Argus, octombrie 1940 (Anul 30, nr. 8243-8268)

1940-10-02 / nr. 8243

I ANUL XXX No. 8243 A apărut şi s'a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TONI No. 36 12 pagini 5 Lei ABONAMENTE In străinătate Tariful In funcţiune de convenţiile poştale Internationale 3 lei In ţară—6 lei in străinătate In ţară un an 1000 Lei 6 luni 550 3 luni 300 ii ii ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE: Bucureşti, Str. Constatin Miile No. 15 INDUSTRIEI $I FINANŢE! Telefon 3.05.44 T­­I­M­PFU­L familiei TIMPUL PENTRU TON­ No. 36 12 pagini 5 Lei p­ublicitatea se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar . ..ARGUS’* S. A. înscris sub No. 203 Trib. Ilfov,­­ Redactor responsabil: AL. PETTROVICI Lipsa de stabilitate la conducerea Statu­lui în ultima decadă . Un comunicat al preşidenţiei con­siliului de miniştri a dat la iveală pentru orientarea opiniei noastre, publice, lipsa de stabilitate la con­ducerea Statului din pricina nesfâr­şitelor schimbări de guverne şi a necontenitelor remanieri ministeriale ce s’au petrecut în cei din urmă zece ani. Din acel comunicat s’a văzut, pe temeiul datelor statistice, că la con­ducerea guvernelor noastre s’au pe­rindat 255 preşedinţi de consiliu, iar în compunerea diferitelor for­maţiuni ministeriale s’au vânturat 390 miniştri şi 213 subsecretari de Stat, adică în total peste 600 (şase sute persoane în timp de zece ani. Indiferent de felul cum am în­cerca să stabilim raportul numeric între totalul miniştrilor perindaţi şi numărul de membri al fiecărui cabinet faţă de timpul lăsat pentru lucru echipei ministeriale, ca şi fie­cărui titular de departament, trebue să tragem încheerea că orice activi­tate temeinică şi rodnică a fost cu neputinţă, în asemenea împrejurări. In orice minister titularul depar­tamentului, chiar când este un om cunoscător de specialitate, are nevoe de câtva timp pentru a se iniforma şi a se orienta asupra tuturor pro­blemelor curente ca să poată, apoi, fixa o directivă de lucru în conti­nuare sau ca să dea o nouă îndru­mare conducerii. Titularul departa­mentului are, adesea, nevoe de un timp şi mai lung pentru a-şi cunoa­şte bine colaboratorii importanţi din minister, o cunoaştere fără de care cele mai nobile şi mai frumoase in­tenţii sunt dinainte condamnate ste­rilităţii. Conducerea efectivă şi folositoare a unui departament ministerial de către un titular vrednic, cinstit şi cu spirit gospodăresc nu este cu putin­ţă fără împlinirea prealabilă a celor două condiţiuni: cunoaşterea obiec­tivă a problemelor şi cunoaşterea subiectivă a personalului omenesc cu ajutorul căruia se înfăptuesc refor­mele şi directivele conducătorului. Toate aceste condiţiuni cerând oa­recare timp, se poate lesne trage în­cheerea că în nestatornicia forma­ţiunilor noastre ministeriale dela 1930—1940, cei mai buni titulari de departamente n’au putut lucra fiind că au fost nevoiţi să plece tocmai în clipa când puteau să lucreze, du­pă iniţierea dela început. Dacă la această situaţie adăugăm faptul că mulţi miniştri se trezeau în capul unor departamente de care erau cu desăvârşire streini şi de ale căror probleme auziau pentru întâia oară în viaţa lor, cum şi faptul că unii nu urmăriau decât satisfacerea unor ambiţii sau interese de partid, de familie sau strict personale, atunci ne dăm seama de întreaga dramă a conducerii în nesiguranţa întâmplării şi a bunului plac. Dacă în conducerea unei gospo­dării particulare, a unei afaceri ne­gustoreşti sau întreprinderi de orice fel, se cere stabilitate şi prevedere, cunoaştere exactă a situaţiunilor cu chibzuiala corespunzătoare, , pentru ca lucrurile să meargă bine, — cu atât mai mult în viaţa Statului, a­­dică a colectivităţii organizate, se cere spirit de continuitate şi stabi­litate pentru înfruntarea tuturor greutăţilor şi a primejdiilor. Noi nu le-am avut dacă ţinem seamă de datele cuprinse în comu­nicatul preşidenţiei de consiliu şi foarte multe din suferinţele ţării se pot explica, astăzi, prin lipsa de continuitate la conducerea Statului. Să dea Dumnezeu ca păţaniile a­­cestea şi lecţia lor să ne slujească pentru viitor!