Argus, august 1940 (Anul 30, nr. 8190-8216)

1940-08-01 / nr. 8190

ANUL XXX tip. A apărut şi s’a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU 2011 Nr. 27 12 pagini 5 Lei ABONAMENTE In străinătate Tariful în funcţiune de convenţiile poştale Internationale ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE: Bucureşti, Str. Constatin Miile No. ÎS INDUSTRIEI Şl FINANŢE­ Telefon 3.05.11 Joi 1 August 1940 A apărut şi s’a pus în vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TONI In ţară Un an 1000 Lei i inni 550 „ »­inni 300­­ lei In ţară—6 lei in străinătate Nr. 27 12 pagini 5 lei p­ublicitatea se primeşte la administraţia ziaruuil­or la toate agenţiile de publicitare. Proprietar: „ARGUS" S. A. înscris sub No. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil: AL. PETROVICI Organizarea ţărănimii Multora li s’ar putea părea cel puţin curioasă ideia de a organiza o clasă socială cum e clasa ţără­nească. Intr’un regim de libertate economică, aşa cum e şi al nostru, clasele sociale, produs al desvoltă­­rii istorice, nu au nevoe de orga­nizare de stat, cum erau clasele şi breslele vechiului regim. Toată lu­mea este astăzi egală şi liberă, iar organizarea separată ar însemna fie crearea unui privilegiu politic, fie înfiinţarea unui monopol eco­nomic. Judecata aceasta este cea în care ne-am născut şi am trăit noi toţi cari am apucat în vârstă matură războiul trecut şi cari am primit de la predecesorii noştri crezul po­litic şi economic al libertăţii indi­viduale. Dar Europa secolului al douăzecilea nu mai seamănă cu Europa secolului al nouăsprezece­lea. Libertatea şi egalitatea revolu­ţionară franceză şi-au făcut pro­bele lor. Au creat state noui din popoare învinse şi subjugate secole de-a rândul, au scos naţiuni unita­re şi ţări foarte puternice din pus­­derii de state locuite de acelaş neam dar înduşmănite de vremuri sau stăpânite de stăini, au liberat munca şi banul şi au creat astfel marea industrie şi comerţul inter­naţional, cei doi factori cărora li se datoreşte bunul traiu al omenirii de pe tot globul şi în sfârşit au dărâmat pretutindeni privilegiile de clasă politică sau economică, lăsând Indivdului toate posibilitaţle apti­­tudinelor şi mijloacelor lui. Dar alături cu aceste realizări cari vor rămâne înscrise în înseşi structura şi judecata omenirii civi­lizate, libertatea şi egalitatea îm­pinse până la ultimele consecinţe au ajuns, dacă nu în toate dome­niile cel puţin în cele mai impor­tante, la rezultate absurde şi pri­mejdioase. Ideia de egalitate s-a transformat repede în pasiunea dis­trugerii elitelor economice şi poli­tice selecţionate pe baza principiu­lui libertăţii a creat tirania capi­talului şi primejdia trusturilor. Secolul al douăzecilea se pare că este chemat să găsească o cale de împăcare între libertate şi egalitate pe de o parte şi interesul general care impune o limită în aplicarea acestor principii eterne pe de altă parte, interes care îndreptăţeşte a­­mestecul puterii centrale a statului, atât în organizarea politică a na­ţiunii cât şi în cea economică-în agricultură, principiul libertă­ţii şi al egalităţii, au dus la des­fiinţarea privilegiului de a avea proprietate agricolă, privilegiu ţi­nut până atunci numai de clasa nobililor şi de cea a clericilor. La noi de pildă, până la 1864 nu pu­teau fi stăpâni de pământ, chiar şi în oraşe, de­cât boerii, mănăstirile şi bisericile. Pământurile stăpânite de răzeşi sau de mazili erau consi­derate tot ca pământuri boereşti. Libertatea şi egalitatea au creat proprietatea mică ţărănească pe urmele moşiilor mănăstireşti şi a celor boereşti. Dar această mică proprietate creată prin