Argus, august 1940 (Anul 30, nr. 8190-8216)
1940-08-01 / nr. 8190
ANUL XXX tip. A apărut şi s’a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU 2011 Nr. 27 12 pagini 5 Lei ABONAMENTE In străinătate Tariful în funcţiune de convenţiile poştale Internationale ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE: Bucureşti, Str. Constatin Miile No. ÎS INDUSTRIEI Şl FINANŢE Telefon 3.05.11 Joi 1 August 1940 A apărut şi s’a pus în vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TONI In ţară Un an 1000 Lei i inni 550 „ »inni 300 lei In ţară—6 lei in străinătate Nr. 27 12 pagini 5 lei publicitatea se primeşte la administraţia ziaruuilor la toate agenţiile de publicitare. Proprietar: „ARGUS" S. A. înscris sub No. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil: AL. PETROVICI Organizarea ţărănimii Multora li s’ar putea părea cel puţin curioasă ideia de a organiza o clasă socială cum e clasa ţărănească. Intr’un regim de libertate economică, aşa cum e şi al nostru, clasele sociale, produs al desvoltării istorice, nu au nevoe de organizare de stat, cum erau clasele şi breslele vechiului regim. Toată lumea este astăzi egală şi liberă, iar organizarea separată ar însemna fie crearea unui privilegiu politic, fie înfiinţarea unui monopol economic. Judecata aceasta este cea în care ne-am născut şi am trăit noi toţi cari am apucat în vârstă matură războiul trecut şi cari am primit de la predecesorii noştri crezul politic şi economic al libertăţii individuale. Dar Europa secolului al douăzecilea nu mai seamănă cu Europa secolului al nouăsprezecelea. Libertatea şi egalitatea revoluţionară franceză şi-au făcut probele lor. Au creat state noui din popoare învinse şi subjugate secole de-a rândul, au scos naţiuni unitare şi ţări foarte puternice din pusderii de state locuite de acelaş neam dar înduşmănite de vremuri sau stăpânite de stăini, au liberat munca şi banul şi au creat astfel marea industrie şi comerţul internaţional, cei doi factori cărora li se datoreşte bunul traiu al omenirii de pe tot globul şi în sfârşit au dărâmat pretutindeni privilegiile de clasă politică sau economică, lăsând Indivdului toate posibilitaţle aptitudinelor şi mijloacelor lui. Dar alături cu aceste realizări cari vor rămâne înscrise în înseşi structura şi judecata omenirii civilizate, libertatea şi egalitatea împinse până la ultimele consecinţe au ajuns, dacă nu în toate domeniile cel puţin în cele mai importante, la rezultate absurde şi primejdioase. Ideia de egalitate s-a transformat repede în pasiunea distrugerii elitelor economice şi politice selecţionate pe baza principiului libertăţii a creat tirania capitalului şi primejdia trusturilor. Secolul al douăzecilea se pare că este chemat să găsească o cale de împăcare între libertate şi egalitate pe de o parte şi interesul general care impune o limită în aplicarea acestor principii eterne pe de altă parte, interes care îndreptăţeşte amestecul puterii centrale a statului, atât în organizarea politică a naţiunii cât şi în cea economică-în agricultură, principiul libertăţii şi al egalităţii, au dus la desfiinţarea privilegiului de a avea proprietate agricolă, privilegiu ţinut până atunci numai de clasa nobililor şi de cea a clericilor. La noi de pildă, până la 1864 nu puteau fi stăpâni de pământ, chiar şi în oraşe, decât boerii, mănăstirile şi bisericile. Pământurile stăpânite de răzeşi sau de mazili erau considerate tot ca pământuri boereşti. Libertatea şi egalitatea au creat proprietatea mică ţărănească pe urmele moşiilor mănăstireşti şi a celor boereşti. Dar această mică proprietate