Argus, octombrie 1941 (Anul 31, nr. 8537-8563)

1941-10-01 / nr. 8537

ANUL XxX­ Nr. 8537 A apărut şi s’a pus în vân­zare TIMPUL familiei PENTRU TOŢI No. 88 ABONAMENTE In ţara Tariful in funcţiune de convenţiile poştale internaţionale lei tr­­ara­­­s res in străinătate Un an 1000 Lei 6 luni sso .. 3 iun: 300 99 In sirăisrâîate [ini 3 Lei ORGAN ZILNIC AL COMERJULU BIROURILE: Bucureşti Str. Sărindar No. 15 INDUSTRIEI ȘI FINANJEI Telefon 3.05.44 MIERCURI1 OCT. 1941 A apărut şi s’a pus in vânzării tIM P U L falniliei TIMPUL PENTRU TOŢI No. 88 PUBLICITATEA ce primeşte la administraţia ziaru­lui şi la toate agenţiile de publicita­te. Proprietar : „A R G­U­S” S. A. Înscris sub Nr. 203 Trib. Ufov Redactor responsabil: AL. PETROVICI Ş­COALA N­OASTRĂ O ŞCOALĂ NORMA­LA SUPERIOARĂ? Confratele Diodor, cu tovarăşii săi, de la Unirea, vorbeşte de lip­surile şcoalei şi e de părere că trebue să se facă o „Şcoală nor­mală superioară pentru pregătirea profesorului de mâine". Sunt de aceeaşi părere. Dar îmi aduc aminte o anecdotă. Doi prie­teni, buni de nimic, dar foarte is­­tefi, ardeau de pofta de a intra la teatru, fără să plătească, fireşte. Au isbutit­ Unul cu îndrăsneală şi cu 110.3 trecea prin faţa uşierului şi, arătând pe tovarăşul său, spunea grăbit şi de sus: — Domnu e cu mine. Şi intrau amândoi în sală. Azi așa, mâine a­şa, până ce ușierul s'a mai trezit, a oprit pe cel dintâi și l'a întrebat: •— Bine, bine. Domnu e cu dum­neata. Dar dumneata cu cine ești? Să facem o școală normală su­perioară? Bine, bine. Dar cu cine? Cu ce profesori? Cu acei cari fac sgomot, dar n'au pregătirea tre­buincioasă? Să dau o pildă. Un profesor secundar, vorbind de Şcoala normală superioară, spune: „Corpul didactic nu trebue să fie numai universitar... Pentru adaptarea culturii generale la ne­voile învăţământului, pot fi mai apţi, sau cel puţin tot atât de apţi, şi profesorii secundari cu o prac­tică mai îndelungată în învăță­mânt, si cari s'bu dssHes și pe tere­nuli clipurile generale". Afi înțeles ? Autorul articolului socoate, fără îndoială, că îndepli­nește toate aceste cerințe. Să vedem- El scrie: „In opera a­­ceasta de educafie integrală este o ierarhie de scopuri sau idealuri, foarte importantă este o bună, o metodică, o ştiinţifică educaţie fi­zică; dar ea trebue să fie subor­donată, ca un mijloc educaţiei spi­­ritului, care e scopul, idealul cel mai înalt al vieţii omeneşti. E mult adevăr în adagiul (!) lui Juvenal: Mens sana in corpore sano. Dar e şi mai mult adevăr, răsturnând termenii, în idea că nu poate fi un corp sănătos, dacă nu e călăuzit de un spirit sănătos". D. profesor secundar, care s'a „distins, crede el, şi pe terenul ac­tivităţii culturale generale", tra­duce greşit, cu totul greşit, pe Ju­venal, pe care se vede că nici nu l'a citit. Juvenal în satira s­a, vor­beşte despre dorinţe, despre urări. Ce să-şi dorească omul, omul a­­cesta care de cele mai multe ori nu e în stare să deosebească ce e bine, de ce e rău? Glorie? Frumu­seţe? Mărire? Avere? Viaţă lungă? Nu. Grija asta s'o laşi în seama zeilor. Ei ştiu mai bine ce trebue fiecărui om. Dacă totuşi te duci să jertfeşti pe altare şi înalţi rugi că­tre Jupiter, cere săţi dea „mens sana In cerere sano", adică minte sănătoasă CU un corp sănătos. Ju­venal n'a legat mintea sănătoasă de corpul sănătos, ci sfatul lui e să cerem minte sănătoasă şi corp sănătos. „Distinsul” profesor greşeşte şi când răstoarnă termenii din tradu­cerea sa şi zice „că nu poate să fie un corp sănătos, dacă nu e că­lăuzit de un spirit sănătos". In fie­care zi se văd oameni sănătoşi, dar cu mintea şubredă. Vulpea a in­trat într'o zi pa furiş, spune Esop, în casa unui actor- A , scormonit peste tot, şi printre lucruri a dat de o mască atât de bine făcută, de ai fi zis că e cu adevărat un