Argus, iulie 1941 (Anul 31, nr. 8459-8484)

1941-07-02 / nr. 8459

ANUL XXXI No. 8459 A apărat şi s’a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TOŢI No. 75 a­bonamente In ţară Un an 1000 Lei 6 luni 550 _ 3 luni 300­­ 3 lei în tară — 6 fel în străinătate In străinătate Tariful in funcţiune de convenţiile poştale internaţionale ORGAN ZILNIC AL COMERJULU BIROURILE, Bucureşti Str. Sărindar No. 15 INDUSTRIEI ŞI FMI Telefon 3.05.44 1 2 IUNIE 1941 A apărut şi s’a pus în vara TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TOfl No. 75 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziaru­lui şi la toate agenţiile de publicita­te. Proprietar­a „A R G U S” S. A. înscris sub Nr. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil: AL. PETROVICI Cum s’a gospodărit Finlanda după pierderea Careliei Dintr’o interesanta dare de seamă a d-lui J. H. Konttinjen, ministrul agri­­culturei din Finlanda, reiese că atât in 1939 cât și 1940, primăvara a fost foarte nefavorabilă pentru agricul­tură. Din cauza războiului cu Rusia, care a isbucnit în Noembrie, Finlanda a trebuit să vină cu o serie de regle­mentări speciale asupra industriei şi aceste măsuri au avut o puternică in­fluenţă asupra situaţiei agriculturei şi a producţiei agricole. Producţia industriei a fost stânjeni­tă în timpul răsboiului din lipsa manei de lucru şi producţia agricolă a sufe­rit de­oare­ce foarte mulţi cai au fost rechiziţionaţi pentru nevoile apărărei naţionale. Când prin tratatul de pace încheiat în Martie la Moscova, Fin­landa a pierdut a 9-a parte din terito­­riu şi a 11-a parte din suprafeţele de cultură, au revenit agri culturei sarcini foare grele. In împrejurările excepţionale prin care a trecut Finlanda a fost nevoie să se reglementeze comisr­ul exterior. S’a interzis exportul fierului şi al fie­rului vechi şi în cele din urmă s’a oprit exportul ori căror mărfuri. Din cauza slabei recolte de furaj, creşte­rea vitelor a fost stânjenită. Nu s’au putut exporta nici unt şi nici porci, şi în curând a încetat şi exortul die ouă de găină şi de brânzeturi. In Finlanda funcţionează un minis­ter al aprovizionărei populare cu sco­pul de a lua măsuri de reglementare referitoare la producţie, comerţ şi consumaţie. Scopul era de a crea o singură or­ganizaţie care să cumpere alimente atât pentru populaţia civilă cât şi pentru armată. Acest minister mai are de scop să vegheze la încurajarea producţiei. Şi chiar de a supraveghea măsurile de transport ale unor produse. Prima masura de reglementare a ministerului aprovizionărei populare a fost reglementarea consumaţiei de za­­hăr şi de melasă. Până la începutul răsboiului nu se reglementase în Fin­landa decât consumul cafelei şi al za­hărului. Apoi s’au luat măsuri pen­tru a opri alimentarea animalelor cu grâu, secară şi mazăre. Când grâul a început să lips­easca s-au întrebuinţat micile rezerve de se­cară, de orz şi d­e ovăz. Pentru a încuraja cultura cereale­lor, guvernul a stabilit un preţ mini­mal pe care s­e obliga să-l plătească pentru cerealele indigene indiferent de împrejurări. Pentru a sP°ri supra­faţa cultivabilă s’au acordat prime pentru lucrări de defrişare şi îmbunâ­­tăţiri funciare. Asemenea s’au dat pri­me celor cari au asanat terenuri mlăş­tinoase. Când s’a cedat Carelia Rusiei, 449 mii persoane îşi pierduseră căminurile şi 80 la sută din aceştia erau ţărani. Teritoriul cedat cuprindea 43.000 pro­prietăţi cultivate. Şi a trebuit să fie ajutaţi toţi aceştia ca să se poată hrăni ei şi familiile