Argus, octombrie 1940 (Anul 30, nr. 8243-8268)
1940-10-02 / nr. 8243
I ANUL XXX No. 8243 A apărut şi s'a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TONI No. 36 12 pagini 5 Lei ABONAMENTE In străinătate Tariful In funcţiune de convenţiile poştale Internationale 3 lei In ţară—6 lei in străinătate In ţară un an 1000 Lei 6 luni 550 3 luni 300 ii ii ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE: Bucureşti, Str. Constatin Miile No. 15 INDUSTRIEI $I FINANŢE! Telefon 3.05.44 TIMPFUL familiei TIMPUL PENTRU TON No. 36 12 pagini 5 Lei publicitatea se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar . ..ARGUS’* S. A. înscris sub No. 203 Trib. Ilfov, Redactor responsabil: AL. PETTROVICI Lipsa de stabilitate la conducerea Statului în ultima decadă . Un comunicat al preşidenţiei consiliului de miniştri a dat la iveală pentru orientarea opiniei noastre, publice, lipsa de stabilitate la conducerea Statului din pricina nesfârşitelor schimbări de guverne şi a necontenitelor remanieri ministeriale ce s’au petrecut în cei din urmă zece ani. Din acel comunicat s’a văzut, pe temeiul datelor statistice, că la conducerea guvernelor noastre s’au perindat 255 preşedinţi de consiliu, iar în compunerea diferitelor formaţiuni ministeriale s’au vânturat 390 miniştri şi 213 subsecretari de Stat, adică în total peste 600 (şase sute persoane în timp de zece ani. Indiferent de felul cum am încerca să stabilim raportul numeric între totalul miniştrilor perindaţi şi numărul de membri al fiecărui cabinet faţă de timpul lăsat pentru lucru echipei ministeriale, ca şi fiecărui titular de departament, trebue să tragem încheerea că orice activitate temeinică şi rodnică a fost cu neputinţă, în asemenea împrejurări. In orice minister titularul departamentului, chiar când este un om cunoscător de specialitate, are nevoe de câtva timp pentru a se iniforma şi a se orienta asupra tuturor problemelor curente ca să poată, apoi, fixa o directivă de lucru în continuare sau ca să dea o nouă îndrumare conducerii. Titularul departamentului are, adesea, nevoe de un timp şi mai lung pentru a-şi cunoaşte bine colaboratorii importanţi din minister, o cunoaştere fără de care cele mai nobile şi mai frumoase intenţii sunt dinainte condamnate sterilităţii. Conducerea efectivă şi folositoare a unui departament ministerial de către un titular vrednic, cinstit şi cu spirit gospodăresc nu este cu putinţă fără împlinirea prealabilă a celor două condiţiuni: cunoaşterea obiectivă a problemelor şi cunoaşterea subiectivă a personalului omenesc cu ajutorul căruia se înfăptuesc reformele şi directivele conducătorului. Toate aceste condiţiuni cerând oarecare timp, se poate lesne trage încheerea că în nestatornicia formaţiunilor noastre ministeriale dela 1930—1940, cei mai buni titulari de departamente n’au putut lucra fiind că au fost nevoiţi să plece tocmai în clipa când puteau să lucreze, după iniţierea dela început. Dacă la această situaţie adăugăm faptul că mulţi miniştri se trezeau în capul unor departamente de care erau cu desăvârşire streini şi de ale căror probleme auziau pentru întâia oară în viaţa lor, cum şi faptul că unii nu urmăriau decât satisfacerea unor ambiţii sau interese de partid, de familie sau strict personale, atunci ne dăm seama de întreaga dramă a conducerii în nesiguranţa întâmplării şi a bunului plac. Dacă în conducerea unei gospodării particulare, a unei afaceri negustoreşti sau întreprinderi de orice fel, se cere stabilitate şi prevedere, cunoaştere exactă a situaţiunilor cu chibzuiala corespunzătoare, , pentru ca lucrurile să meargă bine, — cu atât mai mult în