensul artiol­­ului 49 din legea contractelor de muncă, se înţelege vechimea calendari­stică socotită. Adică, se Înţelege vechimea împlinită. 7 zile, se acordă celor cari au dela 1 an vechime impl­inită, până la 3 ani Împliniţi. 10 zile, celor dela 3 ani împliniţi la 5 ani vechime. Deci, după cum ne-aţi întrebat, dela primul an împlinit, până la al treilea an inceput. Apoi, dela al treilea an împlinit la al cincilea an început. F. J. SIGHET. R. Legea pentru activarea producţiei şi controlul preţurilor este în vigoare, Dvs. fiind supus prevederilor ac­etei legi. Această lege nu stabileşte procentual un beneficiu legal, că stabileşte că nu puteţi depăşi preţurile de la 4 Martie 1940. Acesta este regimul legal în vigoare. DR. IO­AN CRIŞAN. MED IAŞI. R. La timp, am publicat titlurile ieşite la sorţi. Dvs. trebue să cercetaţi la administraţia financiară locală, în privinţa titlurilor ce aveţi, întrucât acolo se găseşte o listă oficială, comunicată de direcția Datoriei Publice. HALELE CAPITALEI 29 Iunie 1940 Tendinţa zilei Viaţa centrală k. v.­ fum­, t­rur tru­peşte păsări şi ouă, e slab aprovizionată dar preţuri­­le se menţin cu mici variaţii. Turaul de carne şi produse animale e sufi­cient aprovizionat in raport cu cererea. Preţul cărnei de viţel e în urcare cu 2 lei la kgr. Carnea de porc e în scădere cu 1 leu la Carnea de miel e mai scumpă cu 2-4 lei Grăsimile îşi menţin preţul cu excepţia slă­­ninei care a scăzut cu 2-3 lei la kgr. Preţul pieilor e staţionar cu excepţia preţu­lui la pieile de miel care s’au urcat cu 5 lei la lit*ria mori s’au vândut 267 care de arâu de 66- 79 kgr. greutate hectolitrică. . e. In obor târgul a fost slab aprovizionat. S au vândut 15 care de furat si 133 care_de_lenme»^^ Preţurile Zarzavaturi Ardei gras suta buc. 150-380 lei; ardei verde mic suta bucăţi 20—35 lei; conopida suta buc. 200—900 lei; ceapă arbagri Dărăşti suta kgr. 600- 700; ceapă verde suta leg. 30 — 60 lei; cartofi săpunari de Braşov suta kgr. 400—430; cartofi de Braşov su­ta kgr. 320—350; cartofi săpunari lo­cali 300—330 lei suta de kgr.; car­tofi noi suta kgr. 400—500 lei; care­te rotunde suta leg. 15-30; castraveți suta buc. 200—700; dovlecel suta de buc. 50—140 lei; fasole uscată suta la kgr. 1700—1800 lei; fasole țucără 300—500 lei suta de kgr.; fasole ver­de 800—1000 lei, suta de kgr.; fasole grasă 400—500 lei suta de kgr ; gu­­lioare suta 100—300 lei; hrean suta kg. 1200-1600 lei; linte suta kg. 2000- 2400; leuștean suta leg. 8—10 lei; mărar verde suta leg. 8—12 lei; n.v zăre verde boabe suta kgr. 350—500 lei; morcovi noi suta leg. 200—250 lei; păstârnac nou suta leg. 200—250 lei; pătrunjel verde suta leg. 15­-25 lei; pătrunjel cu rădăcină nou suta leg. 200—300 lei; pătlăgele roșii ro­tunde suta de kgr. 9.000—11.000 Iei; salată verde suta buc. 60—130 lei; ridichi de lună suta veg. 40—­70 lei; saltă verde marula suta buc. 120— 160 lei; sfecla rotundă suta leg. 200— 300 lei; spanac suta kgr. 700—800 lei; sparanghel suta de kg. 1500-3000 lei; tarhon suta de legături 14—16 lei; țelină suta leg. 1300 1600 lei; usturoiu suta de kgr. 1000 — 1400 lei; usturoiu verde suta leg. 70- 100 lei; varză suta buc. 200—500 lei; zarzavat de supă suta de leg. 160— 180 lei. Păsări vii și ouă Curcani mari bucata 200—260 lei; curci mari bucata 150—200 lei; gâşte alese bucata 100—110 lei; gâşte la rând bucata 85—90 lei; boboci de gâscă 70-80 lei buc.; găini alese bu­cata 85—95 lei; găini la rând bucata 65—75; pui mici bucata 20—25 ; pui mijlocii buc. 35—45 lei; rațe buc. 60—65 lei; boboci de rață 30—40 lei buc.; ouă suta buc. 210—220 lei. Cereale, vin și lemne Grâu gr. Hh. 66—79 c. s. 1—7 sută kgr. 5—7,45; lemne de foc kgr. 1.10­­1,70 lei. Păsări tăiate nedespi­cate Curcani cal. I 55—60 lei kgr.; cl. II 48-50; curci cal. I 55-60; cal. 1148-50; găini cal. I 67—74; cal. II 45—50 găște cal I 44—48; cal II 37—40 rațe cal. I 54-60; cal. I 42-47 lei; pui cal. I 45-50 lei buc.; cal. H 33-40 lei. La păsările despicate afară de gâște se adaogă 10®/« Fructe Grap fruit (64, 80, 96 buc.) lada 900—1000 lei; cireşi suta kgr 800— 2400; căpşuni suta kgr. 400-1800 lei; mere comune suta kg. 1400-2000; mere comune suta kgr. 1400—2000; mere Ionatan suta kgr. 3000—4000; nuci suta kgr. 1400—2500. Peşte proaspăt Peştele sosind după ora 6, dăm pre­țurile din ziua precedentă Bibn mic kgr. 35—37 lei; car­ia mic kgr. 26 lei; ciortan 45—55 lei; cior­tan crap dela 2—4 kgr. 60—80 lei; crap peste 4 kgr. kgr. 110 lei; cara­cudă kgr. 32—40 lei; lin mic kgr. 36—45 lei; mreană kgr. 85 lei; somo­­tei kgr. 29—35 lei; somn iaprac kgr. 50—55 lei; somn larma kgr. 60—65 lei; somn pană kgr. 70—75 lei; șa­lău mijlociu kgr. 110—130 lei; știucă de la 1 —3 kgr. kgr. 83 lei; știucă până la 1 kgr. kgr. 38—45 lei. Furaje Trifoiu kgr. 1—1,50; paie de meiv (dughie) kgr. 2,15—3,40.

Next