Argus, iunie 1941 (Anul 31, nr. 8434-8457)
1941-06-01 / nr. 8434
ANUL XXti No. 8434 4 A ajilitasisHppus in vânzare TIMPUL% familiei TIMPUL PENTRU TOŢI No. 70 A ROMANENTE In ţară Un an 1000 Lei 6 luni 550 .. 3 luni 300 99 In străinătate Tariful în funcţiune de convenţiile poştale internaţionale 3 fel în ţara de tel în străinătate 4 PAGINI 3 LEI INDUSTRIEI Sl FiWflB BIROURILE, Bucureşti Str. Sărindar No. 15 Telefon 3.05.44 1 IUNIE 1941 ,a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TOŢI No. 70 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar „ARGUS” S. A. înscris sub Nr. 203 Trib. Ilfov is Redactor responsabil: AL. PETROVICI O sărbătorire S’au împlinit 75 de ani dela int©. meierea Academiei române. Prilej de sărbătorire. Când Academia a pornit-o la drum și-a luat în sarcină trei scopuri mai de seamă: 1. — „De a determina ortografia limbei române. 2. — „De a elabora gramatica limbei române. 3. —• „De a începe și realiza lucrarea dicţionarului român”. Aşa spun statutele, din 1866. Să vedem ce s’a făcut în aceşti şeaptezeci şi cinci de ani de muncă. La ortografie, Academia „a mîlgăit-o şi a pirotit-o” destul, cum spune Lambrior. La jikaniatica nu s’a făcut nimic. Cine are nevoie de o gramatică Românească”, trebue să deschidă Gramatica lui Tiktin, evreu. întocmirea dicţionarului, lacare 86 lucrează din 1884, e, după cincizeci şi sea.pt.6 de ani, abia la început. Regele Carol I-iu, care a împins la facerea dicţionarului, în cuvântarea, pe care a ţinut-o la Academie, şi 23 Martie 1884, a spus: „Spre a sprijini această întreprindere, PENTRU CARE PATRU, CINCI, ŞEASE ANI VOR FI TREBUINCIOŞI, pun în fiecare an modesta sumă de şease mii de lei la dispoziţia Academiei... şi sunt convins că opera Academiei, CARE IŞI VA RIDICA SIEŞI UN MONUMENT NEPIERITOR, va fi încoronată de o izbândă fericită”. Au trecut şeaptezeci şi cinci de ani de la înfiinţarea Academiei. Şi cine vrea să caute într’im dicţionar al limbii române, e nevoit să deschidă: Dicţionarul Universal al limbei române, făcut de Lazăr Şeineanu, evreu. Dicţionarul român-german, folosit ca dicţionar al limbei române, făcut de Tiktin, evreu. Dicţionarul român-francez, folosit şi acesta ca dicţionar al limbei române, făcut de Frédéric Damé, francez.Să fim drepţi. Şeaptezeci şi cinci de ani Mulţi ani. Dar şi munca a fost istovitoare. T. PISAM! * începând de la 1 Inie se va distribui câte o jumătate litru de ulei comestibil pentru fiecare persoană COMUNICAT „Oficiul Fabricelor de Uleiuri Vegetale S.A.R.", aduce la cunoştinţă consumatorilor şi comercianţilor de coloniale şi cooperativelor de consum, că în vederea unei mai echitabile distribuţii a uleiului comestibil, va face distribuţia începând de la 1 iunie după cum urmează: Se va distrtibui zilnic la una f iână la trei circumscripţii de poliie toată cantitatea necesară tuturor comercianţilor din aceste circumscripţii, avându-se în vedere deocamdată jumătate de litru de ulei comestibil de persoană înscrisă în registru. Comercianţii de coloniale şi cooperativele sunt obligate să dea consumatorilor înscrişi, ulei atunci când se comunică în ziare şi la Radio, că circumscripţiile respective sunt aprovizionate de Oficiu şi numai pentru cantitatea de o jumătate de litru de persoană. Consumatorii sunt rugaţi să nu ceară comercianţilor să-i aprovizioneze pe tofi în aceiaşi zi, întrucât cantitatea de o jumătate de litru le este asigurată de comerciantul la care s-au înscris, oricând după primirea uleiului în magazin. Comercianţii şi cooperativele vor distribui astfel câte o jumătate litru ulei comestibil persoanelor înscrise în registrul