Argus, octombrie 1940 (Anul 30, nr. 8243-8268)

1940-10-14 / nr. 8254

AMU . XXX No. 8254 A apărut şi s’a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU Toţi No. 38 12 pagini 5 Lei ABONAMENTE­­ - - J» In străinătate Tariful în funcţiune de convenţiile poştale Internationale 3 lei in ţară—6 lei în străinătate 4 Pagini 3 Lei­­ ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE: Bucureşti, Str. Constatin Miile No. 15 INDUSTRIEI SI FINANŢE! Telefon 3.05.44 ^ apărut şi s'a ps \mî TIMPfjL fam­ilieidjf TIMPUL PENTRU­­ No. 38 12 pagini 5 Lei­­ PUBLICITATE!« se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitatea Proprietar: „ARGUS” S. & înscris sub No. 203 Trib. Ilfov / Redactor responsabili AL. PETROVICI î n țară Un nn 1000 Lei 6 luni §90 „ 3 flyni oua „ HYDROCEFALIA in aparatul Statului Documentele date publicităţii de către d. gen. I. Antonescu, Condu­cătorul Statului şi preşedintele con­siliului de miniştri, documente care alcătuiesc „prefaţa la planul gene­ral de reorganizare al armatei” au scos la iveală, printre altele, desvol­­tarea nesăţioasă ce se dăduse oştirii noastre spre înălţimi creindu-se un cap disproporţionat pentru timpul ei. „Afirmaţia că „suntem armata care avem cele mai multe comanda­mente din lume“, la data când s’a făcut constatarea, a fost ilustrată, printr’un tablou uluitor de sugestiv despre numărul acelor comandamen­te, cum şi despre tot ce trăgeam ca balast nefolositor, costisitor şi chiar dăunător, după ele, asemenea co­mandamente multiple. De aci şi încheerea neînduplecată că „pentru a se realiza o îndreptare trebue să se reducă organismul con­ducător, administrativ şi tehnic al oştiri,­ la proporţiile pe care natura le-a adoptat pentru corpul tuturor organismelor vii. Capul oştirii tre­bue deci să fie în proporţie cu tru­pul oştirii. Astăzi, el este monstruos de mare. Dacă continuăm aşa capul va omorî corpul... Constatările acestea despre des­­voltarea hydrocefalică a oştirii noa­stre pot fi repetate, aproape fără nici o excepţie, şi în privinţa celor­lalte instituţii sau servicii ale Sta­tului, desigur mai puţin însemnate decât armata, dar care, toate lao­laltă, dau putere de trăinicie şi de viaţă Statului printr’o armonioasă echilibrare sau îi primejduesc exis­tenţa prin dezechilibru. E destul să ne gândim la foarte complicatul aparat, administrativ cu o biurocraţie greoaie şi costisitoare, ce ni l’am creiat după împlinirea li­ni­tă­ţii naţionale şi, mai ales, să ne amintim de mulţimea gradelor mari în erarhia funcţionărească. Şefii prea mulţi şi în disproporţie cu nu­mărul slujbaşilor­ corespunzători din biurouri, dar mai ales directorii şi inspectorii de diferite clase, plus ca­tegoria celor „generali”, ne îndrep­tăţesc să spunem că suferim şi de hydrocefalia aparatului administra­tiv civil, începutul acestei desvoltări anor­male s-a datorat, în administraţia civilă, unei şiretenii pentru spori­rea deghizată a salariilor din peri­oada deprecierii monetare. In loc să se orânduiască aceste salarii potri­vit cu valoarea reală a banului pen­tru toţi slujbaşii Statului deodată, operaţia s’a mărginit la acordarea de grade înalte la cât mai mulţi fa­voriţi — fiecare guvernare cu favo­riţii ei, pe seama tezaurului public— lăsând restul funcţionarilor mărunţi cu salarii de mizerie, care însemnau împingerea lor la păcat. Creşterea aceasta anormală a ca­pului în dauna trupului din armată şi din administraţia civilă de tot fe­lul, o găsim, cu neînsemnate varian­te, în justiţie şi în învăţământ. Spiritul de observaţie şi de criti­că­ pozitivă al multor publicişti au scos la iveală adevărul