Argus, decembrie 1941 (Anul 31, nr. 8589-8608)
1941-12-01 / nr. 8589
ANUL XXX Nr. 8589 A aparut şi s’a pus în vânzare TIMPUL familiei IIMPDL PENTRU TOT1 No. 97 ABONAMENTE In ţară Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ 3 lei în tari - 8 tei în străinătate In străinătate Tariful in funcţiune de convenţiile poştale internaţionale I I ORGAN ZILNIC AL COMERJULU BIROURILE: Bucureşti Str. Sărindar No. 15 INDUSTRIEI ŞI FINANŢE Telefon 3.05.442040 şi s’a pus in vânzare IMPUL % TIMPUL PENTRU TONI No. 97 9 Ti • publicitatea se primeşte la administraţia ziaro. Ini şi la toate agenţiile de publicitare. Proprietar : „ARGUS” S. A. , Înscris sub Nr. 203 Trib. Ilioy ' Redactor responsabil. . AL. PETROVICI Recensământul fiscal Suntem spre sfârşitul datei până când se primesc declaraţiile cetăţeneşti în vederea operaţiei periodice de recensământ fiscal. Ţinând seama de împrejurări, cât şi de spiritul puţin nepăsător al românului, e lesne de înţeles de ce în percepţii nu se resimte graba cetățenilor ca să depună declaraţiile. Cu această constatare, desigur, nu ne vom abţine de a îndemna pe cititorii noştri să-şi împlinească mai grabnic îndatorirea declaraţiei, care corespunde şi cu propriul lor interes. Vom profita, însă, de prilejul acesta pentru a face câteva observaţii de actualitate privitoare la funcţionarea aparatului nostru de Stat şi la nevoia grabnică de a cruta timpul cetăţenilor. Se ştie că, pentru stabilirea feluritelor impuneri fiscale, se fac, anual, operaţiuni, în care intră declaraţii de venituri, prezentare de acte şi dovezi, ascultare în faţa agenţilor Statului şi stabilirea cotelor de dări, fără să mai pomenim de timpul necesar pentru apeluri şi recursuri fiscale, în contra impunerilor fixate sau pentru scăderea lor, când cetăţenii îşi caută dreptatea în materia dărilor cuvenite Statului S'a scris nu rareori despre greutatea unor exacte şi drepte impuneri fiscale, care să asigure acoperirea sarcinelor publice fără nedreptăţea unor cetăţeni din pricina favorizării altora. Dreptatea fiscală nu e numai o problemă de ordin moral, dar şi una practică de asigurare, în fapt, a nevoilor obşteşti, ţin jertfa tuturor potrivit mijloacelor fiecăruia. Favoarea sau scutirea unuia din contribuabili se restrânge asupra celorlalţi şi orice fraudă fiscală se restrânge asupra celorlalţi cetăţeni, cinstiţi platnici de biruri, pentru că aceştia vor fi nevoiţi să acopere diferenţa. In materie fiscală, nici unul dintre noi, cei cari plătim cinstit şi cu regularitate dările de tot soiul, nu ne putem îngădui luxul erfării sau închiderii ochilor la actele de fraudă fiscală pentru că golul din tezauru public trebue să fie umplut de bunii platnici dacă o parte din contribuabili se sustrag. După cum o căruţă e trasă de caii cei buni şi harnici, carul Statului e dus înainte de cetăţenii buni platnici, dar sarcina acestora sporeşte pe măsură ce se înmulţesc platnicii cei răi, pentru că din tezaurul public se înfruptă, direct sau indirect, toată lumea fără nici o deosebire. Din acest punct de vedere există o morală fiscală, despre care nu s-a făcut încă la noi o educaţie îndestulătoare nie, cetăţenilor cinstiţi pentru ca să reacţioneze împotriva fraudei răilor platnic, şi nici agenţilor fiscului ca să ştie deosebi pe cetăţenii buni platnici de cei răi platnici din sectorul fiecăruia. In schimb, imoralitatea fiscală curentă presupune că toţi cetăţenii vor să se sustragă de la plata impozitelor cuvenite Statului, dar că nu toţi au şi curajul sau abilitatea ca s-o facă. Şi aceeaşi imoralitate mai presupune că toţi agenţii fiscului sunt gata de orice combinaţie sau stranzacţie pe seama tezaurului public împărţind beneficiul cu contribuabilii răi platnici. Desigur, potrvit zicătoarei populare, dracul nu-i chiar aşa de negru cum se spune, iar printre cetăţenii plătitori de biruri, ca şi printre agenţii fiscului, se vor fi găsind destui oameni cinstiţi, cu sriisul datoriei şi cu milă de avutul public