Argus, octombrie 1940 (Anul 30, nr. 8243-8268)
1940-10-14 / nr. 8254
AMU . XXX No. 8254 A apărut şi s’a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU Toţi No. 38 12 pagini 5 Lei ABONAMENTE - - J» In străinătate Tariful în funcţiune de convenţiile poştale Internationale 3 lei in ţară—6 lei în străinătate 4 Pagini 3 Lei ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE: Bucureşti, Str. Constatin Miile No. 15 INDUSTRIEI SI FINANŢE! Telefon 3.05.44 ^ apărut şi s'a ps \mî TIMPfjL familieidjf TIMPUL PENTRU No. 38 12 pagini 5 Lei PUBLICITATE!« se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitatea Proprietar: „ARGUS” S. & înscris sub No. 203 Trib. Ilfov / Redactor responsabili AL. PETROVICI î n țară Un nn 1000 Lei 6 luni §90 „ 3 flyni oua „ HYDROCEFALIA in aparatul Statului Documentele date publicităţii de către d. gen. I. Antonescu, Conducătorul Statului şi preşedintele consiliului de miniştri, documente care alcătuiesc „prefaţa la planul general de reorganizare al armatei” au scos la iveală, printre altele, desvoltarea nesăţioasă ce se dăduse oştirii noastre spre înălţimi creindu-se un cap disproporţionat pentru timpul ei. „Afirmaţia că „suntem armata care avem cele mai multe comandamente din lume“, la data când s’a făcut constatarea, a fost ilustrată, printr’un tablou uluitor de sugestiv despre numărul acelor comandamente, cum şi despre tot ce trăgeam ca balast nefolositor, costisitor şi chiar dăunător, după ele, asemenea comandamente multiple. De aci şi încheerea neînduplecată că „pentru a se realiza o îndreptare trebue să se reducă organismul conducător, administrativ şi tehnic al oştiri, la proporţiile pe care natura le-a adoptat pentru corpul tuturor organismelor vii. Capul oştirii trebue deci să fie în proporţie cu trupul oştirii. Astăzi, el este monstruos de mare. Dacă continuăm aşa capul va omorî corpul... Constatările acestea despre desvoltarea hydrocefalică a oştirii noastre pot fi repetate, aproape fără nici o excepţie, şi în privinţa celorlalte instituţii sau servicii ale Statului, desigur mai puţin însemnate decât armata, dar care, toate laolaltă, dau putere de trăinicie şi de viaţă Statului printr’o armonioasă echilibrare sau îi primejduesc existenţa prin dezechilibru. E destul să ne gândim la foarte complicatul aparat, administrativ cu o biurocraţie greoaie şi costisitoare, ce ni l’am creiat după împlinirea linităţii naţionale şi, mai ales, să ne amintim de mulţimea gradelor mari în erarhia funcţionărească. Şefii prea mulţi şi în disproporţie cu numărul slujbaşilor corespunzători din biurouri, dar mai ales directorii şi inspectorii de diferite clase, plus categoria celor „generali”, ne îndreptăţesc să spunem că suferim şi de hydrocefalia aparatului administrativ civil, începutul acestei desvoltări anormale s-a datorat, în administraţia civilă, unei şiretenii pentru sporirea deghizată a salariilor din perioada deprecierii monetare. In loc să se orânduiască aceste salarii potrivit cu valoarea reală a banului pentru toţi slujbaşii Statului deodată, operaţia s’a mărginit la acordarea de grade înalte la cât mai mulţi favoriţi — fiecare guvernare cu favoriţii ei, pe seama tezaurului public— lăsând restul funcţionarilor mărunţi cu salarii de mizerie, care însemnau împingerea lor la păcat. Creşterea aceasta anormală a capului în dauna trupului din armată şi din administraţia civilă de tot felul, o găsim, cu neînsemnate variante, în justiţie şi în învăţământ. Spiritul de observaţie şi de critică pozitivă al multor publicişti au scos la iveală