Argus, iulie 1941 (Anul 31, nr. 8459-8484)
1941-07-02 / nr. 8459
ANUL XXXI No. 8459 A apărat şi s’a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TOŢI No. 75 abonamente In ţară Un an 1000 Lei 6 luni 550 _ 3 luni 300 3 lei în tară — 6 fel în străinătate In străinătate Tariful in funcţiune de convenţiile poştale internaţionale ORGAN ZILNIC AL COMERJULU BIROURILE, Bucureşti Str. Sărindar No. 15 INDUSTRIEI ŞI FMI Telefon 3.05.44 1 2 IUNIE 1941 A apărut şi s’a pus în vara TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TOfl No. 75 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietara „A R G U S” S. A. înscris sub Nr. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil: AL. PETROVICI Cum s’a gospodărit Finlanda după pierderea Careliei Dintr’o interesanta dare de seamă a d-lui J. H. Konttinjen, ministrul agriculturei din Finlanda, reiese că atât in 1939 cât și 1940, primăvara a fost foarte nefavorabilă pentru agricultură. Din cauza războiului cu Rusia, care a isbucnit în Noembrie, Finlanda a trebuit să vină cu o serie de reglementări speciale asupra industriei şi aceste măsuri au avut o puternică influenţă asupra situaţiei agriculturei şi a producţiei agricole. Producţia industriei a fost stânjenită în timpul răsboiului din lipsa manei de lucru şi producţia agricolă a suferit deoarece foarte mulţi cai au fost rechiziţionaţi pentru nevoile apărărei naţionale. Când prin tratatul de pace încheiat în Martie la Moscova, Finlanda a pierdut a 9-a parte din teritoriu şi a 11-a parte din suprafeţele de cultură, au revenit agri culturei sarcini foare grele. In împrejurările excepţionale prin care a trecut Finlanda a fost nevoie să se reglementeze comisrul exterior. S’a interzis exportul fierului şi al fierului vechi şi în cele din urmă s’a oprit exportul ori căror mărfuri. Din cauza slabei recolte de furaj, creşterea vitelor a fost stânjenită. Nu s’au putut exporta nici unt şi nici porci, şi în curând a încetat şi exortul die ouă de găină şi de brânzeturi. In Finlanda funcţionează un minister al aprovizionărei populare cu scopul de a lua măsuri de reglementare referitoare la producţie, comerţ şi consumaţie. Scopul era de a crea o singură organizaţie care să cumpere alimente atât pentru populaţia civilă cât şi pentru armată. Acest minister mai are de scop să vegheze la încurajarea producţiei. Şi chiar de a supraveghea măsurile de transport ale unor produse. Prima masura de reglementare a ministerului aprovizionărei populare a fost reglementarea consumaţiei de zahăr şi de melasă. Până la începutul răsboiului nu se reglementase în Finlanda decât consumul cafelei şi al zahărului. Apoi s’au luat măsuri pentru a opri alimentarea animalelor cu grâu, secară şi mazăre. Când grâul a început să lipseasca s-au întrebuinţat micile rezerve de secară, de orz şi de ovăz. Pentru a încuraja cultura cerealelor, guvernul a stabilit un preţ minimal pe care se obliga să-l plătească pentru cerealele indigene indiferent de împrejurări. Pentru a sP°ri suprafaţa cultivabilă s’au acordat prime pentru lucrări de defrişare şi îmbunâtăţiri funciare. Asemenea s’au dat prime celor cari au asanat terenuri mlăştinoase. Când s’a cedat Carelia Rusiei, 449 mii persoane îşi pierduseră căminurile şi 80 la sută din aceştia erau ţărani. Teritoriul cedat cuprindea 43.000 proprietăţi cultivate. Şi a trebuit să fie ajutaţi toţi aceştia ca să se poată hrăni ei şi familiile lor. S’au mai luat o serie de măsuri