­­. Schim­b de mărfuri intre Germania şi Iran TEHERAN 80 (Rador). — Cores­pondentul Agenţiei O. N. R. trans­mite: O comisie formată din funcţionari din diferite ministere ale Iranului a plecat la B­erlin, unde va negocia cu autorităţile germane un acord relativ la schimbul de mărfuri dintre Ger­mania și Iran. COMBATEREA ŞOMAJULUI IN FRANŢA GENEVA 30 (Rador).­­ Cores­pondentul Agenţiei D. N. R. anunţă: Se comunică din Vichy că ministrul marinei comerciale a Franţei a luat măsuri pentru combaterea şomajului în marina comercială, fapt ce se da­­toreşte n prim loc blocadei engleze. Pe viitor fiecare vas va avea două sau trei echipagii care vor face pe rând serviciul, astfel incăt toată lu­mea să aibă de lucru. In afară de a­­ceasta proprietarii de vapoare sau societăţile maritime, vor fi obligaţi a reangaja pe marinarii marinei co­merciale ce au fost demobilizaţi. Toţi mateloţii străini precum şi indezirabilii vor fi concediaţi. Ministrul marinei comerciale inten­ţionează să creeze o nouă organizare profesională a mateloţilor marinei de comerţ. Guvernul român na hotărât expulzarea în Ungaria a ceferiştilor de origină maghiară Desminţirea unor svonuri tedenţioase COMUNICAT Ministerul Afacerilor Interne co­munică : „Postul de Radio Budapesta di­fuzează ştirea că guvernul român ar fi hotărât expulzarea în Unga­ria a tuturor C. F. R-iştilor de o­­rigină maghiară. Această ştire tendenţioasă se desminte. Nici un C. F. R.-ist de origină maghiară nu a fost expulzat din Ţară. Este adevărat că Ungurii nu primesc în serviciu pe conaţionalii lor care au părăsit de bunăvoie Ar­dealul românesc plecând în Unga­ria. Aceștia, chiar dacă reuşesc să se întoarcă în România nu mai pot ocupa posturile pe care le-au pă­răsit. Pe de altă parte acei care doresc să treacă în Ungaria, nu pot fi o­­priți să o facă”. 30 Septembrie 1840. . Fermitate la bursele străine In ultimele zile, bursele occidentale au înregistrat o tendinţă mai ferma. O excepţie face bursa din Londra, care din cauza bombardamentelor lu­crează mult mai puţin ca înainte. Bursa americană a continuat să fie activă, sub influenţa rapoartelor eco­nomice interne şi a intensificării înar­mărilor. Bursele din Milano şi Ber­lin manifestă o tendinţă fermă. La Zuerich, piaţa de efecte se caracteri­zează prin lipsa de unitate iar tran­­sacţiunile nu depăşesc volumul obiş­nuit. La Amsterdam au intervenit ur­cări generale de cursuri. Din tabloul de mai jos, se poate deduce evoluţia cursurilor la princi­palele burse din străinătate, în com­parație cu anul trecut. Indexul Dec. 1927-100. Bursa Eri. Luni, fiind zi de lichidare, conform programului. Bursa de e­­fecte, acţiuni şi schmb din Bucure■ ştii nu a lucrat. Activitatea va fi re­­luată astăzi, la orele obişnuite. După informaţiunile ce deţinem din cercurile financiare , se pare că astăzi vom avea o şedinţă cu mult mai interesantă. Deoarece sunt ordine de cumpă­rare destul de numeroase, cursurile se vor ridica la mai toate acţiunile. Efectele, de asemenea, sunt cerute insistent, încă din săptămâna tre­cută cererile de efecte au fost zilnic sporite. Scăderile încercate in penultima şedinţă a săptămânei trecute nea­­vând la bază nici un motiv serios, ci numai o manevră care nu poate