Argus, august 1941 (Anul 31, nr. 8485-8511)
1941-08-01 / nr. 8485
P DE ÎNCHIRIAT ȘI dK feJP *# 1 1 A* L.« a Fabrică de paste făinoase comfSîdCt\utilată cu marfă de fabrică bine întrodusă. A se adresa maiziar sub ALIMENTARA EFOGIA SFITtliM CIVILE anunţă pe feti ac ranţie la Eforie sau din Ţară, efecte supise de ale Cass tând consemnare de că au interesul ca c Septemvrie 1941, să tiuri ai Eforiei din i se facă operaţiune prevăzută de decret altfel rentele lor votului. eia^cari au depuse in gala circumscripţiile sale puse\unificării sau redei de \ Depuneri constaefecte supuse unificării, el mai târziu până la 15 ceară Serviciului de Ti- B-dul Elisabeta Nr. 5, să a de unificare a rentelor, ui lege\No* 889 din 1941, r trece în folosul Sta* Direcţiunea exploatare de brevet de INVENŢIUNE Titulara Brevetului Regal Român No. 26.582, având titlul: ,,Aranjament pentru tratarea cu electrozi continui şi mod de suspensiune a acestora“ In dorinţa de a asigura exploatarea acestui brevet in ţara, II oferă d-lor Industriaşi, Financiari, etc., fiind dispusă să-l cesioneze să-l vândă, să acorde licenţe de fabricaţiune, etc., la scopul de mai sus. Pentru orice informaţiuni de ordin tectonic a se adresa d-lui dipl. ing. T. Akerman, consultant în proprietate Intrdustrială (Brevete de invenţiune ) Bucureşti I. EXPLOATARE DE BREVET DE INVENŢIUNE Titulara Brevetului Regal Român No. 26.5S1, având titlul: „Procedeu şi aranjament la utilizarea de electrozi de autocoacere“ In dorinţa de a asigura exploatarea acestui prevet în ţară, el oferă d-lor Industriaşi, Financial, etni, faller dispusă să -l cesioneze, să-l vândă, să acorde licenţe de fabricaţiune, etc. în scopul de mai sus. Pentru orice informaţiuni de ordin technic &ae al P1-inST. Akerman, consultant în proprietate industrială (Brevete de invenţiatie) Bucureşti I. EXPLOATARE DE BREVET DE INVENȚIUNE Titulara Brevetului Regal Român No 22.946, având titlul* Procedeu pentru introducerea de adaosuri capabile pentru formaîn fi erulogenetic la sudarea alumifiotermica înfigura exploatarea acestui brevet în țară îl oferă Priff. Industria Ji. Financiari, etc, fiind dispusă să-l cesioneze, să-l 5““*- să acorde Ucenţe de fabncaţiune, etc, la scopul de mai sus. Pentru orice informaţiuni de ordin technic , se adresa D-lui Dipl. ing. T. Akeorean, Consultant la Proprietate Industrială (Brevete de Invenţiune), Bucureşti. EXPLOATARE DE BREVET DE INVENŢIUNE Titularul Brevetului Regal Român No. 26.666, având titlul: Bolţuri, în deosebi pentru cazane de locomotive“ la dorinţa de a asigura exploatarea acestui brevet în ţară, no 1i“ Financiari” etc, fiind dispus să-l cesioneze, să/l vândă, să acorde licenţe de fabricatiune, etc, în scopul de mai sus. Pentru orice informaţiuni de ordin technic a se adresa d-lui dlpl. ing. T. Akerman, consultant în proprietate industrială (Brevete de Invențiune). București I. EXPLOATARE DE BREVET DE INVENŢIUNE Titularul Brevetului Regal Român Nr. 56.607, având titlul: „Bujia pentru motoare cu combustiatie“ In dorinţa de a asigura exploatarea acestui brevet în ţară II ,d'!?L?ldftrla?IJ' Falanciari’ etc-- fiind dispus Să-l cesioneze, să-l vândă, să acorde Ucențe de fabncațiune, etc., în se^dreaa6«^ Jîif,- Pentl2i °^ce ^formaţiuni de Ordin teehn'.c a dÎpLJfg; T- Akenftâa, consultant In proprietate industrială (Brevete de Invențiune), Bucureşti I. PREZINTĂ O CARTE DE UN EXCEPŢIONAL INTERES SI DE-O SENZAŢIONALA ..." 