Argus, decembrie 1941 (Anul 31, nr. 8589-8608)

1941-12-01 / nr. 8589

ANUL XXX­ Nr. 8589 A aparut şi s’a pus în vânzare TIMPUL familiei IIMPDL PENTRU TOT1 No. 97 ABONAMENTE In ţară Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ 3 lei în tari - 8 tei în străinătate In străinătate Tariful in funcţiune de convenţiile poştale internaţionale I­­ I ORGAN ZILNIC AL COMERJULU BIROURILE: Bucureşti Str. Sărindar No. 15 INDUSTRIEI ŞI FINANŢE­ Telefon 3.05.44­2040 şi s’a pus in vânzare IMPUL % TIMPUL PENTRU TONI No. 97 9 Ti • p­ublicitatea se primeşte la administraţia ziaro. Ini şi la toate agenţiile de publicitar­­e. Proprietar : „ARGUS” S. A. , Înscris sub Nr. 203 Trib. Ilioy ' Redactor responsabil. . AL. PETROVICI Recensământul fiscal Suntem spre sfârşitul datei până când se primesc declaraţiile cetă­­ţeneşti în vederea operaţiei perio­dice de recensământ fiscal. Ţinând seama de împrejurări, cât şi de spiritul puţin nepăsător al românului, e lesne de înţeles de ce în percepţii nu se resimte graba cetățenilor ca să depună declara­ţiile. Cu această constatare, desigur, nu ne vom abţine de a îndemna pe cititorii noştri să-şi împlinească mai grabnic îndatorirea declara­ţiei, care corespunde şi cu pro­priul lor interes. Vom profita, însă, de prilejul a­­cesta pentru a face câteva obser­vaţii de actualitate privitoare la funcţionarea aparatului nostru de Stat şi la nevoia grabnică de a cruta timpul cetăţenilor. Se ştie că, pentru stabilirea fe­luritelor impuneri fiscale, se fac, a­­nual, operaţiuni, în care intră de­claraţii de venituri, prezentare de acte şi dovezi, ascultare în faţa a­­genţilor Statului şi stabilirea cote­lor de dări, fără să mai pomenim de timpul necesar pentru apeluri şi recursuri fiscale, în contra impu­nerilor fixate sau pentru scăderea lor, când cetăţenii îşi caută drep­tatea în materia dărilor cuvenite Statului­ S'a scris nu rareori despre greu­tatea unor exacte şi drepte impu­­neri fiscale, care să asigure acope­rirea sarcinelor publice fără ne­dreptăţea unor cetăţeni din pri­cina favorizării altora. Dreptatea fiscală nu e nu­mai o problemă de ordin moral, dar şi una practică de asigurare, în fapt, a nevoilor obşteşti, ţin jertfa tuturor potrivit mijloacelor fiecăruia. Favoarea sau scutirea unuia din contribua­bili se restrânge asupra celorlalţi şi orice fraudă fiscală se restrânge asupra celorlalţi cetăţeni, cinstiţi platnici de biruri, pentru că aceştia vor fi nevoiţi să acopere diferenţa. In materie fiscală, nici unul dintre noi, cei cari plătim cinstit şi cu re­­gularitate dările de tot soiul, nu ne putem îngădui luxul erfării sau închiderii ochilor la actele de fraudă fiscală pentru că golul din tezauru­ public trebue să fie um­plut de bunii platnici dacă o par­te din contribuabili se sustrag. După cum o căruţă e trasă de caii cei buni şi harnici, carul Statului e dus înainte de cetăţenii buni plat­nici, dar sarcina acestora sporeşte pe măsură ce se înmulţesc platni­cii cei răi, pentru că din tezaurul public se înfruptă, direct sau indi­rect, toată lumea fără nici o deo­­sebire. Din acest punct de vedere exi­stă o morală fiscală, despre care nu s-a făcut încă la noi o educa­ţie îndestulătoare nie, cetăţenilor cinstiţi pentru ca să reacţioneze împotriva fraudei răilor platnic, şi nici agenţilor fiscului ca să ştie de­osebi pe cetăţenii buni platnici de cei răi