şi de veniturile tezaurului obştesc, din care direct ori indirect ne împărtăşim cu toţii. Pornind de la această idee, se cuvine ca autoritatea fiscală superioară să se gândească la cruţarea timpului oamenilor şi să reducă la minimum pierderea de timp ce o provoacă raporturile cu riscul, la stabilirea impunerilor. In cazul celor cu proprietăţi sau venituri din mai multe localităţi, trebue, de asemeni, căutată procedura de simplificare şi, totodată, de unificare a impunerii fie şi pe cale de corespondenţă între organele fiscale spre a cruţa cetăţenilor nu numai pierderea de vreme, dar adesea cheluelile de drum mai mari chiar decât veniturile ce trebuesc impuse. Sunt cazuri de moșteniri neînsemnate de bunuri, în alte locuri depărtate, care cer deplasări foarte costisitoare atât la stabilirea impunerilor anuale, cât și cu prilejul recensămintelor periodice. Iată un punct foarte însemnat de bună gospodărie fiscală, în care trebue luata o măsură cu prilejul recensământului. In special, la proprietăţile imobiliare cu venituri uşor de verificat, agentii fiscului au destule mijloace de control pentru stabilirea adevărului ca să poată reduce la minimum pierderea de vreme şi cheltuiala deplasărilor aşa de grele astăzi. In sfârşit, aparatul fiscal poate avea evidenţa bunurilor, veniturilor şi contribuabililor din fiecare sector sau circumscripţie, iar, pe cale de corespondenţă, se pot întreţine legăturile documentare şi informative în serviciul tezaurului public pentru ca sustragerile de datoria fiscală, reaua credinţă şi necinstea imputate adesea contribuabililor să poată fi frânate. In schimb şi ca o dreaptă compensaţie, contribuabilii bun platnici, de a căror corectitudine fiscală nu are nimeni motiv să se îndoiască, să fie trataţi cu întreaga grijă cuvenită Crearea unei educaţii morale în materie fiscală atât printre agenţii fiscali ai Statului, cât şi printre cetăţenii plătitori de biruri, este una din nevoile cele mai grabnice pentru transformarea spirituală a ţării potrivit aşezărilor noi ale vieţii de Stat, care se anunţă: N. Daşcovici Operaţiile militare pe front Ofensiva împotriva Moscovei continuă cu succes BERLIN, 29 (Rador). — De la cartierul general al Fuehrerului, inaltul comandament al forţelor armate germane comunicas In acţiunile ofensive din faţa Moscovei au fost realizate noi câştiguri de teren. ... In apropiere de Rostov şi In basinul Doneţului, inamicul, care dădea noi atacuri cu mase mări şi fără a ţine seama câtuşi de puţin de pierderile forţelor saie, a suferit noi pierderi grele şi sângeroase. Trupele de ocupaţie din Rostov avanseaza conform ordinelor primite, cartierele oraşului, pentru a întreprinde fără cruţare măsurile de represalii devenite necesare contra populaţiei, care a participat la lupte în spatele trupelor germane, contrar regalelor războiului, încercări întreprinse cu efective destul de importante, de către inamic, pentru a sparge frontul de încercuire dela Leningrad, au fost respinse In Africa de nord, trupele aliate sunt angajate într’un atac concennic împotriva unor importante forţe britanice, cari au înaintat din nou îdirecţia Tobruk, venind dinspre sudist. Avioane germane de luptă au bombardat cu succes instalaţiile de cale ferată situate în apropiere de Sidi Barani.Vase germane de avantpost au respins cu succes atacul dat de o flotilă de vedete rapide britanice contra unui convoi. Vedetele inamice, avariate în parc, au fost nemerite de torpiloare germane, cari au scufundat una din ele, iar pe alte două le-au avariat atât de grav, într-o luptă dată din apropiere încât pierderea lor este aproape sigură. Toate vapoarele germane au sosit în porturile lor de destinație. Săptămâna financiară Ultima zi a subscrierilor la împrumutul Reîntregirii. Organizare aprovizionărilor pe un drum nou. Ucenicii români în Germania. Asociația deţinătorilor de valori mobiliare Azi se inchee subscrierile la împrumutul Reîntregirii, deşi credem că o prelungire a