creată prin desfiinţarea privilegiilor, a întrebuinţat înseşi dreptul de a dispune liber de ea precum şi principiul egalităţii împărţirii pământului la moştenire, pentru a ajunge la absurd, la prâfuirea proprietăţii agricole şi deci la surparea principiului înseşi din care s’a născut ea la pierderea proprietăţii prin lipsa de valoare. De astă dată pierderea nu era în folosul unei noui clase privilegiate ci In folosul nimănui, ceiace înseamnă o pierdere pentru toată ţara şi daci o situaţie cu mult mai rea depe vremea privilegiilor boeriti şi mănăstireşti, în Franţa, aplicarea libertăţii şi a egalităţii la proprietatea agricoli a avut efecte şi mai rele. Ţăranii văzându-se ameninţaţi de sărăcie şi de pierderea proprietăţii prin ţiopărţirea pământurilor la meştearee, au început a nu mai face copii şi au ajuns astfel la despopularea satelor şi la situaţia grea de astăzi, înfrângerea în războiu a Franţei nu e străină de scăderea cpotimuă a populaţiei ei. A venit, credem, momentul ca statul nostru să intervie şi să înteleie fără număr cari ne şi pe noi de pe urma dreptului ţăranului de a dispune cum vrea de proprietatea lui agricolă şi de pe urma egalităţii împărţelii la moşteniri. Câteva încercări fricoase s’au şi făcut. Dar cu jumătăţi de măsură e mai rău decât cu lipsa oricărei măsuri. A venit vremea să organizăm ţărănimea. Se vor întreba unii cu nedumerire: „Ce înseamnă organizarea ţărănimii şi cum s’ar putea face o asemenea organizare dacă ţăranul nu simte nevoe de ea”? E adevărat că un plan general de organizare a ţărănimii pentru a combate urmările fatale ale individualismului excesiv în materie agrară, near putea duce repede spre colhozuri sovietice şi ne-ar face să cădem în cealaltă extrmă, în comunism. De aceia credem că asemenea planuri generale aplicabile la toată ţărănimea şi pe întreg cuprinsul ţării, trebuesc evitate. E destul ca ţărănimea să fie pusă în faţa necesităţii de a se organiza pentru ca să ajungem la o cultură agricolă raţională fără a distruge individualismul ţărănesc. La acest rezultat am ajunge dacă ministerul de agricultură s’ar ocupa numai de agricultură, lăsând grija ţăranilor în sarcina unor autorităţi speciale. A. Corteanu CASA ALS. REGELVJ COMUNICAT Nr. 58 Mareşalatul Curţii Regale face cunoscut următoarele: In dimineaţa zilei de 30 Iulie a. c. Majestatea Sa Regele a primit în audienţă de lucru pe: D. Ion Gigurtu, Preşedintele Consiliului de Miniştri, D. General Adj. Gheorghe Mihail, Vice Preşedintele Consiliului de Miniştri, D. Dr. Victor Gomoin, Ministrul Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, D. Ion V. Gruia, Ministrul Justiţiei, Bucureşti, 30 Iulie 1940. Toţi funcţionarii publici vor primi un concediu de 15 zile Preşedinţia Consiliului de miniştri anunţă: Consiliul de Miniştri prin Jurnalul Nr. 1902 din şedinţa de la 30 iulie a. c. a hotărât să se acorde tuturor funcţionarilor publici de la autorităţile de Stat, Judeţ şi Comună, un concediu de odihnă de 15 zile prin rotație. AMNISTIA FISCALĂ Amnistia fiscală, o problemă atât de importantă şi de acută actualitate preocupă toate cercurile economice şi financiare. O delegaţie a Sfatului Negustoresc formată din d-nii: senator D. P. Niculescu-Ritz preşedintele Uniunei Generale a Sfaturilor Negustoreşti, d. Petre Pirică consilier, s-a prezentat d-lui Enescu, ministru sub-secretar de Stat la ministerul de Finanţe, susţinând punctul de vedere al contribuabililor, comercianţi şi industriaşi. Delegaţii Sfatului Negustoresc, au prezentat un memoriu detailat asupra acestei probleme, solicitând ca până la soluţionarea ei definitivă