platnici din sectorul fiecă­ruia. In schimb, imoralitatea fiscală curentă presupune că toţi cetăţe­nii vor să se sustragă de la plata impozitelor cuvenite Statului, dar că nu toţi au şi curajul sau abilita­tea ca s-o facă. Şi aceeaşi imorali­tate mai presupune că toţi agenţii fiscului sunt gata de orice com­binaţie sau stranzacţie pe seama tezaurului public împărţind bene­ficiul cu contribuabilii răi plat­nici. Desigur, potrvit zicătoarei popu­lare, dracul nu-i chiar aşa de ne­gru cum se spune, iar printre ce­­tăţenii plătitori de biruri, ca şi printre agenţii fiscului, se vor fi gă­sind destui oameni cinstiţi, cu s­rii­sul datoriei şi cu milă de avutul public şi de veniturile tezaurului obştesc, din care direct ori indi­rect ne împărtăşim cu toţii. Pornind de la această idee, se cuvine ca autoritatea fiscală supe­rioară să se gândească la cruţa­rea timpului oamenilor şi să redu­că la minimum pierderea de timp ce o provoacă raporturile cu ris­­cul, la stabilirea impunerilor. In cazul celor cu proprietăţi sau ve­nituri din mai multe localităţi, tre­bue, de asemeni, căutată proce­dura de simplificare şi, totodată, de unificare a impunerii fie şi pe cale de corespondenţă între orga­nele fiscale spre a cruţa cetăţeni­lor nu numai pierderea de vreme, dar adesea cheluelile de drum mai mari chiar decât veniturile ce trebuesc impuse. Sunt cazuri de moșteniri neînsemnate de bunuri, în alte locuri depărtate, care cer deplasări foarte costisitoare atât la stabilirea impunerilor anuale, cât și cu prilejul recensămintelor periodice. Iată un punct foarte însemnat de bună gospodărie fiscală, în care trebue luata o măsură cu pri­lejul recensământului. In special, la proprietăţile imobiliare cu ve­nituri uşor de verificat, agentii fis­cului au destule mijloace de con­trol pentru stabilirea adevărului ca să poată reduce la minimum pier­derea de vreme şi cheltuiala de­plasărilor aşa de grele astăzi. In sfârşit, aparatul fiscal poate avea evidenţa bunurilor, venituri­lor şi contribuabililor din fiecare sector sau circumscripţie, iar, pe cale de corespondenţă, se pot în­­treţine legăturile documentare şi informative în serviciul tezaurului public pentru ca sustragerile de­ datoria fiscală, reaua credinţă şi necinstea imputate adesea contri­buabililor să poată fi frânate. In schimb şi ca o dreaptă com­pensaţie, contribuabilii bun­ plat­nici, de a căror corectitudine fis­cală nu are nimeni motiv să se în­doiască, să fie trataţi cu întreaga grijă cuvenită­ Crearea unei educaţii morale în materie fiscală atât printre agen­ţii fiscali ai Statului, cât şi printre cetăţenii plătitori de biruri, este una din nevoile cele mai grab­nice pentru transformarea spiri­tuală a ţării potrivit aşezărilor noi ale vieţii de Stat, care se anunţă: N. Daşcovici O­peraţiile militare pe front Ofensiva împotriva Moscovei continuă cu succes BERLIN, 29 (Rador). — De la cartierul general al Fuehrerului, inaltul comandament al forţelor armate germane comunic­as In acţiunile ofensive din faţa Moscovei au fost realizate no­­i câştiguri d­e teren. ... I­n apropiere de Rosto­v şi In basinul Doneţului, inamicul, care dădea no­i atacuri cu mase mări şi fără a ţine seama câtuşi de puţin­­ de pierderile forţelor saie, a suferit n­oi pierderi grele şi sânge­roase. Trupele de ocupaţie din Rostov avanseaza conform ordinelor primite, cartierele