Argus, februarie 1941 (Anul 31, nr. 8338-8361)

1941-02-01 / nr. 8338

­ . ANUL XXXI No. 8338 rA apărut şi s'a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TONI No. 53 _ AB O N lai tari Ua an 1000 Lei t» luna 5S0 „ 3 luni 3dJ M fi NT E In străinătate Tariful In funct­rne de convenţiile poştale internationale 3 .e» m ţară—6 iei tn străinătate 4 PAGINI 3 LEI ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE: Bucureşti, Str. Consta­tin Miile No. 1b KfflUSIRIEI Şl FINANŢEI Telefon 3.05.44 Februarie 1941 A apărut şi sapi TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TONI No. 53 PUBLICITATE A se primeşte le administraţia zstunii şi la toate agenţiile . Proprietar : „ARGUS S. A. Ingerig sub No. 203 Trib. Ilfov. Redactor responsabil: al. PETRO­VICI ACTUL AL V-LEA . Ultimul sfert de veac desfăşoa­ră, larg, tragedia economiei mon­diale. Consumatorii iau parte, ca spectatori, la presă şi sunt în a­­şteptarea actului al V-lea, cel din urmă al oricărei tragedii care se respectă. Primele patru acte s-au scurs în perioada 1914-1939, astfel: Actul I-iu: Acţiunea se petrece în timpul războiului mondial şi primii ani de după război. In vre­me ce se face o risipă nebună de materii prima, producţia regulată aproape încetează, iar transportu­rile sunt mult îngreunate. Ca o ur­mare firească a acestei situaţiuni, stocurile de mărfuri dispar trep­tat. Cu încheerea păcii, începe cursa să se aprovizioneze din nou. Lumea, toată lumea, cumpără. Cumpără mărfuri, la orice preţ, cu bani ghiaţă sau pe credit. E epoca de aur a comerţului şi a speculei. Ea se termină în 1921. Actul al II-lea : Suntem în 1925. Deţinătorii de materii, prime înţe­leg repede folosul pe care îl pot trage de pre urma acestei situa­ţiuni. Puţini la număr, ei strâng însă în mâinile lor cea mai mare parte din materiile prime. In loc să-şi facă o concurenţă ruinătoare, scăzând preţurile, ei hotărăsc să păstreze preţurile urcate şi să pro­ducă foarte puţin pentru a vinde foarte scump. E epoca monopolurilor şi a cri­­teei de repartiţie. Actul al III-lea: Naţiunile în­cearcă să facă concurenţa naţiuni­lor bogate, creind, în afara pieţelor tradiţionale şi împotriva lor, nouă pieţe de materii prime, acolo unde Condiţiile de climă, sol şi subsol sau, întâmplător, o descoperire ştiinţifică, o îngădue. fî :e epoca de extindere a culturilor de bumbac în America de Sud, în Turkestan, în Africa, alături de re­giunile tradiţionale din Statele­­ Unite, din India şi din Egipt. E e­­poca punerii în exploatare inten­sivă a zăcămintelor de aramă a­­fricane în Rhodesia şi Katanga, a­­lături de­ zăcămintele — stăpâne până atunci ale pieţii — din Sta­tele Unite. E epoca folosirii în plin a câmpurilor petrolifere din Vene­zuela şi Persia, alături de cele din Europa, din Mexic şi din Statele Unite. E epoca extinderii fulgeră­toare a unei noui materii — pro­dus al chimiei moderne — care a­­meninţă producţia bumbacului , mătasea artificială. E perioada de şubredă prosperi­tate şi scurtă durată, care îşi a­­tinge punctul culminant în anul 1929. Actul al IV-lea. Industriile de transformare prea mult umflate prin folosirea nemărginită a credi­tului, investiţiile imprudente în u­­tilaj, beneficiile rău distribuite şi un consum care scade mereu, duc la criza de supraproducţie în care lumea se zbate de aproape zece ani. Suntem în 1939. . ’ Actul al V-lea: Lumea aşteaptă cu înfrigurare desnodământul tra­gediei. Războiul repetă însă actul I, cu risipa lui de materii prime, cu stagnarea producţiei regulate, cu îngreunarea transporturilor. Actul V lipseşte. Curba evoluţiei economiei mondiale se închide în­­tr’un cerc vicios. După o risipă de materii prime, va urma iar o ce­rere exagerată de mărfuri ca după orice război acţiunea monopolurilor o împrăştiera anarhică a produc­ţiei, în sfârşit o supraproducţie, care va duce la o nouă criză, dacă nu la un nou război. Arestările vor fi ordonate numai de instanţele judiciare Se face cunoscut că s’a dat or­din din nou, autorităţilor din în­treaga ţară ca: 1. — Toate arestările să se or­done numai de instanţele judici­are competinte şi cu îndeplinirea formalităţilor legale. 