că, noi, ajun­sesem să avem comparativ cu alte ţări mai mari, mai bogate ori de mai vechi tradiţii ştiinţifice, un nu­măr superior de membri în gradele cele mai înalte ale magistraturii, ca şi în învăţământul universitar. Inflaţie de posturi în toate ramu­rile de administraţie publică, fie ci­vilă sau militară, dar mai ales infla­ţia specială a posturilor dinspre vâr­ful eparhiei, adică hydrocefalia, in dauna unei bune şi sănătoase orga­nizări, care cere echilibru şi armo­nie între trup şi cap. Greu de îndurat în ţara întregită şi pentru nevoile cu mijloacele co­respunzătoare de atunei,­­ astăzi, cu graniţele mutilate şi cu mulţimea refugiaţilor de pretutindeni, victime ale nenorocirii naţionale, hydroce­falia aparatului de Stat ne apasă şi mai mult şi ne impune o aspră linie de conduită. Desfiinţările de posturi înalte sau de instituţii de un folos indoelnic, a­­nunţate până acum, vădesc o grab­nică ai’ ■­­­i necesităţile neîn­duplecate ale vieţii naţionale, care trebue salvată. N. Daşcovici DOTAREA ARMATEI $1 INSTRUIREA EI CU MILE METODE $1 MIJLOACE DE LUPTĂ Guvernul trecut a cerut cond­usul Ger­daniei pentru dotarea armatei şi h­u­ruirea ei cu nouile metode şi mij­loace de luptă. Generalul Antonescu găsind exce­lentă ideea, şi-a Însuşit-o. Când, cu bunăvoinţă şi prietenele, curs acestui apel, Germania a decis trimiterea unei misiuni militare. Pr­imul eşalon al aceste misiuni sub comanda d-lor Generali de Divi­zie Hanesen şi Speidel a sosit astăzi in Bucureşti. Pe timpul trecerii prin Transilva­nia, populaţia a făcut o entuziastă primire glorioşilor reprezentanți ai Armatei Germane. Nr. 128, din 12 Octombrie 1940. BURSA Din BERLIN BERLIN, 12, (Rador). — La sfârşitul săptămânii, bursa, a fost foarte fermă, înregistrând tranzac­ţii destul de importante. Pe piaţa acţiunilor, cursul, s’a ri­dicat uneori în proporţie de 1 la sută. Pe piaţa rentelor, cursurile n’au putut fi satisfăcute, din lipsă de material. COMERTUL EXTERIOR AL JAPONIEI IN SCADERE Comerţul exterior al Japoniei a scăzut în Septembrie cu 28 la sută faţă de aceeaşi lună a anului trecut. L­a această scădere a contribuit re­ducerea puterii de cumpărare în te­ritoriile britanice, diminuarea na­­vlului şi restrângerea exportului că­tre teritoriile din blocul yenului. In schimb importul s’a mărit, dând un excedent de 4 milioane, faţă de 31 4 milioane yeni excedent la export. Se observă mai ales o urcare a exporturilor de mătase brută şi ţe­sături de bumbac. Anglia solicită credite Argentinei Anglia, care până mai deunăzi era socotită ca adevăratul bancher al lumei întregi, a solicitat un credit Argentinei pentru a finanța astfel terii prime de care are nevoie. încordare pe piaţa americană a materiilor prime încheierea pactului tripartit şi a­­tenţiunea cu care e urmărită politica transoceanică a Statelor­ Unite, exer­cită o puternică înrâurire asupra miş­cării preţurilor şi asupra transac­­ţiunilor de materii prime de pe piaţa mondială. Privilegiul pe care bursa SI acordă acestor fel de produse se acentuează pe zi ce trece. îndrepta­rea preţurilor la cauciuc, cupru, piei, bumbac şi terpentină ca şi la măta­sea japoneză a continuat. Piaţa ame­ricană a intensificat aprovizionările cu mătase necesare armatei, iar ten­dinţa bursei a fost favorabilă, cu toată încordarea existentă între Sta­­tele-thute şi Japonia. Indexul publicat de „Berliner Bver­­sen Zeitung“ arată următoarea evo­luţie la principalele produse brute: 15Octombrie 1939 1940 Petrol şi derivate 60, 8 83,7 Coloniale 103,8 105,8­­ Cauciuc 1,18­ 3 W# 'Piei şi cărbune 125,5 11,0,1 ’Piei 118,8 83,8 index