oraşului, pentru a întreprinde fără cruţare măsurile de re­presalii devenite necesare contra populaţiei, care a participat la lupte în spatele trupelor germane, contrar regalelor războiu­­lui, încercări întreprinse cu efective destul de im­portante, de către inamic, pentru a sparge fron­tul de încercuire dela Leningrad, au fost respinse In Africa de nord, trupele aliate sunt angajate într’un atac concen­­nic împotriva unor importante forţe britanice, cari au înaintat din nou îd­­irecţia Tobruk, venind dinspre sud­ist. Avioane germane de luptă au bo­m­bardat cu succes instalaţiile de cale ferată situate în apropiere de Sidi B­arani.Vase germane de avantpost au r­espins cu succes atacul dat de o flo­tilă de vedete rapide britanice contra unui convoi. Vedetele inamice, ava­­riate în parc, au fost nemerite de torpiloare germane, cari au scufundat una din ele, iar pe alte două le-au av­ariat atât de grav, într-o luptă dată din apropiere încât pierderea lor este aproape sigură. Toate vapoarele ger­­mane au sosit în porturile lor de des­tinație. Săptămâna financiară Ultima zi a subscrierilor la împrumutul Reîntregirii. Organizare aprovizionărilor pe un drum nou. Ucenicii români în Germania. Asociația deţinătorilor de valori mobiliare Azi se inchee subscrierile la îm­prumutul Reîntregirii, deşi credem că o prelungire a subscrierilor ar da prilej şi acelora cari din cauze independente de voinţa lor n’au pu­tut participa cu banul economisit, rezultat din munca lor de fiecare zi, la formarea capitalului atât de ne­­cesar reconstrucţiei ţării. Cei cari au subscris până acum au conştiinţa împlinirii datoriei faţă de ţară, care le va fi recunoscătoa­re. De altfel, avantagiile materiale pe care le oferă condiţiunile îm­prumutului sunt cunoscute şi apre­ciate la dreapta lor valoare de toţi subscriitorii. Aceste avantagii, du­blate de simţământul datoriei către ţară, au determinat de altfel şi ma­rea contribuţie care de rândul a­­cesta, întrece pe toate cele din tre­cut. A fost un împrumut pe care ţara nu l-a cerut marilor întreprin­deri financiare, industriale şi co­merciale, ci în primul rând întregei masse a populaţiei. Funcţionari de stat sau particu­lari, mici şi mijlocii industriaşi, co­mercianţi şi meseriaşi, agricultori de toate categoriile, etc... micii şi marii deponenţi, au luat parte la subscriere cu avântul pe care îl dau sufletului colectiv al unui po­por, clipele de mare însemnătate is­torică, aşa cum sunt cele pe care le trăim. Jertfei de sânge a oştirei noastre, dată tribut ţării pe câmpurile de bătaie din răsărit, suflarea româ­nească i-a răspuns prin încredinţa­­rea economiilor ei, tezaurului Sta­tului, pentru desăvârşirea operei de consolidare naţională a Mareşalului Ion Antonescu. Deşi nu sau publicat până acum cifre despre sumele subscrise, sun­tem siguri că ele sunt în măsură să mulţumească pe conducătorii nea­­mului românesc, văzând în aceasta recunoştinţa noastră a tuturor şi încrederea în viitor. Fiecare are astfel conştiinţa că a contribuit, în măsura în care i-a stat în putinţă, la opera de reclă­dire a ţinuturilor româneşti răpite vremelnic de lăcomia bolşevică, dis­truse atât de metodele comuniste de a conduce pe teren economic, po­­litic şi social, cât şi de barbaria soldaţilor bolşevici şi retragerea lor dezastruoasă. ORGANIZAREA APRO­­VIZIONARILOR Problema de o atât de