desfiinţa­rea privilegiilor, a întrebuinţat în­seşi dreptul de a dispune liber de ea precum şi principiul egalităţii împărţirii pământului la moştenire, pentru a ajunge la absurd, la prâ­­fuirea proprietăţii agricole şi deci la surparea principiului înseşi din care s’a născut ea la pierderea pro­prietăţii prin lipsa de valoare. De astă dată pierderea nu era în folo­­sul unei noui clase privilegiate ci In folosul nimănui, ceiace înseamnă o pierdere pentru toată ţara şi daci o situaţie cu mult mai rea de­­pe vremea privilegiilor boe­­riti şi mănăstireşti, în Franţa, aplicarea libertăţii şi a egalităţii la proprietatea agrico­li a avut efecte şi mai rele. Ţăra­nii văzându-se ameninţaţi de sără­cie şi de pierderea proprietăţii prin ţiopărţirea pământurilor la meşte­­are­e, au început a nu mai face co­pii şi au ajuns astfel la despopu­­larea satelor şi la situaţia grea de astăzi, înfrângerea în războiu a F­ranţei nu­ e străină de scăderea cpotimuă a populaţiei ei. A venit, credem, momentul ca statul nostru să intervie şi să în­­teleie fără număr cari ne şi pe noi de pe urma dreptului ţăranului de a dispune cum vrea de proprietatea lui agri­colă şi de pe urma egalită­ţii împărţelii la moşteniri. Câ­teva încercări fricoase s’au şi făcut. Dar cu jumătăţi de măsură e mai rău decât cu lipsa oricărei măsuri. A venit vremea să organi­zăm ţărănimea. Se vor întreba unii cu nedume­rire: „Ce înseamnă organizarea ţă­rănimii şi cum s’ar putea face o asemenea organizare dacă ţăranul nu simte nevoe de ea”? E adevă­rat că un plan general de organi­zare a ţărănimii pentru a combate urmările fatale ale individualismu­lui excesiv în materie agrară, ne­ar putea duce repede spre colho­zuri sovietice şi ne-ar face să că­dem în cealaltă extrmă, în comu­nism. De aceia credem că aseme­nea planuri generale aplicabile la toată ţărănimea şi pe întreg cu­­prinsul ţării, trebuesc evitate. E destul ca ţărănimea să fie pusă în faţa necesităţii de a se organiza pentru ca să ajungem la o cultură agricolă raţională fără a distruge individualismul ţărănesc. La acest rezultat am ajunge dacă ministerul de agricultură s’ar ocupa numai de agricultură, lăsând grija ţăranilor în sarcina unor autorităţi speciale. A. Corteanu CASA ALS. REGELVJ COMUNICAT Nr. 58 Mareşalatul Curţii Regale face cunoscut următoarele: In dimineaţa zilei de 30 Iulie a. c. Majestatea Sa Regele a primit în audienţă de lucru pe: D. Ion Gigurtu, Preşedintele Con­siliului de Miniştri, D. General Adj. Gheorghe Mihail, Vice Preşedintele Consiliului de Miniştri, D. Dr. Victor Gomoin, Ministrul Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, D. Ion V. Gruia, Ministrul Jus­tiţiei, Bucureşti, 30 Iulie 1940. Toţi funcţionarii publici vor primi un concediu de 15 zile Preşedinţia Consiliului de mi­niştri anunţă: Consiliul de Miniştri prin Jurnalul Nr. 1902 din şedinţa de la 30 i­u­­lie a. c. a hotărât să se acorde tuturor func­ţionarilor publici de la autorităţile de Stat, Judeţ şi Comună, un concediu de odihnă de 15 zile prin rotație. AMNISTIA FISCALĂ Amnistia fiscală, o problemă atât de importantă şi de acută actuali­tate preocupă toate cercurile econo­mice şi financiare. O delegaţie a Sfatului Negustoresc formată din d-nii: senator D. P. Ni­­culescu-Ritz preşedintele Uniunei Ge­nerale a Sfaturilor Negustoreşti, d. Petre Pirică consilier, s-a prezentat d-lui Enescu, ministru sub-secretar de Stat la ministerul de Finanţe, susţinând punctul de vedere al con­tribuabililor, comercianţi şi indus­triaşi. Delegaţii Sfatului Negustoresc, au prezentat un memoriu detailat asu­pra acestei probleme, solicitând ca până la soluţionarea ei definitivă să se acorde o