viaţa Statului, adică a colectivităţii organizate, se cere spirit de continuitate şi stabilitate pentru înfruntarea tuturor greutăţilor şi a primejdiilor. Noi nu le-am avut dacă ţinem seamă de datele cuprinse în comunicatul preşidenţiei de consiliu şi foarte multe din suferinţele ţării se pot explica, astăzi, prin lipsa de continuitate la conducerea Statului. Să dea Dumnezeu ca păţaniile acestea şi lecţia lor să ne slujească pentru viitor!. Schimb de mărfuri intre Germania şi Iran TEHERAN 80 (Rador). — Corespondentul Agenţiei O. N. R. transmite: O comisie formată din funcţionari din diferite ministere ale Iranului a plecat la Berlin, unde va negocia cu autorităţile germane un acord relativ la schimbul de mărfuri dintre Germania și Iran. COMBATEREA ŞOMAJULUI IN FRANŢA GENEVA 30 (Rador). Corespondentul Agenţiei D. N. R. anunţă: Se comunică din Vichy că ministrul marinei comerciale a Franţei a luat măsuri pentru combaterea şomajului în marina comercială, fapt ce se datoreşte n prim loc blocadei engleze. Pe viitor fiecare vas va avea două sau trei echipagii care vor face pe rând serviciul, astfel incăt toată lumea să aibă de lucru. In afară de aceasta proprietarii de vapoare sau societăţile maritime, vor fi obligaţi a reangaja pe marinarii marinei comerciale ce au fost demobilizaţi. Toţi mateloţii străini precum şi indezirabilii vor fi concediaţi. Ministrul marinei comerciale intenţionează să creeze o nouă organizare profesională a mateloţilor marinei de comerţ. Guvernul român na hotărât expulzarea în Ungaria a ceferiştilor de origină maghiară Desminţirea unor svonuri tedenţioase COMUNICAT Ministerul Afacerilor Interne comunică : „Postul de Radio Budapesta difuzează ştirea că guvernul român ar fi hotărât expulzarea în Ungaria a tuturor C. F. R-iştilor de origină maghiară. Această ştire tendenţioasă se desminte. Nici un C. F. R.-ist de origină maghiară nu a fost expulzat din Ţară. Este adevărat că Ungurii nu primesc în serviciu pe conaţionalii lor care au părăsit de bunăvoie Ardealul românesc plecând în Ungaria. Aceștia, chiar dacă reuşesc să se întoarcă în România nu mai pot ocupa posturile pe care le-au părăsit. Pe de altă parte acei care doresc să treacă în Ungaria, nu pot fi opriți să o facă”. 30 Septembrie 1840. . Fermitate la bursele străine In ultimele zile, bursele occidentale au înregistrat o tendinţă mai ferma. O excepţie face bursa din Londra, care din cauza bombardamentelor lucrează mult mai puţin ca înainte. Bursa americană a continuat să fie activă, sub influenţa rapoartelor economice interne şi a intensificării înarmărilor. Bursele din Milano şi Berlin manifestă o tendinţă fermă. La Zuerich, piaţa de efecte se caracterizează prin lipsa de unitate iar transacţiunile nu depăşesc volumul obişnuit. La Amsterdam au intervenit urcări generale de cursuri. Din tabloul de mai jos, se poate deduce evoluţia cursurilor la principalele burse din străinătate, în comparație cu anul trecut. Indexul Dec. 1927-100. Bursa Eri. Luni, fiind zi de lichidare, conform programului. Bursa de efecte, acţiuni şi schmb din Bucure■ ştii nu a lucrat. Activitatea va fi reluată astăzi, la orele obişnuite. După informaţiunile ce deţinem din cercurile financiare , se pare că astăzi vom avea o şedinţă cu mult mai interesantă. Deoarece sunt ordine de cumpărare destul de numeroase, cursurile se vor ridica la mai toate acţiunile. Efectele, de asemenea, sunt cerute insistent, încă din săptămâna trecută cererile de efecte au fost zilnic sporite. Scăderile încercate in penultima şedinţă a săptămânei trecute neavând la bază nici un motiv serios, ci numai o manevră care nu poate