deosebită însemnătate, aceea a organizării producţiei şi a aprovizionării cen­trelor de mare consum­, este pe cale să obţină o deslegare definitivă. D. Mareşal Ion Antonescu, Con­ducătorul Statului, interesându-se personal de situaţia aprovizionări­lor, a prezidat un mare consiliu de coordonarea măsurilor necesare pentru deslegarea problemei de mai sus, iar, ca urma­re a măsurilor hotărâte şi aplicate în parte de în­dată, se constată un început ele normalizare a pieţii. Fabricarea pâinii nu mai e­ o pro­blemă. Măsurile luate de d. gene­ral C. Constantin, subsecretarul de stat al aprovizionărilor, au asigurat brutarilor cantităţile de făină­­ie­Colaborarea româno-germană pe tărâm economic ia în fiecare zi înfăţişări noui. Ea a trecut acum şi în domeniul muncii, prin tri­miterea de tineri români ca să în­veţe de la meşteri germani, în uzi­nele germane, câte un meşteşug­ Condiţiunile de hrană trupească şi sufletească vi , care vor învăţa meş­teşugul al­es de fiecare, sunt tot a­­celea ale tineretului­­ german. Vor veni în ţară peste câţiva ani, pu­nând capacitatea lor profesională în slujba economiei româneşti, care nu va avea decât de câştigat. Ei vor fi cu adevărat primii pioni ai românizării meseriilor în ţara noastră, dată fiind pregătirea pe care o vor căpăta-o acolo, după metoda germană, vor avea ei în­şişi capacitatea de a-şi face şi con­duce singuri atelierele pe care le­cuitoare, aducând pentru aceasta o frumoasă contribuţie a armatei. E­­liberarea circulaţiei cerealelor de unele formalităţi împovărătoare au dus la completarea stocurilor la mori, iar la brutari, depozitarea pen­tru mai multe zile de fabricaţie. Ridicarea restricţiilor care stă­teau in calea aprovizionării Capita­lei cu alimente, prin acordarea unei libertăţi totale a introducerii ali­mentelor, au determinat nu numai o quasi­ îndestulare a pieţii, dar şi scăderea preţurilor la unele produ­se, prin aceea că s’a restabilit echi­librul dintre ofertă şi cerere. Desigur, un mare rol în îmbuna­tăţirea aprovizionărilor îl are şi transporturile. In curând însă, si­­tuaţ­ia acestora se va îmbunătăţi şi s’au luat de pe acum măsuri pen­tru intensificarea lor, mai ales în ceea ce priveşte aducerea lemnelor de foc. Se constată în orice caz o schim­bare a situaţiei, o schimbare spre bine, care va duce la satisfacerea consumului în condiţiuni din ce în ce mai mulţumitoare, vor crea- Din partea conducerii Marelui Reich German, este un semn de prietenie şi de sinceră strădanie de a adânci cât mai mult legăturile pubide şi economice cu România, cu poporul român, între acestea şi poporul german nefiind niciun conflict de interese. Acea­sta, cu atât mai mult, cu cât econo­miile germană şi română, se com­plinesc atât de bine cum nu se pot complini economiile nici unor alte ţări în Europa. AVANTAGII FISCALE PENTRU REFUGIAŢI Pentru a accelera procesul de ro­mânizare a vieţii economice, guver­nul a acordat noui avantagii fiscale refugiaţilor români din Basarabia (continuare în pagina 2) Ucenicii români din Germania Piaţa de mărfuri a Capitalei 23-30 Noembrie 1941 Produsele alimenta­re* Metalurgie. Mate­riale ele construcţie In general, piaţa se prezintă mai bine aprovizionată decât în săptă­mâna precedentă, datorită măsuri­­lor luate de guvern. Prin obligarea comercianţilor de zarzavaturi să se aprovizioneze cu cartofi şi varză. „ Primăria Capi Constatăm cu satisfacţie cum­ autorităţile de resort, sesizate de noi, prin buletinele zilnice confi­denţiale şi cronicile noastre săptă­mânale, a luat măsuri contra­rchi­mionagiilor abuzivi, cari în lăco­mia lor de câştig, nu numai că nu respectau deciziile ministeriale prin care s’au fixat preţuri maximal» convenabile, dar luau preţuri de multe ori duble, iar transportul * executau numai atunci când era .