Argus, septembrie 1940 (Anul 30, nr. 8217-8242)
1940-09-01 / nr. 8217
Anul xxx nr. 8217 A apărut şi s’a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TOŢI Nr. 32 12 pagini 5 Lei ABONAMENTE In străinătate In ţară Tariful în funcţiune de convenţiile poştale1 internaţionale 3 iei in ţară—6 iei in străinătate Un an iaao Lei 6 mi 959 „ 3 luni 3jjh * ORGAN ZILNIC AL COM BIROURILE : Bucureşti, Str. Constatin Miile No. 15 INDUSTRIEI SI FINANTE! Telefon 3.05.44 1940 A apărut şi s’a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TON Nr. 32 12 pagini 5 Lei PUBLICITATEA se primeşte la administraţia lui 1 şi la toate agenţiile de nubi cit.* Proprietar. ..ARGUS S. A. înscris sub No. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil: AL- PETROVICI Pe urmele lui Malta In 1935, s’au întrunit la Berlin, un congres international delegaţi a discuta problema natalităţii. Sir Charles Close, delegatul englez a ţinut o conferinţă despre descreşterea populaţiei în Anglia, care dela jumătatea secolului s'a accentuat, făcând ca naţiunea să ajungă tot mai săraca în copii. Socotind că Anglia e supra-populată şi că ar trebui să aibă o populaţie mai redusă, care să lucreze mai puţin şi să trăiască mai mullt,, delegatul englez a caracterizat tendinţa de scădere a populaţiei britanice drept „un progres". Această părere a delegatului englez, desigur bun cunoscător al teoriilor lui Thomas Robert Malthus, dar cu desăvârşire neştiutor în ce priveşte perspectivele unei astfel de stări de lucruri în viitorul unei naţiuni, n’a fost împărtăşită de compatrioţii săi, dintre care unii au protestat dovedind, cu material statistic, primejdia unor astfel de idei. Dar au fost şi de acei care şi-au dat seama de primejdia scăderii unei populaţii de 46 trilioane deoameni, puse să stăpânească un sfert din suprafaţa globului sub egida unui imperiu de 33 milioane kilometri pătraţi, locuit de peste 503 milioane de oameni. In cele din urmă, problema privită cu scepticism în Camera Comunelor, s’a redus la o chestiune de subvenţii pentru propaganda împotriva „fried de copii". S’a ridicat totuşi un glas care să evoce toată însemnătatea naţională a problemei. Acest glas era chiar acela al Cancelarului tezaurului, d. Neville Chamberlain. El a fost acela care a cerut să se încurajeze căsătoriile şi să se înlesnească birurile locuitorilor pentru a se pune pe cât posibil capăt scăderii nașterilor. „Trebue să recunosc, a spus d. Chamberlain, că privesc cu nespusă îngrijorare necontenita scădere a numărului copiilor nou- născuţi. Simt că nu e departe vremea când ţările Imperiului Britanic vor avea nevoe de cetăţeni din propriul nostru sânge şi mi-e teamă că nu vom putea răspunde acestei chemări. Cred că dacă putem da un mic sprjîn celor ce perpetuează rasa, aceşti bani nu sunt risipiţi în zadar". Dar nu numai Anglia, ci şi alte ţări — Germania, Franţa, Elveţia şi Norvegia — ţări în care în deceniile trecute s’a trăit bine şi s’a cheltuit mult — au cunoscut această criză a natalităţii. După războiul mondial, deficitul naşterilor faţă de decese adică procentul necesar păstrării populaţiei la un nivel constant era în Anglia de 25 la sută şi in Germania de 30 la sută. In ultimi ani, Germania a redus acest procent la 4,5 la sută, iar Anglia mimai la 20. Mai gravă s’a arătat problema în Franţa. In 1930, numărul naşterilor a fost de 750.000, în 1935 se născuseră 630.000 copii faţă de 700.000 oameni în vârstă de 52 de ani şi 400.000 de 65 de ani. S’a calculat că urmându-se tot aşa, Franţa ar fi avut în 1960 numai 350.000 de noui - născuţi la 400 mii de adulţi şi 540.000 de bătrâni. Nu se ştie încă ce schimbare va aduce războiul în această stare a lucrurilor. Viaţa e desigur foarte grea şi oamenii au tot mai puţin curajul să o înfrunte. Insă pe de altă parte, o îmbunătăţire economică nu se poate concepe fără acei oameni de mâine, care să consume mai mult și să producă tot mai mult. ■■'■■111111 ii unni I iu linn n riwut w mm im» unim. CASA M.S. REGEI.IN COMUNICAT Nr. 83 