lor. S’au mai luat o serie de măsuri având de scop să facă populaţia din Carelia să trăiască tot din agricultură. Toţi aceştia vor reveni la vechile lor proprietăţi. Mai e interesant de amintit că re­gistrul comerţului din Finlanda sunt înscrise 7700 societăţi cooperative din cam­ 5600 în plină activitate. Cele mai multe din aceste cooperative se ocupă de industrializarea laptelui. H­OMAN! , LUPTĂM PENTRU DREPTATEA SACRĂ A NEAMULUI NOSTRU. AM RIDICAT SABIA PENTRU PĂMÂNTUL PĂRINŢILOR ŞI AL FIILOR NOŞTRI. CAUZA NOASTRĂ ESTE CEA ADEVĂRATĂ ŞI PENTRU EA VOM ÎNVINGE. CU­ DUMNEZEU, ÎNAINTE ! P­I­A­Ţ­A Bursa După o săptămână de victorii pe front, atmosfera târgului fina­nciar a fost ori extraordinar de însufleţită. Volumul afacerilor s-a mărit în am­bele compartimente, mai cu seamă în compartimentul acţiunilor a crescut foarte mult. Tendinţa a fost susţinută în com­partimentul valorilor cu dobândă fixă. Exproprierea şi consolidarea câştigă câte­­Va puncte. Valorile cu dobândă variabilă au fost ferme, toate încheind cu plusuri însemnate. Petroliferele S. R. D. şi Mica au fost cele mai căutate şi mai bine co­tate hârtii din acest compartiment. Au urcat dintre peroliţere: Astra Română cu 200 puncte atingând 1275, Steaua Română la 625 delà 550, Cre­ditul Minier la 660 delà 600, I. R. D. P la 21,0 delà 170 şi Concordia la 630 delà 560. S. R. D. într’o singură şedinţă câş­tigă 300 puncte, iar Mica 100 puncte. Exportul pe primele cinci luni ale anului Exportul total din primele cinci luni ale ar.ului curent adică in epo­ca Ianuarie — Mai inclusiv, compa­­rat cu cel din aceiaşi epocă a anu­lui trecut se prezinntă astfel: Grâu nu s’a exportat deloc faţă de 360.083 tone în aceiaş epocă a anului 1940; porumb 91.840 tone fa­ţă de 288.835 torte; orz 7570 tone faţă de 29 tone ; ovăz 1631 tone fa­ţă de 6 tone; secară o torta faţă de 50­ 123 tone; fasole 31 tone faţă de 1030 tone; mazăre 21.497 tone faţă de 1481 torte; soia 4156 tone faţă de 11927 tone; linte 1157 tone faţă de 259 tone; meiu 3608 tone faţă de 616 torte; tărăţe 10.222 tone faţă de 5890 tone; rapiţă, 131 tone faţă de 386 tone; sămânţă de dovleac 431 torte faţă de 964 tone; floarea soarelui 2493 tone faţă de 2069 to­­ne; măzăriche 4054 tone faţă de 5009 tone; turte de oleaginoase 17.551 tone faţă de 9566 tone; rezi­­duri 3092 tone faţă de 5718 tone ani total în primele cinci luni al­e anului în curs am exportat 169.464 tone faţă de 746.267 tone exportate în aceiaşi epocă a anului trecut. Rezultă deci din­ cifrele de mai sus că exportul în epoca Ianuarie- Mai 1941 a fost cu 576.803 tone in­ferior celui din Ianu­arie-Mai 1940- Din cele 169.464 tone eşite din ţară în primele citru­ luni ale aces­­tni, 134.096 tone, adică aproape 80 la sută din total, au mers în Ger­­mania; 13.712 tone în Italia; 10.319 tone în Suedia; 7.946 toane în Elve­ţia; 3.252 tone îrt Protectoratul Boemiei şi Moraviei şi 139 tone în Slovacia. Exportul de cereale o­­leaginoase şi legumi­noase în luna Mai După datele statistice provizorii strânse de „Uniunea Exportatorilor de Cereale din România" exportul nostru de cereale, oleaginoase, legu­minoase şi derivate în Iarta Mai a. c. comparat cu cel din aceiaşi lună a anului precedenţi se prezintă astfel: Grâu nu s’a exportat deloc faţă 54.851 tone în Mai 1940, porumb 21.905 tone faţă de 83­ 491 torts, se­cară 6 tone faţă de 10.565; soia 766 tone faţă de 6 tone; mazăre 537 tone faţă de 217 torts; linte 932 to­ne faţă de 55 tone; meiu 659 tone faţă de 453 tone; rapiţă 131 