subscrierilor ar da prilej şi acelora cari din cauze independente de voinţa lor n’au putut participa cu banul economisit, rezultat din munca lor de fiecare zi, la formarea capitalului atât de necesar reconstrucţiei ţării. Cei cari au subscris până acum au conştiinţa împlinirii datoriei faţă de ţară, care le va fi recunoscătoare. De altfel, avantagiile materiale pe care le oferă condiţiunile împrumutului sunt cunoscute şi apreciate la dreapta lor valoare de toţi subscriitorii. Aceste avantagii, dublate de simţământul datoriei către ţară, au determinat de altfel şi marea contribuţie care de rândul acesta, întrece pe toate cele din trecut. A fost un împrumut pe care ţara nu l-a cerut marilor întreprinderi financiare, industriale şi comerciale, ci în primul rând întregei masse a populaţiei. Funcţionari de stat sau particulari, mici şi mijlocii industriaşi, comercianţi şi meseriaşi, agricultori de toate categoriile, etc... micii şi marii deponenţi, au luat parte la subscriere cu avântul pe care îl dau sufletului colectiv al unui popor, clipele de mare însemnătate istorică, aşa cum sunt cele pe care le trăim. Jertfei de sânge a oştirei noastre, dată tribut ţării pe câmpurile de bătaie din răsărit, suflarea românească i-a răspuns prin încredinţarea economiilor ei, tezaurului Statului, pentru desăvârşirea operei de consolidare naţională a Mareşalului Ion Antonescu. Deşi nu sau publicat până acum cifre despre sumele subscrise, suntem siguri că ele sunt în măsură să mulţumească pe conducătorii neamului românesc, văzând în aceasta recunoştinţa noastră a tuturor şi încrederea în viitor. Fiecare are astfel conştiinţa că a contribuit, în măsura în care i-a stat în putinţă, la opera de reclădire a ţinuturilor româneşti răpite vremelnic de lăcomia bolşevică, distruse atât de metodele comuniste de a conduce pe teren economic, politic şi social, cât şi de barbaria soldaţilor bolşevici şi retragerea lor dezastruoasă. ORGANIZAREA APROVIZIONARILOR Problema de o atât de deosebită însemnătate, aceea a organizării producţiei şi a aprovizionării centrelor de mare consum, este pe cale să obţină o deslegare definitivă. D. Mareşal Ion Antonescu, Conducătorul Statului, interesându-se personal de situaţia aprovizionărilor, a prezidat un mare consiliu de coordonarea măsurilor necesare pentru deslegarea problemei de mai sus, iar, ca urmare a măsurilor hotărâte şi aplicate în parte de îndată, se constată un început ele normalizare a pieţii. Fabricarea pâinii nu mai e o problemă. Măsurile luate de d. general C. Constantin, subsecretarul de stat al aprovizionărilor, au asigurat brutarilor cantităţile de făinăieColaborarea româno-germană pe tărâm economic ia în fiecare zi înfăţişări noui. Ea a trecut acum şi în domeniul muncii, prin trimiterea de tineri români ca să înveţe de la meşteri germani, în uzinele germane, câte un meşteşug Condiţiunile de hrană trupească şi sufletească vi , care vor învăţa meşteşugul ales de fiecare, sunt tot acelea ale tineretului german. Vor veni în ţară peste câţiva ani, punând capacitatea lor profesională în slujba economiei româneşti, care nu va avea decât de câştigat. Ei vor fi cu adevărat primii pioni ai românizării meseriilor în ţara noastră, dată fiind pregătirea pe care o vor căpăta-o acolo, după metoda germană, vor avea ei înşişi capacitatea de a-şi face şi conduce singuri atelierele pe care lecuitoare, aducând pentru aceasta o frumoasă contribuţie a armatei. Eliberarea circulaţiei cerealelor de unele formalităţi împovărătoare au dus la completarea stocurilor la mori, iar la brutari, depozitarea pentru mai multe zile de fabricaţie. Ridicarea restricţiilor care stăteau in calea aprovizionării Capitalei cu alimente, prin acordarea unei libertăţi totale a introducerii alimentelor, au determinat nu numai o quasi îndestulare a pieţii, dar şi scăderea preţurilor la unele produse, prin aceea că s’a restabilit echilibrul dintre ofertă şi cerere. Desigur, un mare rol în îmbunatăţirea