11 ACTUALITATE : RĂZBOIUL PETROLULUI DE ANTON ZISCHKA DE vânzare la toate librăriile Mişcarea Societăţilor întreprinderilor şi de« »Hate de adunări şi cursul BANCA ROMANEASCA S. A. Centerii primeşte demisia d-lui Mihail Gopstistia, directorul sucursalei Constanţă, pe ziua de 18 iulie 1941, şi-i retrage dreptul de senvnatură ce avea pentru sucursala Constanţă. BANCA COMERCIALA S. A Consiliul numeşte pe d-ra Alexandrina Rădulescu împuternicită a semna pentru sucursala din Giurgiu a Băncii Comerciale Române, semnătura sa fiind volapilă, numai jdntru timpul cât va dura războiul. „GONGGREIA” % 4- R- pentru industria petrolului Consiliul prelungeşte ping •#. 1 Ianuarie 1842, inşiragtere pentru aeranziţionări de tergpuri, fosta d-tor avocaţi, D. Hgfalambie fi IT. G. Ionescu. BANCA BASARABIEI s. A Cormitetul de direcţiune decide: Numeşte pe d. Dumitru Mazilu director al Agenţiei Huşi. Pe data de 1 August 1841. şi î i acordă pe aceeaşi dată dreptul de semnătură pentm acea agenţie. Retrage dkh Alexandru gigagtie dreptul de semnătură pentru acea agenţie, pe data de 10 August 1841, S. A- R. Forestieră „CARPATINA” Adunarea aprobă n)edificarea, sis?tatelor.. RISIORIA ROMANA ÎS. A. eraila Adunarea aprobă, teilanţul şi contul de profit şi pierdere pe exerciţiul 1940 şi acordă dapada descărcarii eepigliului de administraţie şi cenzorilor pe această gestiune. Aprobă propunerea, făcută fie consiliu de administraţia, la privinţă repartiţiei beneficiului şi decide: Se distribue suma de iei 623.600 pentru acordarea tantiemelor, retriibuţie cenzorilor şi gratificaţie funcţionarilor-Se aP*CH salarizarea d-lui K. Berjutz, pe exerciţiul 1940, în nodul propus. Se raportează suma de 5.871.931 lei asupra exerciţiului viitor. Adunarea alege, pe exerciţiul 1941 următorul coregţui de cenzori: J. Jsetsen, D. Săgiulescu şi R. Filotti, iar supleanţi sunt aleşi d-nii: A. Risdher şi AndioigoresetA romana r XII 60 » Organizarea industriei radiofonice germane pentru export La marile târguri din anii trecuţi şi la spacial la târgul de toamnă din Lipsea, produsele industriei radiofonice germana, cari au fost organizate în aşa fel, încât să prezinte o admirabilă ofertă pentru export, s’au bucurat de un deosebit interes, din partea vizitatorilor străini. Trebue să amintim, că în anii cari au precedat războiul actual, producţia germană de aparate a progresat de la an la an fiind urmărită cu un deosebit interes atât în ţară cât şi în străinătate. In ultimul timp au fost produse ,4 milioane aparate de radio, anual. Acela care crede că din cauza războiului Germania nu va putea să continue acest tradiţional progres al tehnicei radiofonice, se