Mareşalul Curţii Regale face cunoscut următoarele: In după amiaza zilei de 30 August a. c. MAJESTATEA SA REGELE a primit în audienţă pe: D. Ion Gigurtu, Preşedintele Consiliului de miniştri, D., profesor Nicolae Iorga, consilier regal, D. Iuliu Maniu, fost președinte al Consiliului de miniștri, I. P. S. Alexandru Niculescu, consilier regal, mitropolit greco-catolic al Blajului. D. Gheorghe I. Brătianu, profesor universitar. București, 30 August 1940. Noua frontieră româno - ungară l/fi.V/l, 30 (Rador). —Agenţia DA II transmite: Din sursă autorizată se anunţă, deşi sub rezerva completă, că frontiera definitivă româno-ungară,fixată prin sentinţa arbitrată de azi, ar avea în mod aproximativ traseul următor: ■ ■■începând de la sud-i'e'd de Salonta la frontiera actuală ungară, el se îndreaptă în direcţia nordest, trece la circa 10 hm. In siul-est de Oradea- S Mare, care devine astfel ungară, merge spre est, imeriat la sud de calea ferată Oradea-Mare-Cluj care deasemeni trece la Ungaria până la un punct situat la circa 30 km. la nord-vest de Târgul-Mureş, ia apoi direcţia spre sud-est, lăsând României linia ferată Sighişoara — Braşov. La circa 22 km. spre nord-est de Braşov, care rămâne României, traseul frontierei face un arc de cerc către sud. Apoi, el merge în sus în direcţia est, până la marea creastă a Carpaților, pe care ea o urmează către nord, pe vechiul traseu al frontierei româno-ungare, din epoca dinainte de război, până ce atinge noua frontieră româno-sovietică. NEGOCIERILE ROMÂNO - BULGARE Tratativele româno-bulgare de la Craiova continuă in mod normal. Azi dimineaţă experţii financiari români şi bulgari s-au întrunit în şedinţă comună. Experţii militari au lucrat asemenea împreună. După amiază, şeful delegaţiei române a avut o lungă convorbire cu primul delegat bulgar. Mâine dimineaţă se va întruni comisia schimbului de populaţie, iar după amiază d. ministru Creţeanu va avea o nouă întrevedere cu d. Pomengjf. SOFIA, 30. (Rador). — Corespondentul agenţiei D. N. B. transmite: Numai chestiunile financiare au întârziat tratativele de la Craiova, astfel scrie ziarul „Zora“, continuând mai departe că tratativele care au avut loc între şefii celor două delegaţii,Joi seara, sunt decisive pentru evoluţia acordului dintre cele două ţări. Se crede că aceste tratative vor fi terminate în câteva zile, poate chiar . Duminică. Vineri, vor avea loc noui convorbiri intre delegaţii principali. Bursa In şedinţa de Vineri, bursa afost mai bine dispusă. Valorile industriale oscilează în jurul cursurilor precedente, înregistrând pe alocuri diferenţe de cursuri. Lelea dela 1050, cursul din ajun, sca de la 101,0, S. T. B. dein 1175 la 1160 8. R. D. dela 132! la 1300. In schimb, Reşiţa e in urcare dela 506 la 1,25. Hârtiile petrolifere, mai captate în registroasă plusuri. Astra Rămână de la 050 cursul din ajun se urcă la 975 Redevenţa dela 21,0 la 250, Creditul Minier dela 505 la 525. Valurile cu dobândă fixă neschimbate. Târiful awas. Târgul alimentar a fost era mai bine aprovizionat. La zarzavaturi au fost sosiri mari. Preţurile au fost foarte puţin scăzute cu toată abundenţa, deoarece şi cererea a fost sporită fiind zi fără carne. Peşte, de asemenea, a fost in cantitate îndestulătoare. Preţurile staţionare la aproape toate speciile de peşte. Crapul, ciortanul şi ciortocrapul — adică crapul mare, mijlociu şi mic care zilele trecute se scumpise cu 10-20 lei la kgr. a scăzut din nou revenind la preţul vechi de 26—80 Iei kgr. după mărime. Pasări au sosit puţine. Preţurile neschimbate. Fructe, de asemenea, foarte puţine şi extrem de scumpe. Linia de grăsimi se accentuează pe zi ce trece. Nici o băcănie nu are spre vânzare untură topită sau u, lei comestibil. Au fost şi eri în cursul dimineţei cereri mari — peste nevoile obicinuite — în articole de băcănie. După amiază cererile au încetat brusc. • * 1 * ‘ Toate ‘ cererile de zahăr, făină, orez etc', au fost satisfăcute. Preturile , staţionare. Lipsa de sare la o parte din băcănii