să se acorde o nouă prelungire a amnistiei fiscala, P-3 Plata cotei de 50 la sută pentru amnistia evaziunilor la comercial şi industrial Cum se acordă reducerea pentru concentraţi Astăzi expiră termenul pentru depunerea declaraţiilor prevăzute de legea amnistiei evaziunilor la impozitul comercial şi industrial, elementar şi şi complimentar, comise până la data de 8 Martie 1940. Cu un ordin circular anterior, ministerul finanţelor acordase celor cari au depus declaraţiile respective de amnistie până la 30 Iunie 1940, dar cari nu achitaseră taxa respectivă, beneficiul avantagiilor legii, dacă vor vărsa la administraţiile financiare această taxă până cel mai târziu la 10 Iulie. Pentru a veni în ajutorul celor ce nu au putut achita până la data de 10 Iulie, cota de 50 la sută, s’a dispus ca toţi aceia cari au dat declaraţie până la 30 Iunie 1940 şi nu au achitat cota de 50 la sută, s’a dispus ca tot aceia cari au dat declaraţie până la 30 Iunie 1940» $i n’au achitat cota de 50°/ 1, să poată face plata acestei cote până astăzi, ca şi aceia cari au dat declarafiunile respective în cursul lunii Iulie. CUM SE ACORDA REDUCEREA PENTRU CONCENTRAT! In ultimul aliniat al legii amnistiei evaziunilor la impozitul comercial şi industrial, se prevede că pentru contribuabilii care au fost concentraţi în cursul anului 1939 şi până la 8 Martie 1940, taxa de 50 la sută se reduce cu 15 la sută. Este vorba — prin urmare — de o reducere din cota de 50 la sută, ce se acordă contribuabililor cari au fost concentraţi în cursul exerciţiuului financiar 1939, pe care aceştia trebue să o plătească, pentru a beneficia de avantagiile legii suscitate. Pentru a nu se face confuzie şi pentru a se aplica în mod uniform dispoziţiunile legale, ministerul finanţelor a fixat la cel puţin una lună, timpul în care un contribuabil trebue să fi fost concentrat în cursul exerciţiului 1939 şi până la 8 Martie 1940, pentru a putea beneficia de reducerea de 15 la sută din cota de 50 la sută, prevăzută de lege. Fără a mai revela aci, avantajfiile acestei lefii de amnistie, putem arăta că chiaar în cazul extinderii amnistiei fiscale și asupra altor categarii de impozite, — astfel cum s'a întocmit proectul de lege, — cota de HO la sută achitată pană astăzi, va fi luată în considerare pentru cei cari vor voi să beneficieze și de amnistia evaziunilor la alte impozite și taxe, decât impozitul comercial și industrial. Argentina a oprit exportul de grâu şi făină BUENOS AIRES, 30 (Rador). — Corespondentul Agenţiei Reuter comunică: Guvernul Argentinei a interzis exportul de grâu şi de făină de grâu cu excepţia celui destinat ţărilor vecine. Şi aceste exporturi din urmă nu vor putea fi făcute decât pe baza unor permise speciale şi în măsura în care o vor permite nevoile proprii ale Argentinei. Contractele actuale cu alte ţări nu pot fi executate decât în aceste condiţii. Această hotărâre a fost luată în urma unei scăderi cu peste 850.000 tone a stocurilor de grâu. LONDRA, 30 (Rador). — Agenţia Reuter află că hotărîrea Argentinei de a interzice exportul de grâu, cu excepţia ţărilor vecine, era prevăzută de mai mult timp de comercianţii britanici de cereale. De aceea, fuseseră luate măsuri pentru a scoate din Argentina o parte cât mai mare din grânele cumpărate de guvernul britanic până acum. Nu mai rămâne decât o mică parte din acest grâu la Buenos Aires. Se crede a ști că alte asemenea contracte neexcutate nu mai există. P Bursa In şedinţa de Marţi, bursa a fost bine dispusă. Volumul tranzacţiilor a fost pe o scară mai mare. Valorile industriale şi petrolifere au câştigat