Argus, iunie 1941 (Anul 31, nr. 8434-8457)

1941-06-01 / nr. 8434

ANUL XXti No. 8434 4 A ajilitasisHppus in vânzare TIMPUL% familiei TIMPUL PENTRU TOŢI No. 70 A ROMANENTE In ţară Un an 1000 Lei 6 luni 550 .. 3 luni 300 99 In străinătate Tariful în funcţiune de convenţiile poştale internaţionale 3 fel în ţara d­e tel în străinătate 4 PAGINI 3 LEI INDUSTRIEI Sl FiWflB BIROURILE, Bucureşti Str. Sărindar No. 15 Telefon 3.05.44 1 IUNIE 1941 ,a pus in vânzare T­IM­PUL familiei TIMPUL PENTRU TOŢI No. 70 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziaru­lui şi la toate agenţiile de publicita­­te. Proprietar­­ „ARGUS” S. A. înscris sub Nr. 203 Trib. Ilfov is Redactor responsabil: AL. PETROVICI O sărbătorire S’au împlinit 75 de ani dela int©. meiere­a Academiei române. Prilej de sărbătorire. Când Academia a pornit-o la drum și-a luat în sarcină trei scopuri mai de seamă: 1. — „De a determina ortografia limbei române. 2. — „De a elabora gramatica limbei române. 3. —• „De a începe și realiza lu­crarea dicţionarului român”. Aşa spun statutele, din 1866. Să vedem ce s’a făcut în aceşti şeapt­ezeci şi cinci de ani de muncă. La ortografie, Academia „a mî­­lgăit-o şi a pirotit-o” destul, c­um­ spune Lambrior. La jikaniatica nu s’a făcut nimic. Cine are nevoie de o gramatică Românească”, trebue să deschidă Gramatica lui Tiktin, evreu. întocmirea dicţionarului, la­­care 86 lucrează din 1884, e, după cinci­zeci şi sea.pt.6 de ani, abia la în­ceput. Regele Carol I-iu, care a împins la facerea dicţionarului, în cuvânta­rea, pe care a ţinut-o la Academie, şi 23 Martie 1884, a spus: „Spre a sprijini această între­prindere, PENTRU CARE PATRU, CINCI, ŞEASE ANI VOR FI TRE­BUINCIOŞI, pun în fiecare an mo­desta sumă de şease mii de lei la d­ispoziţia Academiei... şi sunt con­vins că opera Academiei, CARE IŞI VA RIDICA SIE­ŞI UN MONU­MENT NEPIERITOR, va fi­­ încoro­nată de o izbândă fericită”. Au trecut şeapte­zeci şi cinci de ani de la înfiinţarea Academiei. Şi cine vrea să caute într’im dicţionar al limbii române, e nevoit să des­­chidă: Dicţionarul Universal al limbei române, făcut de Lazăr Şeineanu, evreu. Dicţionarul român-german, folosit ca dicţionar al limbei române, fă­cut de Tiktin, evreu. Dicţionarul român-francez, folosit şi acesta ca dicţionar al limbei ro­mâne, făcut de Frédéric Damé, fran­cez.­­Să fim drepţi. Şeaptezeci şi cinci de a­ni Mulţi ani. Dar şi munca a fost istovitoare. T. PISAM! * începând de la 1 Inie se va distribui câte o jumătate litru de ulei comestibil pentru fiecare persoană COMUNICAT „Oficiul Fabricelor de Uleiuri Vegetale S.A.R.", aduce la cunoş­tinţă consumatorilor şi comercian­ţilor de coloniale şi cooperativelor de consum, că în vederea unei mai echitabile distribuţii a uleiului comestibil, va face distribuţia înce­pând de la 1 iunie după cum ur­mează: Se va distrtibui zilnic la una f iână la trei circumscripţii de poli­­ie toată cantitatea necesară tu­turor comercianţilor din aceste cir­cumscripţii, avându-se în vedere deocamdată jumătate de litru de ulei comestibil de persoană înscri­să în registru. Comercianţii de coloniale şi coo­perativele sunt obligate să dea consumatorilor înscrişi, ulei atunci când se comunică în ziare şi la Radio, că circumscripţiile respec­tive sunt aprovizionate de Oficiu şi numai pentru cantitatea de o ju­mătate de litru de persoană. Consumatorii sunt rugaţi să nu ceară comercianţilor să-i aprovizio­neze pe tofi în aceiaşi zi, întrucât cantitatea de o jumătate de litru le este asigurată de comerciantul la care s-au înscris, oricând după primirea uleiului în magazin. Comercianţii şi cooperativele vor distribui astfel câte o jumătate litru ulei comestibil