Argus, octombrie 1941 (Anul 31, nr. 8537-8563)
1941-10-01 / nr. 8537
ANUL XxX Nr. 8537 A apărut şi s’a pus în vânzare TIMPUL familiei PENTRU TOŢI No. 88 ABONAMENTE In ţara Tariful in funcţiune de convenţiile poştale internaţionale lei traras res in străinătate Un an 1000 Lei 6 luni sso .. 3 iun: 300 99 In sirăisrâîate [ini 3 Lei ORGAN ZILNIC AL COMERJULU BIROURILE: Bucureşti Str. Sărindar No. 15 INDUSTRIEI ȘI FINANJEI Telefon 3.05.44 MIERCURI1 OCT. 1941 A apărut şi s’a pus in vânzării tIM P U L falniliei TIMPUL PENTRU TOŢI No. 88 PUBLICITATEA ce primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar : „A R GUS” S. A. Înscris sub Nr. 203 Trib. Ufov Redactor responsabil: AL. PETROVICI ŞCOALA NOASTRĂ O ŞCOALĂ NORMALA SUPERIOARĂ? Confratele Diodor, cu tovarăşii săi, de la Unirea, vorbeşte de lipsurile şcoalei şi e de părere că trebue să se facă o „Şcoală normală superioară pentru pregătirea profesorului de mâine". Sunt de aceeaşi părere. Dar îmi aduc aminte o anecdotă. Doi prieteni, buni de nimic, dar foarte istefi, ardeau de pofta de a intra la teatru, fără să plătească, fireşte. Au isbutit Unul cu îndrăsneală şi cu 110.3 trecea prin faţa uşierului şi, arătând pe tovarăşul său, spunea grăbit şi de sus: — Domnu e cu mine. Şi intrau amândoi în sală. Azi așa, mâine aşa, până ce ușierul s'a mai trezit, a oprit pe cel dintâi și l'a întrebat: •— Bine, bine. Domnu e cu dumneata. Dar dumneata cu cine ești? Să facem o școală normală superioară? Bine, bine. Dar cu cine? Cu ce profesori? Cu acei cari fac sgomot, dar n'au pregătirea trebuincioasă? Să dau o pildă. Un profesor secundar, vorbind de Şcoala normală superioară, spune: „Corpul didactic nu trebue să fie numai universitar... Pentru adaptarea culturii generale la nevoile învăţământului, pot fi mai apţi, sau cel puţin tot atât de apţi, şi profesorii secundari cu o practică mai îndelungată în învățământ, si cari s'bu dssHes și pe terenuli clipurile generale". Afi înțeles ? Autorul articolului socoate, fără îndoială, că îndeplinește toate aceste cerințe. Să vedem- El scrie: „In opera aceasta de educafie integrală este o ierarhie de scopuri sau idealuri, foarte importantă este o bună, o metodică, o ştiinţifică educaţie fizică; dar ea trebue să fie subordonată, ca un mijloc educaţiei spiritului, care e scopul, idealul cel mai înalt al vieţii omeneşti. E mult adevăr în adagiul (!) lui Juvenal: Mens sana in corpore sano. Dar e şi mai mult adevăr, răsturnând termenii, în idea că nu poate fi un corp sănătos, dacă nu e călăuzit de un spirit sănătos". D. profesor secundar, care s'a „distins, crede el, şi pe terenul activităţii culturale generale", traduce greşit, cu totul greşit, pe Juvenal, pe care se vede că nici nu l'a citit. Juvenal în satira sa, vorbeşte despre dorinţe, despre urări. Ce să-şi dorească omul, omul acesta care de cele mai multe ori nu e în stare să deosebească ce e bine, de ce e rău? Glorie? Frumuseţe? Mărire? Avere? Viaţă lungă? Nu. Grija asta s'o laşi în seama zeilor. Ei ştiu mai bine ce trebue fiecărui om. Dacă totuşi te duci să jertfeşti pe altare şi înalţi rugi către Jupiter, cere săţi dea „mens sana In cerere sano", adică minte sănătoasă CU un corp sănătos. Juvenal n'a legat mintea sănătoasă de corpul sănătos, ci sfatul lui e să cerem minte sănătoasă şi corp sănătos. „Distinsul” profesor greşeşte şi când răstoarnă termenii din traducerea sa şi zice „că nu poate să fie un corp sănătos, dacă nu e călăuzit de un spirit sănătos". In fiecare zi se văd oameni sănătoşi, dar cu mintea şubredă. Vulpea a intrat într'o zi pa furiş, spune Esop, în casa unui actor- A , scormonit peste tot, şi printre lucruri a dat de o mască atât de bine făcută, de ai fi zis că e cu adevărat un cap de om- A