reuşi, acţiunile îşi vor ,event şi vor avea cât de curând cotaţiuni mai apropiate de adevărata lor valoare. De azi , pâine rece din brutările şi fabricile din Capi­tală au lucrat toată ziua suplimen­tar, pentru a produce pâinea ce se va pune in consumaţie astăzi. După cum s’a anunţat cu Începere de astăzi nu mai este permisă vân­zarea pâine! proaspete, ci numai a celei fabricate în ziua precedentă. In legătură cu pâinea ni se atrage atenţiunea că pâinea populară pusă in consumaţiune de fabricile mari nu ar corespunde calităţii ce trebue să o aibă o pâine fabricată din făină ex­tracţie 65 la sută. Făină extracţie 65 la sută, find a­­proape o făină integrală, pâinea fa­bricată din ea este de foarte bună calitate şi cu un gust foarte bun. Pâinea pusă în consumaţie de ma­rii fabricanţi nu poate fi aşa­dar produsă din făină extrasă în acea­stă proporţie. Târgul alimentar Piaţa zarzavaturilor­­şi legumelor­ a fost slab aprovizionată. Preţurile se menţin mari. Roşii pentru bulion sosind în cantităţi ceva mai mari, preţul lor a mai cedat. In Obor se pot cumpăra roşiile bune cu 300-350 lei suta de kilograme, iar în pieţile de artier 380-400 lei suta de kilograme. Aprovizionările da iarnă se fac greu, zarzavaturi de acest fel sosind, cel puţin până acum foarte puţine. Fasolea uscată se vinde cu­­ 18-24 lei kgr. Sosesc cantităţi mici. Se pa­re că există o tendinţă de acaparare a acestei leguminoase, acaparatorii provocând lipsa pe piaţa şi implicit urcarea preţului. La măcelării carnea de vită s’a vândut cu 48-52 lei kgr., cea de porc cu 74-80 lei, iar oaia şi berbecul cu 46-52 lei. Specialităţile s’au urcat din nou, muşchiul de vacă delà 60 lei la 300 lei, muşchiuleţul de porc delà 100 lei la 130 lei kgr., cotletele de porc delà 86—100 lei kgr., jigoul de berbec „batal” care se găseşte iasă la foar­te puţine măcelării se vinde cu 60 lei kgr. Brânzetur­i­le Brânzeturile au fost din nou scumpire. Brânza albă telemea zisă „de Brăila“ se vinde cu 96 lei tolo­­gramul dela 88—90 lei cât­ s-a vân­dut săptămâna trecută. După cum am arătat şi cu altă o­­cazie, scumpirea este produsă siste­matic de unii brânzari cari au cum­părat încă din primăvară producţia integrală de lapte a oilor dela dife­rite stâni, f iunci pentri Proprietar de aceste pi neatins nici nească. Con­tri a expi pentru trans ieratie. Dacă Direc nu va aprob care şi acum nouă urcare gen. Date fiind trecem se sp--- -- ------- , fi prelungit. Scumpetea şi lipsa lemnelor în­dreaptă pe mulţi consumatori către alte combustibile. Astfel cererile de cărbuni sunt în acest an mult sporite faţă de anii precedenţi. Deasemenea se încearcă introduce­rea petrolului drept combustibil pen­tru încălzirea sobelor şi pentru bucă­tărie. Inconvenientul cel mai mare de ca­re se lovesc cei ce vor sa întrebuin­ţeze acest combustibil este preţul ridicat al aparatelor pentru ars pe­trol în sobe. Calculând rezistenţa aparatelor nu­mai pe un an, economia rezultată din diferenţa de preţ la combustibil este în întregime absorbită de costul apa­ratelor Lipsa de var Pe piaţă continuă să lipsească va­rul nestins. Puţinele vagoane ce sosesc cu var sunt luate supralici­tate de antreprenori ce maii au lu­crări de terminat. Din această cauză, vagonul de var a ajuns să se vândă cu 38—IIO.OOO lei. De notat că la locurile de produc­ţie varul s’a scumpit numai in pro­porţia scumpirei combustibilului,­­ Comercializarea hârtiei lo­r Rador). — Cores-Prinţul Konoye, preşedintele con­siliului de miniştri, a hotărât con­stituirea unui consiliu de cabinet special, compus din zece persona­lităţi militare, politice şi economi­ce, cu misiunea de a coordona ac­ţiunea politică a Japoniei în actua­lul