persoanelor înscrise în registrul magazinului. Cantinele, internatele şi spitalele vor primi ca şi până acum pe baza fişelor ce li s-au întocmit la Oficiu după cererile înaintate acestuia. Apărarea naţională turcă a adoptat proectul de buget ANKARA, 30­­Radorj. — Adu­narea naţională a terminat discuţia bugetului. In şedinţa de Vineri a fost apro­bat bugetul ministerului apărării na­ţionale, care pe exerciţiul 1941 se cifrează la 309.734.307 lire turceşti. Actualul buget nu prezintă o sporire prea mare faţă de bugetul precedent. In cursul discuţiei asupra bugetu­lui apărării naţionale au luat cu­vântul mai mulţi oratori, aducând elogii glorioasei armate turceşti. D. Retik Saydan, preşedintele consiliului de miniştri, a mulţumit Adunării naţionale pentru adopta­rea bugetului. situaţia englezilor în Mediterana de est BERNA 30 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „Ştefani” trans­mite următoarele: Presa elveţiană subliniază că si­tuaţia englezilor în Mediterana de­vine din ce în ce mai critică şi, mai ales, situaţia britanicilor din Creta apare ca fiind desperată. Se observă că ocuparea marei in­sule Creta de către forţele armate ale Puterilor axiale ar face ca a­pararea deltei Nilului să devin foarte grea. După părerea experţilor militari şi a diferitelor ziare, ultimele eve­nimente dovedesc că Axa a făcut in Mediterana o minuţioasă pregă­tire a ofensivei ei. De asemeni se subliniază debarcarea şi participa­rea trupelor italiene la operaţiuni­le din Creta, se agraveaza P­IA­T­A Exportul de cereale legumi­noase şi oleaginoase in luna Aprilie. Exportul de grâu pe primul trimestru. Predarea aparatelor de radio. Zahărul. Bursa Bursa Vineri tendinţa şi volumul ope­raţiunilor încheiate au continuat să fie slabe• Hârtiile cu venit fix s-au nego­ciat cu tendinţă uşoară în minus. Au pierdut câte un punct Stabili­zarea, Desvoltarea şi Exproprierea. Acordul Berlin 1/H2 încheg cu 350 faţă de 320 ulimul curs. Dintre valorile cu venit variabil, numai bancarele sunt staţionare. Petroliferele­­ şi industrialele sunt în regres atât în privinţa cursului cât şi a volumului de afaceri. Au pierdut: Concordia 1­0 punc­te, Petrolul Românesc 80 puncte şi Telefoanele 50 puncte. Numai Petrol Govora urcă la 1100 de la 370. Exportul de cereale leguminoase şi cicar­ginoase în luna Apri­lie După datele provizorii adunate de „Uniunea exportatorilor de ce­reale din România”, exportul nos­tru de cereale, leguminoase, olea­ginoase şi derivate din luna Apri­lie a. c­, comparat cu exportul din aceeaş lună a anului precedent, se prezintă astfel : Grâu nu s’a exportat deloc, faţă de 112153 tone exportate în Apri­lie 1940. Porumb 18.666 tone faţă de 70.939 tone; orz 0 tone faţă de 29 tone; Secară 0 tone faţă de 11194 tone; Mazăre 4056 tone faţă de 185 tone; Soia 381 tone faţă de 1484 tone; Linte 0 tone faţă de 144 to­ne; Târâţe 2611 tone faţă de 225 tone; Meiu 760 tone faţă de 43 to­ne; Floarea Soarelui 121 tone fa­ţă de 0 tone; Dovleac (seminţe) 175 tone faţă de 0 tone; Muştar 0 tone faţă de 3 tone; Trifoiu 0 tone faţă de 165 tone; Măzăriche 867 tone faţă de 662 tone; Turte olea­ginoase 6965 tone faţă de 1349 to­ne; Residuri 1480 tone faţă de 1464 tone. In total s’au exportat în luna A­­prilie a. c. 36.082 tone fs­ţă de 200.069 tone în Aprilie 1940, deci cu circa 164 000 tone mai puţin Din cele 36­ 082 tone exportate în Aprilie a. c., 28.369 tone au mers în Germania; 4293 tone în Suedia; 2186 tone în Italia şi 1234 tone în Elveţia. Exportul de cereale în primul trimestru Totalul exportului de cereale, o­­leaginoase şi leguminoase în pri­mele trei luni ale anului curent a fost de 132.177 tone faţă de 581 mii 354 tone exportate în aceeaşi epocă a anului precedent. Rezultă din aceste cifre că ex­portul în epoca Ianuarie-Aprilie a. c. a fost cu 449.177 tone inferior aceluia din aceiaş­enocă a anului 1940. Cele 132-177 tone exportate în primul trimestru al anului în cu­rent au găsit plasament, în ordinea cantitativă în următoarele ţari: Germania 104.055 tone. Italia. 