2. — Cei găsiţi nevinovaţi să fie puşi imediat în libertate. 3. Cei găsiţi vinovaţi să fie tra­taţi cu omenie şi să nu sufere nici un fel de constrângere fizică. Problema preţurilor în Olanda AMSTERDAM, IANUARIE 1941. — Olanda era pe vremuri ţara cla­sică a cererii şi ofertei, singura le­ge de care ascultau preţurile pieţii. Când — cu ani în urmă — marea criză agrară a răsturnat aceste te­meiuri, statul a fost novoit să inter­vină în economia agrară, ajutând-o sub forma unei largi politici de sub­­venţiuni. Ca să împiedice căderea preţurilor la produsele agricole, sta­tul a garantat preţuri minimale, chiar pentru ceea ce nu se putea vin­de cre loc. Cât de nesănătoasă a fost această politică, o dovedeşte între altele faptul că la produse cum erau untul, legumele, fructele, Olanda trebuia să facă export în Anglia la preţuri cari nu reprezentau nici mă­car costul, în timp ce statul acope­rea pierderile — cari nu erau decât resultatul unei anumite dependenţe economice — prin mijloace proprii. Dar toate aceste sacrificii n’au pu­tut ţine în loc degringolada preţu­rilor, cari până la izbucnirea războ­iului se poate spune că erau lăsate să se formeze la voia întâmplării. REMINISCENŢELE ECO­­NOM­IEI CLASICE Odată Cu războiul şi-a făcut apa­riţia pe piaţa olandeză şi o speculă din cele mai puternicie, dar de care autorităţile nu şi-au dat deajuns de bine seama la început, amăgiţi de id­eea că legea cererii şi a ofertii e aceea care a reînviat şi di­ctează ur­cările de preţuri. Toate de aceea, sancţionarea speculei a fost multă vreme lăsată la aprecierea forurilor juridice, cari şovăiau să condamne, în faţa motivelor de scumpire nu prea greu de justificat. Intrarea Olandei în război a com­plicat lucrările, mai ales din clipa tăierii posibilităţilor de aprovizio­nare cu materii prime şi a blocării traficului transoceanic. APARAREA CONSUMA­TORULUI Sub ocupaţia germană, au trebuit să se ia măsuri serioase pentru a pune capăt năruirii economice. Au­torităţile au înţeles că în noua si­tuaţie, nu atât producătorul era a­­cela care trebuia apărat împotriva preţurilor păgubitoare, efft mal a­­lea Qonswrttornî. Poame« fe sMppei a acestuia faţă de primejdia cres­cândă a scumpirii traiului a fost u­­nul din principalele obiective ale nouei îndrumări a vieţii economice. Producătorul olandez nu trebuie de­sigur să-şi bată prea mult capul pentru a găsi debuşeu în criza ge­nerală de produse, iar această si­tuaţie era un necontenit imbold de urcare a preţurilor. In locul vechiu­lui sistem de preţuri minimale, au­torităţii au trebuit să vină cu un sistem de stăvilire a urcărilor pen­tru a apăra pe cumpărător. Reglementarea preţurilor pe baza realităţii costului şi a respectării beneficiilor normate s’a putut reali­za în Olanda prin încadrarea orga­nică a vieţii economice olandeze în spaţiul marelui Re­ch. Dar această încadrare nu s’a făcut pe temeiuri rigide, ci s’a ţinut seama de steuaţia specifică a târgului olandez. In pri­mul rând, s’a înţeles că preţurile pentru mărfurile importate nu pot fi puse la un nivel cu acelea al pro­duselor