luat-o în labe, şi s'a uitat lung la ea, şi a strigat: ,,O, ce minune de cap! Păcat că n'are creer". Morala? Sunt oameni cu o înfăţişare sdravănă, sănătoasâ, măreaţă. Ce folos, că n'au ninte. Să mai dau o pildă. Un alt profesor, de data asta universitar, vorbeşte, într'o foaie „literară", de G. Ibrăileanu, care „găsise în Proust mai presus de artist, un frate întru suferinţă, cum Ibrăileanu era şi el un anxios, şi îşi descoperea în fiecare zi o altă maladie". ‘ Aşa scrie acest profesor de la facultatea de litere din Bucureşti, profesor de „limba română şi dialectele ei"! In ce dialect al limbii române o fi găsit domnul profesor „anxios" şi „maladie"! Şcoală normală superioară „pentru pregătirea profesorului de mâine"? Cu asemenea profesori? ..înainte de a avea profesori caabili, spune Maiorescu, am deschis gimnaziu şi universităţi şi am falsificat instrucţiunea publică". T. Pisanî P întreprinderile Skoda? Târgul de mostre dunărean Prin participarea lor la Târgul de Mostre Dunărean din , Bratioslava, în zilele de 31 August — 7 Septembrie 1941, întreprinderile Skoda dau o dovadă a muncii lor sistematice de pe pieţele de desfacere din Europa Centrală şi de sud-est. întreprinderile Skoda expun la Bratislava în special produse importante pentru agricultură industria agricolă şi construcţia de drumuri şi şosele. Printre aceste produse găsim aci: motoare mici Diesel, proprii scopurilor agricole, triarea ouălelor, maşini pentru fabricarea untului, vase de lapte, compresoare, diferite motoare electrice, etc. Imprimutu! Reîntregirii prezintă avantajele tuturor împrumuturilor făcute până acum de statul român. Ca atare, el este imprumutul cel mai bine aşezat şi mai aducător de câştig decât orice împrumut dinaintea lui PIAŢA Bursa Tendinţa de haussa la valorile cu venit variabil a fost ori destul de accentuată. Petroliferele au continuat să fie cele mai căutate acţiuni. Astra Română inchee la 2000 dela 1850, Creditul Minier, la 980 dela 910, iar Isteaua Română, Concordia, Prahova şi I. R. u. P., câştigă câte 10—60 puncte. Dintre hârtiile industriale, cea mai fermă a fost Letea, cu ultima cotaţiune la 1520 faţă de 1970. Acţiunile societăţilor de transporturi, au adu de asemenea plusuri de câte 70—100 puncte. Valorile cu venit au fost nehotărite, cu tendinţă de uşoară susţinere. Au câştigat câte 13 puncte: Consolidarea, Exproprierea şi Înzestrarea mică. ■ întrebuinţarea deşeurilor Gpsa de materii prime, din ce în ce mai vizibilă, a făcut ca şi la noi, în oarecare măsură, să se dea întrebuinţare unora din rămăşiţe (deşeuri), care până acum rămăneau în cea mai mare parte fără întrebuinţare* Din colţurile mici căzute la croitul tălpilor, se montează pungele, cam faţă de preţul actual revin destul de eftine şi în consecinţă suportabil pungilor modeste Lipsa de tablă albă cositorită pentru confecţionarea cutiilor de conserve şi mai cu seamă preţul ei atât de urcat a făcut ca unele fabrici să anunţe clientela consumatoare că reprimeşte cutiile de conserve întrebuinţate, la preţuri destul de bune. Sunt încă multe resturi chiar şi in gospodărie, cari încă se risipesc aruncându-se la gunoi şi din cari numai o mică parte mai pot fi valorificate, prin operaţia de triere a gunoaielor menajere. Se pierd însă cantităţi foarte mari de resturi din bucătării, cari aruncate la gunoi, nu mai pot fi va- lorficate Dacă acestea ar fi strânse în gospodărie separat şi apoi date unui serviciu special creiat pentru strângere, s’ar putea hrăni şi ingrăşa un număr destul de însemnat de porci- Scumpiri nejustificate Preţurile textilelor sunt în continuă urcare. Dacă pentru articolele de lână şi bumbac ar exista în oarecare măsură o justificare a urcărilor de Preţuri, nu acelaş lucru se