având de scop să facă populaţia din Carelia să trăiască tot din agricultură. Toţi aceştia vor reveni la vechile lor proprietăţi. Mai e interesant de amintit că registrul comerţului din Finlanda sunt înscrise 7700 societăţi cooperative din cam 5600 în plină activitate. Cele mai multe din aceste cooperative se ocupă de industrializarea laptelui. HOMAN! , LUPTĂM PENTRU DREPTATEA SACRĂ A NEAMULUI NOSTRU. AM RIDICAT SABIA PENTRU PĂMÂNTUL PĂRINŢILOR ŞI AL FIILOR NOŞTRI. CAUZA NOASTRĂ ESTE CEA ADEVĂRATĂ ŞI PENTRU EA VOM ÎNVINGE. CU DUMNEZEU, ÎNAINTE ! PIAŢA Bursa După o săptămână de victorii pe front, atmosfera târgului financiar a fost ori extraordinar de însufleţită. Volumul afacerilor s-a mărit în ambele compartimente, mai cu seamă în compartimentul acţiunilor a crescut foarte mult. Tendinţa a fost susţinută în compartimentul valorilor cu dobândă fixă. Exproprierea şi consolidarea câştigă câteVa puncte. Valorile cu dobândă variabilă au fost ferme, toate încheind cu plusuri însemnate. Petroliferele S. R. D. şi Mica au fost cele mai căutate şi mai bine cotate hârtii din acest compartiment. Au urcat dintre peroliţere: Astra Română cu 200 puncte atingând 1275, Steaua Română la 625 delà 550, Creditul Minier la 660 delà 600, I. R. D. P la 21,0 delà 170 şi Concordia la 630 delà 560. S. R. D. într’o singură şedinţă câştigă 300 puncte, iar Mica 100 puncte. Exportul pe primele cinci luni ale anului Exportul total din primele cinci luni ale ar.ului curent adică in epoca Ianuarie — Mai inclusiv, comparat cu cel din aceiaşi epocă a anului trecut se prezinntă astfel: Grâu nu s’a exportat deloc faţă de 360.083 tone în aceiaş epocă a anului 1940; porumb 91.840 tone faţă de 288.835 torte; orz 7570 tone faţă de 29 tone ; ovăz 1631 tone faţă de 6 tone; secară o torta faţă de 50 123 tone; fasole 31 tone faţă de 1030 tone; mazăre 21.497 tone faţă de 1481 torte; soia 4156 tone faţă de 11927 tone; linte 1157 tone faţă de 259 tone; meiu 3608 tone faţă de 616 torte; tărăţe 10.222 tone faţă de 5890 tone; rapiţă, 131 tone faţă de 386 tone; sămânţă de dovleac 431 torte faţă de 964 tone; floarea soarelui 2493 tone faţă de 2069 tone; măzăriche 4054 tone faţă de 5009 tone; turte de oleaginoase 17.551 tone faţă de 9566 tone; reziduri 3092 tone faţă de 5718 tone ani total în primele cinci luni ale anului în curs am exportat 169.464 tone faţă de 746.267 tone exportate în aceiaşi epocă a anului trecut. Rezultă deci din cifrele de mai sus că exportul în epoca Ianuarie- Mai 1941 a fost cu 576.803 tone inferior celui din Ianuarie-Mai 1940- Din cele 169.464 tone eşite din ţară în primele citru luni ale acestni, 134.096 tone, adică aproape 80 la sută din total, au mers în Germania; 13.712 tone în Italia; 10.319 tone în Suedia; 7.946 toane în Elveţia; 3.252 tone îrt Protectoratul Boemiei şi Moraviei şi 139 tone în Slovacia. Exportul de cereale oleaginoase şi leguminoase în luna Mai După datele statistice provizorii strânse de „Uniunea Exportatorilor de Cereale din România" exportul nostru de cereale, oleaginoase, leguminoase şi derivate în Iarta Mai a. c. comparat cu cel din aceiaşi lună a anului precedenţi se prezintă astfel: Grâu nu s’a exportat deloc faţă 54.851 tone în Mai 1940, porumb 21.905 tone faţă de 83 491 torts, secară 6 tone faţă de 10.565; soia 766 tone faţă de 6 tone; mazăre 537 tone faţă de 217 torts; linte 932 tone faţă de 55 tone; meiu 659 tone faţă de 453 tone; rapiţă 131 torte faţă de 6 tone; sămânţă