indigene căci în acest caz importul n’ar fi decât un comerţ păgubitor sau susceptibil de sub­venţii. Deasemenea s’a admis în ne­goţ principiul repercutării urcărilor de preţuri, pentru ca presiunea să nu fie suportată numai de o singură categorie respectiv doar de comer­cianţi. Aceste excepţii au contribuie desigur în mare măsură la norma­lizarea vieţii economice olandeze în cadrul unor reglementări stricte, unanim respectate. IMPORTUL DE AUR IN STATELE UITE NEW YORK, 30» (Rador). — Co­respondentul Agenţiei C. N. R. trans­mite o Informaţie dată de ministerul de comerţ al Statelor Unita, care a­­rată că Importul de aur în săptămâna 15—22 Ianunrie a fost de 21,58 mi­lioane de dolari, faţă de 4,15 milioa­ne, cât a fost In săptămâna prece­dentă. Din acest aur, 10,3 mVioarte provine din Australia, 7,63 din Canada și un stafilon dist Ftttpina- PIA­ŢA Peştele importat. Brânzeturile. Carnea. Incălţămintea standard Burta Şedinţa de Joi a fost bine susţi­nută în ambele compartimente. In compartimentul valorilor cu dobândă fixă s’au înregistrat urcări importante, dintre cari reţinem : Impr. Unirii la 55 Vi dela 53 Vi şi Urbanele Buc. noui la 55 Vi de la 53 Vt. Deasemenea mai câştigă un punct şi Urbanele Buc. 10­ Vt. Se observă că în ultimele două şedinţe Urbanele Bucureşti, din toate emisiunile, au făcut progrese importante sub raportul tendinţei. Compartimentul valorilor cu do­bândă variabilă înregistrează plu­suri mici la toate valorile. Volumul operaţiunilor se menţine constant. Sectorul bancar bine reprezen­tat. B. N .R. câştigă 100 puncte în­cheind la 5900. Sectorul petrolifer şi cel al trans­porturilor de asemenea bine repre­­zentate, câştigă aproape pentru fie­­care valoare câte 10-20 puncte. Valorile din celelalte sectoare sta­ţionare. Peştele importat Zilele trecute a sosit la Constan­ţa un nou transport de pălămidă importată din Turcia. După cum se ştie, pentru a îm­plini lipsa peştelui indigen, Statul a scutit de taxe la import acest fel de peşte. La Constanţa, s’a vândut prin li­citaţie, pălămidă cu 46 lei kilo­gramul. In Capitală s’a vândut ori acelaş peşte cu 140 lei kilogramul, cum­părând peştele întreg sau 200 lei kilogramul tăiat. Credem că trebue să se ia mă­suri contra acelora ce speculează acest articol. Dacă Statul a renun­ţat la taxe vamale, a înţeles ca a­­cest peşte să fie­ vândut eftin con­sumatorilor, nu ca să dea ocazie de câştiguri ilicite speculanţilor. Brânzeturile După cum am mai arătat, pe piaţă se găseşte cu foarte mare greutate brânză telemea de oi ve­che. Interesându-ne asupra cauzelor acestei lipse, am aflat că ministe­rul coordonării, în vederea raţiona­lizării consumului de brânzeturi, a blocat toate cantităţile de brânze­turi ce s-au găsit în depozite sau antrepozite frigorifere. Comercianţii nu pot scoate şi pune în vânzare decât cantităţile ce li se aprobă de către minister. Cantitatea autorizată a fi scoasă de fiecare comerciant — odată pe săptămână — este calculată în ra­port cu stocul total ce acesta are depozitat. Se caută prin această raţionali­zare a consumului, ca brânzeturile existente în depozite, să ajun­gă până după sărbătorile Sf. Paşti, când începe fabricarea de brânză nouă din lapte de oi. Carnea In ultima vreme aprovizionarea cu carne a Capitalei, în urma înfiinţării Remac-ului, fâcându-se cu mai multă greutate şi sesizându-se despre acea­sta ministerul coordonării, s’a ţinut eri o importantă şedinţă. Au luat parte d-nl: secretar general M. Ro­­maşcanu, primar general, I. G. Vântu, furnizorii de carne şi un reprezentant al şoc. „Remac”. Comisiunea a examinat diferitele plângeri ce s’au