general 118,8 118,1 ' (­Preţurile sunt in bani 103B—100J, valoarea aur pe fecare îngrijorare în ce priveşte a­­provis­ionarea cu cauciuc, deoarece transporturile din Asia răsăriteană devin tot mai anevoioase. Din cauza intensificării campaniei de înarmare, se prevăd în scurtă vreme mari scă­deri de stocuri. Problema aprovizionării cu cositor nu e deasemenea mai puţin arzătoa­re pentru americani, stocurile actuale fiind ea suficiente, socotite pe o du­rată de numai 10—12 luni. In ce priveşte bumbacul, interesele electorale dictează o politică de susţi­nere a­­preţurilor. Prin prohibirea im­portului de iută, se crede că peste un milion baloturi de bumbac ameri­can, înlocuind iuta străină, vor fi întrebuinţate In consumul In Statele­ Unite se 3 1 1 ca- Metale 121,, 8 123,3 Cereale 88,7 83,3 Textile 109,7 125,1, Grăsimi și uleiuri vege­t­e și animale m,6 76. « Cilin sc T©r fix o nonile cote de import Creiarea cotelor pentru întreprinderile noui şi articolele recent contingentate La Direcţiunea reglementării im­portului, se lucrează cu toată inten­sitatea atât la rezolvarea cererilor de import pe trimestrul IV, cât şi la efectuarea lucrărilor legate de apli­carea modificărilor recent aduse re­gimului pentru reglementarea co­merţului exterior. In general, cererile de import în­registrate pe acest trimestru sunt mult mai reduse faţă de trimestrele precedente. RESTRÂNGEREA CERE­RILOR DE IMPORT Explicaţia trebue găsită nu intr’o restrângere a activităţii comerciale sau industriale, ci în faptul că rela­ţiile din trecut cu firmele din străină­tate nu mai pot fi folosite în egală măsură, din cauza imposibilităţii im­portului din unele ţări. Unii dintre aceşti comercianţi şi industriaşi nu au reuşit să-şi creieze noui legături de afaceri cu firmele din ţările de unde putem face import, din care motiv au renunţat pur şi simplu de a-şi mai valorifica dreptu­rile de import. Este interesant de subliniat că, în aplicarea nouilor dispoziţii ale regi­mului comerţului exterior, următor căruia se anulează cote de import și se procedează la o nouă înscriere in registrul importatorilor, unele firme nici nu vor persista în a li se creia dreptul de import sub regimul viitor. NOUI ARTICOLE CON­­TINGENTATE O altă latură a noului regim şi care va necesita lucrări destul de complexe, este aceia a introducerii sub regimul contingentării a unor articole noui. După cum se ştie, prin noul regim al comerţului exterior au fost con­tingentate mărfuri cari până acum nu erau contingentate. E uşor de înţeles deci, că toţi im­portatorii de articole până acum ne­­contengentate vor cere să li se cre­ieze cote de import. Apariţia acestei noui categorii de daogă la cererile încă de mai multă vreme făcute ale întreprinderilor noui, cărora nu li se fixase încă cote de import. FIXAREA NOUILOR COTE In cazul firmelor importatoare de mărfuri până acum necontingentate, se va avea în vedere mai întâi utili­tatea acestor mărfuri pentru econo­mia naţională în împrejurările ac­tuale, iar drept orientare se va ţine seama de cantităţile importate în timpul când nu creau contingentate. După cum rezultă din cele relatate mai sus, trebuia să se recurgă la mă­sura radicală a anulării tuturor cote­lor de import, pentru a se proceda apoi la o nouă repartiţie conformă realităţilor economice. Având în vedere cuantumul cere­rilor pentru creier­ de cote, în ve­derea realizării acestei importante lucrări, revizuirea se va face — cum e şi firesc — în detrimentul firmelor care n’au o componenţă etnică ro­ SĂPTĂMÂNA FINANCIARĂ Mie orânduiri­le economiei rom­ânti.-P rotea grâuM.-Valorile mobiliare.