Argus, februarie 1941 (Anul 31, nr. 8338-8361)
1941-02-01 / nr. 8338
. ANUL XXXI No. 8338 rA apărut şi s'a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TONI No. 53 _ AB O N lai tari Ua an 1000 Lei t» luna 5S0 „ 3 luni 3dJ M fi NT E In străinătate Tariful In functrne de convenţiile poştale internationale 3 .e» m ţară—6 iei tn străinătate 4 PAGINI 3 LEI ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE: Bucureşti, Str. Constatin Miile No. 1b KfflUSIRIEI Şl FINANŢEI Telefon 3.05.44 Februarie 1941 A apărut şi sapi TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TONI No. 53 PUBLICITATE A se primeşte le administraţia zstunii şi la toate agenţiile . Proprietar : „ARGUS S. A. Ingerig sub No. 203 Trib. Ilfov. Redactor responsabil: al. PETROVICI ACTUL AL V-LEA . Ultimul sfert de veac desfăşoară, larg, tragedia economiei mondiale. Consumatorii iau parte, ca spectatori, la presă şi sunt în aşteptarea actului al V-lea, cel din urmă al oricărei tragedii care se respectă. Primele patru acte s-au scurs în perioada 1914-1939, astfel: Actul I-iu: Acţiunea se petrece în timpul războiului mondial şi primii ani de după război. In vreme ce se face o risipă nebună de materii prima, producţia regulată aproape încetează, iar transporturile sunt mult îngreunate. Ca o urmare firească a acestei situaţiuni, stocurile de mărfuri dispar treptat. Cu încheerea păcii, începe cursa să se aprovizioneze din nou. Lumea, toată lumea, cumpără. Cumpără mărfuri, la orice preţ, cu bani ghiaţă sau pe credit. E epoca de aur a comerţului şi a speculei. Ea se termină în 1921. Actul al II-lea : Suntem în 1925. Deţinătorii de materii, prime înţeleg repede folosul pe care îl pot trage de pre urma acestei situaţiuni. Puţini la număr, ei strâng însă în mâinile lor cea mai mare parte din materiile prime. In loc să-şi facă o concurenţă ruinătoare, scăzând preţurile, ei hotărăsc să păstreze preţurile urcate şi să producă foarte puţin pentru a vinde foarte scump. E epoca monopolurilor şi a criteei de repartiţie. Actul al III-lea: Naţiunile încearcă să facă concurenţa naţiunilor bogate, creind, în afara pieţelor tradiţionale şi împotriva lor, nouă pieţe de materii prime, acolo unde Condiţiile de climă, sol şi subsol sau, întâmplător, o descoperire ştiinţifică, o îngădue. fî :e epoca de extindere a culturilor de bumbac în America de Sud, în Turkestan, în Africa, alături de regiunile tradiţionale din Statele Unite, din India şi din Egipt. E epoca punerii în exploatare intensivă a zăcămintelor de aramă africane în Rhodesia şi Katanga, alături de zăcămintele — stăpâne până atunci ale pieţii — din Statele Unite. E epoca folosirii în plin a câmpurilor petrolifere din Venezuela şi Persia, alături de cele din Europa, din Mexic şi din Statele Unite. E epoca extinderii fulgerătoare a unei noui materii — produs al chimiei moderne — care ameninţă producţia bumbacului , mătasea artificială. E perioada de şubredă prosperitate şi scurtă durată, care îşi atinge punctul culminant în anul 1929. Actul al IV-lea. Industriile de transformare prea mult umflate prin folosirea nemărginită a creditului, investiţiile imprudente în utilaj, beneficiile rău distribuite şi un consum care scade mereu, duc la criza de supraproducţie în care lumea se zbate de aproape zece ani. Suntem în 1939. . ’ Actul al V-lea: Lumea aşteaptă cu înfrigurare desnodământul tragediei. Războiul repetă însă actul I, cu risipa lui de materii prime, cu stagnarea producţiei regulate, cu îngreunarea transporturilor. Actul V lipseşte. Curba evoluţiei economiei mondiale se închide într’un cerc vicios. După o risipă de materii prime, va urma iar o cerere exagerată de mărfuri ca după orice război acţiunea monopolurilor o împrăştiera anarhică a producţiei, în sfârşit o supraproducţie, care va duce la o nouă criză, dacă nu la un nou război. Arestările vor fi ordonate numai de instanţele judiciare Se face cunoscut că s’a dat ordin din nou, autorităţilor din întreaga ţară ca: 1. — Toate arestările să se ordone numai de instanţele judiciare competinte şi cu îndeplinirea formalităţilor legale. 