magazinului. Cantinele, internatele şi spitalele vor primi ca şi până acum pe baza fişelor ce li s-au întocmit la Oficiu după cererile înaintate acestuia. Apărarea naţională turcă a adoptat proectul de buget ANKARA, 30Radorj. — Adunarea naţională a terminat discuţia bugetului. In şedinţa de Vineri a fost aprobat bugetul ministerului apărării naţionale, care pe exerciţiul 1941 se cifrează la 309.734.307 lire turceşti. Actualul buget nu prezintă o sporire prea mare faţă de bugetul precedent. In cursul discuţiei asupra bugetului apărării naţionale au luat cuvântul mai mulţi oratori, aducând elogii glorioasei armate turceşti. D. Retik Saydan, preşedintele consiliului de miniştri, a mulţumit Adunării naţionale pentru adoptarea bugetului. situaţia englezilor în Mediterana de est BERNA 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Ştefani” transmite următoarele: Presa elveţiană subliniază că situaţia englezilor în Mediterana devine din ce în ce mai critică şi, mai ales, situaţia britanicilor din Creta apare ca fiind desperată. Se observă că ocuparea marei insule Creta de către forţele armate ale Puterilor axiale ar face ca apararea deltei Nilului să devin foarte grea. După părerea experţilor militari şi a diferitelor ziare, ultimele evenimente dovedesc că Axa a făcut in Mediterana o minuţioasă pregătire a ofensivei ei. De asemeni se subliniază debarcarea şi participarea trupelor italiene la operaţiunile din Creta, se agraveaza PIATA Exportul de cereale leguminoase şi oleaginoase in luna Aprilie. Exportul de grâu pe primul trimestru. Predarea aparatelor de radio. Zahărul. Bursa Bursa Vineri tendinţa şi volumul operaţiunilor încheiate au continuat să fie slabe• Hârtiile cu venit fix s-au negociat cu tendinţă uşoară în minus. Au pierdut câte un punct Stabilizarea, Desvoltarea şi Exproprierea. Acordul Berlin 1/H2 încheg cu 350 faţă de 320 ulimul curs. Dintre valorile cu venit variabil, numai bancarele sunt staţionare. Petroliferele şi industrialele sunt în regres atât în privinţa cursului cât şi a volumului de afaceri. Au pierdut: Concordia 10 puncte, Petrolul Românesc 80 puncte şi Telefoanele 50 puncte. Numai Petrol Govora urcă la 1100 de la 370. Exportul de cereale leguminoase şi cicarginoase în luna Aprilie După datele provizorii adunate de „Uniunea exportatorilor de cereale din România”, exportul nostru de cereale, leguminoase, oleaginoase şi derivate din luna Aprilie a. c, comparat cu exportul din aceeaş lună a anului precedent, se prezintă astfel : Grâu nu s’a exportat deloc, faţă de 112153 tone exportate în Aprilie 1940. Porumb 18.666 tone faţă de 70.939 tone; orz 0 tone faţă de 29 tone; Secară 0 tone faţă de 11194 tone; Mazăre 4056 tone faţă de 185 tone; Soia 381 tone faţă de 1484 tone; Linte 0 tone faţă de 144 tone; Târâţe 2611 tone faţă de 225 tone; Meiu 760 tone faţă de 43 tone; Floarea Soarelui 121 tone faţă de 0 tone; Dovleac (seminţe) 175 tone faţă de 0 tone; Muştar 0 tone faţă de 3 tone; Trifoiu 0 tone faţă de 165 tone; Măzăriche 867 tone faţă de 662 tone; Turte oleaginoase 6965 tone faţă de 1349 tone; Residuri 1480 tone faţă de 1464 tone. In total s’au exportat în luna Aprilie a. c. 36.082 tone fsţă de 200.069 tone în Aprilie 1940, deci cu circa 164 000 tone mai puţin Din cele 36 082 tone exportate în Aprilie a. c., 28.369 tone au mers în Germania; 4293 tone în Suedia; 2186 tone în Italia şi 1234 tone în Elveţia. Exportul de cereale în primul trimestru Totalul exportului de cereale, oleaginoase şi leguminoase în primele trei luni ale anului curent a fost de 132.177 tone faţă de 581 mii 354 tone exportate în aceeaşi epocă a anului precedent. Rezultă din aceste cifre că exportul în epoca Ianuarie-Aprilie a. c. a fost cu 449.177 tone inferior aceluia din aceiaşenocă a anului 1940. Cele 132-177 tone exportate în primul trimestru al anului în curent au găsit plasament, în ordinea cantitativă în următoarele ţari: Germania 104.055 tone. Italia. 