de dovleac 256 tone faţă de 315 tone; măzăriche 1706 toile faţă de 466 tone; turte oleaginoase 6182 tone faţă de 2257 tone; reziduiri 682 tone faţă de 1425 tone. Iri total în luna Mai a. c. au ieşit din ţară 37.287 tone, faţă de 155.392 deci cu un minus de 118-105 tone. Din cantitatea de 37.287 tone exportate la luna Mai a anului curent 30.041 tone au mers îrn Germania; 2864 tone în Suedia; 2148 tone în Italia; 1322 torţe în Elveţia şi 912 tone în Protectoratul Bohemiei şi Moraviei. Consumul de becuri electrice Datorită camuflajului consumul de becuri electrice este în continuă scădere. In primul trimestrul al anului în curs, consumul a scăzut cu circa 35 la sută. Deasemenea şi producţia indigenă este în mare scădere. Astfel în primele 5 luni ale anului în curs fabricile indigene de becuri electrice au produs 31.179 kg. becuri faţă de 42.498 kg. în aceiaş Perioadă a anului precedent, deci o scădere de circa 26 la sută. România a recunoscut „de jure“ guvernul naţional al Republicei chineze Pe ziua de 1 Iulie 1941, România italian, Guvernul Naţional al Repua recunoscut „de jure", în aceiaşi blicei chineze prezidat de d. Wang timp cu Guvernul german şi cu cel Ching-Wei. 500 de iudeo - executaţi la Iaşi COMUNICAȚI toţi 500 iudeo-comunişti, cere trăseseră ffMoturî Sprieig toate te Industria noastră petroliferă In 1940 Producţia de ţiţei şi rafinatul. Consumul intern în creştere Exportul. Contribuţia la veniturile Statului. Bilanţurile Alături de producţia agricolă, industria petroliferă este unul din cele mai însemnate isvoare de bogăţie pentru economia naţională. Din darea de seamă a Uniunii generale a industriaşilor din România vom extrage câteva date asupra activităţii întreprinderilor petrolifere în cursul anului 1940, an de războiu, cu o conjunctură puţin favorabilă pentru celelalte industrii din ţară, exceptând pe acelea care au lucrat pentru apărarea naţională. Producţia de ţiţei şi rafinatul In anul 1940, producţia de ţiţeiu a fost de 5.813.000 tone, faţă de 6.240.000 tone în 1939, ceea ce însemnează o scădere de 6,8 la sută. Faţă de greutăţile care au stat în calea exportului, Mediterana Avem în total o creştere a con,de 65.840 tone. Trebue să mă decedările vremelnice din a doua jumătate a 10, pentru că altfel consuost şi mai mare. nea, în cursul artului vede o şi ma mare spoiimului, prin înmulţirea e maşini agricole. I de produse petrolifere jumătate a anului 1940, produse petrolifere pe lume s’a făcut în condrnare. După ce operaţiunile au început a se intensi- Mediterana, exportul pe fost foarte mult stânjenit, tot i se datoreşte scăderea exportului produselor pe cursul anului 1941 cu de 1939.Scăderea ar fi jr şi mai mare, daca mioportului pe căile marifost compensată într’o îsemnată măsură, prin fiind blocată de operaţiuni de războiu — această micşorare este justifictă în totul, şi nu reprezintă o pierdere prea mare. Paralel cu scăderea producţiei de ţiţei scăzut în mod firesc şi quantumul de rafinat. Astfel, cantitatea de ţiţei prelucrat scade de la 5.837.000 tone în 1939, la 5.470.000 tor.li în 1940, adică cu aproximativ 16,3 la sută. Consumul intern Exportul a fost restrâns faţă de cel din 1939, din cauza împrejurărilor internaţionale. Vom arăta mai jos însă contribuţia valorii lui la valoarea generală a exportului României pe 1940. In schimb însă, consumul intern a fost majorat la toate principalele produse petrolifere, după cum urmează: intensificarea