primit privitoare la aprovizionarea cu carne a Capitalei. In urma discuţiunilor urmate s’au stabilit o serie de măsuri pentru în­lăturarea pe cât posibil a lipsei de carne în Capitală. încălţăminte standard Toate magazinele de încălţăminte sunt obligate să aibă spre vânzare în­călţăminte Standard, la preţurile şi calităţile fixate. Pe piaţă se exercită un sever con­trol de către delegaţii Ministerului Coordonării şi Statului Major econo■ unic. Măsurile luate până acum unite cu controlul sever ce se face, vor duce la soluţionarea in mare parte a chestiu­­nei încălţămintei. VĂRSAREA IMPOZITULUI MOBILIAR LA REDEVENȚELE PETROLIFERE Reţinut-în­­ natura el -este lichidat, în­ bani­S­i mp­l­ifica­rea fo­rma litaţi­lor inutile a cântă ui rol multipleIntervențiile făcute de­ industriaşii de petrol In contractele de concesiuni pe­trolifere, încheiate cu particularii se prevede , de cele mai multe ori, că se cuvine concedentului o rede­­venţă în natură, sau pe baza unei clauze altermative, fie în natură, fie în bani. In primul caz, societăţile petro­lifere sunt obligate să achite inte­resaţilor dreptul lor de redeventa în natură, iar în al doilea, să plă­tească dreptul acestora în bani. Dispoziţiunile legii contribuţiuni­­lor directe impun societăţilor să reţină din dreptul de redevenţă im­pozitul mobiliar de 32 la sută, pe care ulterior trebue să-l verse în bani, organelor fiscale. Pentru executarea acestor dispo­­ziţiuni legale, societăţile petrolifere se văd în situaţia de a lichida în bani un impozit reţinut în natură. Ele sunt deci nevoite să vândă cantităţile de ţiţei reţinute drept impozit mobiliar, în favoarea fiscu­lui, din care operaţiune nu se rea­lizează­ nici un profit. Vânzarea acestor produse este de fapt un act pentru îndeplinirea strictă a dispoziţiunilor legii con­­tribuţiunilor directe cu privire la vărsarea impozitului datorat. Cu toate acestea, unele organe fiscale caracterizează operaţii­un­ea arătată mai sus, drept o vânzare obişnuită şi pretind aplicarea con­­tribuţiunei naţionale excepţionale doi la sută, ca la orice tranzacţie de vânzare - cumpărare, luat drept bun rezultatul cântăririi a căilor ferate, rate. Această măsură rămâne insă valabilă numai pen­tru societăţile petrolifere cari au convenţie de bas­culă cu calea ferată. Direcţia taxelor de consumaţie şi direcţia vămilor din ministerul de finanţe, au comunicat asociaţiei in­dustriaşilor de petrol că sunt de a­­cord cu măsura preconizată. S-a dispus ca toate societăţile pe­trolifere interesate să încheie con­venţii de basculă cu calea ferată, pentru a nu mai suporta formali­tăţile greoaie a unor repetate cân­tăriri a produselor ce se transportă. Intervenţia interesaţilor Considerând că procedeul este vă­dit nedrept, societăţile petrolifere au intervenit recent către ministerul de finanţe, arătând că legea e depăşită in interpretarea ei şi crează funcţiuni inutile celor in cauză. Ele au precizat în întâmpinarea fă­cută, că reţinerea impozitului in na­tură şi vărsarea acestuia în bani, nu constitue nici vânzare, nici transmi­siune de bunuri, ci o simplă îndepli­nire a unor obligaţiuni legale, care in practică nu se poate efectua prin văr­sarea la fix a impozitului in natură. Pe de altă parte, din această o­­peraţiune numai fiscul trage un profit real, prin faptul că evită formalităţile şi cheltuielile prin bursă a cotei de produse petroli­fere reţinute, ceea ce economiseşte Statului şi timp şi bani. In consecinţă, interesaţii au ce­rut ca la asemenea reţineri să nu se mai­ pretindă perceperea contri­buţiei naţionale de 2 la sută. Plata impozitelor în natură In