cap de om- A luat-o în labe, şi s'a uitat lung la ea, şi a strigat: ,,O, ce minune de cap! Păcat că n'are creer". Morala? Sunt oameni cu o înfăţişare sdravănă, sănătoasâ, mă­reaţă. Ce folos, că n'au ninte. Să mai dau o pildă. Un alt profesor, de data asta universitar, vorbeşte, într'o foaie „literară", de G. Ibrăileanu, care „găsise în Proust mai presus de artist, un frate întru suferinţă, cum­ Ibrăileanu era şi el un anxios, şi îşi descoperea în fiecare zi o altă maladie". ‘ Aşa scrie acest profesor de la facultatea de litere din Bucureşti, profesor de „limba română şi dia­lectele ei"! In ce dialect al limbii române o fi găsit domnul profesor „anxios" şi „maladie"! Şcoală normală superioară „pen­tru pregătirea profesorului de mâine"? Cu asemenea profesori? ..înainte de a avea profesori ca­­abili, spune Maiorescu, am des­chis gimnaziu­ şi universităţi şi am falsificat instrucţiunea publică". T. Pisanî P întreprinderile Skoda­­? Târgul de mostre dunărean Prin participarea lor la Târgul de Mostre Dunărean din , Brati­o­slava, în zilele de 31 August — 7 Septembrie 1941, întreprinderile Skoda dau o dovadă a muncii lor sistematice de pe pieţele de desfa­cere din Europa Centrală şi de sud-est. întreprinderile Skoda ex­pun la Bratislava în special pro­duse importante pentru agricultură industria agricolă şi construcţia de drumuri şi şosele. Printre aceste produse găsim aci: motoare mici Diesel, proprii scopurilor agricole, triarea ouălelor, maşini pentru fa­bricarea untului, vase de lapte, compresoare, diferite motoare e­­lectrice, etc. Imprimutu! Reîntregirii prezintă avantajele tuturor împrumuturilor făcute până acum de statul român. Ca atare, el este imprumutul cel mai bine aşezat şi mai aducător de câştig decât orice împrumut dinaintea lui P­I­A­Ţ­A Bursa Tendinţa de haussa la valorile cu venit variabil a fost ori destul de ac­centuată. Petroliferele au continuat să fie cele mai căutate acţiuni. Astra Ro­mână inchee la 2000 dela 1850, Cre­ditul Minier, la 980 dela 910, iar Isteaua Română, Concordia, Prahova şi I. R. u­. P., câştigă câte 1­0—60 puncte. Dintre hârtiile industriale, cea mai fermă a fost Letea, cu ultima cota­­ţiune la 1520 faţă de 1970. Acţiunile societăţilor de transpor­turi, au a­d­­u de asemenea plusuri de câte 70—100 puncte. Valorile cu venit au fost nehotă­­rite, cu tendinţă de uşoară susţinere. Au câştigat câte 1­3 puncte: Con­solidarea, Exproprierea şi Înzestra­rea mică. ■­­ întrebuinţarea de­şeurilor Gpsa de materii prime, din ce în ce mai vizibilă, a făcut ca şi la noi, în oarecare măsură, să se dea întrebuinţare unora din rămăşiţe (deşeuri), care până acum rămă­­neau în cea mai mare parte fără întrebuinţare* Din colţurile mici căzute la croi­tul tălpilor, se montează pungele, cam­ faţă de preţul actual revin des­tul de eftine şi în consecinţă supor­tabil pungilor modeste­ Lipsa de tablă albă cositorită pentru confecţionarea cutiilor de conserve şi mai cu seamă preţul ei atât de urcat a făcut ca unele fa­brici să anunţe clientela consuma­toare că reprimeşte cutiile de con­serve întrebuinţate, la preţuri des­tul de bune. Sunt încă multe resturi chiar şi in gospodărie, cari încă se risipesc aruncându-se la gunoi şi din cari numai o mică parte mai pot fi valo­rificate, prin operaţia de triere a gunoaielor menajere. Se pierd însă cantităţi foarte mari de resturi din bucătării, cari aruncate la gunoi, nu mai pot fi va- lorficate Dacă acestea ar fi strânse în gospodărie separat şi apoi date unui serviciu special creiat pentru strân­gere, s’ar putea hrăni şi ingrăşa un număr destul de însemnat de porci- Scumpiri nejustificate Preţurile textilelor sunt în conti­nuă urcare. Dacă pentru articolele de lână şi bumbac ar exista în oare­­care măsură o justificare a urcări­lor de Preţuri, nu acelaş