aprovizionărilor îl are şi transporturile. In curând însă, situaţia acestora se va îmbunătăţi şi s’au luat de pe acum măsuri pentru intensificarea lor, mai ales în ceea ce priveşte aducerea lemnelor de foc. Se constată în orice caz o schimbare a situaţiei, o schimbare spre bine, care va duce la satisfacerea consumului în condiţiuni din ce în ce mai mulţumitoare, vor crea- Din partea conducerii Marelui Reich German, este un semn de prietenie şi de sinceră strădanie de a adânci cât mai mult legăturile pubide şi economice cu România, cu poporul român, între acestea şi poporul german nefiind niciun conflict de interese. Aceasta, cu atât mai mult, cu cât economiile germană şi română, se complinesc atât de bine cum nu se pot complini economiile nici unor alte ţări în Europa. AVANTAGII FISCALE PENTRU REFUGIAŢI Pentru a accelera procesul de românizare a vieţii economice, guvernul a acordat noui avantagii fiscale refugiaţilor români din Basarabia (continuare în pagina 2) Ucenicii români din Germania Piaţa de mărfuri a Capitalei 23-30 Noembrie 1941 Produsele alimentare* Metalurgie. Materiale ele construcţie In general, piaţa se prezintă mai bine aprovizionată decât în săptămâna precedentă, datorită măsurilor luate de guvern. Prin obligarea comercianţilor de zarzavaturi să se aprovizioneze cu cartofi şi varză. „ Primăria Capi Constatăm cu satisfacţie cum autorităţile de resort, sesizate de noi, prin buletinele zilnice confidenţiale şi cronicile noastre săptămânale, a luat măsuri contrarchimionagiilor abuzivi, cari în lăcomia lor de câştig, nu numai că nu respectau deciziile ministeriale prin care s’au fixat preţuri maximal» convenabile, dar luau preţuri de multe ori duble, iar transportul * executau numai atunci când era .*• intervenţie specială şi numai atunci când i se plătea preţul cerut. S’au văzut cazuri când pentru transportul unui vagon de lemne de foc sau cartofi, din piaţă sau rampă, să se plătească circa 5000 lei Cât priveşte transporturile de 100- 200 kgr., pe distanţe mici şi unde durata transportului cu încărcarea şi descărcarea mărfurilor nu dura mai mult de */s oră, se plătea dela 300-500 lei. înfiinţarea, cu începere dela 25 Noembrie a. c. a unui birou oficial de transporturi este bine venită, pentru că nimeni nu se va putea sustrage, în viitor, de a exercita acest comerţ în condiţiuni legale şi omeneşti. Atât negustorul cât şi particularul vor fi mulţumiţi, că vor putea găsi la îndemână un camion să-şi transporte marfa pe un preţ convenabil. Fierărie In magazinele de fierărie, pe lângă articolele ce lipsesc este şi tabla, care este foarte mult căutată instalei punându-le la dispoziţie şi mijloacele de transport, — toate pieţele au fost bine aprovizionate cu aceste articole. Pe piaţă a început să sosească cantităţi mai mari de ceapă, satisfăcând într’o oarecare măsură cererile consumatorilor acest sezon. La atelierele de tinichi, gerie sunt multe comenzi pentru aparate de încălzit cu petrol şi sobe de gătit. Comenzile nu pot fi satisfăcute în întregime din lipsă de material. O măsură bine venită şi cerută de noi în repetate rânduri este dispoziţia ce s-a dat de a distribui cantităţile necesare de fier pentru căruţe, cafele, colţi şi potcoave pentru animale de tracţiune. Atât ODER'ER-ul şi ODER-ul va distribui astfel fierul necesar pentru căruţe şi potcoave pentru cai. Coloniale Aprovizionarea cu aceste articole se face în condiţiuni destul de grele. Mărfuri din străinătate nu s‘au mai putut aduce. Numai din Italia s‘au importat lămâi în cantităţi mari, mai puţin orez şi sare de lămâe. Livrările de produse indigene se fac în proporţie de 25—30 la sută din comenzi. Din această cauză stocurile de articole coloniale nu se pot reface. Se observă lipsă de grăsimi şi în special unt şi untură. Deasemenea lipseşte de pe piaţă brânza de Brăila. Livrările de sodă se fac cu mari întârzieri. Lipsa de săpun continuă să fie simţită. Păsări tăiate In hala de carne din piaţa Ghica, la