plusuri importante. Letea creşte de la 995 curs precedent la 1010, Mica dela 1200 la 1210, Creditul Minier dela 1200 la MO, Reşiţa de la MO la 430, Astra Română dela 725 la 775, Concordia dela 380 la 460, Steaua Română dela 400 la 440. B. N. R. creşte dela 5875 la 6000, iar S. R. D. dela 1000 la 1020. Valorile cu dobândă, fixă au psedat în în jurul cursurilor precedente. Piaţa financiară Piaţa financiară şi-a reluat aspectul normal. La bănci şi la C. E. C. au revenit în cea mai mare parte sumele retrase acum o lună. Promptitudinea cu care au fost satisfăcute toate cererile de retragere, de absolut toate instituţiunile de credit astăzi în funcţiune a mărit mult încrederea publicului deponent. Se poate constata cu această ocazie, odată mai mult, cât a fost de necesară opera infedrnere a instituţiilor bancare, întreprinsă şi executată de Consiliul Superior Bancar, după normele stabilite de d. guvernator Mitiţă Constantinescu. Au rămas în funcţiune numai instituţiile viabile sau prin fuzionarea unora din ele au rezultat noui instituţiuni complet asanate. Este de la sine înţeles că rolul Băncii Naţionale a fost foarte însemnat în cele patru epoci de retrageri, dar având numai instituţiuni bine consolidate şi in permanenţă sub control aceasta le-a putut da tot concursul fără nici un risc. Conţintuă scumpirea fructelor şi zarzavaturilor D. general Dombrowski, primarul general al Capitalei sezisat de preţurile neobicinuit de mari la fructe şi zarzavaturi pentru acest sezon înaintat, în care în alţi ani preţurile ajungeau la nivelul cel mai scăzut, a luat unele măsuri administrative pentru a stăvili urcările nejustificate ale preţurilor. Cu toate măsurile luate, atât zarzavaturile cât şi fructele nu numai că nu se eftinesc, dar zilnic preţurile înregistrează nouă urcări. A HT1 /rkf. După informaţiunile noastre, se continuă cu ridicarea de mari cantităţi de fructe şi zarzavaturi cari ar fi destinate pentru consumul Capitalei şi se trimit însă în provincie. Rămânând pentru Capitală cantităţi reduse faţă de o cerere mare este normal ca preţurile să se urce. Uleiul comestibil Cu toate că rapiţa a fost încă de acum trei săptămâni recoltată, nici până acuma fabricile de uleiuri vegetale nu au început să livreze comercianţilor unei comestibil obicinuit, care se vinde cu preţul maximal de 55 lei litru. Toate băcăniile sunt lipsite de acest fel de untdelemn. Consumatorii sunt astfel obligaţi să consume aşa zisul „ulei de dovleac” care se vinde cu 105-110 lei A litrul, preţ prea mare pentru un ulei indigen. Brânzeturile Brânzeturile au fost din nou scumpite. Brânza albă telemea zisă de Brăila, cea mai obicinuită la noi a început de eri să fie vândută la detaliu cu 76 lei kgr. Este preţul cel mai mare atins pe piaţa românească. Tendinţa preţului este fermă din cauză că se găsesc cantităţi mici disponibile, iar consumul este mult mai mare decât în alţi ani deoarece cantităţi considerabile sunt consumate de armată. Devizele Piaţa devizelor continuă să fie calmă. Se fac foarte puţine transacţii. Dolarul ceva mai căutat işi menţine cursul, restul devizelor neglijate. Consiliul de miniştri de aseară D-nii Ion Gigurtu şi pr.oan Manoilescu au arătat rezultatele călătoriei din străinătate COMUNICAT Consiliul de Miniştri întrunit sub preşedinţia d-lui Prim-Ministru inginer Ion Gigurtu, la orele 18 a ascultat o expunere amănunţită făcută de domnul Preşedinte al Consiliului de Miniştri şi domnul Ministru al Afacerilor Străine asupra călătoriei d-lor şi conversaţiunilor cu caracter politic avute cu Fuhrerul Cancelar Adolf Hitler şi Ministrul