lucru se poate spune de ţesăturile din mă­tase vegetală După câte ştim, firele de mătase vegetală se fabrică la noi în ţară, cu cea mai mare parte din materia primă necesară de provenienţă in­digenă. Cum se explică urcările ne­contenite de preţuri la aceste fire şi implicit la ţesături? Oare aceste urcări nu sunt dato­rate în cea mai mare parte numai simpatiei preţurilor? Lipsa de articole de lână şi bum­bac îndreaptă, vrând nevrând, con­sumul, mai mult spre mătasea ve­getală, dar cererea sporită nu jus­tifică în nici un caz urcarea de a­­proape sută la sută în ultimele pa­tru luni. Urcările d­in Bursă Răspunzând unor întrebări, ară­tăm că buna dispoziţie şi în conse­cinţă urcările de preţuri la bursă, este perfect justificată. Preţul acţiunilor a scăzut înainte din cauza pericolului pagubelor ce e­­ventul ar fi putut suferi întreprin­derile respective din cauza războ­iului. Cum în prezent pericolul a fost îndepărtat, iar pe de altă parte va­loarea activului întreprinderilor respective, în lei, a crescut mult, este normal ca şi preţul acţii fişei, care reprezintă proprietatea unei părticele din activ, să crească în raport direct cu creșterea valorii activului. Reducerea consumului de cauciuc din lipsă de tonaj Comitetul internaţional pentru cauciuc a fost înfiinţat pe vremuri pentru a sprijini pieţele de cauciuc, prin stagnarea cultivării şi livră­rii. Acum contingentul de export pentru u­tim­ul sfert al anului 1941 a fost ridicat la 120%, fiind la iz­bucnirea războiului de numai 60 la sută. Deci nu mai poate fi vorba de stagnare sau limitare. S’ar pu­tea transporta cauciuc în canti­tate dublă decât înaintea războiu­lui, dacă ar fi disponibil , tonajul necesar. Aci se constată acelaș lu­cru ca în domeniul cositorului. Statele Unite şi Marea Britanie au urgentă nevoie de cauciuc şi cosi­tor; ele pot face ca producătorii să ridice producţia şi să dea liberă li­vrarea, dar lipsesc vasele pentru transportul bunurilor. De aceea chiar America a fost silită să con­strângă circulaţia automobilelor şi să î­ntrebui­nţe­­ iarăşi cauciucurile uzate, precum şi să ridice conside­rabil producţia de cauciuc sintetic,, pentru a nu mai vorbi de măsurile s.^ Exportul de cere­ale, leguminoase și oleaginoase în August 1941 .... ,«• ’ % .» 7. V*r Exportul total pe primele 8 boi. Date comparative cu exportul din anu­l precedent După datele statistice provizo­rii,­strânse de „Uniunea Exporta­torilor de Cereale din România”, exportul nostru de cereale, legu­Rezultă deci din cifrele mai sus arătate că în August 1941 s’au exportat cu 75.253 tone mai puţin decât în August 1940 sau cu alte cuvinte exportul din August 1941 a reprezentat abea 25 la sută faţă de expor­tul din aceiaş lună a anului precedent. DEBUŞEELE Cantitatea exportată în August 1941 şi-a găsit plasament în ur­mătoarele ţări, arătate în ordinea cantitativă: Rezultă din cifrele mai sus arătate că exportul din epoca Ianuarie-Au­­gust 1941 a fost cu 821843 tone inferior celui din a­­cei­aş epocă a anului 1940 — reprezentând numai 23 la sută. UNDE AM EXPORTAT Produsele exportate în epoca Ianuarie—August 1341 şi-au găsit minoase, oleaginoase şi derivate din luna August 1941, comparat cu cel din aceiaşi lună a anului pre­cedent, se­ prezintă astfel: 4341 1900 Boemiei şi Moraviei 219 „ Total 27.267 tone Rezultă deci că cel mai mare cumpărător al produselor noa­stre a fost Germania absorbind circa 73 la sută din totalul ex­portului, plasament în ordinea cantitativă în următoarele țări: - în epoca Ianuarie — August 1041 — cel mai im­­portant cumpărător pen­tru produsele noastre a fost tot Germania care a absorbit 75 la suta din to­talul exportului. 