nouă prelungire a am­nistiei fiscala, P­-3 Plata cotei de 50 la sută pentru amnistia evaziunilor la comercial şi industrial Cum se acordă reducerea pentru concentraţi Astăzi expiră termenul pentru depunerea decla­raţiilor prevăzute de le­gea amnistiei evaziunilor la impozitul comercial şi industrial, elementar şi şi complimentar, com­ise până la data de 8 Martie 1940. Cu un ordin circular anterior, ministerul finanţelor acordase celor cari au depus declaraţiile respecti­ve de amnistie până la 30 Iunie 1940, dar cari nu achitaseră taxa respectivă, beneficiul avantagiilor legii, dacă vor vărsa la administra­ţiile financiare această taxă până cel mai târziu la 10 Iulie. Pentru a veni în ajuto­rul celor ce nu au putut achita până la data de 10 Iulie, cota de 50 la sută, s’a dispus ca toţi aceia cari au dat declaraţie pâ­nă la 30 Iunie 1940 şi nu au achitat cota de 50 la sută, s’a dispus ca tot­ a­­ceia cari au dat declara­ţie până la 30 Iunie 1940» $i n’au achitat cota de 50°/ 1, să poată face plata acestei cote până astăzi, ca şi aceia cari au dat de­­clarafiunile respective în cursul lunii Iulie. CUM SE ACORDA REDU­CEREA PENTRU CON­CENTRAT! In ultimul aliniat al legii amnis­tiei evaziunilor la impozitul comer­cial şi industrial, se prevede că pen­tru contribuabilii care au fost con­centraţi în cursul anului 1939 şi până la 8 Martie 1940, taxa de 50 la sută se reduce cu 15 la sută. Este vorba — prin urmare — de o reducere din cota de 50 la sută, ce se acordă contribuabililor cari au fost concentraţi în cursul exerciţiu­­ului financiar 1939, pe care aceştia trebue să o plătească, pentru a be­neficia de avantagiile legii suscita­te. Pentru a nu se face confuzie şi pentru a se aplica în mod uniform dispoziţiunile legale, mi­nisterul finanţelor a fi­xat la cel puţin una lună, timpul în care un contri­buabil trebue să fi fost concentrat în cursul exer­ciţiului 1939 şi până la 8 Martie 1940, pentru a putea beneficia de redu­cerea de 15 la sută din cota de 50 la sută, prevă­zută de lege. Fără a mai revela aci, avantajfiile acestei lefii de amnistie, putem arăta că chiaar în cazul extinde­rii amnistiei fiscale și a­­supra altor categarii de impozite, — astfel cum s'a întocmit proectul de lege, — cota de HO la su­tă achitată pană astăzi, va fi luată în considerare pentru cei cari vor voi să beneficieze și de amnis­tia evaziunilor la alte im­pozite și taxe, decât im­pozitul comercial și indu­strial. Argentina a oprit exportul de grâu şi făină BUENOS AIRES, 30 (Rador). — Coresponden­tul Agenţiei Reuter comunică: Guvernul Argentinei a interzis exportul de grâu şi de făină de grâu cu excepţia celui destinat ţărilor vecine. Şi aceste exporturi din urmă nu vor putea fi făcute decât pe baza unor permise speciale şi în măsura în care o vor permite nevoile proprii ale Argentinei. Contractele actuale cu alte ţări nu pot fi exe­cutate decât în aceste condiţii. Această hotărâre a fost luată în urma unei scă­deri cu peste 850.000 tone a stocurilor de grâu. LONDRA, 30 (Rador). — Agen­ţia Reuter află că hotărîrea Ar­­gentinei de a interzice exportul de grâu, cu excepţia ţărilor vecine, era prevăzută de mai mult timp de co­mercianţii britanici de cereale. De aceea, fuseseră luate măsuri pentru a scoate din Argentina o parte cât mai mare din grânele cumpărate de guvernul britanic pâ­­nă acum. Nu mai rămâne decât o mică parte din acest grâu la Bue­nos Aires. Se crede a ști că alte a­­semenea contracte neexcutate nu mai există. P Bursa In şedinţa de Marţi, bursa a fost bine dispusă. Volumul tranzacţiilor a fost pe o scară mai mare. Valorile industriale şi petrolifere au câştigat plusuri importante. Le­­tea