2. — Cei găsiţi nevinovaţi să fie puşi imediat în libertate. 3. Cei găsiţi vinovaţi să fie trataţi cu omenie şi să nu sufere nici un fel de constrângere fizică. Problema preţurilor în Olanda AMSTERDAM, IANUARIE 1941. — Olanda era pe vremuri ţara clasică a cererii şi ofertei, singura lege de care ascultau preţurile pieţii. Când — cu ani în urmă — marea criză agrară a răsturnat aceste temeiuri, statul a fost novoit să intervină în economia agrară, ajutând-o sub forma unei largi politici de subvenţiuni. Ca să împiedice căderea preţurilor la produsele agricole, statul a garantat preţuri minimale, chiar pentru ceea ce nu se putea vinde cre loc. Cât de nesănătoasă a fost această politică, o dovedeşte între altele faptul că la produse cum erau untul, legumele, fructele, Olanda trebuia să facă export în Anglia la preţuri cari nu reprezentau nici măcar costul, în timp ce statul acoperea pierderile — cari nu erau decât resultatul unei anumite dependenţe economice — prin mijloace proprii. Dar toate aceste sacrificii n’au putut ţine în loc degringolada preţurilor, cari până la izbucnirea războiului se poate spune că erau lăsate să se formeze la voia întâmplării. REMINISCENŢELE ECONOMIEI CLASICE Odată Cu războiul şi-a făcut apariţia pe piaţa olandeză şi o speculă din cele mai puternicie, dar de care autorităţile nu şi-au dat deajuns de bine seama la început, amăgiţi de ideea că legea cererii şi a ofertii e aceea care a reînviat şi dictează urcările de preţuri. Toate de aceea, sancţionarea speculei a fost multă vreme lăsată la aprecierea forurilor juridice, cari şovăiau să condamne, în faţa motivelor de scumpire nu prea greu de justificat. Intrarea Olandei în război a complicat lucrările, mai ales din clipa tăierii posibilităţilor de aprovizionare cu materii prime şi a blocării traficului transoceanic. APARAREA CONSUMATORULUI Sub ocupaţia germană, au trebuit să se ia măsuri serioase pentru a pune capăt năruirii economice. Autorităţile au înţeles că în noua situaţie, nu atât producătorul era acela care trebuia apărat împotriva preţurilor păgubitoare, efft mal alea Qonswrttornî. Poame« fe sMppei a acestuia faţă de primejdia crescândă a scumpirii traiului a fost unul din principalele obiective ale nouei îndrumări a vieţii economice. Producătorul olandez nu trebuie desigur să-şi bată prea mult capul pentru a găsi debuşeu în criza generală de produse, iar această situaţie era un necontenit imbold de urcare a preţurilor. In locul vechiului sistem de preţuri minimale, autorităţii au trebuit să vină cu un sistem de stăvilire a urcărilor pentru a apăra pe cumpărător. Reglementarea preţurilor pe baza realităţii costului şi a respectării beneficiilor normate s’a putut realiza în Olanda prin încadrarea organică a vieţii economice olandeze în spaţiul marelui Rech. Dar această încadrare nu s’a făcut pe temeiuri rigide, ci s’a ţinut seama de steuaţia specifică a târgului olandez. In primul rând, s’a înţeles că preţurile pentru mărfurile importate nu pot fi puse la un nivel cu acelea al