poate spune de ţesăturile din mătase vegetală După câte ştim, firele de mătase vegetală se fabrică la noi în ţară, cu cea mai mare parte din materia primă necesară de provenienţă indigenă. Cum se explică urcările necontenite de preţuri la aceste fire şi implicit la ţesături? Oare aceste urcări nu sunt datorate în cea mai mare parte numai simpatiei preţurilor? Lipsa de articole de lână şi bumbac îndreaptă, vrând nevrând, consumul, mai mult spre mătasea vegetală, dar cererea sporită nu justifică în nici un caz urcarea de aproape sută la sută în ultimele patru luni. Urcările din Bursă Răspunzând unor întrebări, arătăm că buna dispoziţie şi în consecinţă urcările de preţuri la bursă, este perfect justificată. Preţul acţiunilor a scăzut înainte din cauza pericolului pagubelor ce eventul ar fi putut suferi întreprinderile respective din cauza războiului. Cum în prezent pericolul a fost îndepărtat, iar pe de altă parte valoarea activului întreprinderilor respective, în lei, a crescut mult, este normal ca şi preţul acţii fişei, care reprezintă proprietatea unei părticele din activ, să crească în raport direct cu creșterea valorii activului. Reducerea consumului de cauciuc din lipsă de tonaj Comitetul internaţional pentru cauciuc a fost înfiinţat pe vremuri pentru a sprijini pieţele de cauciuc, prin stagnarea cultivării şi livrării. Acum contingentul de export pentru utimul sfert al anului 1941 a fost ridicat la 120%, fiind la izbucnirea războiului de numai 60 la sută. Deci nu mai poate fi vorba de stagnare sau limitare. S’ar putea transporta cauciuc în cantitate dublă decât înaintea războiului, dacă ar fi disponibil , tonajul necesar. Aci se constată acelaș lucru ca în domeniul cositorului. Statele Unite şi Marea Britanie au urgentă nevoie de cauciuc şi cositor; ele pot face ca producătorii să ridice producţia şi să dea liberă livrarea, dar lipsesc vasele pentru transportul bunurilor. De aceea chiar America a fost silită să constrângă circulaţia automobilelor şi să întrebuinţe iarăşi cauciucurile uzate, precum şi să ridice considerabil producţia de cauciuc sintetic,, pentru a nu mai vorbi de măsurile s.^ Exportul de cereale, leguminoase și oleaginoase în August 1941 .... ,«• ’ % .» 7. V*r Exportul total pe primele 8 boi. Date comparative cu exportul din anul precedent După datele statistice provizorii,strânse de „Uniunea Exportatorilor de Cereale din România”, exportul nostru de cereale, leguRezultă deci din cifrele mai sus arătate că în August 1941 s’au exportat cu 75.253 tone mai puţin decât în August 1940 sau cu alte cuvinte exportul din August 1941 a reprezentat abea 25 la sută faţă de exportul din aceiaş lună a anului precedent. DEBUŞEELE Cantitatea exportată în August 1941 şi-a găsit plasament în următoarele ţări, arătate în ordinea cantitativă: Rezultă din cifrele mai sus arătate că exportul din epoca Ianuarie-August 1941 a fost cu 821843 tone inferior celui din aceiaş epocă a anului 1940 — reprezentând numai 23 la sută. UNDE AM EXPORTAT Produsele exportate în epoca Ianuarie—August 1341 şi-au găsit minoase, oleaginoase şi derivate din luna August 1941, comparat cu cel din aceiaşi lună a anului precedent, se prezintă astfel: 4341 1900 Boemiei şi Moraviei 219 „ Total 27.267 tone Rezultă deci că cel mai mare cumpărător al produselor noastre a fost Germania absorbind circa 73 la sută din totalul exportului, plasament în ordinea cantitativă în următoarele țări: - în epoca Ianuarie — August 1041 — cel mai important cumpărător pentru produsele noastre a fost tot Germania care a absorbit 75 la suta din totalul exportului. 