11564 tone. Suedia 7455 tone. Elveţia 6624 tone. Protectoratul Boemiei şi­ Moraviei 2340 tone şi Slovacia 139 tone. Predarea aparatelor de radio Primim din partea mai multor cititori scrisori prin care suntem întrebaţi dacă cei ce au fost obli­gaţi să predea aparatele de radio, trebue sau nu să predea şi apara­tele mici, fără lămpi (cu galenă). De fapt decretul referitor la a­­ceastă obligaţiune nu face nici o deosebire de mărime, fel sau pu­tere de recepţie, totuşi credem că având în vedere­ că prin aceste­ a­­părate nu se pot recepţiona postu­rile străine, ci numai posturile noa­stre naţionale, este probabil că de­ţinerea lor este permisă. In orice caz cum prin decretul în chestiune au fost anulate toate autorizaţiile de radio eliberate e­­vreilor, urmează că cei ce vor să folosească aparate cu galenă tre­­buesc in prealabil­i să ceară nouă autorizaţiuni. Şcoala practica de com­erţ Comercianţii din Craiova sunt nemulţumiţi de faptul că în urma trecerei şcoalei practice de comerţ din acel oraş, care purta numele iniţiatorului şi susţinătorului ei, comerciantul Vasile P. Andreescu, s’a schimbat scopul şcoalei şi s’a înlăturat şi numele întemeietoru­lui ei. Scopul urmărit la înfiinţarea şcoalei a fost de a se forma ne­gustori din funcţionarii­­ comerciali iar nu funcţionari din ucenici co­merciali. Tocmai când se cere româniza­rea comerţului se îndepărtează de la rostul ei o şcoală menită să producă comercianţi români-Zahărul ln urm­a anunţării importului a 35.000.000 kgr. hahar, cantitate care împreună cu stocurile disponi­bile din producţia indigenă va asi­gura cu prisosinţă nevoile consumu­lui intern până la începutul campa­niei de fabricaţie din noua recoltă de sfeclă, se pare că cererea de za­hăr a devenit mai mică. Probabil, acei cari aveau rezerve de zahăr, în faţa perspectivei de a nu se mai găsi pe piaţă acest ali­ment atât de necesar, nu se îndu­rau să le pună în consumaţie şi cău­tau să-şi acopere nevoile curente din cantităţile ce mai puteau procura. Dupărând teama acestei lipse, ce­rerea este în prezent susţinută nu­mai de cei ce nu au câtuşi de puţin provizii. De altfel, se pare că primele va­goane din cele comandate vor sosi în curând în ţară, aşa încât toate trebuinţele vor fi acoperite cu mai multă uşurinţă. Generalul Moscardo a fost numit şeful miliţiilor falangiste MADRID. 30 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei DNR’, comunică: Generalul Moscardo, viteazul a­­părâtor al Alcazarului, a fost numit şeful miliţiilor falangiste. D. Augustin Aznar a fost numit delegat naţional pentru Sănătatea publică, iar d. Jose Elola a fost­ de­semnat delegat naţional la condu­cerea Frontului tineretului falan­­gist. In provinciile Madrid, Sevilla, Guipuzi, Malaga, Cadix, Santander, Navarra şi Alicante, au fost numiţi noui şefi de districte falangiste. «HHHB Aviatorii englezi vor face antrenament în Statele U­nite WASHINGTON, 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei DNR, co­munică: D. Stămson, ministrul de războiu al Statelor Unite, a declarat în fa­ţa ziariştilor că la 7 iunie va înce­pe executarea unui mare program de antrenament şi iniţiere, în State­le Unite, a unui număr de 8 000 oa­meni din aviaţia engleză. Şcolile de aviaţie americane, civi­le şi militare, vor fi obligate să pro­cedeze la iniţierea viitorilor piloţi