continuă. . . Deverul Dacă in sectorul alimentar deverul a fost şi eri mare în schimb la manufactură în special şi in toate celelalte sectoare au fost extrem de puţine vânzări. Se pare că lumea in situaţia actuală se îngrijeşte numai de aprovizionarea cu articole alimentare învestind în acestea şi sunt cele destinate pentru alte necesităţi. Industria siderurgică Industria siderurgiă întâmpină greutăţi din ce în ce maî mari la aprovizionarea cu materie primăIn special se simte lipsa fie, Irţîhîi vechi, principala materie primă, care dacă sar putea colecta din ţară în cantităţi mai mari ar putea satisface cel pufin în parte şi nevoile pieţei. Din cauza lipsei de materie primâ,ţindustrialemetalurgice nu pot executa în întregime şi în termenele dorite, de clientelă comenzile prescrise. Prima**a lipsei de cocs metalurgic, posibilităţile de import fiind foarte reduse, s’a căutat a se înlocui această lipsă prin întrebuinţarea unui procent mai mare de mangal. Dar şi aci se întâmpină greutăţi, industriile metalurgice neputând să-şi producă mangalul în măsura necesităţilor din cauza lipsei braţelor de muncă. Articole sanitare Campania de construcţii din acest an a fost extrem de slabă. Din această cauză industriile de articole sanitare, adică băi, lavabonii, etc., precum şi materialele pentru încălziri centrale ca: radiatoare, cazane, etc., sunt lipsite cu totul de comenzi noi. Comercianţii din această branşe fiind bine aprovizionaţi ei evită să învestească noi capitaluri într’o marfă ce nu are căutare. , Industria textilă Lipsa de comenzi apasă foarte greu şi asupra industriei textile. Majoritatea fabricilor au lucrat în limitele materiei prime ce au la mărfuri pentru stocaj. Lipsa de capitaluri noui şi restrângerea la maximum a posibilităţilor de credit pun într’o situaţie foarte precară o bună parte a acestei industrii. O mare uşurare s’ar aduce tuturor industriaşilor, dacă li s’ar elibera bonurile de înzestrare pentru sumele ce au subscris, ca prin bombardarea lor să-şi poată procura sumele ce le sunt absolut necesare pentru a putea continua activitatea. P IA T A Târgul alimentar. Deverul. Industria siderurgică. Articole sanitare. Industria textilă. Bursa • Intre problema aprovizionării şi a preţurilor fixe Stabilitatea mwedei primează in complexul problemelor economice actuale DECLARAŢIILE D-LUI V. DIMITRIUC, SECRETARUL GENERAL AL MINISTERULUI ECONOMIEI NATIONALE După cum s’a luat cunoştinţă la timp din declaraţiile repetate ale d-lui prof. dr. Leon, ministrul economiei naţionale, problema capitală economică a cărei soluţionare o urmăreşte guvernul este ridicarea standardului de trai a producătorilor agricoli prin valorificarea produselor lor şi concomitent prin comprimarea preţului produselor industriale. ’ In această direcţie, atât actualul guvern cât şi toate guvernele viitoare vor trebui să pornească în actiunea lor de la acest postulat. Situaţia excepţional de grea prin care trece ţara,, consecinţele unui an agricol sărac şi dificultăţile economice ce trebuesc prevăzute în iarna care se apropie, impune conducătorilor însă, ca o primă datorie, luarea de măsuri pentru a asigura populaţiei aprovizionarea cu cele strict trebuincioase vieţii şi deci împiedicarea scumpetei. De aci nevoia fixării de preţuri la mai toate produsele care intră în marea consumaţie. blemă, ea trebuie atacată şi a fost atacată. Sunt o serie de produse de mare consum ale căror preţuri, la unele au fost menţinute pe loc, iar la altele reduse , printre acestea sunt: cimentul, hârtia, zahărul şi altele ale căror preţuri urmează săi fie comprimate treptat. Deficitul de grâu din anul în curs Pe de altă parte va trebui numaidecât găsită o soluţie pentru a umple golul de 50-60 de mii de vagoane de grâu care-l reprezintă deficitul anului acestuia. El nu se va putea umple decât prin economii mari în consumaţie şi introducerea unui tip popular de pâine, termină, d. Dimitriuc explicaţiile sale. CE NE DECLARĂ D. V. DIMITRIUC, SECRETARUL GENERAL AL