11564 tone. Suedia 7455 tone. Elveţia 6624 tone. Protectoratul Boemiei şi Moraviei 2340 tone şi Slovacia 139 tone. Predarea aparatelor de radio Primim din partea mai multor cititori scrisori prin care suntem întrebaţi dacă cei ce au fost obligaţi să predea aparatele de radio, trebue sau nu să predea şi aparatele mici, fără lămpi (cu galenă). De fapt decretul referitor la această obligaţiune nu face nici o deosebire de mărime, fel sau putere de recepţie, totuşi credem că având în vedere că prin aceste apărate nu se pot recepţiona posturile străine, ci numai posturile noastre naţionale, este probabil că deţinerea lor este permisă. In orice caz cum prin decretul în chestiune au fost anulate toate autorizaţiile de radio eliberate evreilor, urmează că cei ce vor să folosească aparate cu galenă trebuesc in prealabili să ceară nouă autorizaţiuni. Şcoala practica de comerţ Comercianţii din Craiova sunt nemulţumiţi de faptul că în urma trecerei şcoalei practice de comerţ din acel oraş, care purta numele iniţiatorului şi susţinătorului ei, comerciantul Vasile P. Andreescu, s’a schimbat scopul şcoalei şi s’a înlăturat şi numele întemeietorului ei. Scopul urmărit la înfiinţarea şcoalei a fost de a se forma negustori din funcţionarii comerciali iar nu funcţionari din ucenici comerciali. Tocmai când se cere românizarea comerţului se îndepărtează de la rostul ei o şcoală menită să producă comercianţi români-Zahărul ln urma anunţării importului a 35.000.000 kgr. hahar, cantitate care împreună cu stocurile disponibile din producţia indigenă va asigura cu prisosinţă nevoile consumului intern până la începutul campaniei de fabricaţie din noua recoltă de sfeclă, se pare că cererea de zahăr a devenit mai mică. Probabil, acei cari aveau rezerve de zahăr, în faţa perspectivei de a nu se mai găsi pe piaţă acest aliment atât de necesar, nu se îndurau să le pună în consumaţie şi căutau să-şi acopere nevoile curente din cantităţile ce mai puteau procura. Dupărând teama acestei lipse, cererea este în prezent susţinută numai de cei ce nu au câtuşi de puţin provizii. De altfel, se pare că primele vagoane din cele comandate vor sosi în curând în ţară, aşa încât toate trebuinţele vor fi acoperite cu mai multă uşurinţă. Generalul Moscardo a fost numit şeful miliţiilor falangiste MADRID. 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei DNR’, comunică: Generalul Moscardo, viteazul apărâtor al Alcazarului, a fost numit şeful miliţiilor falangiste. D. Augustin Aznar a fost numit delegat naţional pentru Sănătatea publică, iar d. Jose Elola a fost desemnat delegat naţional la conducerea Frontului tineretului falangist. In provinciile Madrid, Sevilla, Guipuzi, Malaga, Cadix, Santander, Navarra şi Alicante, au fost numiţi noui şefi de districte falangiste. «HHHB Aviatorii englezi vor face antrenament în Statele Unite WASHINGTON, 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei DNR, comunică: D. Stămson, ministrul de războiu al Statelor Unite, a declarat în faţa ziariştilor că la 7 iunie va începe executarea unui mare program de antrenament şi iniţiere, în Statele Unite, a unui număr de 8 000 oameni din aviaţia engleză. Şcolile de aviaţie americane, civile şi militare, vor fi obligate să procedeze la iniţierea viitorilor piloţi englezi. AJUTORAREA