reuşi, acţiunile îşi vor ,event şi vor avea cât de curând cotaţiuni mai apropiate de adevărata lor valoare. De azi , pâine rece din brutările şi fabricile din Capitală au lucrat toată ziua suplimentar, pentru a produce pâinea ce se va pune in consumaţie astăzi. După cum s’a anunţat cu Începere de astăzi nu mai este permisă vânzarea pâine! proaspete, ci numai a celei fabricate în ziua precedentă. In legătură cu pâinea ni se atrage atenţiunea că pâinea populară pusă in consumaţiune de fabricile mari nu ar corespunde calităţii ce trebue să o aibă o pâine fabricată din făină extracţie 65 la sută. Făină extracţie 65 la sută, find aproape o făină integrală, pâinea fabricată din ea este de foarte bună calitate şi cu un gust foarte bun. Pâinea pusă în consumaţie de marii fabricanţi nu poate fi aşadar produsă din făină extrasă în această proporţie. Târgul alimentar Piaţa zarzavaturilorşi legumelor a fost slab aprovizionată. Preţurile se menţin mari. Roşii pentru bulion sosind în cantităţi ceva mai mari, preţul lor a mai cedat. In Obor se pot cumpăra roşiile bune cu 300-350 lei suta de kilograme, iar în pieţile de artier 380-400 lei suta de kilograme. Aprovizionările da iarnă se fac greu, zarzavaturi de acest fel sosind, cel puţin până acum foarte puţine. Fasolea uscată se vinde cu 18-24 lei kgr. Sosesc cantităţi mici. Se pare că există o tendinţă de acaparare a acestei leguminoase, acaparatorii provocând lipsa pe piaţa şi implicit urcarea preţului. La măcelării carnea de vită s’a vândut cu 48-52 lei kgr., cea de porc cu 74-80 lei, iar oaia şi berbecul cu 46-52 lei. Specialităţile s’au urcat din nou, muşchiul de vacă delà 60 lei la 300 lei, muşchiuleţul de porc delà 100 lei la 130 lei kgr., cotletele de porc delà 86—100 lei kgr., jigoul de berbec „batal” care se găseşte iasă la foarte puţine măcelării se vinde cu 60 lei kgr. Brânzeturile Brânzeturile au fost din nou scumpire. Brânza albă telemea zisă „de Brăila“ se vinde cu 96 lei tologramul dela 88—90 lei cât s-a vândut săptămâna trecută. După cum am arătat şi cu altă ocazie, scumpirea este produsă sistematic de unii brânzari cari au cumpărat încă din primăvară producţia integrală de lapte a oilor dela diferite stâni, f iunci pentri Proprietar de aceste pi neatins nici nească. Contri a expi pentru trans ieratie. Dacă Direc nu va aprob care şi acum nouă urcare gen. Date fiind trecem se sp--- -- ------- , fi prelungit. Scumpetea şi lipsa lemnelor îndreaptă pe mulţi consumatori către alte combustibile. Astfel cererile de cărbuni sunt în acest an mult sporite faţă de anii precedenţi. Deasemenea se încearcă introducerea petrolului drept combustibil pentru încălzirea sobelor şi pentru bucătărie. Inconvenientul cel mai mare de care se lovesc cei ce vor sa întrebuinţeze acest combustibil este preţul ridicat al aparatelor pentru ars petrol în sobe. Calculând rezistenţa aparatelor numai pe un an, economia rezultată din diferenţa de preţ la combustibil este în întregime absorbită de costul aparatelor Lipsa de var Pe piaţă continuă să lipsească varul nestins. Puţinele vagoane ce sosesc cu var sunt luate supralicitate de antreprenori ce maii au lucrări de terminat. Din această cauză, vagonul de var a ajuns să se vândă cu 38—IIO.OOO lei. De notat că la locurile de producţie varul s’a scumpit numai in proporţia scumpirei combustibilului, Comercializarea hârtiei lor Rador). — Cores-Prinţul Konoye, preşedintele consiliului de miniştri, a hotărât constituirea unui consiliu de cabinet special, compus din zece personalităţi militare, politice şi economice, cu misiunea de a coordona acţiunea politică a Japoniei în