stadiu al politicii internaţionale. P I AT A Bursa» De azi pâine rece* Târgul alimentarJBrârfaeturile» CombustibilulLipsă de tar Noul acord comercial cu Turcia Fixarea Fixarea contingentelor de mărfuri« — Cum se vor face plafile TEXTUL INTEGRAL AL ACORDULUI Tratativele urmate între guvernul român și guvernul turc, au dus la încheierea unui nou acord econo­mic, a cărui valabilitate este de un an. Reproducem mai jos textul com­plect al acestui acord : însufleţiţi de dorinţa de a des­­volta schimburile comerciale între cele două ţări, guvernul Regal al României şi guvernul Republicei Turciei au convenit asupra celor ce urmează : ART. I. — Mărfurile de origină turcă enumerate în lista I-a aci anexată vor fi importate în Româ­nia în timpul validității prezentului acord, în limitele contingentelor de­semnate pentru fiecare articol. Mărfurile de origină românească menționate în lista II aci anexată, vor fi importate în Turcia, în tim­pul validităţii prezentului acord, în limitele contingentelor desemnate pentru fiecare articol. ART. II. — Cele două guverne se suigajează să acorde fără întârzie­re, în limitele acestor contingente autorizaţiile de import necesare pentru intrarea efectivă a mărfu­rilor. ART. III. — Mărfurile expediate după punerea în vigoare a prezen­tului acord vor trebui să fie înso­ţite de un certificat de origină, eli­berat în dublu exemplar de către autorităţile competente ale celor două ţări conform modelului act anexat. Duplicatele B ale acestor certifi­cate vor fi ştampilate de către vă­mile de intrare şi remise prin grija acestora Băncii Naţionale a Româ­niei în România şi Băncii Centrale a Republicei Turciei în Turcia. LICHIDAREA CREAN­ŢELOR ART. IV. ■— Creanţele rezultând schimburu* comercial* *factua­te între cele două ţări, vor fi regle­mentate conform dispoziţiunilor a­­cordului de plăţi româno-turc sem­nat cu data de azi. CONTINGENTE SUPLI­MENTARE ART. V. — In cazul când con­tingentele prevăzute în listele I și II s’ar epuiza în cursul aplicării prezentului acord, comisiunea mixtă instituită conform dispoziţiunilor art. VI de mai jos, va putea acorda contingente suplimentare. Numita comisiune va putea chiar proceda, în caz de nevoe, la revi­zuirea contingentelor mai sus ci­tate. ART. VI. — Se va institui o co­misiune mixtă româno-turcă com­pusă din reprezentanţii celor două guverne, aleşi ulterior, care va avea ca atribuţiune să suprave­gheze aplicarea acordurilor sem­nate cu data de azi. Această comisiune se va întruni de câte ori va fi nevoe, în termen de 15 zile dela formularea cererii de către imul din preşedinţii dele­gaţiilor numitei comisiuni. Comisiunea va fi însărcinată să examineze starea schimburilor de mărfuri între cele două ţări şi să supravegheze mersul afacerilor co­merciale în perioada care s’a scurs, pentru a vedea dacă balanţele co­merciale sunt echilibrate. Dacă, la un moment dat echili­brul schimburilor este rupt, comi­siunea va supune la aprobarea gu­vernelor măsurile necesare pentru mărirea volumului schimburilor în­tre România şi Turcia. Pentru cazuri speciale, cei doi preşedinţi se vor putea înţelege asupra propunerilor ce se fac prin corespondenţă. ART, VII, — Modus-Vi­­vendi româno-turc sem­nat la 9 Noembrie 1939 va rămâne în vigoare pe tot timpul duratei pre­zentului Acord. ART. VIII. — Prezentul Acord va înlocui Acordul Comercial și anexele sale din 9 Noembrie 1939 și va avea o durată de un an cu înceere dela 1 Octombrie 1940. Cele două guverne vor decide în luna August 1941, dacă prezentul A­cord trebuește prelungit pentru o nouă perioadă de un an­. Valoarea contingentelor de mărfuri ce se vor exporta în Turcia Pe baza acestui acord, România va exporta în Turcia mărfurile de mai jos : Produse petrolifere, în valoare de 11.000. 