COMERCIANŢILOR REFUGIAŢI Institutul cooperaţiei Grija pe care d. General Ion Antonescu a purtat-o mereu pentru refugiaţii din teritoriile evacuate a fost din cele mai mari şi toţi aceşti oameni cari au fost nevoiţi a-şi părăsi căminurile şi agoniseala, poartă Conducătorului Statului toată recunoştinţa în sufletele lor îndurerate. Aceeaşigrijă au purtat-o şi continuă să o poarte doamnele din înalta societate românească, sub îndemnul permanent al Doamnei Maria General Antonescu. Nu credem să fie român sau româncă, adevărați fii ai acestui pământ sfânt, cari să nu poarte în suflete toată simpatia pentru aceşti fraţi cari au plecat în voia soartei, socotind că refugiindu-se în sânul naţiunii române, îşi fac o sacră datorie către Patrie. Tocmai pentru aceste motive, nu ne vine să credem că unele plângeri ale unora dintre refugiaţi, au la bază un pic de adevăr. Şi cu toate acestea, insistenţa cu care stărue să le venim în ajutor, ne îndeamnă să trecem de partea lor şi să încercăm a face ceea ce ne stă în putinţă, pentru îmbunătăţirea situaţiei lor. LA RĂDĂUŢI In oraşul Rădăuţi şi împrejurimi, sunt refugiaţi numeroşi comercianţi români care au avut magazine frumoase şi rosturi bine închegate în nordul Bucovinei şi mai ales în oraşul Cernăuţi. Au venit aici cu Nădejdea că vor găsi înţelegere frăţească nu numai din partea celorlalţi consângeni, dar şi din partea tuturor autorităţilor. Au găsit-o în adevăr, până la un punct, în măsura în care se impuneau de la centru anumite orânduiri Atunci însă, când a fost vorba de a fi ajutaţi să-şi exercite vechea lor profesiune de comercianţi, nu le-a venit din partea celor în drept niciun semn de încurajare. Un fost comerciant din Cernăuţi, stabilit acum în Rădăuţi, unde face un mic comerţ de coloniale şi articole casnice, ne comunică o serie de nedreptăţi care, dacă ar fi în adevăr reale, ar fi foarte grave. Vom arăta mai jos câteva din plângerile în numele cărora ne scrie, pentru că ne face comunicarea sa ca delegat al comercianţilor refugiaţi. „Ne-am adresat Institutului Naţional al Cooperaţiei — ne comunică refugiatul — să ne vândă din mărfurile de care dispune, cu bani gata, totuşi domnii conducători ne-au refuzat pe motiv că mărfurile ce le au importate suntdestinate numai Federalelor şi Cooperativelor”. „Am transcris fraza exactă. Prin urmare, pentru a nu se abate deja litera moartă a unei legi organice, Institutul Cooperaţiei refuză să vândă chiar cu bani gata, mărfuri unor comercianţi refugiaţi, deşi Statul şi B.N.R. au dat acestui Institut avantagiile cele mai mari şi credite în măsura trebuinţelor. Comercianţii refugiaţi nu sunt cooperative. Deci nu au dreptul să cumpere de la Institutul Cooperaţiei. „După aceasta ne-am adresat Federalei Bogdana din localitatea Rădăuţi — arătându-i situaţia noastră dificilă, rugând să ne vândă mărfuri en gros, fiindcă numai aceasta ne putea veni în ajutor, până la obţinerea creditelor, fiindcă se bucură de toate avantagee şi privilegiile legii, Tnsă cererea noastră n'a fost ascultată, din contră, ni s'a comunicat personal de d. director Ciobotaru că dacă am fi cooperative ne-ar satisface dorinţele, însă fiindcă nu suntem, nu are ce ne face. Totodată s-a mai găsit un conducător al Federalei care ne-a bruscat cu cuvintele: „cine are parale face comerţ, cine nu, nu-l putem ajuta”. In rezumat nu ne-a rămas decât să apelăm la angrosiştii evrei şi aceştia, în bătae de joc, ne trimet la Federală”. Am redat încă un fragment din scrisoarea în care ne arată situaţia în care se găsesc. Noi admitem că Federala Bogdana şi Institutul Naţional al Cooperaţiei au un statut care nu