27.267 tone fata de 102.520 t me Exportul pe primele 8 luni din 1941,comparat cu 1940 Exportul de cereale, leguminoase, oleaginoase și derivate, totalizat pe primele opt luni ale anti-Germania 19.083 tonelui 1941, comparat cu cel efectuat îrn aceiaş epocă — Ianuarie — August — a anului precedent se pre-Protectorat înintă astfel: Total 234.771 tone Suedia 4.966». Elveţia 2 9995» 1941 19.0 Germania 176.812 tone Suedia 19.659 „ Elveţia 18.174 „ Italia 16.467 „ Protectoratul Boemiei şi Moravia 3.520 „ Slovacia 139 „ Noul preţ maximal pentru porumb in Croaţia AGRAM. (E. P. E.) — Guvernul croat a fixat preţul pentru recolta de porumb din anul acesta la un grad de umiditate de cel mult 15% la 3,50 kuna pentru kilogram faţă de 2,50 kuna în anul trecut. Insâmânţârile de cereale din Urugi Institutul Internaţional de Agricultură a primit o evaluare a însămânţărilor de cereale pentru campania 1941—1942 în Uruguay. Grâu 422.000 ha. faţă de 374 mii ha. în anul precedent. Ovăz 94.000 ha. față de 91.000 ha. în anul precedent. Orz 27.000 ha. faţă de 22.000 ha. în anul precedent. Toamna a fost ploioasă şi muncile agricole s-au făcut cu mare greutate. Starea culturilor e totuşi bună. Monopolul cânepei in Italia ROMA. (E. P. E.) — Italia a introdus pentru întregul export de cânepă, un monopol care este executat pe socoteala Statului de „Ente Nazionale Exportazione Cnapa”. Această societate comercială va avea un capital de 10 milioane lire și își are sediul la Roma. Această Societate va controla întregul export de cânepă și de produse de cânepă. Datur"ifi niihi-'R» ale Statelor Unite WASHINGTON (EPE). — Ministerul de finanțe al Statelor Unite Morgenthau a spus că datoriile publice ale Statelor Unite se ridică la 51 miliarde dolari. Dobânda medie este de 2,48 la sută. In felul acesta se înregistrează cea mai mică dobândă de la începutul răsboiului. " Operaţiunile militare pe frontul de Est Bombardarea instalaţiunilor de cale ferată în basmul Doneţukrii şi în sectorul Moscova BERLIN, 29 (Rador). — înaltul comandament al forţelor armate germane transmit*«? de şantierul general al Fuehrerului următorul comunicat! La Nord de Dniepropollrews*tt**©s divizii sovietice au fost atacate şi năicite printr’o mişcare de învăluire a trupelor germane şi italiene. După informaţiuni primite până acum, au fost făcuţi 13.000 prizonieri şi capturate 89 tunuri precum şi numeros material de război. Inamicul a fost azvârlit, în parte, într’un teren mlăştinos, suferind pierderi sângeroase. Puternice formaţiuni ale aviaţiei au atacat cu succes instalaţiuni de cale ferată în basinul Doneţului şi în sectorul Moscova. In largul portului Kronstadt, un crucişător sovietic a fost lovit în plin de bombe. ___ Problema porumbului argentinian Statele Americei de Sud, au tretuit să recunoască că toate câştigurile aşteptate, întârzie să vină şi că dimpotrivă, datorită blocadei şi contra blocadei, din cauza lipsei de pieţe de desfacere şi din cauza lipsei de tonaj, economia lor publică se clatină. Statul cel mai puternic lovit, este fără îndoială Argentina, care mai mult ca oricare alt Stat, este legat de un permanent export de cereale și vite. Valoarea exportului Argentinei a fost de 187,3 milioane pesas, în luna Ianuarie a anului 1940 și a scăzut la 1,3 milioane pesas în luna Septembrie a aceluiaşi an, deci cu 67%, deşi Statele Unite au declarat că trebue să compenseze lipsa pieţelor europene. Din aceleaşi motive a promis şi Anglia că-şi va mări importul. Din cauza lipsei de vapoare, Anglia" a trebuit să renunţe la acest import mărit şi a fost nevoită chiar să-şi micşoreze importul, mult sub cifra anilor cari au precedat războiul. Statele Unite dispun deasemenea de un număr limitat de vapoare. Cu toate acestea însă, cauza neajutorării Argentinei, nu este lipsă de vapoare, ci faptul că piaţa Statelor Unite, nu poate absorbi cantităţi