creşte de la 995 curs precedent la 1010, Mica dela 1200 la 1210, Credi­tul Minier dela 1200 la MO, Reşiţa de la MO la 430, Astra Română dela 725 la 775, Concordia dela 380 la 460, Steaua Română dela 400 la 440. B. N. R. creşte dela 5875 la 6000, iar S. R. D. dela 1000 la 1020. Valorile cu dobândă, fixă au psed­­­at în în jurul cursurilor precedente. Piaţa financiară Piaţa financiară şi-a reluat as­pectul normal. La bănci şi la C. E. C. au revenit în cea mai mare par­te sumele retrase acum o lună. Promptitudinea cu care au fost sa­tisfăcute toate cererile de retragere, de absolut toate instituţiunile de credit astăzi în funcţiune a mărit mult încrederea publicului depo­nent. Se poate constata cu această o­­cazie, odată mai mult, cât a fost de necesară opera infe­drnere a insti­tuţiilor bancare, întreprinsă şi exe­cutată de Consiliul Superior Ban­car, după normele stabilite de d. guvernator Mitiţă Constantinescu. Au rămas în funcţiune numai in­stituţiile viabile sau prin fuziona­­rea unora din ele au rezultat noui instituţiuni complet asanate. Este de la sine înţeles că rolul Băncii Naţionale a fost foarte în­semnat în cele patru epoci de re­trageri, dar având numai instituţi­uni bine consolidate şi in perma­nenţă sub control aceasta le-a pu­tut da tot concursul fără nici un risc. Conţi­ntuă scumpirea fructelor şi zarzava­turilor D. general Dombrowski, prima­rul general al Capitalei sezisat de preţurile neobicinuit de mari la fructe şi zarzavaturi pentru acest sezon înaintat, în care în alţi ani preţurile ajungeau la nivelul cel mai scăzut, a luat unele măsuri ad­ministrative pentru a stăvili urcă­rile nejustificate ale preţurilor. Cu toate măsurile luate, atât zar­zavaturile cât şi fructele nu numai că nu se eftinesc, dar zilnic preţu­rile înregistrează nouă urcări. A HT1 /rk­f. După informaţiunile noastre, se continuă cu ridicarea de mari can­tităţi de fructe şi zarzavaturi cari ar fi destinate pentru consumul Ca­pitalei şi se trimit însă în provincie. Rămânând pentru Capitală can­tităţi reduse faţă de o cerere mare este normal ca preţurile să se urce. Uleiul comestibil Cu toate că rapiţa a fost încă de acum trei săptămâni recoltată, nici până acuma fabricile de uleiuri ve­getale nu au început să livreze co­mercianţilor unei comestibil obici­nuit, care se vinde cu preţul maxi­mal de 55 lei litru. Toate băcăniile sunt lipsite de a­­cest fel de untdelemn. Consumatorii sunt astfel obligaţi să consume aşa zisul „ulei de do­vleac” care se vinde cu 105-110 lei A litrul, preţ prea mare pentru un u­­lei indigen. Brânzeturile Brânzeturile au fost din nou scumpite. Brânza albă telemea zisă de Brăila, cea mai obicinuită la noi a început de eri să fie vândută la detaliu cu 76 lei kgr. Este preţul cel mai mare atins pe piaţa româ­nească. Tendinţa preţului este fer­mă din cauză că se găsesc cantităţi mici disponibile, iar consumul este mult mai mare decât în alţi ani deoarece cantităţi considerabile sunt consumate de armată. Devizele Piaţa devizelor continuă să fie calmă. Se fac foarte puţine transac­­ţii. Dolarul ceva mai căutat işi men­ţine cursul, restul devizelor negli­jate. Consiliul de miniştri de aseară D-nii Ion Gigurtu şi pr.