produselor indigene căci în acest caz importul n’ar fi decât un comerţ păgubitor sau susceptibil de subvenţii. Deasemenea s’a admis în negoţ principiul repercutării urcărilor de preţuri, pentru ca presiunea să nu fie suportată numai de o singură categorie respectiv doar de comercianţi. Aceste excepţii au contribuie desigur în mare măsură la normalizarea vieţii economice olandeze în cadrul unor reglementări stricte, unanim respectate. IMPORTUL DE AUR IN STATELE UITE NEW YORK, 30» (Rador). — Corespondentul Agenţiei C. N. R. transmite o Informaţie dată de ministerul de comerţ al Statelor Unita, care arată că Importul de aur în săptămâna 15—22 Ianunrie a fost de 21,58 milioane de dolari, faţă de 4,15 milioane, cât a fost In săptămâna precedentă. Din acest aur, 10,3 mVioarte provine din Australia, 7,63 din Canada și un stafilon dist Ftttpina- PIAŢA Peştele importat. Brânzeturile. Carnea. Incălţămintea standard Burta Şedinţa de Joi a fost bine susţinută în ambele compartimente. In compartimentul valorilor cu dobândă fixă s’au înregistrat urcări importante, dintre cari reţinem : Impr. Unirii la 55 Vi dela 53 Vi şi Urbanele Buc. noui la 55 Vi de la 53 Vt. Deasemenea mai câştigă un punct şi Urbanele Buc. 10 Vt. Se observă că în ultimele două şedinţe Urbanele Bucureşti, din toate emisiunile, au făcut progrese importante sub raportul tendinţei. Compartimentul valorilor cu dobândă variabilă înregistrează plusuri mici la toate valorile. Volumul operaţiunilor se menţine constant. Sectorul bancar bine reprezentat. B. N .R. câştigă 100 puncte încheind la 5900. Sectorul petrolifer şi cel al transporturilor de asemenea bine reprezentate, câştigă aproape pentru fiecare valoare câte 10-20 puncte. Valorile din celelalte sectoare staţionare. Peştele importat Zilele trecute a sosit la Constanţa un nou transport de pălămidă importată din Turcia. După cum se ştie, pentru a împlini lipsa peştelui indigen, Statul a scutit de taxe la import acest fel de peşte. La Constanţa, s’a vândut prin licitaţie, pălămidă cu 46 lei kilogramul. In Capitală s’a vândut ori acelaş peşte cu 140 lei kilogramul, cumpărând peştele întreg sau 200 lei kilogramul tăiat. Credem că trebue să se ia măsuri contra acelora ce speculează acest articol. Dacă Statul a renunţat la taxe vamale, a înţeles ca acest peşte să fie vândut eftin consumatorilor, nu ca să dea ocazie de câştiguri ilicite speculanţilor. Brânzeturile După cum am mai arătat, pe piaţă se găseşte cu foarte mare greutate brânză telemea de oi veche. Interesându-ne asupra cauzelor acestei lipse, am aflat că ministerul coordonării, în vederea raţionalizării consumului de brânzeturi, a blocat toate cantităţile de brânzeturi ce s-au găsit în depozite sau antrepozite frigorifere. Comercianţii nu pot scoate şi pune în vânzare decât cantităţile ce li se aprobă de către minister. Cantitatea autorizată a fi scoasă de fiecare comerciant — odată pe săptămână — este calculată în raport cu stocul total ce acesta are depozitat. Se caută prin această raţionalizare a consumului, ca brânzeturile existente în depozite, să ajungă până după sărbătorile Sf. Paşti, când începe fabricarea de brânză nouă din lapte de oi. Carnea In ultima vreme aprovizionarea cu carne a Capitalei, în urma înfiinţării Remac-ului, fâcându-se cu mai multă greutate şi sesizându-se despre aceasta ministerul coordonării, s’a ţinut eri o importantă şedinţă. Au luat parte d-nl: secretar general M. Romaşcanu, primar general, I. G. Vântu, furnizorii de carne şi un reprezentant al şoc. „Remac”. Comisiunea a examinat diferitele