adevărul că, noi, ajunsesem să avem comparativ cu alte ţări mai mari, mai bogate ori de mai vechi tradiţii ştiinţifice, un număr superior de membri în gradele cele mai înalte ale magistraturii, ca şi în învăţământul universitar. Inflaţie de posturi în toate ramurile de administraţie publică, fie civilă sau militară, dar mai ales inflaţia specială a posturilor dinspre vârful eparhiei, adică hydrocefalia, in dauna unei bune şi sănătoase organizări, care cere echilibru şi armonie între trup şi cap. Greu de îndurat în ţara întregită şi pentru nevoile cu mijloacele corespunzătoare de atunei, astăzi, cu graniţele mutilate şi cu mulţimea refugiaţilor de pretutindeni, victime ale nenorocirii naţionale, hydrocefalia aparatului de Stat ne apasă şi mai mult şi ne impune o aspră linie de conduită. Desfiinţările de posturi înalte sau de instituţii de un folos indoelnic, anunţate până acum, vădesc o grabnică ai’ ■i necesităţile neînduplecate ale vieţii naţionale, care trebue salvată. N. Daşcovici DOTAREA ARMATEI $1 INSTRUIREA EI CU MILE METODE $1 MIJLOACE DE LUPTĂ Guvernul trecut a cerut condusul Gerdaniei pentru dotarea armatei şi huruirea ei cu nouile metode şi mijloace de luptă. Generalul Antonescu găsind excelentă ideea, şi-a Însuşit-o. Când, cu bunăvoinţă şi prietenele, curs acestui apel, Germania a decis trimiterea unei misiuni militare. Primul eşalon al aceste misiuni sub comanda d-lor Generali de Divizie Hanesen şi Speidel a sosit astăzi in Bucureşti. Pe timpul trecerii prin Transilvania, populaţia a făcut o entuziastă primire glorioşilor reprezentanți ai Armatei Germane. Nr. 128, din 12 Octombrie 1940. BURSA Din BERLIN BERLIN, 12, (Rador). — La sfârşitul săptămânii, bursa, a fost foarte fermă, înregistrând tranzacţii destul de importante. Pe piaţa acţiunilor, cursul, s’a ridicat uneori în proporţie de 1 la sută. Pe piaţa rentelor, cursurile n’au putut fi satisfăcute, din lipsă de material. COMERTUL EXTERIOR AL JAPONIEI IN SCADERE Comerţul exterior al Japoniei a scăzut în Septembrie cu 28 la sută faţă de aceeaşi lună a anului trecut. La această scădere a contribuit reducerea puterii de cumpărare în teritoriile britanice, diminuarea navlului şi restrângerea exportului către teritoriile din blocul yenului. In schimb importul s’a mărit, dând un excedent de 4 milioane, faţă de 31 4 milioane yeni excedent la export. Se observă mai ales o urcare a exporturilor de mătase brută şi ţesături de bumbac. Anglia solicită credite Argentinei Anglia, care până mai deunăzi era socotită ca adevăratul bancher al lumei întregi, a solicitat un credit Argentinei pentru a finanța astfel terii prime de care are nevoie. încordare pe piaţa americană a materiilor prime încheierea pactului tripartit şi atenţiunea cu care e urmărită politica transoceanică a Statelor Unite, exercită o puternică înrâurire asupra mişcării preţurilor şi asupra transacţiunilor de materii prime de pe piaţa mondială. Privilegiul pe care bursa SI acordă acestor fel de produse se acentuează pe zi ce trece. îndreptarea preţurilor la cauciuc, cupru, piei, bumbac şi terpentină ca şi la mătasea japoneză a continuat. Piaţa americană a intensificat aprovizionările cu mătase necesare armatei, iar tendinţa bursei a fost favorabilă, cu toată încordarea existentă între Statele-thute şi Japonia. Indexul publicat de „Berliner Bversen Zeitung“ arată următoarea evoluţie la principalele produse brute: 15Octombrie 1939 1940 Petrol şi derivate 60, 8 83,7 Coloniale 103,8 105,8 Cauciuc 1,18 3 W# 'Piei şi cărbune 125,5 11,0,1 ’Piei 118,8 83,8 index