torte faţă de 6 tone; sămânţă de do­vleac 256 tone faţă de 315 tone; mă­zăriche 1706 toile faţă de 466 tone; turte oleaginoase 6182 tone faţă de 2257 tone; reziduiri 682 tone faţă de 1425 tone. Iri total în luna Mai a. c. au ieşit din ţară 37.287 tone, faţă de 155.392 deci cu un minus de 118-105 tone. Din­ cantitatea de 37.287 tone ex­portate la luna Mai a anului curent 30.041 tone au mers îrn Germania; 2864 tone în Suedia; 2148 tone în Italia; 1322 torţe în Elveţia şi 912 tone în Protectoratul Bohemiei şi Moraviei. Consumul de becuri electrice Datorită camuflajului consumul de becuri electrice este în continuă scădere. In primul trimestrul al a­­nului în curs, consumul a scăzut cu circa 35 la sută. Deasemenea şi producţia indige­nă este în mare scădere. Astfel în primele 5 luni ale anu­lui în curs fabricile indigene de be­curi electrice au produs 31.179 kg. becuri faţă de 42.498 kg. în aceiaş Perioadă a anului precedent, deci o scădere de circa 26 la sută. România a recunoscut „de jure“ guv­­ernul naţional al Republi­cei chineze Pe ziua de 1 Iulie 1941, România italian, Guvernul Naţional al Repu­­a recunoscut „de jure", în aceiaş­i blicei chineze prezidat de d. Wang timp cu Guvernul german şi cu cel­­ Ching-Wei. 500 de iudeo - executaţi la Iaşi COMUNICAȚI toţi 500 iudeo-comunişti,­­ cere trăseseră ffMoturî Sprieig toate te Industria noastră petroliferă In 1940 Producţia de ţiţei şi rafinatul. Consumul intern în creştere Exportul. Contribuţia la veniturile Statului. Bilanţurile Alături de producţia agricolă, in­dustria petroliferă este unul din cele mai însemnate isvoare de bo­găţie pentru economia naţională. Din darea de seamă a Uniunii ge­nerale a industriaşilor din România vom extrage câteva date asupra ac­tivităţii întreprinderilor petrolifere în cursul anului 1940, an de războiu, cu o conjunctură puţin favorabilă pentru celelalte in­dustrii din ţară, exceptând pe acelea care au lucrat pentru apărarea naţională. Producţia de ţiţei şi rafi­natul In anul 1940, producţia de ţiţeiu a fost de 5.813.000 tone, faţă de 6.240.000 tone în 1939, ceea ce în­semnează o scădere de 6,8 la sută. Faţă de greutăţile care au stat în calea exportului,­­ Mediterana Avem în total o creştere a con­­,de 65.840 tone. Trebue să mă de­cedările vremelnice din a doua jumătate a 10, pentru că altfel consu­­ost şi mai mare. nea, în cursul artului vede o şi ma mare spo­­iimului, prin înmulţirea e maşini agricole. I de produse pe­trolifere jumătate a anului 1940, produse petrolifere pe lu­me s’a făcut în condr­­nare. După ce operaţiunile au început a se intensi- Mediterana, exportul pe fost foarte mult stânjenit, tot i se datoreşte scăderea exportului produselor pe­ cursul anului 1941 cu­­ de 1939.Scăderea ar fi jr şi mai mare, daca mio­­portului pe căile mari­fost compensată într’o îsemnată măsură, prin fiind blocată de operaţiuni de răz­boiu — această micşorare este jus­­tifictă în totul, şi nu reprezintă o pierdere prea mare. Paralel cu scăderea producţiei de ţiţei scăzut în mod firesc şi quan­­tumul de rafinat. Astfel, cantitatea de ţiţei prelucrat scade de la 5.837.000 tone în 1939, la 5.470.000 tor.li­ în 1940, adică cu aproximativ 16,3 la sută. Consumul intern Exportul a fost restrâns faţă de cel din 1939, din cauza împrejurări­lor internaţionale. Vom arăta mai jos însă contribuţia valorii lui la valoarea generală a exportului Ro­mâniei pe 1940. In schimb însă, consumul intern a fost majorat la toate principalele produse petrolifere, după cum