englezi. AJUTORAREA COMERCIANŢILOR RE­FUGI­AŢI Institutul cooperaţiei Grija pe care d. General Ion Antonescu a purtat-o mereu pen­tru refugiaţii din teritoriile evacua­te a fost din cele mai mari şi toţi aceşti oameni cari au fost nevoiţi a-şi părăsi căminurile şi agoniseala, poartă Conducătorului Statului toată recunoştinţa în sufletele lor îndurerate. Aceeaşi­­grijă au purtat-o şi con­tinuă să o poarte doamnele din înalta societate românească, sub îndemnul permanent al Doamnei Maria General Antonescu. Nu credem să fie român sau ro­mâncă, adevărați fii ai acestui pă­mânt sfânt, cari să nu poarte în suflete toată simpatia pentru a­­ceşti fraţi cari au plecat în voia soartei, socotind că refugiindu-se în sânul naţiunii române, îşi fac o sacră datorie către Patrie. Tocmai pentru aceste motive, nu ne vine să credem că unele plân­geri ale unora dintre refugiaţi, au la bază un pic de adevăr. Şi cu toate acestea, insistenţa cu care stărue să le venim în ajutor, ne în­deamnă să trecem de partea lor şi să încercăm a face ceea ce ne stă în putinţă, pentru îmbunătăţirea situaţiei lor. LA RĂDĂUŢI In oraşul Rădăuţi şi împrejurimi, sunt refugiaţi numeroşi comercianţi români care au avut magazine fru­moase şi rosturi bine închegate în nordul Bucovinei şi mai ales în oraşul Cernăuţi. Au venit aici cu Nădejdea că vor găsi înţelegere frăţească nu numai din partea ce­lorlalţi consângeni, dar şi din par­tea tuturor autorităţilor. Au găsit-o în adevăr, până la un punct, în măsura în care se impuneau de la centru anumite orânduiri Atunci însă, când a fost vorba de a fi ajutaţi să-şi exercite vechea lor profesiune de comercianţi, nu le-a venit din partea celor în drept niciun semn de încurajare. Un fost comerciant din Cernăuţi, stabilit acum în Rădăuţi, unde face un mic comerţ de coloniale şi ar­ticole casnice, ne comunică o se­rie de nedreptăţi care, dacă ar fi în adevăr reale, ar fi foarte gra­ve. Vom arăta mai jos câteva din plângerile în numele cărora ne scrie, pentru că ne face comunica­rea sa ca delegat al comercianţi­lor refugiaţi. „Ne-am adresat Institutului Na­ţional al Cooperaţiei — ne comu­nică refugiatul — să ne vândă din mărfurile de care dispune, cu bani gata, totuşi domnii conducători ne-au refuzat pe motiv că mărfu­rile ce le au importate sunt­­desti­nate numai Federalelor şi Coope­­rativelor”. „Am transcris fraza e­­xactă. Prin urmare, pentru a nu se aba­te deja litera moartă a unei legi organice, Institutul Cooperaţiei re­fuză să vândă chiar cu bani gata, mărfuri unor comercianţi refugiaţi, deşi Statul şi B.N.R. au dat acestui Institut avantagiile cele mai mari şi credite în măsura trebuinţelor. Co­mercianţii refugiaţi nu sunt coope­rative. Deci nu au dreptul să cum­pere de la Institutul Cooperaţiei. „După aceasta ne-am adresat Federalei Bogdana din localitate­a Rădăuţi — arătându-i situaţia noastră dificilă, rugând să ne vândă mărfuri en gros, fiindcă nu­mai aceasta ne putea veni în aju­tor, până la obţinerea creditelor, fiindcă se bucură de toate avan­tagee şi privilegiile legii, Tnsă cererea noastră n'a fost ascultată, din contră, ni s'a comunicat per­sonal de d. director Ciobotaru că dacă am fi cooperative ne-ar sa­tisface dorinţele, însă fiindcă nu suntem, nu are ce ne face. Tot­odată s-a mai găsit un conducător al Federalei care ne-a bruscat cu cuvintele: „cine are parale face comerţ, cine nu, nu-l putem ajuta”. In rezumat nu ne-a rămas decât să apelăm la angrosiştii evrei şi a­­ceştia, în bătae de joc, ne trimet la Federală”. Am redat încă un fragment din scrisoarea în care ne arată situaţia în care se găsesc. Noi admitem că Federala Bog­­dana şi Institutul Naţional al Coo­peraţiei au un statut