le îngădue să facă operaţiuni comerciale cu particularii, întrebăm însă: nu este cu putinţă în nici un fel, ca până la organizarea completă a Institutului naţional de credit — care are ca scop ajutorarea comercianţilor refugiaţi şi finanţarea românizării vieţii economice —să le ajute acestor comercianţi? O lege, un statut, nu sunt inflexibile. Şi, ascultând părinteşte plângerile şi rugăminţile acestor necăjiţi, oare conducerea Institutului Cooperaţiei, n'ar fi putut propune forurilor superioare o soluţie satisfăcătoare? Ne îngăduim să arătăm pe această cale una din plângerile comercianţilor refugiaţi cari acum locuesc la Rădăuţi, pentru a se găsi un mijloc de a fi ajutaţi Ei sunt comercianţi încercaţi şi munca lor ar fi roditoare nu numai pentru ei, ci şi pentru economia generală a ţării. n este prezent la opera de refacere Greutăţile economice ale României faţă de alte ţări Un comandament al vremurilor prin care trecem Nu vrem să ascundem sau să ocolim câtuşi de puţin greutăţile mari prin care trecem cu toţii şi nici chiar să le micşorăm importanţa. Ele sunt prea evidente şi prea simţite pentru ca cineva să se încumete a nega existenţa lor. Ceea ce trebue însă combătut şi înlăturat, cu toată energia este acel sentiment de depresiune care poate cuprnde unele firi slabe care socotesc că greutăţile prin care trecem sunt atât de mari încât depăşesc puterile lor de rezistenţă. Este aceasta, o atitudine atât de lipsită de bărbăţie şi demnitate naţională că toţi acei ce o arborează ar trebui să se ruşineze. E o adevărată laşitate şi o dezertare din faţa unei datorii supreme, de care nu vrem să credem că poporul românesc în imensa lui majoritate ar fi capabil. Toţi oamenii conştienţi şi adevăraţi români sunt pătrunşi de însemnătatea momentului prin care trecem şi ei simt că nici un sacrificiu nu egalează valoarea şi măreţia înfăptuirilor pe care le nădăjduim. Ce importanţă poate avea pentru viaţa neamului acesta, necazurile noastre zilnice, fie uneori oricât de mari faţă de zvele mai senine pe cari le aşteptăm atât pentru noi cât şi pentru copii noştri? Astăzi in aceste vremuri de restrişte, soarta încă ne favorizează pe noi românii, in multe privinţe, cu toate loviturile pe care le-am primi. Suntem, încă ţara cea mai îndestulată decât, toate ţările Poronei. Nu e un slăin care vine acum la noi să nu spună că aici e raiul faţă de lipsu-, rile altor ţări. Să nu fim ingraţi căci românul nu este ingrat faţă de darurile cu care soarta a înzestrat ţara lui. Când el spune că, în „ţara românească nimeni nu moarte de foame", el face un act de recunoştinţă iar nu de ingratitudene. Dealtfel, care dintre români se sperie ? Generaţia tânără ? Nu se poate. Tinereţea noastră, vrem să credem, are curajul şi spiritul de sacrificiu inerent tuturor tinereţelor pământene. Generaţia bătrână? Mai nu,tinta este doar călită în marea bătălie de înregire a neamului de acum douăzeci şi ceva de ani când suferinţele pe care le-a indurat cu atâta bravură nici când nu se pot asemui cu cele de astăzi, Ctre sunt aşadar slăbănogii care se bocesc şi întinează frumuseţea marilor dureri creatoare cu vaetele lor ? Poate copiii, poate femeile,care tânjesc după Confortid şi belşugul zilelor de pace în care au trăit. Dar dacă pe lângă aceştia se mai alătură şi căţiva nevrednici bărbaţi ,aceştia trebue făcuţi să se ruşineze de nemernicia lor. Ei trebue să vadă că, o lume întreagă pe tot pământul, se svârcoleşte în durerile facerii unei lumi noui, că sângele care se varsă est ofranda pe care omenirea o aduce în împlinirea unor destine înalte şi că nimic nu 59 poate înfăptui în lumea aceasta fiă jertfă şi fără suferinţa. Comandamentul nostru de azi — ca şi de totdeauna de altfel — trebuie să fie: CURAJ ŞI ÎNAINTE! 