va convinge de contrariu. Industria radiofonică germană, şi-a menţinut în Ciuda războiului, capacitatea de producţie. După cum ne-a arătat-o marele număr de aparate vândute în străinătate în anul 1940, ea a reuşit să satisfacă cererile extrem de multe, de aparate de primă Calitate şi oftine a pieţelor europene şi este în situaţia de a înlocui pe producătorii de dincolo de Ocean şi chiar pe cei din Europa. Programul de export al Germaniei dă dovadă de o capacitate care onorează şi producţia din timp de pace Aparatele germane de radio, cari din punct de vedere financiar şi tehnic, ca şi din cauza frumosului aspect pe care-l au, stau la nivelul cel mai înalt al producţiei acestui an, au găsit pe pieţile europene cumpărători entuziaşti şi vor constitui fără îndoială şi la expoziţia din Helsinki punctul central al atenţiei publicului. Printre aparatele noui, figurează aici Super-Exporturile, aparatele de radio pentru automobile şi aparatele portabile cu baterii, cari au avut mare căutare pe pieţile europene din acest an. De o dosebită importanţă este tendinţa marcată încă din iarna anului 1940—41, de un mare număr de firme germane, de a construi aparate uşoare, cari să corespundă din punct de vedere al montării şi al preţului, cerinţelor actuale. Aceste nouă aparate par a fi foarte indicate pentru export, deoarece întrunesc formă frumoasă, audiţie perfectă, ton plăcut şi preţ accesibil. Aparatele germane de radio, s-au făcut cunoscute prin două însuşiri remarcabile : buna audiţie şi prezentarea exterioară plăcută Aparatele germane se disting prin utilitatea lor fiind în acelaş timp şi expresia tradiţiei poporului german, în domeniul muzicii şi al arhitecturii. Din punct de vedere tehnic şi al preţului, ele nu sunt mai prejos. Aparate construite de industria germană, sunt rezultatul unei munci pline de atenţie, asociată cu o prezentare agreabilă. Ele poartă un Semn distinctiv — Ca simbol al calităţii, al perfecţiunii şi al originei lor — un cap de vultur pe fond verde şi care dovedeşte că aparatul este un produs al celor mai buni meseriaşi germani şi întruchipează progresul ,rezultat din truda de mai mulţi ani a tehnicei germane. Industria germană de radio. Se foloseşte cu plăcere de ocazia prezentată de expoziţia economică germană din Helsinki, pentru a-şi oferi contribuţia. Expoziţia industriei de radio, nu va interesa numai pe profesioniştii radiofoniei finlandeze, ci va îngădui şi poporului să arunce o privire asupra perfecţiunii tehnice a hoţilor produse germane. Expozanţii sunt convinşi că prin aparatele expuse, vor contribui în mod simţitor la progresul radiofoniei în general. Ofrandele depuse prin Camera de Comerţ şi Industrie Ion Torcători Ticu, lei 10.000; S. Arabin 5000; Fabr. „Neva“ S. A. 113.680; S. Georges S. A. R., 10.000; Pers. „Terasa Cercului Militar“, 5045; Pers. fabricat „Bumbacul Colorat“, 15.300; Talcum, 2000; Rudolf Novak, 10.000; S. A. „Kodak“, 20.000; Firma, „Lebăda“, 5000; „Fire D. M. C.