general 118,8 118,1 ' (Preţurile sunt in bani 103B—100J, valoarea aur pe fecare îngrijorare în ce priveşte aprovisionarea cu cauciuc, deoarece transporturile din Asia răsăriteană devin tot mai anevoioase. Din cauza intensificării campaniei de înarmare, se prevăd în scurtă vreme mari scăderi de stocuri. Problema aprovizionării cu cositor nu e deasemenea mai puţin arzătoare pentru americani, stocurile actuale fiind ea suficiente, socotite pe o durată de numai 10—12 luni. In ce priveşte bumbacul, interesele electorale dictează o politică de susţinere apreţurilor. Prin prohibirea importului de iută, se crede că peste un milion baloturi de bumbac american, înlocuind iuta străină, vor fi întrebuinţate In consumul In Statele Unite se 3 1 1 ca- Metale 121,, 8 123,3 Cereale 88,7 83,3 Textile 109,7 125,1, Grăsimi și uleiuri vegete și animale m,6 76. « Cilin sc T©r fix o nonile cote de import Creiarea cotelor pentru întreprinderile noui şi articolele recent contingentate La Direcţiunea reglementării importului, se lucrează cu toată intensitatea atât la rezolvarea cererilor de import pe trimestrul IV, cât şi la efectuarea lucrărilor legate de aplicarea modificărilor recent aduse regimului pentru reglementarea comerţului exterior. In general, cererile de import înregistrate pe acest trimestru sunt mult mai reduse faţă de trimestrele precedente. RESTRÂNGEREA CERERILOR DE IMPORT Explicaţia trebue găsită nu intr’o restrângere a activităţii comerciale sau industriale, ci în faptul că relaţiile din trecut cu firmele din străinătate nu mai pot fi folosite în egală măsură, din cauza imposibilităţii importului din unele ţări. Unii dintre aceşti comercianţi şi industriaşi nu au reuşit să-şi creieze noui legături de afaceri cu firmele din ţările de unde putem face import, din care motiv au renunţat pur şi simplu de a-şi mai valorifica drepturile de import. Este interesant de subliniat că, în aplicarea nouilor dispoziţii ale regimului comerţului exterior, următor căruia se anulează cote de import și se procedează la o nouă înscriere in registrul importatorilor, unele firme nici nu vor persista în a li se creia dreptul de import sub regimul viitor. NOUI ARTICOLE CONTINGENTATE O altă latură a noului regim şi care va necesita lucrări destul de complexe, este aceia a introducerii sub regimul contingentării a unor articole noui. După cum se ştie, prin noul regim al comerţului exterior au fost contingentate mărfuri cari până acum nu erau contingentate. E uşor de înţeles deci, că toţi importatorii de articole până acum necontengentate vor cere să li se creieze cote de import. Apariţia acestei noui categorii de daogă la cererile încă de mai multă vreme făcute ale întreprinderilor noui, cărora nu li se fixase încă cote de import. FIXAREA NOUILOR COTE In cazul firmelor importatoare de mărfuri până acum necontingentate, se va avea în vedere mai întâi utilitatea acestor mărfuri pentru economia naţională în împrejurările actuale, iar drept orientare se va ţine seama de cantităţile importate în timpul când nu creau contingentate. După cum rezultă din cele relatate mai sus, trebuia să se recurgă la măsura radicală a anulării tuturor cotelor de import, pentru a se proceda apoi la o nouă repartiţie conformă realităţilor economice. Având în vedere cuantumul cererilor pentru creier de cote, în vederea realizării acestei importante lucrări, revizuirea se va face — cum e şi firesc — în detrimentul firmelor care n’au o componenţă etnică ro SĂPTĂMÂNA FINANCIARĂ Mie orânduirile economiei românti.-P rotea grâuM.