actualul stadiu al politicii internaţionale. P I AT A Bursa» De azi pâine rece* Târgul alimentarJBrârfaeturile» CombustibilulLipsă de tar Noul acord comercial cu Turcia Fixarea Fixarea contingentelor de mărfuri« — Cum se vor face plafile TEXTUL INTEGRAL AL ACORDULUI Tratativele urmate între guvernul român și guvernul turc, au dus la încheierea unui nou acord economic, a cărui valabilitate este de un an. Reproducem mai jos textul complect al acestui acord : însufleţiţi de dorinţa de a desvolta schimburile comerciale între cele două ţări, guvernul Regal al României şi guvernul Republicei Turciei au convenit asupra celor ce urmează : ART. I. — Mărfurile de origină turcă enumerate în lista I-a aci anexată vor fi importate în România în timpul validității prezentului acord, în limitele contingentelor desemnate pentru fiecare articol. Mărfurile de origină românească menționate în lista II aci anexată, vor fi importate în Turcia, în timpul validităţii prezentului acord, în limitele contingentelor desemnate pentru fiecare articol. ART. II. — Cele două guverne se suigajează să acorde fără întârziere, în limitele acestor contingente autorizaţiile de import necesare pentru intrarea efectivă a mărfurilor. ART. III. — Mărfurile expediate după punerea în vigoare a prezentului acord vor trebui să fie însoţite de un certificat de origină, eliberat în dublu exemplar de către autorităţile competente ale celor două ţări conform modelului act anexat. Duplicatele B ale acestor certificate vor fi ştampilate de către vămile de intrare şi remise prin grija acestora Băncii Naţionale a României în România şi Băncii Centrale a Republicei Turciei în Turcia. LICHIDAREA CREANŢELOR ART. IV. ■— Creanţele rezultând schimburu* comercial* *factuate între cele două ţări, vor fi reglementate conform dispoziţiunilor acordului de plăţi româno-turc semnat cu data de azi. CONTINGENTE SUPLIMENTARE ART. V. — In cazul când contingentele prevăzute în listele I și II s’ar epuiza în cursul aplicării prezentului acord, comisiunea mixtă instituită conform dispoziţiunilor art. VI de mai jos, va putea acorda contingente suplimentare. Numita comisiune va putea chiar proceda, în caz de nevoe, la revizuirea contingentelor mai sus citate. ART. VI. — Se va institui o comisiune mixtă româno-turcă compusă din reprezentanţii celor două guverne, aleşi ulterior, care va avea ca atribuţiune să supravegheze aplicarea acordurilor semnate cu data de azi. Această comisiune se va întruni de câte ori va fi nevoe, în termen de 15 zile dela formularea cererii de către imul din preşedinţii delegaţiilor numitei comisiuni. Comisiunea va fi însărcinată să examineze starea schimburilor de mărfuri între cele două ţări şi să supravegheze mersul afacerilor comerciale în perioada care s’a scurs, pentru a vedea dacă balanţele comerciale sunt echilibrate. Dacă, la un moment dat echilibrul schimburilor este rupt, comisiunea va supune la aprobarea guvernelor măsurile necesare pentru mărirea volumului schimburilor între România şi Turcia. Pentru cazuri speciale, cei doi preşedinţi se vor putea înţelege asupra propunerilor ce se fac prin corespondenţă. ART, VII, — Modus-Vivendi româno-turc semnat la 9 Noembrie 1939 va rămâne în vigoare pe tot timpul duratei prezentului Acord. ART. VIII. — Prezentul Acord va înlocui Acordul Comercial și anexele sale din 9 Noembrie 1939 și va avea o durată de un an cu înceere dela 1 Octombrie 1940. Cele două guverne vor decide în luna August 1941, dacă prezentul Acord trebuește prelungit pentru o nouă perioadă de un an. Valoarea contingentelor de mărfuri ce se vor exporta în Turcia Pe baza acestui acord, România va exporta în Turcia mărfurile de mai jos : Produse petrolifere, în valoare de 11.000. 