aşa de mari de mărfuri, încât să compenseze lipsa pieţelor europene. Statele Unite şi-au mărit chiar importul, această urcare însă nu este în raport cu exportul pe care l-a efectuat Argentina, înainte de război. Caracteristic pentru situaţia dificilă a statelor agrare ale Americei de Sud, este iarăşi situaţia pieţei porumbului argentinian. Argentina a produs în anul 1940, 100 milioane de porumb, iar până la data de 31 Martie 1941, nu a putut exporta decât 12 milioane dz. Consumul intern fiind de 26 milioane dz, a mai rămas din recolta din 1940, o cantitate de 60 milioane de porumb, care nu găseşte întrebuinţare. Guvernul argentinian, a fost nevoit să ia mari măsuri de sprijin, cheltuind în acest scop 170 milioane pesas. Străduinţele guvernului, de a recupera măcar o parte din această sumă, nu a fost încununată de succes. S-au oferit industriei în stoc de combustibil, cantitaăţi mari de porumb, cu preţuri reduse, cu toate acestea, cea mai mare parte din cele 60 de milioane de porumb, mai este şi astăzi disponibilă. Peste puţin timp, se culege recolta anului 1941, care este evaluată la 106 milioane tone. Necesitatea unei acţiuni de ajutorare de aceleaşi proporţii ca în anul trecut se impune din nou, deşi Argentina nu va mai fi în situaţia de a-l face faţă, deoarece nu numai porumbul ci şi alte produse, sunt lipsite de pieţe de desfacere. Dirijarea economiei in Slovacia Pentru a asigura aprovizionarea populaţiei şi pentru asigurarea unei dirijări energice a industriei şi soluţionarea diferitelor probleme, guvernul slovac a înfiinţat acum câtva timp patru centrale economice. Este vorba de o centrală pentru economia materiilor prime şi produse industriale, de o centrală pentru producţia agricolă, de centrale pentru produsele animale şi a patra este centrala pentru economia diriactă a producţiei lemnelor. Centrala pentru produse agricole care este identică cu societatea slovacă de cereale, îşi vede menirea principală în cumpărarea cerealelor din recolta nouă pentru a obţine astfel o împărţire dreaptă a cerealelor până la viitoarea recoltă. Mai dificilă este menirea centralei pentru produse animale. Pentru a se asigura o împărţire raţională a cărnii în oraşele cu peste 5.000 de locuitori, cantitatea de carne de porc, vită sau vite a fost fixată la 400 gr. de locuitor. Tocmai în oraşe a trebuit să se constate că consumul cărnii sporeşte din ce în ce mai mult. La o dată mai târzie, se va începe şi cu raţionalizarea grăsimilor. Deocamdată, toate străduinţele se îndreaptă spre majorarea rezervelor de grăsimi. Slovacia depindea înainte de importul de carne şi grăsimi din ţările sud-estice, dar prin restricţiunile din aceste ţări, Slovacia trebuie acum să se aprovizioneze singură. Deoarece Slovacia este în mare parte ţară agricolă, o dirijare raţională a creşterii porcilor şi o dirijare raţională a economiei laptelui ar duce la o producţie care ar trece chiar de consumul intern al ţării. Pentru sporirea numărului porcilor îngrăşaţi, limita de tăiere a fost fixată la 110 kgr., măsură prin care s'a constatat o sporire a numărului porcilor cu 140 000. Centrala pentru produsele industriale și cea pentru lemne, trebuie să se ocupe deocamdată cu problema fixării prețurilor. (E. P. E.) Expoziţia de la Lyon a industriei franceze Anul acesta, Târgul internaţional din Lyon va avea loc între 27 Septembrie şi 5 Octombrie. După informaţiile de până acum, acum, târgul se va bucura de un succes remarcabil. Apelul guvernului a fost primit cu entuziasm de organizaţiile economice. Târgul internaţional din Lyon nu va prezenta numai cele mai noui şi cele mai mari creaţii ale industriei de maşini franceze, ci şi cele mai frumoase produse ale meşteşuguluiartistic francez.