-!) bursă neagră a... brânzeturilor O săptămână de muncă. O sap­tămână în care principala preocu­pare e fost statornicirea nouilor o­rânduiri ale economiei românești. Principalele fapte interne sunt: I. Numirea comisarilor de româ­nizare. Rolul lor nu trebue să fie greşit înţeles. Nu e ceia ce gândesc unii, sau ceia ce lasă să se înţeleagă alţii. Cu toată grija care trebue să existe pentru buna desvoltare a vie­ţii economice, aceşti comisari vor veghia ca bunurile întreprinderilor străine să nu fie înstrăinate şi ca procesul de românizare să fie cât mai eficace. 6. Creiarea creditelor populare pentru ţărani. Nu e vorba, deocam­dată, de constituirea unor instituţii speciale luxoase şi încărcate, ci nu­­mai de o hotărîre a consiliului de miniştri care va fi foarte curând î­­­plinită şi care cu siguranţă, că va avea un mare rol în desvoltarea e­­conomiei noastre rurale. Concursul Băncii Naţionale a fost de pe acum asigurat şi creditele vor veni în mă­sura necesară. III. Reorganizarea regimului co­merţului exterior. Noi am dat încă mai de mult normele acestei refor­me. Se urmăreşte excluderea impor­tului de articole de lux, românizarea în proporţia permisă a cotelor de import, înlăturarea intermediarilor, precum şi moralizarea serviciilor de repartiţie. Celelalte măsuri de ordin econo­mic sunt mai puţin însemnate. Toa­te pătrunse însă de acelaş patriotic gând al ridicării ţării şi al conso­lidării naţiei. Preocuparea pentru problemele e­conomice, nu poate decât să ne bucure. Toată omenirea trece prin momente în care economicul domi­nă multe probleme de stat. Neso­cotirea acestui adevăr poate să ducă la suferinţă. Iată dece, toţi acei cari cunosc imperativele vremii şi da­toria supremă a cârmuitorilor, nu pot decât să se bucure văzând că, într’o vreme in care mulţimea în­făptuirilor e atât de mare, nu se nesocoteşte întru nimic această la­tură. Impresia bună pe care străduinţa guvernului de a înfăptui cât mai mult şi cât mai bine s’a putut ve­dea, în mişcarea mai vie a vieţii e­­conomice. Tot în cursul săptămânii acesteia s’a anunţat începerea unor impora­­tante negocieri economice cu Germa­­nia. Nu vrem să facem incursii în trecut. Dar e bine să arătăm că de la pacea din Adrianopol, de când a­­vem independenţa noastră comer­cială, n’a existat piaţă cu care să avem mai multe legături comerciale decât cu aceia a Reichului german. Chiar atunci când s’a încercat, prin mijloace artificiale, să se devieze curentul normal al legăturilor co­merciale, încă Germania a fost a­­cela care a predominat viaţa noa­stră economică şi a constituit debu­şeul principal al producţiei româ­neşti. O mantinna 45 fraVn« /Ia« I semeni făcută industriei germane care a contribuit atât de mult la în­jghebarea scheletului nostru indus­trial şi la edificarea atâtor noui ra­muri de producţie. Pentru toate aceste afirmaţii nu e n­evoe de date. Le ştie toată lu­mea. Le simte la fiecare pas. Le vede la temeiul atâtor şi atâtor în­făptuiri de bine naţional. Nu ştim care e ordinea de zi a discuţiilor de la Berlin. Ştim, însă, că oricare ar fi, va fi pătrunsă de un dor neţărmurit de conlucrare e­­conomică şi de năzuinţa de a se a­­junge la consolidarea unei ordine pe cât de noui, pe atât de mult aş­teptate. Şeful delegaţiei economice româ­ne e d. ministru Dimitriuc. Nu pentru prima dată când d-sa ia contactul cu lumea economică ger­mană. De multe ori a făcut parte din delegaţia noastră, care negocia acordurile economice germano-ro­­mâne. Şi, în toate dăţile, s’a stră­duit să obţină maximul de avanta­­gii pentru ambele economii naţio­nale. Le va obţine cu