000 lire turce. Celuloză pentru: 750.000 lire tur­ce. Hârtie de orice fel pentru 1.000. 000 lire turce. Lemn pentru lădiţe pentru fruc­te, pentru, 800.000 lire turce. Lemn pentru lădiţe pentru za­hăr, pentru, 350.000 lire turce. Lemn pentru chibrituri, pentru 200.000 lire turce. Lemn pentru constr­uţie, pentru 1.000.000 lire turce. Talaj, pentru 30.000 lire turce. Geamuri şi sticlărie pentru pro­duse chimice și farmaceutice, pen­tru 1.200.000 lire turce. Orice altă marfă românească, pentru 800.000 lire turce. IMPORTUL DIN TURCIA Turcia va lăsa liber pentru ex­portul în România următoarele mărfuri : ^CONTINUASE ES­PAG, S’a fixat domiciliu obligatoriu mai multor foşti demnitari Ministerul de Interne comunică: S’a impus domiciliu obligatoriu ur­mătoarelor persoane: Gheorghe Tătărescu, general Arge­­şeanu Gheorghe, general Bengiu Ion, general Gabriel Marinescu, general Ilcus Ion, general Tenescu Florea, Ia­­mandi Victor, Sidorovici Teofil, Ghel­­megeanu Mihail, Mirto Eduard, Ti­­teanu Eugen, Lebey Radu, Petrescu Cezar, Panova Ion, colonel Zeciu, ~­ Măsura a fost luată. — Pentru a-i pune la adăpost de orice violenţă publică. —• Pentru a pune capăt agitaţiunii lor pe cari le puneau la cale plani destin.­l — și pentru că sunt In cercetarea justiției. 30 Septembrie 1940. | Pentru judecata opiniei publice Prefaţă la planul general de reorganizare a armatei (Cont­r Hilare) (Concluziuni) Am indicat lapidar rănile în care trebue să se înfigă adânc bisturiul. Armata noastră prezentându-se as­tăzi ca un monstru, al cărui cap este disproporţionat faţă de un corp com­plet găunos şi ale cărui organe func­ţionale, — serviciile — sunt hipertro­fiate, trebue să o reducem la propor­­ţiuni armonice spre a-i asigura o des­­voltare normală şi posibilităţi de titrei şi pregătirei, în măsură să ad­­ministrăm ceea ce am pretins că ni se, cuvine.­­ Dar aceasta este numai o latură a chestiunei. Pe mine mă interesează şi sunt responsabil numai de influenţa dezastroasă pe care ea o are asupra apărării naţionale. : De aci explicaţia motivului pentru care m-am amestecat în aceste che­­stiuni şi perseverenţa cu care urmim executarea purificării statului a făcut ca în loc de o singură ar­mată, cu o singură conducere, să avem 3 armate cu 3 conducători diferiţi; — să se renunţe atât la abuzu­rile cât şi la metodele care consti­­tuesc a 8-a cauză principală a de­zordinei şi slăbiciune! noastre de astăzi şi anume: — instruirea minoritarilor, — detaşerile şi — ordonanţele, cari pot fi redu­­se fără nici un pericol la o trei­me; şi în fine — să se deparaziteze oştirea de toţi aceia, care au ajuns (prin cu­noscutele sisteme şi datorită şi mai cunoscutelor slăbiciuni, de care am dat dovadă după război) către vâr­ful piramidei, de unde, fără a adu­ce nici un serviciu, rod numai din bugetul statului şi constituesc un impediment şi o rea şcoală. In afară de toate măsurile indi­cate mai sus, măsuri cari se pot rezolva în cadrul strict al condu­cerea armatei, mai sunt şi alte două cari sunt de domeniul general. Este problema curăţirei apara­tului de stat de elementele pericu­loase şi aceia a acoperire­. CURĂŢIREA APARATULUI DE STAT Din cauza lipsei unui criteriu con­ducător al calculelor şi influenţelor politicianismului, a ignorărei pericolu­­lui şi a nepăsărei care caracterizează naţia, minoritarii au pătruns in ultimii 10 ani în tot aparatul statului şi au reuşit să se infiltreze în cantitate con­siderabilă pe treptele cele mai înalte ale conducerei. De aci, fără să o arate şi lucrând ca nişte adevărate termite cu metodă şi întotdeauna