transporturilor petrolifere pe Dunăre şi mai ales pe căile ferate, unele din ţările importatoare ca Germania, Italia şi Elveţia punând la dispoziţie industriei noastre petrolifere chiar vagoanecisterne proprii. Numai astfel se poate explica faptul că din exportul general al nostru 63 la sută reprezintă produse petrolifere, toate celelalte produse, inclusiv cele agricole — care s'au exportat în cantități neobişnuit de mici datorită unui an agricol deficitar reprezintă abia 37 la sută. Industria petroliferă şi veniturile statului Industria petroliferă, care şi altădată era unul dintre contribuabilii cei mai de seamă ai statului, a contribuit în cursul anului 1940 la veniturile acestuia într’o şi mai mare măsură. Iată câteva date interesante care arată beneficii care nu puteau fi că în anii 1939 şi 1940, în milioane lei: In anul 1941 se mai adaugă diferite cheltueli absolut necesare pentru motive de apărare naţională, subscrieri la împrumutul de înzestrare etc., în valoare de lei 1.196.100.000. In total, pe 1941 deci contribuția celor 20 de societăți petrolifere mai importante, către Stat, se ridică la 14.145.100.000 lei, ceea ce, față de 1939 dă o diferență de 7 miliarde 173.200.000 lei, sau de peste 100 la sută. Este desigur, un efort destul de mare din partea industriei noastre petrolifere, de o incontestabilă valoare şi materială şi morală. Bilanţurile Cele mai multe dintre marile industrii petrolifere au bilanţuri care arată beneficii care nu puteau fi nădăjduite până acum. Este foarte adevărat însă, că acestea se datoresc faptului că nu au fost posibile investiţii mari, din cauza împrejurărilor de războiu. Materialele în industria petroliferă se uzează foarte repede, maşinile la fel. Ceeace s’a uzat nu s’a putut înlocui din cauza grelei aprovizionări din străinătate, fapt datorat nu numai greutăţii transporturilor, dar şi folosirii materialelor metalurgice pentru scopuri militare. De asemenea, materialele care intră la fortul sondelor, au fost aduse în cantităţi foarte mici, folosindu-se în măsura posibilităţilor tuburi vechi — atât cât mai erau bune — din cauza lipsei de tuburi Toate materialele şi maşinile uzate vor trebui însă înlocuite imediat ce ostilităţile vor lua sfârşit sau va exista putinţa de aprovizionare. Indiscutabil, industria petroliferă are încă rezerve de materiale care pot fi folosite în exploatări, însă trebue să ţinem seamă că randamentul producţiei este în raport direct proporţional cu calitatea materialelor folosite. De aceea, cheltuelile viitoare vor absorbi o mare parte a actualelor beneficii. In acelaş timp, unele societăţi au sume blocate în străinătate, de care pentru moment nu pot dispune. Industria petroliferă românească este şi unul din cei mai buni clienţi ai căilor de transport: C. F. R. şi P. C. A. . Taxele de transport plătite de principalele 20 de societăți petrolifere au sporit deasemenea în cursul anului 1940 la 3.887.700.000 lei, de la 2.098.000.000 lei în 1939. Diferenţa se datoreze nu numai sporirii tarifelor C.F.R., ci şi majorării cantităţilor transportate pe căile terestre în 1940, în detrimentul transporturilor maritime periclitate de situaţia din Mediterana.L&M. 1939 1940 Diferența Tone benzină ....................... . 163.581 190.565 +40.518 lampant....................... . 193.903 197.494 + 3.5aie motorină................... . 126.836 130.469 + 3.633 . păcură................... . 1.077.235 1.094.413 +17.178 , uleiuri miner.............. 