-Valorile mobiliare.-!) bursă neagră a... brânzeturilor O săptămână de muncă. O saptămână în care principala preocupare e fost statornicirea nouilor orânduiri ale economiei românești. Principalele fapte interne sunt: I. Numirea comisarilor de românizare. Rolul lor nu trebue să fie greşit înţeles. Nu e ceia ce gândesc unii, sau ceia ce lasă să se înţeleagă alţii. Cu toată grija care trebue să existe pentru buna desvoltare a vieţii economice, aceşti comisari vor veghia ca bunurile întreprinderilor străine să nu fie înstrăinate şi ca procesul de românizare să fie cât mai eficace. 6. Creiarea creditelor populare pentru ţărani. Nu e vorba, deocamdată, de constituirea unor instituţii speciale luxoase şi încărcate, ci numai de o hotărîre a consiliului de miniştri care va fi foarte curând îplinită şi care cu siguranţă, că va avea un mare rol în desvoltarea economiei noastre rurale. Concursul Băncii Naţionale a fost de pe acum asigurat şi creditele vor veni în măsura necesară. III. Reorganizarea regimului comerţului exterior. Noi am dat încă mai de mult normele acestei reforme. Se urmăreşte excluderea importului de articole de lux, românizarea în proporţia permisă a cotelor de import, înlăturarea intermediarilor, precum şi moralizarea serviciilor de repartiţie. Celelalte măsuri de ordin economic sunt mai puţin însemnate. Toate pătrunse însă de acelaş patriotic gând al ridicării ţării şi al consolidării naţiei. Preocuparea pentru problemele economice, nu poate decât să ne bucure. Toată omenirea trece prin momente în care economicul domină multe probleme de stat. Nesocotirea acestui adevăr poate să ducă la suferinţă. Iată dece, toţi acei cari cunosc imperativele vremii şi datoria supremă a cârmuitorilor, nu pot decât să se bucure văzând că, într’o vreme in care mulţimea înfăptuirilor e atât de mare, nu se nesocoteşte întru nimic această latură. Impresia bună pe care străduinţa guvernului de a înfăptui cât mai mult şi cât mai bine s’a putut vedea, în mişcarea mai vie a vieţii economice. Tot în cursul săptămânii acesteia s’a anunţat începerea unor imporatante negocieri economice cu Germania. Nu vrem să facem incursii în trecut. Dar e bine să arătăm că de la pacea din Adrianopol, de când avem independenţa noastră comercială, n’a existat piaţă cu care să avem mai multe legături comerciale decât cu aceia a Reichului german. Chiar atunci când s’a încercat, prin mijloace artificiale, să se devieze curentul normal al legăturilor comerciale, încă Germania a fost acela care a predominat viaţa noastră economică şi a constituit debuşeul principal al producţiei româneşti. O mantinna 45 fraVn« /Ia« I semeni făcută industriei germane care a contribuit atât de mult la înjghebarea scheletului nostru industrial şi la edificarea atâtor noui ramuri de producţie. Pentru toate aceste afirmaţii nu e nevoe de date. Le ştie toată lumea. Le simte la fiecare pas. Le vede la temeiul atâtor şi atâtor înfăptuiri de bine naţional. Nu ştim care e ordinea de zi a discuţiilor de la Berlin. Ştim, însă, că oricare ar fi, va fi pătrunsă de un dor neţărmurit de conlucrare economică şi de năzuinţa de a se ajunge la consolidarea unei ordine pe cât de noui, pe atât de mult aşteptate. Şeful delegaţiei economice române e d. ministru Dimitriuc. Nu pentru prima dată când d-sa ia contactul cu lumea economică germană. De multe ori a făcut parte din delegaţia noastră, care negocia acordurile economice germano-române. Şi, în toate dăţile, s’a străduit să obţină maximul de avantagii pentru ambele economii naţionale. Le va obţine cu