27.267 tone fata de 102.520 t me Exportul pe primele 8 luni din 1941,comparat cu 1940 Exportul de cereale, leguminoa­se, oleaginoase și derivate, tota­lizat pe primele opt luni ale anti-Germania 19.083 tonelui 1941, comparat cu cel efectuat îrn aceiaş epocă — Ianuarie — Au­gust — a anului precedent se pre-Protectorat î­nintă astfel: Total 234.771 tone Suedia 4.966». Elveţia 2 9995» 1941 19.0 Germania 176.812 tone Suedia 19.659 „ Elveţia 18.174 „ Italia 16.467 „ Protectoratul­­ Boemiei şi Moravia 3.520 „ Slovacia 139 „ Noul preţ maximal pentru porumb in Croaţia AGRAM. (E. P. E.) — Guver­nul croat a fixat preţul pentru re­colta de porumb din anul acesta la un grad de umiditate de cel mult 15% la 3,50 kuna pentru kilogram faţă de 2,50 kuna în anul trecut. Insâmânţârile de cereale din Urugi Institutul Internaţional de Agri­cultură a primit o evaluare a în­­sămânţărilor de cereale pentru campania 1941—1942 în Uruguay. Grâu 422.000 ha. faţă de 374 mii ha. în anul precedent. Ovăz 94.000 ha. față de 91.000 ha. în anul precedent. Orz 27.000 ha. faţă de 22.000 ha. în anul precedent. Toamna a fost ploioasă şi mun­cile agricole s-au făcut cu mare greutate. Starea culturilor e totuşi bună. Monopolul cânepei in Italia ROMA. (E. P. E.) — Italia a introdus pentru întregul export de cânepă, un monopol care este exe­cutat pe socoteala Statului de „En­te Nazionale Exportazione Cnapa”. Această societate comercială va a­­vea un capital de 10 milioane lire și își are sediul la Roma. Această Societate va controla întregul ex­port de cânepă și de produse de cânepă. Datur"ifi niihi-'R» ale Statelor Unite WASHINGTON (EPE). — Ministerul de finanțe al Statelor Unite Morgenthau a spus că dato­riile publice ale Statelor Unite se ridică la 51 miliarde dolari. Do­bânda medie este de 2,48 la sută. In felul acesta se înregistrează cea mai mică dobândă de la începutul răsboiului. " Operaţiunile militare pe frontul de Est Bombardarea instalaţi­unilor de cale ferată în basmul Doneţukrii şi în sectorul Moscova BERLIN, 29 (Rador). — înaltul comandament al forţelor armate germane transmit*«? de şa­­n­tie­­rul general al Fuehrer­ului următorul comunicat! La Nord de Dniepropollrews*t­­t**©s divizii sovie­tice au fost atacate şi n­ăicite printr’o mişcare de învăluire a trupelor germane şi italiene. După informaţiuni primite până acum, au fost făcuţi 13.000 prizonieri şi capturate 89 tunuri pre­cum şi numeros material de război. Inamicul a fost azvârlit, în parte, într’un teren mlăştinos, suferind pierderi sângeroase. Puternice formaţiuni ale aviaţiei au atacat cu succes instalaţiuni de cale ferată în basinul Do­­neţului şi în sectorul Mos­cova. In largul portului Kronstadt, un crucişător sovi­­etic a fost lovit în plin de bombe. ___ Problema porumbului argentinian Statele Americei de Sud, au tre­­t­uit să recunoască că toate câşti­gurile aşteptate, întârzie­ să vină şi că dimpotrivă, datorită blocadei şi contra blocadei, din cauza lipsei de pieţe de desfacere şi din cauza lipsei de tonaj, economia lor pu­blică se clatină. Statul cel mai pu­ternic lovit, este fără îndoială Ar­gentina, care mai mult ca ori­care alt Stat, este legat de un per­manent export de cereale și vite. Valoarea exportului Argentinei a fost de 187,3 milioane pesas, în luna Ianuarie a anului 1940 și a scăzut la 1,3 milioane pesas în luna Septembrie a aceluiaşi an, deci cu 67%, deşi Statele Unite au declarat că trebue să compenseze lipsa pieţelor europene. Din ace­leaşi motive a promis şi Anglia că-şi v­a mări importul. Din cauza lipsei de vapoare, Anglia" a trebuit să renunţe la acest import mărit şi a fost nevoită chiar să-şi mic­şoreze importul, mult sub cifra anilor cari au precedat războiul. Statele Unite dispun deasemenea de un număr limitat de vapoare. Cu toate acestea însă, cauza nea­­jutorării Argentinei,­ nu este lipsă de vapoare, ci faptul că piaţa Sta­telor Unite, nu poate absorbi