ur­mează: intensificarea transporturilor petro­lifere pe Dunăre şi mai ales pe căile ferate, unele din ţările importa­toare ca Germania, Italia şi Elveţia punând la dispoziţie industriei noastre petrolifere chiar vagoane­­cisterne proprii. Numai astfel se poate explica faptul că din exportul general al nostru 63 la sută reprezintă pro­duse petrolifere, toate celelalte produse, inclusiv cele agricole — care s'au exportat în cantități ne­obişnuit de mici datorită unui an agricol deficitar reprezintă abia 37 la sută. Industria petroliferă şi veniturile statului Industria petroliferă, care şi altă­dată era unul dintre contribuabilii cei mai de seamă ai statului, a con­tribuit în cursul anului 1940 la ve­niturile acestuia într’o şi mai mare măsură. Iată câteva date interesante care arată beneficii care nu puteau fi că în anii 1939 şi 1940, în milioane lei: In anul 1941 se mai adaugă di­ferite cheltueli absolut necesare pentru motive de apărare naţio­nală, subscrieri la împrumutul de înzestrare etc., în valoare de lei 1.196.100.000. In total, pe 1941 deci contribu­­ția celor 20 de societăți petrolifere mai importante, către Stat, se ridică la 14.145.100.000 lei, ceea ce, față de 1939 dă o diferență de 7 mili­arde 173.200.000 lei, sau de peste 100 la sută. Este desigur, un efort destul de mare din partea industriei noastre petrolifere, de o incontestabilă va­loare şi materială şi morală. Bilanţurile Cele mai multe dintre marile in­dustrii petrolifere au bilanţuri care arată beneficii care nu puteau fi nă­dăjduite până acum. Este foarte a­­devărat însă, că acestea se dato­­resc faptului că nu au fost posibile investiţii mari, din cauza împreju­rărilor de războiu. Materialele în industria petroli­feră se uzează foarte repede, maşi­nile la fel. Ceeace s’a uzat nu s’a putut înlocui din cauza grelei apro­vizionări din străinătate, fapt da­torat nu numai greutăţii transpor­turilor, dar şi folosirii materialelor metalurgice pentru scopuri militare. De asemenea, materialele care intră la fortul sondelor, au fost a­­duse în cantităţi foarte mici, folo­­sindu-se în măsura posibilităţilor tuburi vechi — atât cât mai erau bune — din cauza lipsei de tuburi Toate materialele şi maşinile u­­zate vor trebui însă înlocuite ime­diat ce ostilităţile vor lua sfârşit sau va exista putinţa de aprovizi­onare. Indiscutabil, industria pe­troliferă are încă rezerve de mate­riale care pot fi folosite în exploa­tări, însă trebue să ţinem seamă că randamentul producţiei este în ra­port direct proporţional cu calita­tea materialelor folosite. De aceea, cheltuelile viitoare vor absorbi o mare parte a actualelor beneficii. In acelaş timp, unele societăţi au sume blocate în străinătate, de care pentru moment nu pot dispune. Industria petroliferă românească este şi unul din cei mai buni clienţi ai căilor de transport: C. F. R. şi P. C. A. . Taxele de transport plătite de principalele 20 de societăți petro­lifere au sporit deasemenea în cursul anului 1940 la 3.887.700.000 lei, de la 2.098.000.000 lei în 1939. Diferenţa se datoreze nu numai spo­ririi tarifelor C.F.R., ci şi majorării cantităţilor transportate pe căile te­restre în 1940, în detrimentul trans­porturilor maritime periclitate de si­tuaţia din Mediterana.L&M. 1939 1940 Diferența Tone benzină ....................... . 163.581 190.565 +40.518­­ lampant....................... . 193.903 197.494 + 3.5ai­e motorină................... . 126.836 130.469 + 3.633 . păcură................... . 