ipoteza unei interpre­tări contrarii, deci dacă se va continua aplicarea a­­cestui impozit, societăţile petrolifere au menţionat în intervenţia făcută la ministerul de finanţe, că se vor vedea nevoite să nu mai plătească în bani im­pozitul reţinut în natură, ci să ţină la dispoziţia fis­cului, conform leg­ii, im­pozitul aşa cum a fost re­ţinut, în produse petroli­fere, făcând în termenul util oferta reală de plată. Chestiunea a rămas în studiu, urmând a fi solu­ţionată zilele acestea,­­ţinând seamă de faptul că nu este vorbă de o vân­zare propriu zisă, ci nu­mai de îndeplinirea stric­tă a unei dispoziţii legale, n'ar fi cazul aplicării con­tribuţiei naţionale excep­ţionale doi la sută. CANTARIREA VAGOA­NELOR CAZANE Concomitent cu acest demers, societăţile petrolifere au mai inter­venit pe lângă ministerul de finan­ţe şi direcţiunea generală a căilor ferate, cerând simplificarea forma­lităţilor inutile a unor cântăriri multiple. Vagoanele cazane încărcate cu produse petrolifere destinate ex­portului, sunt nevoite să suporte câteva cântăriri oficiale, la vamă, calea ferată, etc, ceea ce produce teheltueli suplimentare şi mari pier­deri de timp. Hotărârile luate Chestiunea fiind cerce-j tată Intr’o conferinţă cui reprezentanţii direcţiei] taxelor de consumaţie, ai vămilor şi ai căilor fera­te* s’a hotărlt ca să fie , * , ' .. v ‘ f 23 miliarde mărci economi in Germania Casele de depuneri se numără in Germania printre cele mai­ vechi şi mai temeinice institute finan­ciare, încă acum 150 de ani, ele ■primeau banii strânşi la ciorap de cei avuţi ca şi de cei mai ne­voiaşi. In viaţa economică a Ger­maniei, aceste Case de depuneri dispunând astăzi, de 14.500 oficii de plăţi, au fost un factor de real progres. Casele de depuneri din Germa­nia deţin astăzi economii în va­loare de 23 miliarde mărci, adică trei sferturi din totalul economiilor germane. Numărul depunătorilor cari au strâns şi depus această sumă e de 40 de milioane. Revine deci în medie o sumă de­­ 575 mărci de fiecare cont. Sporirea tarifelor pe căile ferate bulgare SOFIA, 30 (Rador). — Corespon­dentul Agenţiei O. N. B. transmite: Direcţiunea generală a căilor fe­rate de stat bulgare a sporit cu 10 la sută tarifele de călători şi bagaje. S'au sporit de asemeni şi tarifele spe­ciale internaţionale pentru Exprasul­ Orient şi pentru traficul di­ntre Româ­nia şi Bulgaria. Sporirea va intra in vigoare încu­rând de la 1 Februarie. 1 Cei cari au afirmat că a existat sau există un singur membru al guvernului General Antonescu, care era franc­mason sau protector de francmason vor fi judecaţi COMU­NICAT Din ordinul domnului General An­­tonescu şi pentru a se pune capăt tuturor intrigilor şi infamiilor pri­vitoare la acţiunea în contra franc­masonilor din România, s-a dispus: a) Trimiterea în judecată a tuturor lor celor cari au afirmat că a exis­tat sau există un singur membru al Guvernului General Antonescu care era francmason sau protector­­ francmasoni; b) publicarea materialului docu­­mentar privitor la francmasoni, pen­­tru ca toţi oamenii de bună credinţa au trimiterea în judecată a tutu­­să-şi dea seama ale cui unelte sunt nemernicii cari afirmă că Generalul Antonescu sau colaboratorii săi ar proteja pe francmasoni. CONDUCĂTORUL STATULUI CERE SA NU SE ÎNTREPRINDĂ NICI O ACŢIUNE POLITICĂ PÂNĂ NU SE VOR DĂ DISPOZIŢIUNILE SALE Domnul General Antonescu mulţu­­meşte din inimă tuturor bunilor ce­tăţeni, cari l’au Înţeles şi la cea din­tâi chemare a sa, s’au strâns cu în­credere în jurul autorităţilor Statu­lui, ajutându-le să învingă pe rătăci­ţii cari au pus în primejdie existenţa