Afacerilor Străine al Germaniei, Von Ribbentrop la Berchtesgaden, precum şi asupra întâlnirii de la Roma cu Ducele Mussolini şi Contele Ciano, Ministrul de Externe al Italiei. In acest expozeu cei doi trimişi ai României au înfăţişat rezultatele convorbirilor avute în străinătate ca şi satisfacţuinea de la Consiliul de Miniştri a discutat apoi calea cea mai potrivită pentru realizarea practică a nouei orientări politice a ţării. Consiliul de Miniştri a luat sfârşit la orele 20,45. In Norvegia se fac conserve de fructe sălbatice OSLO 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Ştefani“ transmite: In Norvegia s’a organizat o intensă campanie in scopul de a se mobiliza populaţia, mai ales femeile şi copiii pentru recoltarea fructelor sălbatice din păduri, spre a se face dur cum ele s’au desfășurat, pen- j din ele conserve în vederea iernei a tru interesul țării. gropiate. Independenţa noastră politică şi economică va fi absolută in noul sistem sud - est european importantele declaraţiuni ale d-lui prof. Mihail Manoilescu, ministrul Afacerilor Străine D. prof. Mihail Manoilescu, ministrul afacerilor străine, a făcut ori seară, presei, următoarele declaraţii, în legătură cu vizita în Germania şi Italia. D. prim-ministru şi cu mine am avut, atât în Germania cât şi tot Italia, o foarte bună primire, nu numai în ceea ce priveşte formele exterioare — pline de cordialitate şi de atenţie — ci şi în ceea ce priveşte înţelegerea deplină pentru ţara noastră, pentru poziţia ei de azi şi pentru starea sufletească a poporului nostru în aceste vremuri grele. Am constatat la cei doi conducători supremi ai politicei Axei satisfacţia pentru orientarea nouă a României. Fuhrerul şi Ducele s’au interesat cu o vădită simpatie de toate aspectele vieţii noastre naţionale. Pentru noi, acest interes este deosebit de preţios, deoarece constitue izvorul tuturor acţiunilor viitoare menite ca — în cadrul politic pe cale de a fi creat aici în Orientul Europei — să asigure României o viaţă paşnică şi prosperă. INDEPENDENTA POLITICA $I INDEPENDENTA ECONOMICA In mod special ţin să subliniez că, prin contrast cu atâtea legende absurde şi interesate, libertatea de a decide asupra destinelor noastre ne rămâne întreagă. Independenţa noastră, politică, precum şi independenţa noastră economică vor fi absolute în noul sistem sud-est european in devenire. Pentru a ilustra în chip conPe de altă parte, grija de căpetenie a puterilor Axei este păstrarea păcii în Balcani şi in această grije cele două mari State cari stau astăzi în fruntea umanităţii, se întâlnesc pe acelaş drum cu noi. Voim pacea, dar pacea cu dreptatea românească. Dorim să se ştie atât inlăuntru cât mai ales în afară, că întâmplări şi situaţii de felul acelora pe cari le-a trăit România în ultimul timp şi cari s’au datorit unor împrejurări cu totul unice şi particulare, nu se vor mai repeta niciodată. Românii ştiu să se încline, când trebue, în faţa exigenţelor păcii, dar când anumite limite sunt depăşite ştiu să pornească şi pe celălalt drum. In ceea ce priveşte problema de care o anumită presă străină s’a ocupat cu obsedantă stăruinţă în timpul din urmă, deformându-i caracterul şi dimensiunile, şi anume problema unei destinderi generale în Orientul Europei şi în special între noi şi vecinii noştri Unguri şi Bulgari, Guvernul crede şi afirmă, din propria sa iniţiativă — după cum a comunicat-o din timp şi puterilor Axei — că a sosit momentul să facă odată mai mult dovada bunelor sale intenţiuni de convieţuire paşnică şi amicală cu vecinii săi. Schimbul de populaţie In acest sens, după ce timp