MINISTERULUI ECONOMIEI NAŢIONALE Ţinând să expire gradarea mărfurilor luate de ministerul economiei naţionale în soluţionarea problemei aprovizionării, d. V. Dimitriuc, secretarul genern al acestui departament şi secretarul Delegaţiei economice a guvernului, ne-a spus : Pe sigur, nici o măsură de ordin economic nu poate mulţumi toată lumea, dar cea mai bună e acea care mulţumeşte pe cât mai mulţi. Pornind de la această axiomă, guvernul a fixat preţuri destul de remuneratorii pentru grâu şi alte cereale şi a menţinut un preţ redus pentru pâinea zilnică a marei populaţii. Primejdia unei pâini scumpe Este adevărat că într’un regim de preţuri libere, preţul grâului ar putea ajunge, în actualele împrejurări şi la îndoitul preţului fixat, dar câştigul producătorilor ar fi numai aparent, deoarece repercusiunile unui asemenea preţ asupra vieţii economice ar fi atât de mari, încâtar distruge orice stabilitate a preţurilor în genere, ar atinge grav stabilitatea monedei prin deprecierea ei şi folosul nu l-ar simţi nimeni inclusiv producătorii. Iată de ce — spune d. Dimitriuc problema preţurilor trebue să primeze. Comprimarea preţurilor industriale Bineînţeles, adaogă d-sa, concomitent cu politica preţurilor stabile, trebue să urmărim concomitent şi comprimarea preţurilor industriale. Oricât ar fi de grea această pro- Italia şi Germania garantează Inviolabilitatea şi integritatea nouilor frontiere ale României VIEN A. 30 (Rador).Trimisul special al agenţiei Ştefani transmite: Italia şi Germania au dat României garanţie pentru integritatea şi inviolabilitatea frontierelor sale, sub forma unui schimb de note. Contele Ciano a adresat ministrului român al afacerilor străine, d. Mihail Manoilescu, următoarea notă: ,,Excelenţă. In numele si din ordinul guvernului din Roma am onoarea a vă comunica cele ce urmează: Italia şi Germania asumă, cu începere de azi, garanția pentru înteprîtatea şi Inviofbilitaitea terîterîiil'-'v! statului român. Primiţi Excelenţă ex»presiunile celei mai «nalte consideraţii ale mele”. Ministrul de afaceri străine al României, d. Manoilescu, a răspuns că „Guvernul român ia cunoştinţă cu agrement de comunicare şi acceptă garanţia acordată României”. Suspendarea spectacolelor Din ordinul autorităţilor poliţieneşti aseară la ora 9 au fost suspendate spectacolele in toată ţara. Deasemenea au fost oprite orchestrele in localuri. Programul posturilor de radio a fost şi el difinat, suprimându-se cântecele. HOTĂRÂRILE ARBITRAJULUI DE LA VIENA Agenţia „Rador’) transmite: Hotărârea Consiliatul de Coroană ţinut în noaptea de 29-30 August de a accepta arbitrajul pu- I ferner rixei in "Cirii ■£* . t»inele româno-maghiare a fost luată în circumstanţe excepţional de grele. Conferinţa de la Viens, determinată din iniţiativa Germaniei şi Italiei, interesate la menţinerea păcii în sud-estu fcdopei, s a desfăşurat în împrejurări in care România trebuia să aleagă intra salvarea fiinţei politice a statului nostru şi posibilitatea dispariţiei lui. Ameninţarea cu războiul din partea duşmanilor noştri, precum şi imposibilitatea miniştrilor de externe german şi italian de a rămâne mai mult de două zile la conferinţa din Viena, au determinat România să se hotărască în cel mai scurt timp util. Acceptarea arbitrajului, care lăsa totalmente în mâinile Axei rezolvarea diferendului român-maghiar, oferea României drept compensaţie din partea Germaniei şi Italiei garantarea categorică a fruntarilor noastre faţă de oricare dintre vecini. . .1 Consiliul de Coroană examinând toate posibilităţile, a ajuns la singura incheere mai favorabilă, adică la acceptarea arbitrajului Axei, România găsindu-se în acest moment absolut izolată între duşmani. Întregul sistem, pe care se baza politica externă a democraţiei, s’a prăbuşit în înteaga Europă. _1 In această împrejurare, singura atitudine înţeleaptă a fost aceea de a ne ralia la politica Axei, acceptând toate consecinţele ce decurg din noua stare de lucruri, consecinţe faţă de cari altele mai favorarbile