­­­oan­ Manoilescu au arătat rezultatele călătoriei din străinătate COMUNICAT Consiliul de Miniştri întrunit sub preşedinţia d-lui Prim-Minis­­tru inginer Ion Gigurtu, la orele 18 a ascultat o expunere amă­nunţită făcută de domnul Preşe­dinte al Consiliului de Miniştri şi domnul Ministru al Afacerilor Străine asupra călătoriei d-lor şi conversaţiunilor cu caracter poli­tic avute cu Fuhrerul Cancelar A­­dolf Hitler şi Ministrul Afacerilor Străine al Germaniei, Von Rib­­bentrop la Berchtesgaden, pre­cum şi asupra întâlnirii de la Roma cu Ducele Mussolini şi Contele Ciano, Ministrul de Externe al I­­taliei. In acest expozeu cei doi trimişi ai României au înfăţişat rezulta­tele convorbirilor avute în străi­nătate ca şi satisfacţuinea de la Consiliul de Miniştri a discutat apoi calea cea mai potrivită pen­tru realizarea practică a nouei o­­rientări politice a ţării. Consiliul de Miniştri a luat sfâr­şit la orele 20,45. In Norvegia se fac conserve de fructe sălbatice OSLO 30 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei „Ştefani“ transmite: In Norvegia s’a organizat o inten­să campanie in scopul de a se mobi­liza populaţia, mai ales femeile şi copiii pentru recoltarea fructelor sălbatice din păduri, spre a se face dur cum ele s’au desfășurat, pen- j din ele conserve în vederea iernei a tru interesul țării. gr­opiate. Independenţa noastră politică şi economică va fi absolută in noul sistem sud - est european importantele declaraţiuni ale d-lui prof. Mihail Manoilescu, ministrul Afacerilor Străine D. prof. Mihail Manoilescu, ministrul afacerilor străine, a făcut ori seară, presei, următoarele declaraţii, în legătură cu vizita în Ger­­mania şi Italia. D. prim-ministru şi cu mine am­ avut, atât în Germania cât şi tot Italia, o foarte bună primire, nu­ numai în ceea ce priveşte formele exterioare — pline de cordialitate şi de atenţie — ci şi în ceea ce priveşte înţelegerea deplină pentru ţara noa­stră, pentru poziţia ei de azi şi pen­tru starea sufletească a poporului nostru în aceste vremuri grele. Am constatat la cei doi conducă­tori supremi ai politicei Axei satis­facţia pentru orientarea nouă a Ro­mâniei. Fuhrerul şi Ducele s’au in­teresat cu o vădită simpatie de toa­te aspectele vieţii noastre naţionale. Pentru noi, acest interes este deo­sebit de preţios, deoarece constitue izvorul tuturor acţiunilor viitoare menite ca — în cadrul politic pe cale de a fi creat aici în Orientul Euro­pei — să asigure României o viaţă paşnică şi prosperă. INDEPENDENTA POLI­TICA $I INDEPENDEN­TA ECONOMICA In mod special ţin să subliniez că, prin contrast cu atâtea legen­de absurde şi interesate, liberta­tea de a decide asupra destinelor noastre ne rămâne întreagă. In­dependenţa noastră, politică, pre­cum şi independenţa noastră eco­nomică vor fi absolute în noul sistem sud-est european in deve­nire. Pentru a ilustra în chip con­Pe de altă parte, grija de căpe­tenie a puterilor Axei este păstra­rea păcii în Balcani şi in această grije cele două mari State cari stau astăzi în fruntea umanităţii, se întâlnesc pe acelaş drum cu noi. Voim pacea, dar pacea cu drep­tatea românească. Dorim să se ştie atât inlăuntru cât mai ales în afară, că întâmplări şi situaţii de felul acelora pe cari le-a trăit Ro­mânia în ultimul timp şi cari s’au datorit unor împrejurări cu totul unice şi particulare, nu se vor mai repeta niciodată. Românii ştiu să se în­cline, când trebue, în fa­ţa exigenţelor păcii, dar când anumite limite sunt depăşite ştiu să pornea­scă şi pe celălalt drum. In ceea ce priveşte problema de care o anumită presă străină s’a o­­cupat cu obsedantă stăruinţă în timpul din urmă, deformându-i ca­racterul şi dimensiunile, şi anume problema unei destinderi generale în Orientul Europei şi în special între noi şi vecinii noştri Unguri şi Bulgari, Guvernul crede şi afir­mă, din propria sa iniţiativă — după cum a comunicat-o din timp şi puterilor Axei — că a sosit mo­mentul să facă odată mai mult do­vada bunelor sale intenţiuni de con­vieţuire paşnică şi amicală cu ve­cinii săi. Schimbul de populaţie In acest sens, după ce timp de 20 de