1 FOSTUL MINISTRU AL GERMANIEI LA VIENA A FOST ARESTAT IN STATELE UNITE NEW-YORK, 30 (Rador). — Corespondentul Agenţiei DNR anunţă că fostul ministru al Germaniei la Viena, d. Kurt Heinrich Rieth, care ieşise de mult din serviciul diplomatic german, a fost arestat în Statele Unite din ordinul minisitrului de justiție. D. Rieth era atacat de câteva zile de presa din New-York care îi aducea învinuirea că face propagandă. ,,Spania ştie care îi sunt prietenii şi duşmanii'' MADRID, 30 (Rador). — Coreslpondentul agenţiei D.N.R. transamite: I Presa spaniolă se ocupă cu multj interes de bătălia din Creta, satisțiuind că lupta a intrat în fază finală• I Ziarele relevă deasemeni debarcarea trupelor italiene în Creta, realizată în mod magistral, deşi propaganda britanică susţine că şi în present coastele Cretei sunt „controlate“ de flota britanică. Ocupându-se de campania anglosaxonă, care presintă Spania ca fiind în bună parte ostilă Angliei, ziarul ,Alcazar, scrie că Spania nu poate să uite că în timpul războiului civil, în timp ce Germania şi Italia se bateau alături de naţionaliştii spanioli, Anglia a dat ajutor roşiilor. Spania, termină statul, ştie prea bine care sunt prietenii şi inamicii săi. Ziaristul Hearst despre poziţia Statelor Unite în actualul conflict NEW-YORK 30 (Rador). — Corespondenta agenţiei D.N.R. transmite : Pe când „New-York Post”, comentând discursul preşedintelui Roosevelt şi conferinţa de presă ce i-a urmat declară că o schimbare fundamentală s’a produs în climatul politic al Americii, alte ziare sunt de părere cu totul contrarie. Astfel „New-York World Telegram” constată că părerile ţării sunt împărţite asupra însemnătăţii discursului. Este regretabil, adaugă ziarul, că discursul a sporit confuzia, care era mare şi înainte. In „New-York Journal” Hearst constată că din totdeauna au existat două curente în America. După primul curent, Germania este răspunzătoare pentru tot ce s’a întâmplat, iar după al doilea, Anglia nu poate îngădui ridicarea unei naţiuni, care i-ar putea ameninţa dominaţia mondială şi supremaţia economică. De aceea, Anglia a declarat războiul voind să împiedice progresele unui rival comercial posibil. Primul curent cere intrarea în războiul Statelor Unite, pe când celălalt crede că Germania, inspirându-se din doctrina lui Monroe, vrea să creeze o federaţie europeană, în afara oricărui amestec britanic. Poporul Statelor Unite, continuă d. Hearst, a ales pe d. Roosevelt ca conducător. Să sperăm că sub guvernarea sa, Statele Unite vor rămâne tot atât de mari, libere şi Înfloritoare, pe cât au fost sub domnia principiilor mai puțin impe-trialiste ale întemeetorilor republicilor americane. Noul ministru al Italiei in România la d. Carmona LISABONA, 30 (Rador). _ Corespondentul Agenţiei Ştefani anunţă : D. Carmona, preşedintele Republicei, a primit in audienţă de plecare pe ministrul Italiei, d. Bovascoppa, transferat la Bucureşti. | Represiune sângeroasă la Bombay GENEVA 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei D. N. B. transmite : Ziarul englez „Times” anunţă de Bombay că în cursul tulburărilor din săptămâna trecută numai la Bombay au fost împuşcate mai multe persoane, în timp ce 151 de persoane au fost rănite, iar 800 arestate. Lunea trecută, trupele britanice au intervenit pentru a menţine ordinea. Magazinele sunt închise. Numeroşi indieni arestaţi au fost bătuţi cu biciul. In rândurile populaţiei hinduse domneşte o mare agitaţe, caree se intinde tot mai mult.