plângeri ce s’au primit privitoare la aprovizionarea cu carne a Capitalei. In urma discuţiunilor urmate s’au stabilit o serie de măsuri pentru înlăturarea pe cât posibil a lipsei de carne în Capitală. încălţăminte standard Toate magazinele de încălţăminte sunt obligate să aibă spre vânzare încălţăminte Standard, la preţurile şi calităţile fixate. Pe piaţă se exercită un sever control de către delegaţii Ministerului Coordonării şi Statului Major econo■ unic. Măsurile luate până acum unite cu controlul sever ce se face, vor duce la soluţionarea in mare parte a chestiunei încălţămintei. VĂRSAREA IMPOZITULUI MOBILIAR LA REDEVENȚELE PETROLIFERE Reţinut-în natura el -este lichidat, în baniSi mplificarea forma litaţilor inutile a cântă ui rol multipleIntervențiile făcute de industriaşii de petrol In contractele de concesiuni petrolifere, încheiate cu particularii se prevede , de cele mai multe ori, că se cuvine concedentului o redevenţă în natură, sau pe baza unei clauze altermative, fie în natură, fie în bani. In primul caz, societăţile petrolifere sunt obligate să achite interesaţilor dreptul lor de redeventa în natură, iar în al doilea, să plătească dreptul acestora în bani. Dispoziţiunile legii contribuţiunilor directe impun societăţilor să reţină din dreptul de redevenţă impozitul mobiliar de 32 la sută, pe care ulterior trebue să-l verse în bani, organelor fiscale. Pentru executarea acestor dispoziţiuni legale, societăţile petrolifere se văd în situaţia de a lichida în bani un impozit reţinut în natură. Ele sunt deci nevoite să vândă cantităţile de ţiţei reţinute drept impozit mobiliar, în favoarea fiscului, din care operaţiune nu se realizează nici un profit. Vânzarea acestor produse este de fapt un act pentru îndeplinirea strictă a dispoziţiunilor legii contribuţiunilor directe cu privire la vărsarea impozitului datorat. Cu toate acestea, unele organe fiscale caracterizează operaţiiunea arătată mai sus, drept o vânzare obişnuită şi pretind aplicarea contribuţiunei naţionale excepţionale doi la sută, ca la orice tranzacţie de vânzare - cumpărare, luat drept bun rezultatul cântăririi a căilor ferate, rate. Această măsură rămâne insă valabilă numai pentru societăţile petrolifere cari au convenţie de basculă cu calea ferată. Direcţia taxelor de consumaţie şi direcţia vămilor din ministerul de finanţe, au comunicat asociaţiei industriaşilor de petrol că sunt de acord cu măsura preconizată. S-a dispus ca toate societăţile petrolifere interesate să încheie convenţii de basculă cu calea ferată, pentru a nu mai suporta formalităţile greoaie a unor repetate cântăriri a produselor ce se transportă. Intervenţia interesaţilor Considerând că procedeul este vădit nedrept, societăţile petrolifere au intervenit recent către ministerul de finanţe, arătând că legea e depăşită in interpretarea ei şi crează funcţiuni inutile celor in cauză. Ele au precizat în întâmpinarea făcută, că reţinerea impozitului in natură şi vărsarea acestuia în bani, nu constitue nici vânzare, nici transmisiune de bunuri, ci o simplă îndeplinire a unor obligaţiuni legale, care in practică nu se poate efectua prin vărsarea la fix a impozitului in natură. Pe de altă parte, din această operaţiune numai fiscul trage un profit real, prin faptul că evită formalităţile şi cheltuielile prin bursă a cotei de produse petrolifere reţinute, ceea ce economiseşte Statului şi timp şi bani. In consecinţă, interesaţii au cerut ca la asemenea reţineri să nu se mai pretindă perceperea contribuţiei naţionale de 2 la sută. Plata impozitelor