care nu le în­­gădue să facă operaţiuni comer­ciale cu particularii, întrebăm însă: nu este cu pu­tinţă în nici un fel, ca până la or­ganizarea completă a Institutului naţional de credit — care are ca scop ajutorarea comercianţilor re­fugiaţi şi finanţarea românizării vieţii economice —să le ajute a­­cestor comercianţi? O lege, un statut, nu sunt inflexibile. Şi, as­cultând părinteşte plângerile şi ru­găminţile acestor necăjiţi, oare conducerea Institutului Coopera­ţiei, n'ar fi putut propune foruri­lor superioare o soluţie satisfăcă­toare? Ne îngăduim să arătăm pe acea­stă cale una din plângerile comer­cianţilor refugiaţi cari acum lo­­cuesc la Rădăuţi, pentru a se găsi un mijloc de a fi ajutaţi Ei sunt comercianţi încercaţi şi munca lor ar fi roditoare nu numai pentru ei, ci şi pentru economia generală a ţării. n este prezent la opera de refacere Greutăţile economice ale României faţă de alte ţări Un comandament al vremurilor prin care trecem Nu vrem să ascundem sau să oco­lim câtuşi de puţin greutăţile mari prin care trecem cu toţii şi nici chiar să le micşorăm importanţa. Ele sunt prea evidente şi prea sim­ţite pentru ca cineva să se încumete a nega existenţa lor. Ceea ce trebue însă combătut şi în­lăturat, cu toată energia este acel sen­timent de depresiune care poate cu­­prnde unele firi slabe care socotesc că greutăţile prin care trecem sunt a­­tât de mari încât depăşesc puterile lor de rezistenţă. Este aceasta, o atitudine atât de lipsită de bărbăţie şi demnitate na­ţională că toţi acei ce o arborează ar trebui să se ruşineze. E o adevărată laşitate şi o dezertare din faţa unei datorii supreme, de care nu vrem să credem că poporul românesc în imen­sa lui majoritate ar fi capabil. Toţi oamenii conştienţi şi adevăraţi români sunt pătrunşi de însemnătatea momentului prin care trecem şi ei simt că nici un sacrificiu nu egalează valoarea şi măreţia înfăptuirilor pe care le nădăjduim. Ce importanţă poate avea pentru viaţa neamului acesta, necazurile noa­stre zilnice, fie uneori oricât de mari faţă de zvele mai senine pe cari le aş­teptăm atât pentru noi cât şi pentru copii noştri? Astăzi in aceste vremuri de res­trişte, soarta încă ne favorizează pe noi românii, in multe privinţe, cu toa­te loviturile pe care le-am primi. Suntem, încă ţara cea mai îndestula­tă decât, toate ţările Poronei. Nu e un slăin care vine acum la noi să nu spună că aici e raiul faţ­ă de lipsu-, rile altor ţări. Să nu fim ingraţi căci românul nu este ingrat faţă de darurile cu care soarta a înzestrat ţara lui. Când el spune că, în „ţara românească nimeni nu moarte de foame", el face un act de recunoştinţă iar nu de­­ ingratitude­ne. Dealtfel, care dintre români se spe­rie ? Generaţia tânără ? Nu­­ se poate. Tinereţea noastră, vrem să credem, are curajul şi spiritul de sacrificiu ine­rent tuturor tinereţelor pământene. Generaţia bătrână? Mai nu,tin­ta es­te doar călită în marea bătălie de în­­regire a neamului de acum douăzeci şi ceva de ani când suferinţele pe care le-a indurat cu atâta bravură nici când nu se pot asemui cu cele de as­tăzi, C­tre sunt aşa­dar slăbănogii care se bocesc şi întinează frumuseţea ma­rilor dureri creatoare cu vaetele lor ? Poate copiii, poate femeile,care tân­jesc după Confortid şi belşugul zilelor de pace în care au trăit. Dar dacă pe lângă aceştia se mai alătură şi căţiva nevrednici bărbaţi ,a­­ceştia trebue făcuţi să se ruşineze de nemernicia lor.­­ Ei trebue să vadă că, o lume întrea­gă pe tot pământul, se svârcoleşte în durerile facerii unei lumi noui, că sân­gele care se varsă est ofranda pe ca­re omenirea o aduce în împlinirea u­­nor destine înalte şi că nimic nu 59 poate înfăptui în lumea aceasta fi­­ă jertfă şi fără suferinţa.