1.077.235 1.094.413 +17.178 , uleiuri miner.............. 25.253 26.173 + 920 1939 1940 trecte............................................. 754,6 1.273ÍT as. benef..................................... — 221,1 înregistrare, echivalent . . . 233,3 528,1 umație ...................................... 1.780,2 2.249,6 nr ..... ............................. 274,2 693,5 tomobile ............................... 18,5 19,3­­.................................... 1­ 902,5 5.965,5 minier etc................... . 1.401,3 1.421,9 ............................................ 182,2 226,8 ........................ 162,6 170,8 ,•....«.«..•* 262,5 178,5 Total 6.971,9 12.949 e>» întreaga presă italiană lauda vitejia ostaşilor români ROMA, 30 (Rador). — întreaga presă italiană, ca şi posturile de ra­­dio-difuziune, se ocupă pe larg, con­sacrând coloane şi comunicări întregi, intrarea României în războiul contra bolşevimului, în marea luptă dusă pentru apărarea creştinătăţii şi a ci­vilizaţiei, alături de Reichul Marelui Hitler şi de Italia Ducelui. Ziarele scot în relief glorioasele fapte de arme ale trupelor române, precum şi entuziasmul şi avântul de neînfrânt cu care armata română a reluat şi de data aceata lupta multi­seculară contra hoardelor duşmanului de totdeauna de la răsărit Nistru. Intre altele, ziarul „Piccolo“ publică o corespondenţă în care se relevă va­lul de entuziasm al poporului român faţă de comunicatele de război, care dovedesc zdrobitoarea superioritate germano-română. Bătăliile suţinute de români au dat prilej armatei Regelui Mihai să-şi arate valoarea prin lupte sângeroase şi atacuri eroice, la baio­netă, toate încununate de cel mai de­plin succes. Ziarul „Messagerio" publică o co­respondenţă prin care se scoate în relief acţiunea aviaţiei româno-ger­­mane şi bombaradmentele eficace asu­pra bazelor inamice şi a nodurilor de cale ferată. Armata română s’a dove­dit capabilă să asigure succesul. Autorul articolului scrie că tinerii vulturi români au profitat de expe­rienţa instructorilor germani şi ita­lieni. Ziarele „Tribuna" şi „Regime Fas­cista" relevă deasemeni glorioasa ac­ţiune desfăşurată de aviaţia română. Cele două ziare menţionează cu a­­cest prilej înaintarea rapidă a arma­telor aliate pe fronturile din Basara­bia şi Bucovina. „Corriere della Sera“ sub titlurile „Tragedie umană“ şi „Puternică vi­ziune înfricoşătoare“ se ocupă de te­ritoriile sovietice rămase la voia în­tâmplării între vechiul şi noul regim. Ziarul descrie emoţionanta întâlnire a populaţiei din aceste provincii cuce­rite cu armatele liberatoare, insistând asupra mizeriei morale în care se gă­sea această populaţie terorizată de bolşevism. „Acum înţeleg, — spune autorul articolului —, motivul pentru care a­­ceşti ţărani ies în calea Soldaţilor ger­mani şi români, râzând şi plângând ca şi cum ar reintra din nou în lumea civilizată". Presa elveţiană şi războiul contra Rusiei bolşevice BERNA 30 (Rador) — „Neue Zuericher Zeitung” făcând aluzie la ansamblul cesiunilor teritoriale ro­mâneşti, observa că structura po­litică definitivă a Sud-Estului se va cristalizat numai după războiu. Ziarul scoate în relief semnifica­ţia faptului că pe un front de 500 km, armatele germano-române se află sub comanda supremă a Ge­neralului Antonescu, fapt care va­lorează mai mult decât orice acor­duri sau convenţii, dovedind că Ro­mânia este considerată la Berlin ca aliată totală. _ „National Zeitung” analizează origina românilor, subliniind per­manenţa istorică a latinităţii pe tot întinsul teritoriului