în natură In ipoteza unei interpretări contrarii, deci dacă se va continua aplicarea acestui impozit, societăţile petrolifere au menţionat în intervenţia făcută la ministerul de finanţe, că se vor vedea nevoite să nu mai plătească în bani impozitul reţinut în natură, ci să ţină la dispoziţia fiscului, conform legii, impozitul aşa cum a fost reţinut, în produse petrolifere, făcând în termenul util oferta reală de plată. Chestiunea a rămas în studiu, urmând a fi soluţionată zilele acestea,ţinând seamă de faptul că nu este vorbă de o vânzare propriu zisă, ci numai de îndeplinirea strictă a unei dispoziţii legale, n'ar fi cazul aplicării contribuţiei naţionale excepţionale doi la sută. CANTARIREA VAGOANELOR CAZANE Concomitent cu acest demers, societăţile petrolifere au mai intervenit pe lângă ministerul de finanţe şi direcţiunea generală a căilor ferate, cerând simplificarea formalităţilor inutile a unor cântăriri multiple. Vagoanele cazane încărcate cu produse petrolifere destinate exportului, sunt nevoite să suporte câteva cântăriri oficiale, la vamă, calea ferată, etc, ceea ce produce teheltueli suplimentare şi mari pierderi de timp. Hotărârile luate Chestiunea fiind cerce-j tată Intr’o conferinţă cui reprezentanţii direcţiei] taxelor de consumaţie, ai vămilor şi ai căilor ferate* s’a hotărlt ca să fie , * , ' .. v ‘ f 23 miliarde mărci economi in Germania Casele de depuneri se numără in Germania printre cele mai vechi şi mai temeinice institute financiare, încă acum 150 de ani, ele ■primeau banii strânşi la ciorap de cei avuţi ca şi de cei mai nevoiaşi. In viaţa economică a Germaniei, aceste Case de depuneri dispunând astăzi, de 14.500 oficii de plăţi, au fost un factor de real progres. Casele de depuneri din Germania deţin astăzi economii în valoare de 23 miliarde mărci, adică trei sferturi din totalul economiilor germane. Numărul depunătorilor cari au strâns şi depus această sumă e de 40 de milioane. Revine deci în medie o sumă de 575 mărci de fiecare cont. Sporirea tarifelor pe căile ferate bulgare SOFIA, 30 (Rador). — Corespondentul Agenţiei O. N. B. transmite: Direcţiunea generală a căilor ferate de stat bulgare a sporit cu 10 la sută tarifele de călători şi bagaje. S'au sporit de asemeni şi tarifele speciale internaţionale pentru Exprasul Orient şi pentru traficul dintre România şi Bulgaria. Sporirea va intra in vigoare încurând de la 1 Februarie. 1 Cei cari au afirmat că a existat sau există un singur membru al guvernului General Antonescu, care era francmason sau protector de francmason vor fi judecaţi COMUNICAT Din ordinul domnului General Antonescu şi pentru a se pune capăt tuturor intrigilor şi infamiilor privitoare la acţiunea în contra francmasonilor din România, s-a dispus: a) Trimiterea în judecată a tuturor lor celor cari au afirmat că a existat sau există un singur membru al Guvernului General Antonescu care era francmason sau protector francmasoni; b) publicarea materialului documentar privitor la francmasoni, pentru ca toţi oamenii de bună credinţa au trimiterea în judecată a tutusă-şi dea seama ale cui unelte sunt nemernicii cari afirmă că Generalul Antonescu sau colaboratorii săi ar proteja pe francmasoni. CONDUCĂTORUL STATULUI CERE SA NU SE ÎNTREPRINDĂ NICI O ACŢIUNE POLITICĂ PÂNĂ NU SE VOR DĂ DISPOZIŢIUNILE SALE Domnul General Antonescu mulţumeşte din inimă tuturor bunilor cetăţeni, cari l’au Înţeles şi la cea dintâi chemare a sa, s’au strâns cu încredere în jurul autorităţilor Statului, ajutându-le să învingă pe rătăciţii cari au pus în primejdie existenţa