atât mai uşor a­­cum, când, pe lângă atâtea alte in­terese, suntem mânaţi de aceiaş do­rinţă de regenerare şi primenire eu­ropeană. Problema grâului Suferim de o grea criză agricolă. Articolele publicate în ziarele noas­tre de d. Octav Udrea sunt un strigăt de alarmă. Avem o sută zece mii vagoane de grâu, produc­ţie şi ne trebuesc numai pentru nevoile interne două sute şapte zeci de mii vagoane. O lipsă pe care nu avem cum s’o acoperim. O lipsă care ne impune să facem o sforţare uriaşe pentru a ne asigura cel puţin pentru anul viitor o pro­ducţie îndestulătoare. D. Udrea spune într’unul din ar­ticolele sale : Nu avem vreme de perdut. O hotărâre trebue repede să se ia şi cât­­.mai repede Şi mai departe: „Azi nu mai treime ales al cui este locul şi de ce categorie e pro­prietarul. Dacă e concentrat, vă­duvă, mare sau mic proprietar Unde se poate ara şi e loc liber şi apt pentru semănatul grâului, tre­bue îndată pus la lucru. Fără con­ferinţe şi fără comisiuni”. Fără conferinţe şi fără comisiuni. Iată o propunere care desigur că înseamnă o revoluţie în ţara noa­stră. Dar, nu se poate altfel. Nu e timpul vorbelor. Strigătul de alarmă al d-lui Udrea trebue să ne deştep­te. Să măsurăm vrednicil gospoda­rilor, după numărul de bănicioare obişnuite la hectare. Să judecăm ca­pacitatea cârmuitorilor locali, după roadele pe care le obţin, îndemnând să se desţelenească ogoarele. Obli­­gând sn sc grcibCcLSCci şi ss. 36 pre­­lungească munca zilnică. Avem nevoie de grâu. De mult grâu. Altfel nu vom avea pâine. Răspunzând articolelor d-lui U­­drea, ministerul agriculturii a pu­blicat unele lămuriri din care reese toate sforțările pe care le face ac­tualul guvern, ca potrivit luminoa­selor îndrumări date de d. general Antonescu, Conducătorul Statului, să se grăbească şi să se desvolte muncile agricole. Cu acest prilej, ministerul a dat şi unele cifre cu atât mai înbucurătoare cu cât se poate vedea din ele că agricultorii nu stau cu mâinile în sân şi că ur­mează directivele pe care le primesc. Dacă vremea e încă neprielnică, de­sigur că va veni momentul când în­­cordându-ne toate puterile, vom reuşi să ne acoperim ogoarele. Problema rămâne neschimbată. Cu atât mai bine dacă ministerul a fost şi el pătruns de aceleaşi reali­tăţi ca şi d. Udrea. Avem nevoie de o sforţare uriaşe. Avem nevoie de o sforţare unică, aşa cum numai un guvern tineresc o poate da. Mai a­­vem nevoie de măsurarea meritelor, nu după vorbă, ci după numărul bă­­nicioarelor de grâu. Cine poate contesta oare că există o limită a faptelor, unde toate bu­nele voinţi se întâlnesc? Valorile mobiliare D. prof. N. N .Stoika, comisarul guvernului pe lângă bursa din Ca­pitală, observând o tendinţa ne­îndreptăţită de scădere la unele valori mobiliare, a ţinut să asigu­re pe deţinătorii de asemenea va­lori, că nici un fapt intern extern 1 Continuare im pag. 2-a BALANŢA COMERCIALA A ELVEŢIEI BERNA, 12. (Rador). — Corespon­dentul Agenţei „Ştefani“ anunţă: Pentru prima dată din 1916, se În­registrează în balanţa comercială a Elveţiei un sold activ şi nume pen­tru lunile Iulie şi August. Acest excedent al exportului asu­pra importului este interpretat ca un indiciu al marilor dificultăți pe care le întâmpină aprovizionarea Elveției în străinătate. America nu va­­ ex­porta metale vechi Comitetul naţional de apărare al Statelor­ Unite va cere preşedintelui Roosevelt votarea unei legi prin ca­re să se oprească exportul oricăror metale vechi, ca fiind necesare înar­mării. încetarea tuturor scutirilor şi redu­cerilor de impozite, taxe şi contribu­­ţiuni de orice fel, acordate membrilor familiei