daco-român. Ziarul arată că trupele româno­­germane de sub comanda Genera­lului Antonescu au trecut, la rân­dul lor, graniţa pe un front de 500 km. In continuare ziarul semna­lează faptul că ştirea intrării tru­pelor în Basarabia a provocat în România un foarte mare entu­ziasm. In sfârşit, acelaş ziar relevă ati­tudinea pieesei române, care prezin­tă Rusia drept veşnicul duşman al României, fapt care a făcut actua­lul războiu profund popular. „Tribune de Lausanne” afirmă că România are dorinţa legitimă de a redobândi Basarabia, românii ne­­resimţind de altfel niciodată o vie simpatie faţă de ruşi. „In vara anului 1940, declară zia­rul, România a fost silită să cedeze Basarabia şi Bucovina, pe care i o redobândise în 1918. Amărăciunea a fost cu atât mai mare cu cât ace­ste jertfe nu au fost singurele. A sosit ceasul de a recuceri cel puţin o parte din teritoriile pierdute”. „Le Suisse” observă că România in vederea actualei campanii de re­vanşă, trebuia să-şi consolideze si­tuaţia ei internă. Toate celelalte ziare elveţiene pu­blică telegramele Agenţiilor şi in­sistă asupra importanţei participă­rii militare a României la războiul contra Rusiei Sovietice. Lembergul a fost cucerit de trupele germane BERLIN, 30 (Rador]. — Inaltul comandament al forţelor armate germane anunță de la cartierul ge­neral al Fuehrerului că Lembergul a fost cucerit, astăzi, de trupele germane. Drapelul german de războiu flu­tură deasupra citadelei de Luni di­mineaţa, la ora 4 și 20 dimineața. Presa franceză şi războiul de revanşă al României VICHY 30 (Bador). — „Le Jour­­nal“ consacră chestiunii Basarabiei şi Bucovinei un articol în care amin­­teşte că Sovietele, — care nu au în­drăznit să revendice în timp pace aceste două provincii româneşti, tindea îşi dădeau seama de lipsa de valoare a argumentelor lor,­­ au ocupat Basarabia şi Bucovina de Nord şi au încercat, fără succes, bolşevizarea lor. Articolul face apoi istoricul aces­tor provincii de la prima până la ul­tima răpire şi dovedeşte prin cifre caracterul românesc al Basarabiei­­ în care peste 2.000.000 de ţărani ro­mâni au trăit susţinuţi de sp°fanla că va veni ziua desrobirii. Autorul articolului încheie prin concluzia că Generalul Antones« urmăreşte realizarea acestei sper­ţe, pătrunzând în fruntea an£t0* sale în provinciile pe care vrea « le elibereze. . Intr’un alt articol, aclas zr su«‘ finiază că generalul A*tö£f“ *a proclamat în mod sincer astaura­torul ortodoxiei, lupta» p® ,u creştinism şi civilizaţia r.°Pf ««• Zarul „Lyon Repu»031” su£ titlul „Istoria Româri Proclami. Bucovina şi Basarabia pământ ro­mânesc“ publcă un lung articol, în care face istoricul acestor provin­cii, subliniind pe bază de date că ele au aparţinut timp de multe sere­le patrimoniului naţional românesc, şi că în timpul celor so de ani, care au trecut deja­­înapoierea lor la Patria mumă,au contribuit în mod intens la ridicarea şi consoli­darea patrii comune. In­cf/Cluzie, autorul arată că dacă rqr-mii s’au supus loviturii din a­­»la trecut, au făcut-o nentruc» ». veau convingerea că ceasul revanșei I c"râlld ^ e; hi vor i drept8"0* tentoriile ^Pi*« pe ne-Ziarele „Memoreal" și „La Tn, bune fiepublaine“ publică articole în care subliniază drepturile istorice­­ ale României asupra Basarabiei și Bucovinei de Nord în care locue? peste 2.500.000 români. Articolul relevă opera îr.fă^_ de România, începând din ani „ în aceste provincii — operă/0,. „ gres și prosperitate — c? viet­C ta tin ziua când trunel le-au peqgat.

Next