perfid, sapă, sapă ne­­­contenit la temelia statului. Este una din cele mai periculoase cauze, fiindcă este invizibilă şi nepi­păibilă, a dezorganizărei, a haosului şi a regimului în care ne sbatem. Fiindcă, cum putem să ne explicăm faptul evident că instituţii ca Poşta, Căile Ferate, Finanţele cari înainte de război, constituiau nu numai fara noastră şi serveau de multe ori drept exemplu ţărilor cu alt trecut şi cu altă vechime, astăzi sunt în halul în care sunt. Au pierdut Românii, toţi Românii, dintr’odată calităţile de care au dat altă dată dovadă, când erau apreciaţi pe baza rezultatelor şi acţiunii lor ca buni organizatori, patrioţi, energici, cinstiţi, pricepuţi, devotaţi serviciului, etc., etc.­ Este cu putinţă aceasta? Desigur că nu. Cercetând însă structura organis­mului nostru de stat şi meditând pro­fund asupra lui găsim însă deslegarea enigmei. Intr’o documentată lucrare întocmi­tă la Marele Stat Major se poate ve­dea cât de mare este cangrena care roade organismul nostru în această privinţă. Sunt instituţii şi regiuni în care ne-am transformat, în ceea ce priveşte aparatul conducător, din majoritari în minoritari. Este cea mai bună armă pe care am dat-o pentru Geneva în mâna Un­gurilor fiindcă am făcut noi înşine dovada sau că nu suntem majoritari flau că nu suntem, sub raportul cui* Ui Sprijin aceste ceren pe o... care am întocmit-o, sub formă de gra­­fice, pe care o ţin la dispoziţie şi cară face dovada evidentă cât de periculos, este vulcanul pe care singuri l-am a* alimentat sub noi și cu care ne-am mi* nat peste tot.­­ CHESTIUNEA ACOPERIRII In paralel cu purificarea aparatului de stat și cu aceiași grabă trebue să rezolvăm problema acoperirei frontie­relor. • Astăzi ele sunt complet descoperite. Sunt fără fortificaţie, fără trupe şi fără obstacole naturale. Condiţiunile în care ne mobilizăm­ — mobilizare naţională — şi capaci­tatea căilor ferate nu ne dă putinţa, în caz de atac bruscat, să ajungem, l­a frontieră decât după 14—20 zile. Ce se va întâmpla în acest interval, ce ravagii pot face trupele motorizate şi aviaţia inamicului, cât teritoriu vor, putea ele ocupa, este uşor de închi­puit. Ne trebue un stăvilar şi trebue ca el să fie puternic. Fortificaţii nu putem face în grabă­ şi costă zeci de miliarde. Obstacole naturale nu putem impro­viza. f Atunci ce este de făcut pentru a nu* garanta hotarele și pentru a împiedi­ca eventualele atacuri bruscate și po­sibilitatea lor de pătrundere către in­terior ? *f Răspunsul este simplu. i Trebue să avem, din timp de paciict suficiente trupe în tot lungul frontie­rei. Trebue ca aceste trupe să reprezin­te în permanenţă o forţă, trebue ca ele să poată fi în tot momentul dis­ponibile şi la faţa locului. Pentru aceasta ne trebue cazărmi. Am arătat care sunt ele şi cum se pot face cu bani puţini şi repede (ra­portul Nr. 1142 din 25 Mai 1934). Ger şi cu această ocazie să se în­ceapă chiar in perioada de lucru a a­­nului acesta realizările. Este urgent necesar să în screpem cel puţin cu frontul de Vest. Altfel Ungurii vor ajunge în­­—8 zile la Cluj şi Alba Iulia. Bucureşti 19S1, " SFÂRŞIT CURILE POLITICE DIN BULGARIA DESPRE SITUAŢIA DIN ROMÂNIA SOFIA 30 (Rador) — Corespon­dentul Agenţiei Ştefani transmite­­ Nouile directive ale politicii exter­ne a României formează obiectul co­mentariilor favorabile ale cercurilor politice din Bulgaria. Hotărârea luată de guvernul româ de a considera angajamentele Ro­mâniei faţă de înţelegerea Balcani­că ca ne mai fiind valabile este con­siderată ca o măsură complect logi­că răspunzând nouei situaţii euro­pene, determinată de acţiunea victo­rioasă a axei pe fronturile de războl de pace in Europa,

Next