ani, România a făcut cea mai largă politică în favoarea mi­norităţilor ce s’a putut întâlni vreodată, Guvernul ar dori să pă­şească, cu mijloace şi mai radicale, la rezolvirea definitivă a proble­mei minorităţilor de acelaş sânge cu popoarele învecinate cu noi, prin măsuri noui luate în spiritul şi cu metodele timpului nostru. Intre acestea, măsura care a dat foarte bune rezultate în toate ţările este schimbul de popu­laţie. După cum s’a dovedit pretutindeni, schimbul de populaţie diminuează în total sau în parte minori­tăţile, înlătură fricţiunile interne şi externe, spore­şte omogenitatea etnică a ţării şi realizează în ca­drul graniţelor ei aproa­cret acest respect al puterilor Axei pentru independenţa popoa­relor din Orientul Europei, este destul să spunem că atât la Berchtesgaden cât şi la Roma, ni s’a vădit în modul cel mai clar concepţia conform căreia Româ­nia urmează să se organizeze sin­gură în toate sectoarele sale eco­nomice, cu propriul său capital, cu propriii săi muncitori de toate specialităţile şi cu propriii săi technicieni, aceasta fiind însăşi condiţia unei desvoltări din ce în ce mai frumoase a puterilor noas­tre naţionale de creaţiune. LEGATURILE ECONO­MICE CU AXA Departe de poveştile despre cuce­rirea şi acapararea noastră econo­mică, pe cari unii iscoditori pripiţi le-au răspândit atâta timp, puterile Axei nu au altă intenţiune decât de a deveni clienţii noştri cei mai buni şi furnizorii noştri cei mai căutaţi. Mai mult decât atât, chiar dacă noi am voi — cum este înţelept şi firesc să voim — ca în anumite domenii, în cari avem experienţă prea puţi­nă, să intervină ingineri şi alţi spe­cialişti din ţările Axei, nu i-am că­păta decât cu foarte mare greutate şi în chip cu totul excepţional, ce­darea unor astfel de specialişti con­­stituind un adevărat sacrificiu pen­tru aceste ţări în care viaţa pulsea­ză cu atâta intensitate, pe o unanimitate naţio­nală. Această metodă nu numai că nu slăbeşte principiul naţional, ci îl susţine şi-l întăreşte, reali­zând pentru fiecare ţară un grad de puritate etnică pe care în­tâmplările istoriei nu l-au putut niciodată produce. Pe această cale se păstrează şi se fortifică ceea ce este mai preţios pentru un popor şi anu­me substanţa lui etnică şi plas­ma aceea fecundă din care cresc şi se ridică toate formele lui su­­perioare şi specifice de viaţă. TOTI ROMANII DIN AFARA, IN CADRUL STATULUI A aduce în cadrul Statului româ­nesc pe toţi românii din afară de hotarele lui dela Miază­zi şi dela A­­pus, fără a lăsa niciun român în a­­fară de hotare, şi a micşora în cea mai largă măsură posibilă numărul minoritarilor din România, iată două măsuri ideale pentru ino­ră­rea cărora, orice străduinţă este bi­ne venită şi orice mijloc este potri­vit. REZOLVAREA PROBLE­MEI EVREEŞTI Pe de altă parte trebue să pre­­cizez categoric convingerea Guver­nului nostru că ţara nu poate că­păta o perfectă omogenitate româ­nească şi românii nu pot ajunge să se simtă, aşa cum ar dori, stă­pâni la ei acasă, decât dacă se re­zolvă prin măsuri categorice şi ho­­tărîtoare problema elementului e­­vreesc dela noi.. In acest sens suntem hotăslţi să venim cu măsuri serioase şi bine studiate cari vor fi aplicate cu a­­ceea sinceritate şi cu acel spirit de hiotărîre ce caracterizează actele Guvernului nostru. Pe toate aceste căi ne vom apro­pia, mai mult ca niciodată în cursul istoriei noastre, de lozinca veche a naţionalismului românesc: Roma­­nia a Românilor şi numai a Româ­nilor. Pace, dar cu dreptatea românească S’a îmbunătăţit situa­ia culturilor de pom­p. Situaţia culturilor de porumb s’a îmbunătăţit în urma ploilor căzute zi­lele trecute*

Next