de 20 de ani, România a făcut cea mai largă politică în favoarea minorităţilor ce s’a putut întâlni vreodată, Guvernul ar dori să păşească, cu mijloace şi mai radicale, la rezolvirea definitivă a problemei minorităţilor de acelaş sânge cu popoarele învecinate cu noi, prin măsuri noui luate în spiritul şi cu metodele timpului nostru. Intre acestea, măsura care a dat foarte bune rezultate în toate ţările este schimbul de populaţie. După cum s’a dovedit pretutindeni, schimbul de populaţie diminuează în total sau în parte minorităţile, înlătură fricţiunile interne şi externe, sporeşte omogenitatea etnică a ţării şi realizează în cadrul graniţelor ei aproacret acest respect al puterilor Axei pentru independenţa popoarelor din Orientul Europei, este destul să spunem că atât la Berchtesgaden cât şi la Roma, ni s’a vădit în modul cel mai clar concepţia conform căreia România urmează să se organizeze singură în toate sectoarele sale economice, cu propriul său capital, cu propriii săi muncitori de toate specialităţile şi cu propriii săi technicieni, aceasta fiind însăşi condiţia unei desvoltări din ce în ce mai frumoase a puterilor noastre naţionale de creaţiune. LEGATURILE ECONOMICE CU AXA Departe de poveştile despre cucerirea şi acapararea noastră economică, pe cari unii iscoditori pripiţi le-au răspândit atâta timp, puterile Axei nu au altă intenţiune decât de a deveni clienţii noştri cei mai buni şi furnizorii noştri cei mai căutaţi. Mai mult decât atât, chiar dacă noi am voi — cum este înţelept şi firesc să voim — ca în anumite domenii, în cari avem experienţă prea puţină, să intervină ingineri şi alţi specialişti din ţările Axei, nu i-am căpăta decât cu foarte mare greutate şi în chip cu totul excepţional, cedarea unor astfel de specialişti constituind un adevărat sacrificiu pentru aceste ţări în care viaţa pulsează cu atâta intensitate, pe o unanimitate naţională. Această metodă nu numai că nu slăbeşte principiul naţional, ci îl susţine şi-l întăreşte, realizând pentru fiecare ţară un grad de puritate etnică pe care întâmplările istoriei nu l-au putut niciodată produce. Pe această cale se păstrează şi se fortifică ceea ce este mai preţios pentru un popor şi anume substanţa lui etnică şi plasma aceea fecundă din care cresc şi se ridică toate formele lui superioare şi specifice de viaţă. TOTI ROMANII DIN AFARA, IN CADRUL STATULUI A aduce în cadrul Statului românesc pe toţi românii din afară de hotarele lui dela Miazăzi şi dela Apus, fără a lăsa niciun român în afară de hotare, şi a micşora în cea mai largă măsură posibilă numărul minoritarilor din România, iată două măsuri ideale pentru inorărea cărora, orice străduinţă este bine venită şi orice mijloc este potrivit. REZOLVAREA PROBLEMEI EVREEŞTI Pe de altă parte trebue să precizez categoric convingerea Guvernului nostru că ţara nu poate căpăta o perfectă omogenitate românească şi românii nu pot ajunge să se simtă, aşa cum ar dori, stăpâni la ei acasă, decât dacă se rezolvă prin măsuri categorice şi hotărîtoare problema elementului evreesc dela noi.. In acest sens suntem hotăslţi să venim cu măsuri serioase şi bine studiate cari vor fi aplicate cu aceea sinceritate şi cu acel spirit de hiotărîre ce caracterizează actele Guvernului nostru. Pe toate aceste căi ne vom apropia, mai mult ca niciodată în cursul istoriei noastre, de lozinca veche a naţionalismului românesc: Romania a Românilor şi numai a Românilor. Pace, dar cu dreptatea românească S’a îmbunătăţit situaia culturilor de pomp. Situaţia culturilor de porumb s’a îmbunătăţit în urma ploilor căzute zilele trecute*