Regale, Casei Regale şi Domeniilor Coroanei S-a semnat următorul Decret-Lege: Art. 1. — Orice scutiri şi reduceri de impozite, taxe şi contribuţiuni de orice fel acordate membrilor Familiei Regale, Casei Regale şi Domeniilor Coroanei Încetează pe data de 1 Oc­tombrie 1940. Proprietăţile imobiliare personale ca şi cele date spre folosinţă, bunu­rile mobile, veniturile de orice fel, ac­tele şi faptele juridice vor fi supuse, cu începere dela data de mai sus a­­celuiaş regim fiscal ca şi cele ale par­ticularilor. Se exceptează dela impunere lista civilă fixată Maiestăţii Sale Regelui Mihai I şi dotaţiunea Maiestăţii Sale Reginei Marie Elena. Art. 2. — Orice dispziţiuni contra­rii prezentului Decret-Lege sunt şi ră­mân abrogate. Directive cu caracter economic date de Conducătorul Statului COMPLECTAREA DIRECTIVELOR DATE ANTERIOR Preşedinţia consiliului transmit­e Partea I a Directivelor definitive, cu caracter economic, pe care d. ge­neral Antonescu le-a dat guvernului in şedinţa consiliului de cabinet car­e a avut loc la 11 octombrie: 1. — Prin directivele sumare date, când am fost la Ministerul Economiei Naţionale, am indicat, numai in linii foarte mari, cadrul pelticii economice a Statului. *. 2. — Pentru a Învinge dificultăţile economice ne trebuie­­ — un program de realizări ime­­diate, şi — un program de realizări In timp şl pe etape. »a ------------11V/ . |/v. WVUO-V» W4M* programe trebuie să meargă in pa­rai»1. 3. — Nici un program nu poate fi schiţat şl cu at&t mal puţin nu poate fi Înfăptuit dacă nu se cunosc disponi­bilităţile. Evaluarea disponibilităţilor şi a sto­­curilor, ţinerea permanent la curent a evidenţei lor şi a posibilităţilor stau la baza edificiului economic ce vrem să clătim. Aceasta at&t In agricultură cftt şi In industrie. Numai plecând dela posibilităţi, adică dela realităţi, putem, pe de parte, alcătui programe realizabile, iar pe de altă parte putem evita munca inutilă şi sterilă care descura­jează şi provoacă pierderi de timp şi de avuţii. 4. — In primul rând Insă, ţin să subliniez că viaţa economică nu se va putea însănătoşi, atăta timp cât va fi copleşită de o fiscalitate sălbatecă, complicată şi improvizată sub presiu­nea necesităţilor bugetare. Fa este principala cauză a dezechi­librului dintre preţurile agricole şi in­dustriale. Dau câteva exemple edificatoare : Taxele fiscale la metrul de postav s’au ridicat la 214 lei aproximativ, dela 9 lei cât erau în 1929 ; - la ciment delà 350 lel de vagon la 9.000 lel ; - la var delà 154 lel de vagon la 1.120 lei ; Ţăranul plăteşte de fiecare cămaşă pe care o cumpără numai cu diverse timbre, 22 lei. La benzină taxele se ridică la 13.400 lei de vagon pe când preţul ei la rafinărie este de 2.200 lei. Cifre edificatoare şi concludente, pentru cine se opreşte asupra lor. Fiscalitatea excesivă secătueşte via­­ţa, opreşte circulaţia şi aruncă orga­nismul Statutul intr’o boală care II poate fi fatală. 5. — De aceea trebue cu un minut mai de­vreme să faceţi în primul rând ordine această privinţă. Trebue un plan chibzuit, trebue Me­todă , trebue perseverenţă, trebue cap în apla­rea lui. SIMPLIFICĂRI LA IM­­POZITE 6. In primul rând trebue simplifi­care In impozite şi în formalităţi.