25.253 26.173 + 920 1939 1940 trecte............................................. 754,6 1.273ÍT as. benef..................................... — 221,1 înregistrare, echivalent . . . 233,3 528,1 umație ...................................... 1.780,2 2.249,6 nr ..... ............................. 274,2 693,5 tomobile ............................... 18,5 19,3.................................... 1 902,5 5.965,5 minier etc................... . 1.401,3 1.421,9 ............................................ 182,2 226,8 ........................ 162,6 170,8 ,•....«.«..•* 262,5 178,5 Total 6.971,9 12.949 e>» întreaga presă italiană lauda vitejia ostaşilor români ROMA, 30 (Rador). — întreaga presă italiană, ca şi posturile de radio-difuziune, se ocupă pe larg, consacrând coloane şi comunicări întregi, intrarea României în războiul contra bolşevimului, în marea luptă dusă pentru apărarea creştinătăţii şi a civilizaţiei, alături de Reichul Marelui Hitler şi de Italia Ducelui. Ziarele scot în relief glorioasele fapte de arme ale trupelor române, precum şi entuziasmul şi avântul de neînfrânt cu care armata română a reluat şi de data aceata lupta multiseculară contra hoardelor duşmanului de totdeauna de la răsărit Nistru. Intre altele, ziarul „Piccolo“ publică o corespondenţă în care se relevă valul de entuziasm al poporului român faţă de comunicatele de război, care dovedesc zdrobitoarea superioritate germano-română. Bătăliile suţinute de români au dat prilej armatei Regelui Mihai să-şi arate valoarea prin lupte sângeroase şi atacuri eroice, la baionetă, toate încununate de cel mai deplin succes. Ziarul „Messagerio" publică o corespondenţă prin care se scoate în relief acţiunea aviaţiei româno-germane şi bombaradmentele eficace asupra bazelor inamice şi a nodurilor de cale ferată. Armata română s’a dovedit capabilă să asigure succesul. Autorul articolului scrie că tinerii vulturi români au profitat de experienţa instructorilor germani şi italieni. Ziarele „Tribuna" şi „Regime Fascista" relevă deasemeni glorioasa acţiune desfăşurată de aviaţia română. Cele două ziare menţionează cu acest prilej înaintarea rapidă a armatelor aliate pe fronturile din Basarabia şi Bucovina. „Corriere della Sera“ sub titlurile „Tragedie umană“ şi „Puternică viziune înfricoşătoare“ se ocupă de teritoriile sovietice rămase la voia întâmplării între vechiul şi noul regim. Ziarul descrie emoţionanta întâlnire a populaţiei din aceste provincii cucerite cu armatele liberatoare, insistând asupra mizeriei morale în care se găsea această populaţie terorizată de bolşevism. „Acum înţeleg, — spune autorul articolului —, motivul pentru care aceşti ţărani ies în calea Soldaţilor germani şi români, râzând şi plângând ca şi cum ar reintra din nou în lumea civilizată". Presa elveţiană şi războiul contra Rusiei bolşevice BERNA 30 (Rador) — „Neue Zuericher Zeitung” făcând aluzie la ansamblul cesiunilor teritoriale româneşti, observa că structura politică definitivă a Sud-Estului se va cristalizat numai după războiu. Ziarul scoate în relief semnificaţia faptului că pe un front de 500 km, armatele germano-române se află sub comanda supremă a Generalului Antonescu, fapt care valorează mai mult decât orice acorduri sau convenţii, dovedind că România este considerată la Berlin ca aliată totală. _ „National Zeitung” analizează origina românilor, subliniind permanenţa istorică a latinităţii pe tot întinsul teritoriului