o mare parte din compartimente se găsesc păsări tăiate. Se vând cu bucata, în întregime socotit la 200—220 kgr. sau li se separă untura vânzându-se cu 300 - 400 kgr., iar restul de carne sub 200 lei kgr. Tot în hala de carne din piaţa Ghica s-a găsit şi vândut la o parte din compartimente epuri de câmp. * întreaga săptămână magazinele de consum din Capitală au fost foarte bine aprovizionate cu tot felul de păsări tăiate și vânat. TRANSPORTURILE încetarea navigaţiei dintre Statele Unite şi Extremul Orient TOKIO, IE.P . ]. — Navigaţia nordamericană care face transportul pasagerilor din Statele Unite în Extremul Orient încetează prin întrebuinţarea celor două vapoare care serveau această rută, la scopuri militare, Tricotaţi pentru cuverturile soldaţilor noştri Apelul M*S• Reginei Mamei Majestatea Sa Regina Mamă Elena, dorind să ajute spitalele şi pe cei în nevoie cu cuverturi călduroase pentru iarnă, roagă gospodinele cari au resturi de lână noui sau vechi, de orice coloare, să tricoteze Patrate de 15/15 cm. Din aceste patrate se vor lucra ulterior cuverturi după modelul din fotografia alăturată. Persoanele din Bucureşti, care doresc să participe la această operă, sunt rugate să depună pătratele tricotate la Biroul de Informaţii de la Palatul Regal din Calea Victoriei, de unde vor primi adeverinţe Persoanele de la sate şi oraşele din Provincie, vor depune pătratele tricotate la Comandamentul de Garnizoană cel mai apropiat, care va organiza strângerea şi expedierea după dispoziţiunile ministerului Apărării Naţionale. Depunerea pătratelor se poate face până la 1 decemvrie 1941. Consiliul de miniştri economic şi de aprovizionare ţinut sub preşedinţia d-lui Mareşal Ion Antonescu Sâmbătă 29 Noembrie a. c., s-a ţinut un Consiliu de Miniştri Economic şi de Aprovizionare, sub preşedinţia domnului Mareşal Ion Antonescu, la care au participat domnii: general D-tru Popescu, ministrul afacerilor interne; g-ral I. Sichitiu, ministrul agriculturii; g-ral N. Stoenescu, ministrul faianţelor; I. Marinescu, ministrul economiei naţionale; general C. Pantazi, subsecretar de stat la ministerul apărării naţionale; g-ral Eugen Zwiedeneck, subsecretar de stat al românizării; A. Pană, subsecretar de stat la ministerul Agriculturii; Mircea Vulcănescu, subsecretar de stat la ministerul Finanţelor; g-ral C. Constantin, subsecretar de stat al aprovizionării armatei şi populaţiei civile; Gh. Minescu, director general al Incop ului; g-ral C. Florescu, primarul general al Capitalei; g-ral N. Bădescu, comisarul general al aprovizionării cu lemne; g-ral Rodrig Modreanu şi Colonel C. Sireteanu, directorul intendenţei. 1. D. general C. Constantin a expus situaţia aprovizionărilor şi a arătat măsurile luate, de acord cu primăria Capitalei şi Ministerul Economiei Naţionale, 7. — Pentru înlesnirea aprovizîp»3,ra pojwfes ei Calfaud, Consiliul a hotărât ca transporturile de pS,sări tăiate din Basarabia şi Bucovina să fie complet libere, 3. — Pentru o cât mai bună informare a guvernului, asupra producţiei, domnul Mareşal Antonescu a ordonat ca datele statistice cerute de diferitele departamente să fie culese de Institutul Central de Statistică, în colaborare cu autoritatea interesată. 4. — Domnul Mareşal Antonescu a ordonat ca să fie trimis un lagăr, amendat şi dat judecăţii un făliri,cant de la Cisnădie care a vândut pături pentru export, deşi acest articol este blocat. 5. — Domnul I. Marinescu a expus măsurile luate şi proectele întocmite pentru : majorarea producţiei de peşte prin modernizarea post cultului marin; construirea unui nou abator la Bucureşti şi a unei reţele generale de frigorifere; înfiinţarea fiind reţele de un tării; valorificarea fructelor şi legumelor prin Incop şi firme particulare. - , *-.f*- j j 6. — Domnul general N. Badesecu a expus situaţia aprovizionării cu lemne a Capitalei şi oraşelor da provincie, arătând şi mijloacele, pe care le are la dispoziţie pentru” ac tivarea transporturilor,ki