“, 25.000; Gr. Vasilescu, 3000; Ilariam Georgescu, 15.000; Cristea A., 1000; Al. Buzdugan, 2000; „Industria Sârmei“, S. A., 1.000.000; Vartan Baragfuian, 2000; „Furni.com“, 3000; „EreVSd“, 1000; V. C. Danielidis, 3007; S. A. R. „Alemania“, 20.000; Salonul de lingerie „Laura“, 2000; Soc. „Irti“, 216.000; „Filatura Românească de Bumbac” S. A., 857.040; Diverși: 55.000; Total 2.041.065. Suma precedentă: 40.067.401. Total general: 42.068.468. Vem continua mâine publicarea, in ordinea depunerii sumelor. SUMELE DEPUSE LA CRUCEA ROŞIE PENTRU AJUTORAREA RĂNIŢILOR D. C. Kârsovescu, Loco, 500; d-na. Margareta Herz, Petroşani, 200; d-na Elena P. Bie, Loco,1500; Subfiliala Orşova, Gara, 5500; d. Die Narbe, Loco, 1000; d. Ghers, Weistein, Loco, 500; Malvina şi M. I. Cioară, Loco, 5000; d-na Maria R. Babic, Loco, 500; Administraţia de Constatare Indirecte Sect. I Galben, Loco, 7893; d. Constantin Ergaş, Loco, 1000; d. Vasile Ergaş, Loco, 1000; d. Grigoropol Grossu, Loco, 5000; Lina şi I. Cociu Costierii, Loco, 1000; d-na Sertha Horm, Loco, 1000; d-nii Manole, şi Adrian Gocki Costieni, Loco, 1000! Aristide și Henrieta Costienii, Loco, 1000; d. Mihail Alex, Toni, Loao, 0460; Ajutorul Unirea, Loco, 5000; Falimente şi urmăriri Vânzări de active falimentare — In ziua de 5 August ora 8, se vând prin licitaţie publică de către Sindicatul Falimentelor, activele faliţilor: Issy Eschenasy, compus din maculatură; Christache Alecu, compus din mobilier de casă; — Idem — se vinde portofoliul de Creanţe al fal. Marcu Poliak. — La 18 August ora 8, se vinde activul fal. Soc. „I. G. E. M. E.“ compus din materiale semifabricatce, piese de biciclete şi motociclete şi diverse alte materiale metalice. — La 20 August ora 8, se vinde activul fal. Florea Miulescu, compus din materiale şi scule pentru fableat sobe de teracotă. — Idem — se vinde lista de debitori al fal. Garniol şi Cohen. — La termenele de mai sus sunt invitaţia se prezentă la Sindicatul Falimentelor Şi faliţii pentru a asista la licitaţii. — Dos. 16254 din 1941. — înfiinţată prin Corpul Portăreilor, Secția Notariat, în mâinile Casei de Depuneri și Consemnațiuni și ale d-lui avocat N. I. Constantinescu str. Avram Florian, în calitate de addministrator sechestru al S. A. „Prima fabrică de hârtie din Ardeal“ din Prundul Bărgaului (Bistrița), pe Cuprinsul recipiselor acelei case No. 62.751, 75.733, 72.588, 70.506, 63.383, și 64.056 din 1941 în valoare totală de lei 138.272 și pe orice alte sume de bani are sau va avea de dat sub orice formă sau titlu debitoarei S. A „Prima Fabrică de Hârtie din Ardeal“ din Prundul Bărgăului (Bistrița) pentru despăgubirea crad. B. Merdingher de lei 1.000.000, plus lei 16.000 cheltueli. — Dos. 16429 din 1941. — Ideal ■— In ale Soc. Comunale S. T. B., asupra salariului ce plătește debitorului, Constantin Cojocaru controlor la acea Soc. idem cred. Safta Cojocaru, de lei 1.000 lunar, pensie aliment vi. Fabricarea de pastă Ministerul muncii şi sănătăţii a dat urmatoarea decrzie : Se admite pentru conservarea preparatelor de îngrijire a gurei, fabricarea şi întrebuinţarea, pe