000 lire turce. Celuloză pentru: 750.000 lire turce. Hârtie de orice fel pentru 1.000. 000 lire turce. Lemn pentru lădiţe pentru fructe, pentru, 800.000 lire turce. Lemn pentru lădiţe pentru zahăr, pentru, 350.000 lire turce. Lemn pentru chibrituri, pentru 200.000 lire turce. Lemn pentru construţie, pentru 1.000.000 lire turce. Talaj, pentru 30.000 lire turce. Geamuri şi sticlărie pentru produse chimice și farmaceutice, pentru 1.200.000 lire turce. Orice altă marfă românească, pentru 800.000 lire turce. IMPORTUL DIN TURCIA Turcia va lăsa liber pentru exportul în România următoarele mărfuri : ^CONTINUASE ESPAG, S’a fixat domiciliu obligatoriu mai multor foşti demnitari Ministerul de Interne comunică: S’a impus domiciliu obligatoriu următoarelor persoane: Gheorghe Tătărescu, general Argeşeanu Gheorghe, general Bengiu Ion, general Gabriel Marinescu, general Ilcus Ion, general Tenescu Florea, Iamandi Victor, Sidorovici Teofil, Ghelmegeanu Mihail, Mirto Eduard, Titeanu Eugen, Lebey Radu, Petrescu Cezar, Panova Ion, colonel Zeciu, ~ Măsura a fost luată. — Pentru a-i pune la adăpost de orice violenţă publică. —• Pentru a pune capăt agitaţiunii lor pe cari le puneau la cale plani destin.l — și pentru că sunt In cercetarea justiției. 30 Septembrie 1940. | Pentru judecata opiniei publice Prefaţă la planul general de reorganizare a armatei (Contr Hilare) (Concluziuni) Am indicat lapidar rănile în care trebue să se înfigă adânc bisturiul. Armata noastră prezentându-se astăzi ca un monstru, al cărui cap este disproporţionat faţă de un corp complet găunos şi ale cărui organe funcţionale, — serviciile — sunt hipertrofiate, trebue să o reducem la proporţiuni armonice spre a-i asigura o desvoltare normală şi posibilităţi de titrei şi pregătirei, în măsură să administrăm ceea ce am pretins că ni se, cuvine. Dar aceasta este numai o latură a chestiunei. Pe mine mă interesează şi sunt responsabil numai de influenţa dezastroasă pe care ea o are asupra apărării naţionale. : De aci explicaţia motivului pentru care m-am amestecat în aceste chestiuni şi perseverenţa cu care urmim executarea purificării statului a făcut ca în loc de o singură armată, cu o singură conducere, să avem 3 armate cu 3 conducători diferiţi; — să se renunţe atât la abuzurile cât şi la metodele care constituesc a 8-a cauză principală a dezordinei şi slăbiciune! noastre de astăzi şi anume: — instruirea minoritarilor, — detaşerile şi — ordonanţele, cari pot fi reduse fără nici un pericol la o treime; şi în fine — să se deparaziteze oştirea de toţi aceia, care au ajuns (prin cunoscutele sisteme şi datorită şi mai cunoscutelor slăbiciuni, de care am dat dovadă după război) către vârful piramidei, de unde, fără a aduce nici un serviciu, rod numai din bugetul statului şi constituesc un impediment şi o rea şcoală. In afară de toate măsurile indicate mai sus, măsuri cari se pot rezolva în cadrul strict al conducerea armatei, mai sunt şi alte două cari sunt de domeniul general. Este problema curăţirei aparatului de stat de elementele periculoase şi aceia a acoperire. CURĂŢIREA APARATULUI DE STAT Din cauza lipsei unui criteriu conducător al calculelor şi influenţelor politicianismului, a ignorărei pericolului şi a nepăsărei care caracterizează naţia, minoritarii au pătruns in ultimii 10 ani în tot aparatul statului şi au reuşit să se infiltreze în cantitate considerabilă pe treptele cele mai înalte ale conducerei. De aci, fără să o arate şi lucrând ca nişte adevărate termite cu metodă şi întotdeauna