Ţării. Grija cea mare a Conducătorului Statului este acum să pună ordine în Stat operă care reclama muncă neobosită şi disciplină din partea tuturor. Numai după aceea se va putea trece la organizarea vieţii politice a Statului, după directivele ce se vor da de către Conducătorul Statului. De aceea se dispune categoric de a nu se întreprinde nici o acţiune politică până nu se vor da dispoziţiuni din partea Domnului General Antonescu. Se reamintesc in privinţa aceasta dispoziţiunile cuprinse in Decretul Regal Nr. 3072 Afft 7 Septemvrie 1940. Buc., 30 Ianuarie 1941. IMPORTANTE LUCRĂRI FLUVIALE DEALUNGUL DUNĂRII Construirea unor canaturi dela Stettin la Marea Neagra 30 (Bador) — Noua revistă Crossdeutscher Verkehr publică in primul ei număr un studiu asupra alipirii spaţiului din sudul Europei la sistemul german de transporturi fluviale. Articolul expune necesitatea unor lucrări dealungul Dunării, care să permită navigaţia unor vapoare de 10.000-12.000 tone. Dealungul părţii germane a Dunării s’a început, îndată după alipirea Mării de răsărit, cu construirea de noul porturi,, de pildă la Linz şi Krems şi cu mărirea celor existente, în deosebi la Viena. O parte a nouilor instalaţii a şi fost pusă în serviciu. S’a început construirea unui canal Oder-Dunăre pentru a asigura legătura pe apă ntre vechiul Reich şi răsărit, care să dea posibilitatea de a asigura transporturi pe apă din regiunea Dunării în spaţiul german de răsărit şi centru. Astfel, vă lua naştere un sistem de canaluri de la Stettin la Marea Neagră cu o lungime de 2900 km. Iugoslavia nu mai poate exporta sardele Iugoslavia, care era una din ţările exportatoare de sardele, s’a văzut nevoită să renunţe la acest export din cauză că producţia a trebuit să fie restrânsă în urma lipsei de tablă pentru confecţionat cutiile precum şi a lipsei de untdelemn de calitate. Producția anuală de sardere a Iugoslaviei, care astăzi deabia mai poate satisface consumul intern, era de 40.000 lăzi. Economia germană pregăteşte organizarea unui clearing European BERLIN, 30 (Rador). — Intr’un raport asupra ţelurilor economiei politice germane, subsecretarul de stat d. Neumann, a declarat în revista periodică Vierjahresplan că punctul esenţial al eforturilor tinzând la o mai bună organizare viitoare a schimburilor de mărfuri şi de lucrători intereuropeni, este organizarea unui clearing european. Ideea unui clearing central este în favoarea unei colaborări strânse între statele ce ţin socoteală de tradiţii şi istorie. Clearingul central ar aduce nu numai uşurinţă în operaţiunile clearingului european, dar ar mai reprezenta şi începutul unei restricţiuni a controlului biurocratic a tuturor clearingurilor internaţionale. Acordurile s’ar face în mod separat pentru toate cazurile, ţinându-se mai bine socoteală de necesități a fiecăruia. Lipsă, de produse industriala IRLANDA in DUBLIN, 30 (Rador). — Corespondentul Agenţiei D. N. R. comunică : D. de Valera, preşedintele de consiliu Irlandez, s’a adresat, Miercuri seara, prin radio poporului statului Eiie. El a declarat, între altele, că Irlanda resimte o mare lipsă de produse industriale. Ceaiul va trebui să fia raţionat. Deasemeni, stocurile de grâu sunt foarte mici. Pentru Importul din Urania şi produse industriale, Irlanda nu dispune decât de foarte puţine vase proprii* In actuala situaţie a războiului nu sunt dectt puţine speranţe ca Irlandă să poată cumpăra sau navlosi vaipoare de transport. Ca Incheered,. de Valera a anunțat că toate măsurile militare de precauțiune, care au 1 vor trebui ■& a