lângă tuburile prevăzute de art. 378 al regulamentului susaflantit şi a tuburilor confecţionate din plumb, dublu cositorite, numai dacă sunt lăcuite la interior. Pentru a se evita intoxicaţii cu plumb din cauza stratului de cositor, care cuftă foarte subţire, ar putea prezenta discontinuităţi sau ar putea peda reacţiunii pastei, tuburile trebue să îndeplinească următoarele condiţiunui: Să fie lăcuite pe toată întinderea interioară a tubului cu un lac de protecţie, aplicat în stare de soluţiune într’un diselvant organic,ÿirè să se MOlatiseze complet până la 150 gr., lăsând stratul de lac uniform răspândit pe suprafaţa tubului pe care s’a aplicat. Lacul va acoperi întregul interior al tubului cât şi a gurei 4« deschidereleacul pu trebue, după ugearea totală la 15 gr. să se disolve in dizolvanţi organici uzuali ca: alcool, alee® metilie, eter acetic, etc.^ şi numai cu mare greutate să poată fî curăţată prin frecare cu vată îmbibată cu acetonă. Partea interioară a tubului, după ce s’a îndepărtat pasta şi după ce s’a spălat cu apă şi alcool, să nu se înegrească dacă se freacă cu vată. tuburilor de dinţi Partea interioară a tubului să fie sufere modificări diet sa ţină In contact cu o soluţia caldă de carbonat de sodiu S la Sută, o jumătate de oră; de asemenea, odată cU o soluţia de sublimat 1 la sută, să nu prezinte pete datorite reacţiunilor dintre sublimat şi cositor, sau sublimat şi plumb-Stratul de lac să nu crape prin îndoirea lui cu o rază de 0,3 mm. La intepretarea rezultatelor probelor de Sub punctele 2, 1 şi 4 se va ţine seama de eventualele crăpături cauzate prin manipulările necesare pentru a se obţine prin desfacerea tubului, lama de metal necesară acestor probe. Să se imprime in mod obligator de către fabricanţii de tuburi numele fabricii. Nu se admite pentru conservarea produselor alimentare întrebuinţarea vaselor confecţionate din plumb, dublu cogiter, chiar dacă ar fi lăcuite. Se admite insă fabricarea şi întrebuinţarea vaselor confecţionate din aluminium pentru conservarea alimentelor, cu condiţiunea ca acestea să fie lăcuite cu acelaşi lac special şi în aceleaşi condiţiuni ca şi pentru tuburile de plumb, care servesc la debitarea pastei de dinţi, inclusiv imprimarea numelui fabricii de tuburi. Se acordă un termen de 6 luni de la data publicării acestei deciziuni pentru scoaterea din comerţ a stocului existent de tuburi. 9 După ştirea presei financiare canadiene, guvernul d®miniomjlMi va intensifica consideraţii controlul economic pentru a evita o inflaţie. Oficiul Muncii a distribuit fabricilor de armament 25.000 de afişe, care conţin o motivare şi justificare a noii politici a salariilor. De asemenea se intenţionează lărgirea considerabilă a supravegherii distributîei materiilor prume şi a controlului asupra celorlalte ramuri ale economiei. Se pregateste deasemeni o rafionare a produselor chimice, aşa cum s'a făcut şi pentru oţel, lemn de construcţie etc. In sfârşit vor fi supuse conducerei economice adecvate toate bunurile de consum - --------------- Intensificarea