­­ Comandamentul nostru de azi —­ ca şi de totdeauna de altfel — trebuie să fie: CURAJ ŞI ÎNAINTE! 1 FOSTUL MINISTRU AL GERMANIEI LA VIENA A FOST ARESTAT IN STATELE UNITE NEW-YORK, 30 (Rador). — Co­respondentul Agenţiei DNR anun­ţă că fostul ministru al Germaniei la Viena, d. Kurt Heinrich Rieth, care ieşise de mult din serviciul diplomatic german, a fost arestat în Statele Unite din ordinul minis­it­­rului de justiție.­­ D. Rieth era atacat de câteva zile de presa din New-York care­ îi aducea învinuirea că face pro­pagandă. ,,Spania ştie care îi sunt prietenii şi duşmanii'' MADRID, 30 (Rador). — Coresl­pondentul agenţiei D.N.R. transa­mite: I Presa spaniolă se ocupă cu multj interes de bătălia din Creta, satisț­­iuind că lupta a intrat în fază finală• I Ziarele relevă deasemeni debar­­­carea trupelor italiene în Creta, realizată în mod magistral, deşi propaganda britanică susţine că şi în present coastele Cretei sunt „controlate“ de flota britanică. Ocupându-se de campania an­glo­sa­xonă, care presintă Spania ca fiind în bună parte ostilă Angliei, ziarul ,Alcazar, scrie că Spania nu poate să uite că în timpul răz­boiului civil, în timp ce Germania şi Italia se bateau alături de na­­ţionaliştii spanioli, Anglia a dat a­­jutor roşiilor. Spania, termină statul, ştie prea bine care sunt prietenii şi inamicii săi. Ziaristul Hearst de­spre poziţia Statelor Unite în actualul conflict NEW-YORK 30 (Rador). — Co­respondenta agenţiei D.N.R. trans­mite : Pe când „New-York Post”, co­mentând discursul preşedintelui Ro­osevelt şi conferinţa de presă ce i-a urmat declară că o schimbare fundamentală s’a produs în clima­tul politic al Americii, alte ziare sunt de părere cu totul contrarie. Astfel „New-York World Tele­gram” constată că părerile ţării sunt împărţite asupra însemnătăţii discursului. Este regretabil, adau­gă ziarul, că discursul a sporit con­fuzia, care era mare şi înainte. In „New-York Journal” Hearst constată că din totdeauna au exis­tat două curente în America. După primul curent, Germania este răs­punzătoare pentru tot ce s’a întâm­plat, iar după al doilea, Anglia nu poate îngădui ridicarea unei naţi­uni, care i-ar putea ameninţa domi­naţia mondială şi supremaţia econo­mică. De aceea, Anglia a declarat războiul voind să împiedice progre­­sele unui rival comercial posibil. Primul curent cere intrarea în războiu­l Statelor Unite, pe când celălalt crede că Germania, inspi­­rându-se din doctrina lui Monroe, vrea să creeze o federaţie europea­nă, în afara oricărui amestec bri­tanic. Poporul Statelor Unite, continuă d. Hearst, a ales pe d. Roosevelt ca conducător. Să sperăm că sub guvernarea sa, Statele Unite vor rămâne tot atât de mari, libere şi Înfloritoare, pe cât au fost sub domnia principiilor mai puțin impe-t­rialiste ale întemeetorilor republi­cilor americane. Noul ministru al Italiei in România la d. Carmona LISABONA, 30 (Rador). _ Co­­­respondentul Agenţiei Ştefani a­­nunţă : D. Carmona, preşedintele Repu­­blicei, a primit in audienţă de ple­care pe ministrul Italiei, d. Bovas­­coppa, transferat la Bucureşti. |­ Represiune sângeroasă la Bombay GENEVA 30 (Rador). — Co­respondentul agenţiei D. N. B. transmite : Ziarul englez „Times” anunţă d­e Bombay că în cursul tulburărilor din săptămâna trecută numai la Bombay au fost împuşcate mai mul­te persoane, în timp ce 151 de per­soane au fost rănite, iar 800 are­state. Lunea trecută, trupele britanice au intervenit pentru a menţine or­dinea. Magazinele sunt închise. Numeroşi indieni arestaţi au fost bătuţi cu biciul. In rândurile populaţiei hinduse domneşte o mare agitaţe, caree se intinde tot mai mult.

Next