atât mai uşor acum, când, pe lângă atâtea alte interese, suntem mânaţi de aceiaş dorinţă de regenerare şi primenire europeană. Problema grâului Suferim de o grea criză agricolă. Articolele publicate în ziarele noastre de d. Octav Udrea sunt un strigăt de alarmă. Avem o sută zece mii vagoane de grâu, producţie şi ne trebuesc numai pentru nevoile interne două sute şapte zeci de mii vagoane. O lipsă pe care nu avem cum s’o acoperim. O lipsă care ne impune să facem o sforţare uriaşe pentru a ne asigura cel puţin pentru anul viitor o producţie îndestulătoare. D. Udrea spune într’unul din articolele sale : Nu avem vreme de perdut. O hotărâre trebue repede să se ia şi cât.mai repede Şi mai departe: „Azi nu mai treime ales al cui este locul şi de ce categorie e proprietarul. Dacă e concentrat, văduvă, mare sau mic proprietar Unde se poate ara şi e loc liber şi apt pentru semănatul grâului, trebue îndată pus la lucru. Fără conferinţe şi fără comisiuni”. Fără conferinţe şi fără comisiuni. Iată o propunere care desigur că înseamnă o revoluţie în ţara noastră. Dar, nu se poate altfel. Nu e timpul vorbelor. Strigătul de alarmă al d-lui Udrea trebue să ne deştepte. Să măsurăm vrednicil gospodarilor, după numărul de bănicioare obişnuite la hectare. Să judecăm capacitatea cârmuitorilor locali, după roadele pe care le obţin, îndemnând să se desţelenească ogoarele. Obligând sn sc grcibCcLSCci şi ss. 36 prelungească munca zilnică. Avem nevoie de grâu. De mult grâu. Altfel nu vom avea pâine. Răspunzând articolelor d-lui Udrea, ministerul agriculturii a publicat unele lămuriri din care reese toate sforțările pe care le face actualul guvern, ca potrivit luminoaselor îndrumări date de d. general Antonescu, Conducătorul Statului, să se grăbească şi să se desvolte muncile agricole. Cu acest prilej, ministerul a dat şi unele cifre cu atât mai înbucurătoare cu cât se poate vedea din ele că agricultorii nu stau cu mâinile în sân şi că urmează directivele pe care le primesc. Dacă vremea e încă neprielnică, desigur că va veni momentul când încordându-ne toate puterile, vom reuşi să ne acoperim ogoarele. Problema rămâne neschimbată. Cu atât mai bine dacă ministerul a fost şi el pătruns de aceleaşi realităţi ca şi d. Udrea. Avem nevoie de o sforţare uriaşe. Avem nevoie de o sforţare unică, aşa cum numai un guvern tineresc o poate da. Mai avem nevoie de măsurarea meritelor, nu după vorbă, ci după numărul bănicioarelor de grâu. Cine poate contesta oare că există o limită a faptelor, unde toate bunele voinţi se întâlnesc? Valorile mobiliare D. prof. N. N .Stoika, comisarul guvernului pe lângă bursa din Capitală, observând o tendinţa neîndreptăţită de scădere la unele valori mobiliare, a ţinut să asigure pe deţinătorii de asemenea valori, că nici un fapt intern extern 1 Continuare im pag. 2-a BALANŢA COMERCIALA A ELVEŢIEI BERNA, 12. (Rador). — Corespondentul Agenţei „Ştefani“ anunţă: Pentru prima dată din 1916, se Înregistrează în balanţa comercială a Elveţiei un sold activ şi nume pentru lunile Iulie şi August. Acest excedent al exportului asupra importului este interpretat ca un indiciu al marilor dificultăți pe care le întâmpină aprovizionarea Elveției în străinătate. America nu va exporta metale vechi Comitetul naţional de apărare al Statelor Unite va cere preşedintelui Roosevelt votarea unei legi prin care să se oprească exportul oricăror metale vechi, ca fiind necesare înarmării. încetarea tuturor scutirilor şi reducerilor de impozite, taxe şi contribuţiuni de orice fel, acordate membrilor familiei