controlului economic în Canada Sechestru asigurător — Dos. 15942 din 1941. — Înfiinţat prin Corpul Portăreilor, Secţia Notariat, pe orice avere mobilă a debitorului Scarlat Dimitriu din Bucureşti B-dul Mârăşeşti 131 şi Calea Şerban Vodă 101, pentru despăgubirea cred. S. A. „Metalica“ de lei 1.000.000. COMANDAMENT — Dos 21608 din 1940. — Debitor Aurora Gpt. Iordăchescu — Creditor ~ Carolina și Marcu Welmberg, imobil Str. Călugăreni 24, datorie lei 160.000, cu proc. plus lei 2.000, onorar de avocat, plus chelt. de urmărire și executare. Abrogarea ari 16 din decretul lege pentru interzicerea cumulului inăţământ si combaterea şomajului intelectual DispediţAunii« art 1« ai dnon*tmm. lege cu Nr. 8566 din 23 Octombrie 1940, publicat in Monitorul Oficial Nr. 260 din 25 Octombrie 1946, pentru întârzie«** cumulul in nvăţăfrtânt şi combattre» şomajului incteletual, se abrogă, pe dat» da 1 Iulie 1941, prin» tr’un decret,rege publicat în Monitorul Oficial cu data d de 30 Iulie a. c. INFOMAŢIUNI Cercul de studii asigurărilor sociale, secţia medicală, va ţine şedinţă joi 31 iulie, ora 18.30, în localul Casei centrale a asigurărilor sociale. La ordinea de zi: Referate. Ministerul culturii naţionale * desiş uimitoarele: în cursul anului seolar 1940-1941, nu 80 la* transferări sau mfăturări nici în învățământul secundar de toate categ ori ie, nîei m tavâfâmăBtui prim*»-n*HH*l. In «nseeință nli se vor fas* in ar cest a» si ci numiri da titoian. I m ACTE DE NOTARIAT] Şl COMERŢ ACTES DE COMMERCE ET NOTARIAT HANDELS- UND NOTARIATS-URKUNDEN Vânzător — Cumpărător imobil — Preţul — Freier verkauf unbeweglicher tiut ter—Ventes volontaires d’imeubWs \ Miercuri 30 Iulie 1941 VANZARI IMOBILIARE 22152. Tasai Eleonora şi Tache vând Maria şi Florea Gugiu imob. str. Mihnea Vodă 6, lei 1.200.000 26106. Zurescu Gentila vinde Grigore Ionescu diferite mărfuri, lei 1.000.000 26158. Radicescu Alex. şi Maria vând loan Athanasiu teren com. Şerban Vodă, lei 750.000 26161. Greţu Maria şi Elena vând Marin Cristescu imob. str. inginer lorceanu 16, lei ’ 400.000 26088. Drăghicescu Eugenia vinde Lucreţia şi Scarlat Surculescu imob. com. Griviţa, lei * 310.000 26127. petrescu Paulina vinde Ion Lupu teren com. Frumuşani, lei 144.000 26162. Teodoru Olga şi Leon vând Chizeia şi D. Teodorescu, teren str. IST. Racotă 1, lei 100.000 26157. Jega loan vinde Maria și Tudor Dobre teren com. T. Vladimirescu, lei 30.000 26140. Carata Nicolae și Maria vând Carolina Henriette Constantintescu imob. str. Târnava 3, lei 195.000 INSCRIPTION! IPOTECARE 26113. Anima Petre ipotecă Regia Aut. C. F. R. imob. str. inginer Pizzone 14, lei 300.000 26159. Dumitriu Angela ipotecă Casa de Credit a Funcț. M. de Finanțe mob. str. Mocăncuței 3, lei 100.000 26165. Săndulescu Florea ipotecă Banea pop. „Victoria“, imob. str. Vulturilor 144, lei 60.000 26053. Serbinov Cătin ipotecă Banca pop. Filantropia imob. ptr. și lei ’ 18.000 ASOCIAȚIE , 26085. Cenușe Mihai și Teodor Popa capital lei . ’ 100.000 GAJ 26084. Soc. Comercială Farmaceutică