*• intervenţie specială şi numai atunci când i se plătea preţul cerut. S’au văzut cazuri când pentru transportul unui vagon de lemne de foc sau cartofi, din piaţă sau ram­pă, să se plătească circa 5000 lei Cât priveşte transporturile de 100- 200 kgr., pe distanţe mici şi unde durata transportului cu încărcarea şi descărcarea mărfurilor nu dura mai mult de */s oră, se plătea dela 300-500 lei. înfiinţarea, cu începere dela 25 Noembrie a. c. a unui birou oficial de transporturi este bine ve­nită, pentru că nimeni nu se va pu­tea sustrage, în viitor, de a exerci­­ta acest comerţ în condiţiuni legale şi omeneşti. Atât negustorul cât şi particula­rul vor fi mulţumiţi, că vor putea găsi la îndemână un camion să-şi transporte marfa pe un preţ con­venabil. Fierărie In magazinele de fierărie, pe lân­gă articolele ce lipsesc este şi tabla, care este foarte mult căutată in­s­talei punându-le la dispoziţie şi mij­loacele de transport, — toate pie­ţele au fost bine aprovizionate cu aceste articole. Pe piaţă a început să sosească cantităţi mai mari de ceapă, satisfăcând într’o oarecare măsură cererile consumatorilor a­cest sezon. La atelierele de tinichi, gerie sunt multe comenzi pentru aparate de încălzit cu petrol şi sobe de gătit. Comenzile nu pot fi satis­făcute în întregime din lipsă de material. O măsură bine venită şi cerută de noi în repetate rânduri este dis­poziţia ce s-a dat de a distribui cantităţile necesare de fier pentru căruţe, cafele, colţi şi potcoave pentru animale de tracţiune. Atât ODER'ER-ul şi ODER-ul va dis­tribui astfel fierul necesar pentru căruţe şi potcoave pentru cai. Coloniale Aprovizionarea cu aceste articole se face în condiţiuni destul de gre­le. Mărfuri din străinătate nu s‘au mai putut aduce. Numai din Italia s‘au importat lămâi în cantităţi mari, mai puţin orez şi sare de lă­­mâe. Livrările de produse indigene se fac în proporţie de 25—30 la sută din comenzi. Din această cauză stocurile de articole coloniale nu se pot reface. Se observă lipsă de gră­simi şi în special unt şi untură. De­­asemenea lipseşte de pe piaţă brân­za de Brăila. Livrările de sodă se fac cu mari întârzieri. Lipsa de să­pun continuă să fie simţită. Păsări t­ăiate In hala de carne din piaţa Ghi­­ca, la o mare parte din comparti­mente se găsesc păsări tăiate. Se vând cu bucata, în întregime so­cotit la 200—220 kgr. sau li se se­pară untura vânzându-se cu 300­­ - 400 kgr., iar restul de carne sub 200 lei kgr. Tot în hala de carne din piaţa Ghica s-a găsit şi vândut la o parte din compartimente epuri de câmp. * întreaga săptămână magazinele de consum din Capitală au fost foarte bine aprovizionate cu tot fe­lul de păsări tăiate și vânat. TRANSPORTURILE încetarea navigaţiei dintre Statele Unite şi Extremul Orient TOKIO, IE.P . ]. — Navigaţia nordamericană care face transpor­tul pasagerilor din Statele Unite în Extremul Orient încetează prin în­trebuinţarea celor două vapoare care serveau