Regale, Casei Regale şi Domeniilor Coroanei S-a semnat următorul Decret-Lege: Art. 1. — Orice scutiri şi reduceri de impozite, taxe şi contribuţiuni de orice fel acordate membrilor Familiei Regale, Casei Regale şi Domeniilor Coroanei Încetează pe data de 1 Octombrie 1940. Proprietăţile imobiliare personale ca şi cele date spre folosinţă, bunurile mobile, veniturile de orice fel, actele şi faptele juridice vor fi supuse, cu începere dela data de mai sus aceluiaş regim fiscal ca şi cele ale particularilor. Se exceptează dela impunere lista civilă fixată Maiestăţii Sale Regelui Mihai I şi dotaţiunea Maiestăţii Sale Reginei Marie Elena. Art. 2. — Orice dispziţiuni contrarii prezentului Decret-Lege sunt şi rămân abrogate. Directive cu caracter economic date de Conducătorul Statului COMPLECTAREA DIRECTIVELOR DATE ANTERIOR Preşedinţia consiliului transmite Partea I a Directivelor definitive, cu caracter economic, pe care d. general Antonescu le-a dat guvernului in şedinţa consiliului de cabinet care a avut loc la 11 octombrie: 1. — Prin directivele sumare date, când am fost la Ministerul Economiei Naţionale, am indicat, numai in linii foarte mari, cadrul pelticii economice a Statului. *. 2. — Pentru a Învinge dificultăţile economice ne trebuie — un program de realizări imediate, şi — un program de realizări In timp şl pe etape. »a ------------11V/ . |/v. WVUO-V» W4M* programe trebuie să meargă in parai»1. 3. — Nici un program nu poate fi schiţat şl cu at&t mal puţin nu poate fi Înfăptuit dacă nu se cunosc disponibilităţile. Evaluarea disponibilităţilor şi a stocurilor, ţinerea permanent la curent a evidenţei lor şi a posibilităţilor stau la baza edificiului economic ce vrem să clătim. Aceasta at&t In agricultură cftt şi In industrie. Numai plecând dela posibilităţi, adică dela realităţi, putem, pe de parte, alcătui programe realizabile, iar pe de altă parte putem evita munca inutilă şi sterilă care descurajează şi provoacă pierderi de timp şi de avuţii. 4. — In primul rând Insă, ţin să subliniez că viaţa economică nu se va putea însănătoşi, atăta timp cât va fi copleşită de o fiscalitate sălbatecă, complicată şi improvizată sub presiunea necesităţilor bugetare. Fa este principala cauză a dezechilibrului dintre preţurile agricole şi industriale. Dau câteva exemple edificatoare : Taxele fiscale la metrul de postav s’au ridicat la 214 lei aproximativ, dela 9 lei cât erau în 1929 ; - la ciment delà 350 lel de vagon la 9.000 lel ; - la var delà 154 lel de vagon la 1.120 lei ; Ţăranul plăteşte de fiecare cămaşă pe care o cumpără numai cu diverse timbre, 22 lei. La benzină taxele se ridică la 13.400 lei de vagon pe când preţul ei la rafinărie este de 2.200 lei. Cifre edificatoare şi concludente, pentru cine se opreşte asupra lor. Fiscalitatea excesivă secătueşte viaţa, opreşte circulaţia şi aruncă organismul Statutul intr’o boală care II poate fi fatală. 5. — De aceea trebue cu un minut mai devreme să faceţi în primul rând ordine această privinţă. Trebue un plan chibzuit, trebue Metodă , trebue perseverenţă, trebue cap în aplarea lui. SIMPLIFICĂRI LA IMPOZITE 6. In primul rând trebue simplificare In impozite şi în formalităţi.7. Impozitele complicate dau naştere la abuzuri. Incuibarea şi practicarea corupţiei îşi are izvorul aici. Şi fiscalitatea excesivă şi complexitatea ei sunt consecinţa firească a regimului de jaf in banul public şi a destrăbălării care a domnit şi domneşte, încă, pentru că nu se poate înlătura de la o zi la alta, in administraţiile publice. Noul regim trebue să revizuiască întreaga administraţie, să facă ordine şi economie in administrarea finanţelor Statului, judeţelor şi Comunelor. Ca o consecinţă să se reducă cheltuelile, fiindcă numai astfel vom putea trece de la un regim de rozătoare la un regim de albine lucrătoare. Să avem curajul să atacăm problema in plin şi pe faţă. Toată lumea trebue să înţeleagă că dacă vom contistua astfel, pierim. 