depune în gaj Băncei Urbană diferite mărfuri ptr. lei 800.000 DONA fl I 26072. Craioveanu Vasilica donează Marta Alexandrescu imob str. Isvoreanu 23, ev. lei 200.000 26080. Bertici Marta donează Stefania lonescu teren com. Chifila și imob. ev. lei 150.000 IMPRIIMUT 26104. Bucur Ștefan se împrumută de la Leucadia și Cristache Constantinescu cu lei 250.000 CONVENȚIE 26109. Soc. ,,E. Wolf“ se obligă față de Dr. g-rală a Drumurilor Minist. Lucrărilor Publice să furnizeze 2 malaxoara cu SA,. IM 1.330.000 ADITIONAL ,126126, Schmidt Leopold și Maria Prinsand. Stateie Unite vor să transforme la colonie Statele Ameridi de Sal MADRID, 90 (Radar). — Corespondentul agenţiei Ştefania,nunţa: Presa din Madrid, ocupându-se de incidentul germano-balivign, scrie cd Washington, după ce a dmtr turat doctrina lui Monroe faţă de Europa, încearcă s’a denatureze amm şi eu privire lfl, America IBtind. i Ziarele cred că documentul«L sificat la Washington constitue numai prima fată a ofensivei împotriva ţărilor din America de Sud pe care Casa Albă vrm să le transforme tn colonii ale Statelor Unite. Ratff d»seeastă ofensivi,, eorluntarele_ Spania nu poate rămâne CITIŢI „ARGUS“ 8485 SPECTACOLELE ZILEI CAPITOL: Fraţii Marx la Circ şi jurnal Şi „Cruciada contra bolşevismului“, partea doua.. ARO: „Capricii“, cu Ann Sheridan. Jurnale noui de râzboi: O. N O. şi UFA. SCALA: Demonul din Umbră cu Georgs Alexander Şi Irene von Meyer, Jurnal U. F. A. No. S13. TRIANON: „Calea spre fericire“ Partea II-a a cruciadei contra comunismului, ofensiva spre Moscova. REGAL: „O voce la Ruletă” (Intermezzo), Jurnal de Război şi ONC. ROXY: „Câatecul visului“. SELECT: „Clubul Tinereţii“ cu Gloria Jean, Nan Grey, R. Cummings şi Jurnale noi de războiu, ELYSEE (Str. Doamnei 11): „prima aventură“ cu Bse Werner, „Cruciada antibolşevică şi comp. „Gândăcul“ cu Tanţi Grigoriu. FEMINA: Aripi Noui: ,,Pour Le Merite” şi Ediţie Specială No. 2. PALAS BULEVARD: „North West Bassage“ Şi jurnal. NISSA (intrarea Zalomit): „Femei de lanţuri” cu Viviane Romance, complectare şi jurnal UFA. FORUM : „între viaţă şi moarte“,, „Cruciada contra bolşevismului“ şi Desrobirea Bucovinei. A. R. P. A. „Barnabe” cu Fernandel Jurnal Românesc cu războiul Sf- Nr. 8. CARMEN (calea Dudeşti 169): „Zsnobia“ cu Bran şi Lan, jurnal UFA de război. COTROCENI (şos. Cotroceni 9): „Căpîţânul de poştă” cu Heinrich George-IJilde Krahl, „Cruciada contra bolşevismului“. CARMEN SYLVA (fost Lucifer) : „Kora Ter,»“, In marş spre Moscova şi Trupa de reviste Georges nai nr. 2 şi completare, cu Iaşi. AIDA (astea PShovei 151) , „Anton cel groaznic“ cu Hans Mosor, jur-AuIERÎCAN (calea Moşilor 221): ,,Asediul Alcazarului», jurnal UFA şi O. N. a Nr. 2. ALCAZAR (calea Rahovei 91): „Tzi-tanul Round” cu Atilla Hörbiger, „Cruciada contra bolşevismului“. CRVEMA ,JBITOLIA“, B-dul Carol 3 1, Paradisul burlacilor, Crueiada contra Bolşevicilor, Ediţia I. BARCELONA (Str. Măgurele 123): „Cântecul Deşertului” cu Zarah Leander, Jurnal românesc de război, şi Jurnal UFA. BIRUINŢA (Bd. Elisabeta 