can­tităţi aşa de mari de mărfuri, în­cât să compenseze lipsa pieţelor europene. Statele Unite şi-au mărit chiar importul, această urcare însă nu este în raport cu exportul pe care l-a efectuat Argentina, îna­inte de război. Caracteristic pentru situaţia difi­cilă a statelor agrare ale Ame­ricei de Sud, este iarăşi situaţia pieţei porumbului argentinian. Ar­gentina a produs în anul 1940, 100 milioane de porumb, iar până la data de 31 Martie 1941, nu a putut exporta decât 12 milioane dz. Consumul intern fiind de 26 mili­oane dz, a mai rămas din recolta din 1940, o cantitate de 60 mi­lioane de porumb, care nu găse­şte întrebuinţare. Guvernul argen­tinian, a fost nevoit să­ ia m­ari măsuri de sprijin, cheltuind în a­­cest scop 170 milioane pesas. Stră­duinţele guvernului, de a recupera măcar o parte din această sumă, nu a fost încununată de succes. S-au oferit industriei în s­toc de combustibil, cantitaăţi mari de po­rumb, cu preţuri reduse, cu toate acestea, cea mai mare parte din cele 60 de milioane de porumb, mai este şi astăzi disponibilă. Peste puţin timp, se culege re­colta anului 1941, care este eva­luată la 106 milioane tone. Nece­sitatea unei acţiuni de ajutorare de aceleaşi proporţii ca în anul trecut se impune din nou, deşi Argen­tina nu va mai fi în situaţia de a-l face faţă, deoarece nu numai po­rumbul ci şi alte produse, sunt lip­site de pieţe de desfacere. Dirijarea economiei in Slovacia Pentru a asigura aprovizionarea populaţiei şi pentru asigurarea u­­nei dirijări energice a industriei şi soluţionarea diferitelor probleme, guvernul slovac a înfiinţat acum câtva timp patru centrale econo­mice. Este vorba de o centrală pentru economia materiilor prime şi produse industriale, de o cen­trală pentru producţia agricolă, de centrale pentru produsele ani­male şi a patra este centrala pen­tru economia diriactă a producţiei lemnelor. Centrala pentru produse agricole care este identică cu societatea slo­vacă de cereale, îşi vede menirea principală în cumpărarea cerealelor din recolta nouă pentru a obţine astfel o împărţire dreaptă a ce­realelor până la viitoarea recoltă. Mai dificilă este menirea centralei pentru produse animale. Pentru a se asigura o împărţire raţională a cărnii în oraşele cu peste 5.000 de locuitori, cantitatea de carne de porc, vită sau vite­ a fost fixată la 400 gr. de locuitor. Tocmai în oraşe a trebuit să se constate că consumul cărnii sporeşte din ce în ce mai mult. La o dată mai târzie, se va începe şi cu ra­ţionalizarea grăsimilor. Deocam­dată, toate străduinţele se îndreap­tă spre majorarea rezervelor de grăsimi. Slovacia depindea înainte de importul de carne şi grăsimi din ţările sud-estice, dar prin re­­stricţiunile din aceste ţări, Slovacia trebuie acum să se aprovizioneze singură. Deoarece Slovacia este în mare parte ţară agricolă, o di­rijare raţională a creşterii porci­lor şi o dirijare raţională a eco­nomiei laptelui ar duce la o pro­ducţie care ar trece chiar de con­sumul intern al ţării. Pentru spo­rirea numărului porcilor îngrăşaţi, limita de tăiere a fost fixată la 110 kgr., măsură prin care s'a constatat o sporire a numărului porcilor cu 140 000. Centrala pen­tru produsele industriale și cea pentru lemne, trebuie să se ocupe deocamdată cu problema fixării prețurilor. (E. P. E.) Expoziţia de la Lyon a industriei franceze Anul acesta, Târgul internaţio­nal din Lyon va avea loc între 27 Septembrie şi 5 Octombrie. După informaţiile de până acum, acum, târgul se va bucura de un succes remarcabil. Apelul guver­nului a fost primit cu entuziasm de organizaţiile economice. Târgul internaţional din Lyon nu va pre­zenta numai cele mai noui şi cele mai mari creaţii ale industriei de maşini franceze, ci şi cele mai frumoase p­rod­use ale meşteşugului­­artistic francez.

Next