această rută, la sco­­puri militare, Tricotaţi pentru cuverturile soldaţilor noştri Apelul M*­S• Reginei Mamei Majestatea Sa Regina Mamă Elena, dorind să ajute spitalele şi pe cei în nevoie cu cuverturi căldu­roase pentru iarnă, roagă gospodi­nele cari au resturi de lână noui sau vechi, de orice coloare, să tri­coteze Patrate de 15/15 cm. Din aceste patrate se vor lucra ulteri­or cuverturi după modelul din fo­tografia alăturată. Persoanele din Bucureşti, care doresc să participe la această o­­peră, sunt rugate să depună pătra­tele tricotate la Biroul de Infor­­maţii de la Palatul Regal din Calea Victoriei, de unde vor primi ade­­verinţ­e Persoanele de la sate şi oraşele din Provincie, vor depune pătra­tele tricotate la Comandamentul de Garnizoană cel mai apropiat, care va organiza strângerea şi ex­pedierea după dispoziţiunile minis­­terului Apărării Naţionale. Depunerea pătratelor se poate face până la 1 decemvrie 1941. Consiliul de miniştri economic şi de aprovizionare ţinut sub preşedinţia d-lui Mareşal Ion Antonescu Sâmbătă 29 Noembrie a. c., s-a ţinut un Consiliu de Miniştri Eco­nomic şi de Aprovizionare, sub pre­şedinţia domnului Mareşal Ion An­­tonescu, la care au participat dom­­nii: general D-tru Popescu, minis­trul afacerilor interne; g-ral I. Si­­chitiu, ministrul agriculturii; g-ral N. Stoenescu, ministrul faianţelor; I. Marinescu, ministrul economiei naţionale; general C. Pantazi, sub­secretar de stat la ministerul apă­­rării naţionale; g-ral Eugen Zwie­­deneck, subsecretar de stat al ro­­mâ­nizării; A. Pană, subsecretar de stat la ministerul Agriculturii; Mir­­­cea Vulcănescu, subsecretar de stat la ministerul Finanţelor; g-ral C. Constantin, subsecretar de stat al aprovizionării armatei şi populaţiei civile; Gh. Minescu, director gene­ral al Incop­ ului; g-ral C. Florescu, primarul general al Capitalei; g-ral N. Bădescu, comisarul general al a­­provizionării cu lemne; g-ral Ro­­drig Modreanu şi Colonel C. Sire­­teanu, directorul intendenţei. 1.­­ D. general C. Constantin a expus situaţia aprovizionărilor şi a arătat măsurile luate, de acord cu primăria Capitalei şi Ministerul E­­conomiei Naţionale, 7. — Pentru înlesnirea aprovizîp­­»3,ra pojwfes ei Calfaud, Consiliul a hotărât ca transporturile de pS,­sări tăiate din Basarabia şi Bucovi­na să fie complet libere, 3. — Pentru o cât mai bună in­formare a guvernului, asupra pro­ducţiei, domnul Mareşal Antonescu a ordonat ca datele statistice cerute de diferitele departamente să fie culese de Institutul Central de Sta­tistică, în colaborare cu autoritatea interesată. 4. — Domnul Mareşal Antonescu a ordonat ca să fie trimis un lagăr, amendat şi dat judecăţii un făliri,­cant de la Cisnădie care a vândut pături pentru export, deşi acest ar­ticol este blocat. 5. — Domnul I. Marinescu a ex­pus măsurile luate şi proectele în­tocmite pentru : majorarea produc­ţiei de peşte prin modernizarea post cultului marin; construirea unui nou abator la Bucureşti şi a unei reţele­ generale de frigorifere; înfiinţarea f­iind reţele de un tării; valorificarea­ fructelor şi legumelor prin Incop şi­­ firme particulare. - , *-.f*- j j 6. — Domnul general N. Badese­­­cu a expus situaţia aprovizionării­ cu lemne a Capitalei şi oraşelor da­ provincie, arătând şi mijloacele, pe­­ care le are la dispoziţie pentru” ac­­ tivarea transporturilor,­­ki

Next