2): „Ultima Baricadă“, Compania de reviste „Melodia“. Melodia bombardează şi jurnal de război nr. 2. VOLTA BUZEŞTI: „Mistend din Santana“, Cruciada ediţia II-a Şi Comp. Georgescu-Iaşi. CRANGAŞI (Crângaşi 42): „Suferim,ţele tânărului Werther“, Trupa de reviste Georgescu-Iaşi şi ScariOij prezintă „Pentru Patrie“, jurnal. Completare. DACIA (şos. Ştefan cel Mare 34)"| „Tarzan stăpânul junglei“ cu Hermann Brix şi Cruciada contra bolşevismului. FLORIDA (B-dul Ferdinand H8ffy „Elisabeth şi Essex“, Cruciada contra bolşevismului. FRANKLIN: „Bărbierul din Sevilla"* cu Astrelota Castro, Jurnal UFA şî ONC. ILEANA (str. Avrig): „Umbra Trecutului“ cu surorile Lane şi Cruciada contra bolşevismului. IZBANDA (calea Văcăreşti 24)1 „Mâini descătuşate“ şi jurnal de război nr. 3. LIA: „La Räspänöß“, jurnal şî BofflS- pletare. MARNA (Griviţei 80), Dick Powell şi Olivia de Haviland în „Când femeia spune nu“. Tatăl şi fiul, jurnal românesc de război nr. 1 şi trupa de reviste Titi Mihăilescu. , MARCONI (cal. Griviţei 121): „Evreul Slis (a şasea săptămână), jurnal de război nr. 3 şi trupa de revista „M. Bejan“. 1 MILANO (calea Călăraşi No. 139), „Casa din Malta“ şi jurnal. MIORIŢA (calea Moşilor 127) : „Focul din Chicago“ cu Tyrorma Power şi jurnal UFA. KÉRO (Şerban Vodă 94): „Când felinarele se sting“ şi jurnal nr. 2. NON: (Cal. 13 Sept. 196): „Rio“ cu Basil Ratbone şi Victor Mari Laglen şi Jurnal de Război, OMNIA: „Casa din Malta”, „Cruciadul bolşevismului” şi jurnal CNC Nr. 2 PELEŞ (calea Colentina 84): „Bangali“ cu Gary Cooper şi Războiuî nostrui sfânt, FACHE: „Fugarii’“, jurnal de răzbaţi nr. 2. ’| SPLENDID (calea Moşilor 290)||' „Pantera neagră“ şi comicul':TuliaîŞ, TOMIS (calea Călăraşilor ll)înDtpl geste Imperială“ cu Gustav Frolics' Jenny lugo şi jurnal. I TRIUMF (Griviţei 335): „O dispar*ţie senzaţională“ cu Han* Albsg% 1 jurnal ONC şi UFA. , J _____________A IMPORTANTA STRATEGICA A OCUPĂRII INDOCHINEI TOKIO 30 (Radar). — Corespondentul Agenţiei D.N.R. anunţă : Vapoarele japoneze, care au plecat spre Sudul Indochinei, unde au debarcat trupe, au navigat, după cum anunţă corespondentul de războiu japonez, sub lozinci ca „Nimiciţi pe tulburătorii poeţi“ şi „Apăraţi Indochina franceză împotriva aţâţătorilor internaţionali la războiu“. Corespondenţii de războiu anunţă că moralul trupelor japoneze este excelent, căci ofiţerii şi soldaţii sunt conştienţi de marea lor misiune. Debarcările s-au făcut conform planurilor şi ele au avut ca urmare iment «tess reséfeaus, anglo-americane şi în deosebit dliciies Gaulle. Toate rapoartele primite din Saigon şi Bangkok arată că ameninţarea împotriva Indochinei franceze, care este un punct de sprijin important pentru ridicarea nouai Anii răsăritena a fost înlăturată, întăririle de trupe compensează concentrările britanice din Birmania şi Malezia că şi încercările Clungkingului de a ameninţai situaţia Japoniei prin China de sud- De altfel, Japonia are acum posibilităţi mai mari de a opera împ tot,rival flancului meridional și anfistălț ‘ * * Giungktag ca și