nu există. _1 Pierderile noastre sunt din nou sgiibiuitor de dureroase, dar garanţia ce ni s’a dat îrn schimb este de o însemnătate vitală pentru fiinţa Statului Român, în aceste momente când atâtea alte state dispar ca şi cum nu ar fi fost. Mulţumită acestei garanţii care ne asigură graniţele, România îşi va putea relua viaţa normală în interior, procedând îndată la demobilizare. Oricât de dureros este pentru noi rezultatul arbitrajului, ceea ce trebue ţinut neapărat în seamă în acest moment decisiv este păstrarea fiinţei statului şi solidarizarea unanimă în jurul Tronului, care îl simbolizează şi fără care nu ar exista marea nădejde în ziua de mâine. CELE ŞAPTE PUNCTE ALE SENTINŢEI VIENA 30 (Rador). — Agenţia D.N.R. transmite: Guvernele român şi ungar s’au adresat guvernului Reichului şi guvernului Italiei, rugându-le să rezolve printr’un arbitraj chestiunea în suspensie, între România şi Ungaria, cu privire la teritoriul ce urmează a fi cedat Ungariei. In urma acestei cereri şi în urma declaraţiilor făcute de guvernele român şi ungar, şi în acelaşi timp a cereri, în sensul că România şi Ungaria vor considera că cele două părţi sunt legate printr'o asemenea sentinţă de arbitraj, d. von Ribbentrop, ministrul german al afacerilor străine şi contele Ciano, ministrul italian al afacerilor străine, după o nouă întrevedere cu d. Manoilescu, ministrul român al afacerilor străine şi cu contele Csaky, ministrul ungar al afacerilor străine, au pronunţat azi la Viena sentinţa de arbitraj următoare: Iată textul sentinţei, după comunicatul oficial: 1) Traseul definitiv al liniei de frontieră, care desparte România de Ungaria, va corespunde aceluia, marcat pe harta geografică aci anexată. O comisie româno-ungară va determina detaliiile traseului la faţa locului. ( 2) Teritoriul român atribuit Ungariei va fi evacuat de trupele româneşti într’un termen de 15 zile şi remis în bună ordine acesteia. Diferitele faze ale evacuării şi ale ocupării, precum şî imodalităţile lor vor fi fixate în termen de o comisie româno-ungară. Guvernul ungar şi român vor veghea ca evacuarea şi ocuparea să se desfăşoare în ordine complectă. 3) Toţi supuşii români, stabiliţi în această zi pe teritoriul ce urmează a fi cedat de România dobândesc fără alte formalităţi naţionalitatea ungară. Ei vor fi autorizaţi să opteze în favoarea naţionalităţii române într’un termen de şase luni. Acele persoane care vor face uz de acest drept vor părăsi teritoriul ungar într’un termen adiţional de un an și vor fi primiţi de România. Ei vor putea să ia,fără nici o împiedecare, bunurile lor mobile, sa lichideze proprietatea lor imobilă, până în momentul plecării lor, şi să ia cu ei produsul rezultat. Dacă lichidarea nu reuşeşte, aceste persoane vor fi despăgubite de Ungaria. Ungaria va rezolva într’un mod larg şi acomodant toate chestiunile relative la transplantarea optanţilor. 4) Supuşii români de rasă ungară, stabiliţi în teritoriul cedat în anul 1919, de către Ungaria, României, şi care rămâne sub suveranitatea acesteia, primesc dreptul de a opta pentru naţionalitatea ungară, într’un termen de 6 luni. Principiile enunţate în paragraful trei vor fi valabile pentru persoanele care vor face uz de acest drept. 5) Guvernul ungar se angajea solemn să asimileze in totul cu ceilalţi supuşi unguri pe persoanele de rasă română care, pe baza arbitrajului de mai său, vor dobândi naţionalitatea ungară. Pe de altă parte, guvernul român, la acelaşi angajament solemn în ceea ce priveşte pe supuşii de rasă ungară, care vor rămâne pe teritoriul român. 6) Detaliile rezultând din transferul suveranitate vor fi reglementate prin conversaţii directe între guvernele român şi ungar şi 7) In cazul în care dificultăţi sau îndoieli s’ar ivi în cursul aplicării acestui arbitraj, guvernele român şi ungar se vor înţelege pe calea directă. Dacă într’o chestiune sau asta înţelegerea nu se realizează, litigiul va fi supus guvernelor Reichului şi Italiei, care vor adopta o soluţie definitivă.