daco-român. Ziarul arată că trupele românogermane de sub comanda Generalului Antonescu au trecut, la rândul lor, graniţa pe un front de 500 km. In continuare ziarul semnalează faptul că ştirea intrării trupelor în Basarabia a provocat în România un foarte mare entuziasm. In sfârşit, acelaş ziar relevă atitudinea pieesei române, care prezintă Rusia drept veşnicul duşman al României, fapt care a făcut actualul războiu profund popular. „Tribune de Lausanne” afirmă că România are dorinţa legitimă de a redobândi Basarabia, românii neresimţind de altfel niciodată o vie simpatie faţă de ruşi. „In vara anului 1940, declară ziarul, România a fost silită să cedeze Basarabia şi Bucovina, pe care i o redobândise în 1918. Amărăciunea a fost cu atât mai mare cu cât aceste jertfe nu au fost singurele. A sosit ceasul de a recuceri cel puţin o parte din teritoriile pierdute”. „Le Suisse” observă că România in vederea actualei campanii de revanşă, trebuia să-şi consolideze situaţia ei internă. Toate celelalte ziare elveţiene publică telegramele Agenţiilor şi insistă asupra importanţei participării militare a României la războiul contra Rusiei Sovietice. Lembergul a fost cucerit de trupele germane BERLIN, 30 (Rador]. — Inaltul comandament al forţelor armate germane anunță de la cartierul general al Fuehrerului că Lembergul a fost cucerit, astăzi, de trupele germane. Drapelul german de războiu flutură deasupra citadelei de Luni dimineaţa, la ora 4 și 20 dimineața. Presa franceză şi războiul de revanşă al României VICHY 30 (Bador). — „Le Journal“ consacră chestiunii Basarabiei şi Bucovinei un articol în care aminteşte că Sovietele, — care nu au îndrăznit să revendice în timp pace aceste două provincii româneşti, tindea îşi dădeau seama de lipsa de valoare a argumentelor lor, au ocupat Basarabia şi Bucovina de Nord şi au încercat, fără succes, bolşevizarea lor. Articolul face apoi istoricul acestor provincii de la prima până la ultima răpire şi dovedeşte prin cifre caracterul românesc al Basarabiei în care peste 2.000.000 de ţărani români au trăit susţinuţi de sp°fanla că va veni ziua desrobirii. Autorul articolului încheie prin concluzia că Generalul Antones« urmăreşte realizarea acestei sperţe, pătrunzând în fruntea an£t0* sale în provinciile pe care vrea « le elibereze. . Intr’un alt articol, aclas zr su«‘ finiază că generalul A*tö£f“ *a proclamat în mod sincer astauratorul ortodoxiei, lupta» p® ,u creştinism şi civilizaţia r.°Pf ««• Zarul „Lyon Repu»031” su£ titlul „Istoria Româri Proclami. Bucovina şi Basarabia pământ românesc“ publcă un lung articol, în care face istoricul acestor provincii, subliniind pe bază de date că ele au aparţinut timp de multe serele patrimoniului naţional românesc, şi că în timpul celor so de ani, care au trecut dejaînapoierea lor la Patria mumă,au contribuit în mod intens la ridicarea şi consolidarea patrii comune. Incf/Cluzie, autorul arată că dacă rqr-mii s’au supus loviturii din a»la trecut, au făcut-o nentruc» ». veau convingerea că ceasul revanșei I c"râlld ^ e; hi vor i drept8"0* tentoriile ^Pi*« pe ne-Ziarele „Memoreal" și „La Tn, bune fiepublaine“ publică articole în care subliniază drepturile istorice ale României asupra Basarabiei și Bucovinei de Nord în care locue? peste 2.500.000 români. Articolul relevă opera îr.fă^_ de România, începând din ani „ în aceste provincii — operă/0,. „ gres și prosperitate — c? vietC ta tin ziua când trunel le-au peqgat.