Ţării. Grija cea mare a Conducătorului Sta­tului este acum să pună ordine în Stat operă care reclama muncă neobosită şi disciplină din partea tuturor. Nu­­mai după aceea se va putea trece la organizarea vieţii politice a Statu­lui, după directivele ce se vor da de către Conducătorul Statului. De aceea se dispune categoric de a nu­ se întreprinde nici o acţiune poli­tică până nu se vor da dispoziţiuni din partea Domnului General Anto­nescu. Se reamintesc in privinţa a­­ceasta dispoziţiunile cuprinse in De­­cretul Regal Nr. 3072 Afft 7 Septem­vrie 1940. Buc., 30 Ianuarie 1941. IMPORTANTE LUCRĂRI FLUVIALE DEALUNGUL DUNĂRII Construirea unor canaturi dela Stettin la Marea Neagra 30 (Bador)­ — Noua re­vistă Crossdeutscher Verkehr publică in primul ei număr un studiu asupra alipirii spaţiului din sudul Europei la sistemul german de transporturi flu­viale. Articolul expune necesitatea unor lucrări dealungul Dunării, care să per­mită navigaţia unor vapoare de 10.000-12.000 tone. Dealungul părţii germane a Dunării s’a început, îndată după alipirea Mării de răsărit, cu construirea de noul porturi,, de pildă la Linz şi Krems şi cu mărirea celor existente, în deosebi la Viena. O parte a nouilor instalaţii a şi fost pusă în serviciu. S’a început construirea unui canal Oder-Dunăre pentru a asigura legă­tura pe apă ntre vechiul Reich şi ră­sărit, care să dea posibilitatea de a asigura transporturi pe apă din regi­unea Dunării în spaţiul german de ră­sărit şi centru. Astfel, vă lua naştere un sistem de canaluri de la Stettin la Marea Neagră cu o lungime de 2900 km. Iugoslavia nu mai poate exporta sardele Iugoslavia, care era una din ţările exportatoare de sardele, s’a văzut nevoită să renunţe­ la acest export din cauză că producţia a trebuit să fie restrânsă în urma lipsei de tablă pentru confecţionat cutiile precum şi a lipsei de untdelemn de calitate. Producția anuală de sardere a Iu­goslaviei, care astăzi deabia mai poa­te satisface consumul intern, era de 40.000 lăzi. Economia germană pregăteşte organizarea unui clearing European BERLIN, 30 (Rador). — Intr’un ra­port asupra ţelurilor economiei poli­tice germane, subsecretarul de stat d. Neumann, a declarat în revista perio­dică Vierjahresplan că punctul esen­ţial al eforturilor tinzând la o mai bună organizare viitoare a­ schimburi­lor de mărfuri şi de lucrători inter­­europeni, este organizarea unui clea­ring european. Ideea unui clearing central este în favoarea unei colaborări strânse între statele ce ţin socoteală de tradiţii şi istorie. Clearingul central ar aduce nu nu­mai uşurinţă în operaţiunile clearin­­gului european, dar ar mai reprezenta şi începutul unei restricţiuni a contro­lului biurocratic a tuturor clearingu­rilor internaţionale. Acordurile s’ar face în mod separat pentru toate ca­zurile, ţinându-se mai bine socoteală de necesități a fiecăruia. Lipsă, de produse industriala IRLANDA in DUBLIN, 30 (Rador). — Cores­pondentul Agenţiei D. N. R. comu­nică : D. de Valera, preşedintele de consi­liu Irlandez, s’a adresat, Miercuri sea­ra, prin radio poporului statului Eiie. El a declarat, între altele, că Ir­landa resimte o mare lipsă de pro­duse industriale. Ceaiul va trebui să fia raţionat. Deasemeni, stocurile de grâu sunt foarte mici. Pentru Importul di­n Urania şi pro­duse indus­triale, Irlanda nu dispune decât de foa­rte puţine vase proprii* In actuala situaţie a războiului nu sunt dectt puţine speranţe ca Irlandă să poată cumpăra sau navlosi vai­­poare de transport. Ca Incheere­d,. de Valera a anun­țat că toate măsurile militare de pre­­cauțiune, ca­re au 1 vor trebui ■& a

Next