perfid, sapă, sapă necontenit la temelia statului. Este una din cele mai periculoase cauze, fiindcă este invizibilă şi nepipăibilă, a dezorganizărei, a haosului şi a regimului în care ne sbatem. Fiindcă, cum putem să ne explicăm faptul evident că instituţii ca Poşta, Căile Ferate, Finanţele cari înainte de război, constituiau nu numai fara noastră şi serveau de multe ori drept exemplu ţărilor cu alt trecut şi cu altă vechime, astăzi sunt în halul în care sunt. Au pierdut Românii, toţi Românii, dintr’odată calităţile de care au dat altă dată dovadă, când erau apreciaţi pe baza rezultatelor şi acţiunii lor ca buni organizatori, patrioţi, energici, cinstiţi, pricepuţi, devotaţi serviciului, etc., etc. Este cu putinţă aceasta? Desigur că nu. Cercetând însă structura organismului nostru de stat şi meditând profund asupra lui găsim însă deslegarea enigmei. Intr’o documentată lucrare întocmită la Marele Stat Major se poate vedea cât de mare este cangrena care roade organismul nostru în această privinţă. Sunt instituţii şi regiuni în care ne-am transformat, în ceea ce priveşte aparatul conducător, din majoritari în minoritari. Este cea mai bună armă pe care am dat-o pentru Geneva în mâna Ungurilor fiindcă am făcut noi înşine dovada sau că nu suntem majoritari flau că nu suntem, sub raportul cui* Ui Sprijin aceste ceren pe o... care am întocmit-o, sub formă de grafice, pe care o ţin la dispoziţie şi cară face dovada evidentă cât de periculos, este vulcanul pe care singuri l-am a* alimentat sub noi și cu care ne-am mi* nat peste tot. CHESTIUNEA ACOPERIRII In paralel cu purificarea aparatului de stat și cu aceiași grabă trebue să rezolvăm problema acoperirei frontierelor. • Astăzi ele sunt complet descoperite. Sunt fără fortificaţie, fără trupe şi fără obstacole naturale. Condiţiunile în care ne mobilizăm — mobilizare naţională — şi capacitatea căilor ferate nu ne dă putinţa, în caz de atac bruscat, să ajungem, la frontieră decât după 14—20 zile. Ce se va întâmpla în acest interval, ce ravagii pot face trupele motorizate şi aviaţia inamicului, cât teritoriu vor, putea ele ocupa, este uşor de închipuit. Ne trebue un stăvilar şi trebue ca el să fie puternic. Fortificaţii nu putem face în grabă şi costă zeci de miliarde. Obstacole naturale nu putem improviza. f Atunci ce este de făcut pentru a nu* garanta hotarele și pentru a împiedica eventualele atacuri bruscate și posibilitatea lor de pătrundere către interior ? *f Răspunsul este simplu. i Trebue să avem, din timp de paciict suficiente trupe în tot lungul frontierei. Trebue ca aceste trupe să reprezinte în permanenţă o forţă, trebue ca ele să poată fi în tot momentul disponibile şi la faţa locului. Pentru aceasta ne trebue cazărmi. Am arătat care sunt ele şi cum se pot face cu bani puţini şi repede (raportul Nr. 1142 din 25 Mai 1934). Ger şi cu această ocazie să se înceapă chiar in perioada de lucru a anului acesta realizările. Este urgent necesar să în screpem cel puţin cu frontul de Vest. Altfel Ungurii vor ajunge în—8 zile la Cluj şi Alba Iulia. Bucureşti 19S1, " SFÂRŞIT CURILE POLITICE DIN BULGARIA DESPRE SITUAŢIA DIN ROMÂNIA SOFIA 30 (Rador) — Corespondentul Agenţiei Ştefani transmite Nouile directive ale politicii externe a României formează obiectul comentariilor favorabile ale cercurilor politice din Bulgaria. Hotărârea luată de guvernul româ de a considera angajamentele României faţă de înţelegerea Balcanică ca ne mai fiind valabile este considerată ca o măsură complect logică răspunzând nouei situaţii europene, determinată de acţiunea victorioasă a axei pe fronturile de războl de pace in Europa,