­­7. Impozitele complicate dau naşte­re la abuzuri. Incuibarea şi practicarea corupţiei îşi are izvorul aici. Şi fiscalitatea excesivă şi complexi­tatea ei sunt consecinţa firească a regimului de jaf in banul public şi a destrăbălării care a domnit şi domne­şte, încă, pentru că nu se poate înlă­tura de la o zi la alta, in administra­ţiile publice. Noul regim trebue să revizuiască întreaga administraţie, să facă ordine şi economie in administrarea finanţe­lor Statului, judeţelor şi Comunelor. Ca o consecinţă să se reducă chel­­tuelile, fiindcă numai astfel vom pu­tea trece de la un regim de rozătoare la un regim de albine lucrătoare. Să avem curajul să atacăm pro­blema in plin şi pe faţă. Toată lumea trebue să înţeleagă că dacă vom contistua astfel, pierim. 8. Avem S8IOOO funcţionari în loc de 180.000 cât ar trebui să avem. Descongestionarea Statului de func­ţionari este o problemă de viaţă şi de moarte pentru Stat. Descongestionarea nu este insă cu putinţă, fără a creia o problemă gra­­vă socială, decăt dacă se execută e­­nergic, fără cea mai mică ezitare şi fără pierdere de timp românizarea vieţii economice şi în special a indu­­striei şi comerţului. Către industrie şi către comerţ, trebuie îndreptaţi, cu concursul şi ajutorul Statului, şi tineretul şi func­ţionarii pe cari îi vom trece in cadrul disponibil. Este marea şi acuta problemă. Aceasta priveşte prezentul. Pentru viitor, trebue să luăm mă­suri să nu mai cădem in greşala în care au căzut predecesorii noştri la conducere. Din statistica ce vi s-a prezentat aţi­­văzut că învăţământul nostru public a fost astfel dirijat, încât 75 la sută din absolvenţii diferitelor şcoli au fost forţaţi să se îndrepte către Stat pen­tru că numai astfel puteau să-şi câştige existenţa. Trebue să inversăm problema. Deci, reforma învăţământului pu­blic nu mai poate întârzia nici o clipă. Trebue format şi îndrumat tinere­tul in şcoală şi prin şcoli către viaţa practică. Funcţionarea şcoalelor pe aceste nouă baze trebuie să înceapă imediat. 9. Revenind la fiscalitate, ţin să atrag atenţia ca în paralel cu sim­plificarea şi cu reducerea masivă a ţi­neri din impozite­­pentru articolele de mare consum­­, trebuie să se sim­plifice şi formalităţile. Le ştim căt timp răpesc, căte în­curcături produc, câtă cheltuială inu­tilă şi câtă întări­ere în soluţionarea problemelor. Confuzia provine în primul rând din faptul că de aceeaşi problemă se ocupă in Stat mai multe autorităţi în acelaşi timp. Până ce nu vom pune ordine în a­­ceastă privinţă, nu vom putea înlătu­ra nici dezordinea, care domneşte ac­tualmente în Stat, nici pagubele, care rezultă din ea. Un exemplu edificator. Pentru a obţine astăzi autorizarea de a săpa o sondă trebuesc 3—11 luni cu formalităţile, iar pentru săparea sondei sunt necesare numai 1—2 luni. Va putea Domnilor, calcula cineva la căte sute de miliarde se cifrează in ultimii 90 ani numai pagubele su­ferite de avuţia naţională din cauza form­alitaţilor şi a pierderilor de timp provocate de aşteptările şi de alergă­rile cu căciula intr’o mână şi cu cea­laltă mână în pungă, pentru a obţi­ne ceea ce constitue, în marea majori­tate a cazurilor, un drept? Atacaţi Domnilor cu curaj şi ime­diat şi această a doua problemă: sim­plificaţi formalităţile în toate. Ea nu va întârzia să fie produ­c­­toare de mari venituri pentru Stat. 10. Iată Domnilor primul aspect, — după mine — al problemei noastre e­­conomice, asupra căruia trebue să cugetăm şi pe care trebue să-l exa­minăm până în adâncimile lui, nu nu­mai la suprafaţă. Trebue in concluzie, o reformă bru­tală care să ducă la micşorarea apa­ratului de Stat, la simplificarea for­malităţilor şi la reajustarea impozi­telor. Reamintesc că un economist ameri­can a spus că: „Impozitele pentru a fi plătite, nu trebuie să fie simţite". Ele trebue să isvorască din viaţa na­turală a pieţei şi din posibilităţile o­­mului. „Tot ce depăşeşte aceste limite du­ce la refuz şi la fraudă“. Corei­ m­are în pagina 3-a i1

Next