8. Avem S8IOOO funcţionari în loc de 180.000 cât ar trebui să avem. Descongestionarea Statului de funcţionari este o problemă de viaţă şi de moarte pentru Stat. Descongestionarea nu este insă cu putinţă, fără a creia o problemă gravă socială, decăt dacă se execută energic, fără cea mai mică ezitare şi fără pierdere de timp românizarea vieţii economice şi în special a industriei şi comerţului. Către industrie şi către comerţ, trebuie îndreptaţi, cu concursul şi ajutorul Statului, şi tineretul şi funcţionarii pe cari îi vom trece in cadrul disponibil. Este marea şi acuta problemă. Aceasta priveşte prezentul. Pentru viitor, trebue să luăm măsuri să nu mai cădem in greşala în care au căzut predecesorii noştri la conducere. Din statistica ce vi s-a prezentat aţivăzut că învăţământul nostru public a fost astfel dirijat, încât 75 la sută din absolvenţii diferitelor şcoli au fost forţaţi să se îndrepte către Stat pentru că numai astfel puteau să-şi câştige existenţa. Trebue să inversăm problema. Deci, reforma învăţământului public nu mai poate întârzia nici o clipă. Trebue format şi îndrumat tineretul in şcoală şi prin şcoli către viaţa practică. Funcţionarea şcoalelor pe aceste nouă baze trebuie să înceapă imediat. 9. Revenind la fiscalitate, ţin să atrag atenţia ca în paralel cu simplificarea şi cu reducerea masivă a ţineri din impozitepentru articolele de mare consum, trebuie să se simplifice şi formalităţile. Le ştim căt timp răpesc, căte încurcături produc, câtă cheltuială inutilă şi câtă întăriere în soluţionarea problemelor. Confuzia provine în primul rând din faptul că de aceeaşi problemă se ocupă in Stat mai multe autorităţi în acelaşi timp. Până ce nu vom pune ordine în această privinţă, nu vom putea înlătura nici dezordinea, care domneşte actualmente în Stat, nici pagubele, care rezultă din ea. Un exemplu edificator. Pentru a obţine astăzi autorizarea de a săpa o sondă trebuesc 3—11 luni cu formalităţile, iar pentru săparea sondei sunt necesare numai 1—2 luni. Va putea Domnilor, calcula cineva la căte sute de miliarde se cifrează in ultimii 90 ani numai pagubele suferite de avuţia naţională din cauza formalitaţilor şi a pierderilor de timp provocate de aşteptările şi de alergările cu căciula intr’o mână şi cu cealaltă mână în pungă, pentru a obţine ceea ce constitue, în marea majoritate a cazurilor, un drept? Atacaţi Domnilor cu curaj şi imediat şi această a doua problemă: simplificaţi formalităţile în toate. Ea nu va întârzia să fie productoare de mari venituri pentru Stat. 10. Iată Domnilor primul aspect, — după mine — al problemei noastre economice, asupra căruia trebue să cugetăm şi pe care trebue să-l examinăm până în adâncimile lui, nu numai la suprafaţă. Trebue in concluzie, o reformă brutală care să ducă la micşorarea aparatului de Stat, la simplificarea formalităţilor şi la reajustarea impozitelor. Reamintesc că un economist american a spus că: „Impozitele pentru a fi plătite, nu trebuie să fie simţite". Ele trebue să isvorască din viaţa naturală a pieţei şi din posibilităţile omului. „Tot ce depăşeşte aceste limite duce la refuz şi la fraudă“. Corei mare în pagina 3-a i1