Argus, ianuarie 1942 (Anul 32, nr. 8609-8631)
1942-01-01 / nr. 8609
ANUL XXXI Nr. S039 A apanjt și s’a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TOfl No. 101 ABONA In țarăIn an looo Lei e luni 550 „ 3 luni 300 8 PAGINI 3 LEI fan poștală plătit» la irim conform aprobării Nr. 133*7-lM» Joi lantiam tfff A apărut și s'a pus în vânzări TIMPUL PUBLICITATEA ae primește la administraţia jafului şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar : „A R G U S” S. A înscris sub St. 203 Trftilov Redactor responsabil: AL. PETROVICI Fă bucătura cât ţi-e gura In aceste zîle de sărbători, —* pe cari le cam întindem, nu e aşa? — gândurile multora sunî ajîntîte la bucătărie, la frîptura din cuptor, la plăcinta dîn tavă. Gospodinele, împovărate de grîjî, nu ştiu ce să facă șî cum se chîbzuîască mai bine. In goană după sfaturî, ele cîtesc până și bibrîcele dîn ziare, în care nîşte cuconîfe îşî bat capul să ne învețe ce să mâncăm şi cum să gătîm mâncărîle. Ba, în româneasca coanei Chîrîfa, ne învață şî ce să facem „când vîne servanta care servește... că nu e dîfîcît a pune la punct educafîa"!.. „Ce descepfîe crudă”!.. Ce ferîcite sunt cuconîtele acestea. Trăiesc în norî, parcă n'ar ştî ce se întâmplă pe pământ, nu văd frământarea, nu aud glasurile atâtor necăjiţi. Lor I se pare că plouă *cu făină şî cu ouă, că untul se găseşte berechet pe toate cărările, că măcelarii îi pun muşchiul de vacă, costîfele de porc cu sîla în brațe, că laptele şî mierea curg Sgârla, că vapoarele n'au altă treabă decât să ne aducă mîgdale, Smochine, stafide şî curmale. Şi atunci aceste gingaşe făpturi, în loc să ne zîcă să facem dintr'o ridiche patru feluri de mâncare: lasă, nerasă, cute șî feliî, ne îspîțesc una cu Bavaroîs de zahăr ars, alta cu Prăjitură cu curmale, — de unde curmale? — alta cu Mămăligă portugheză, alia cu Sarmale predelare. Ascultarî: Bavarois de zahăr ars Se face cu o jumătate lîtru de lapte, 6 ouă întregî, 100 de grame feahăr, o jumătate de baton de va-| nîlîe, 150 de grame zahăr ars, 7 foi de aelatînă şî 300 de grame frişca bătută fără zahăr- Șî pe de-a' Supra a'tă frîşcă bătută cu zahăr yanîlat, fructe zaharîte, triată mărunt şi stropite cu rom. Bune bucate, dar nu la vreme potrîvîtă. Dar „Sarmalele predelare" (?) ? Ce înghit sarmalele astea, până să fie şî ele înghîţîte, e de pomină, şî carne de vîţel, şî carne de porc, şi muşchi de vacă, şî pîept de curcan, şi lapte, şî ouă, şî treî verze, şî slănină, şî şoric, şî ceapă, şî piper boabe, şî piper pisat, şî felîî de cartofi, şî bulîon de roşîî şi smântână!.. Parcă am fi la masa bogatului între bogatî Trîmalehîon, faimosul scflav eliberat, eroul luî Petronîu. Lipsesc doar muzîcele şî sclavii, cari jucând şî mîşcându-se în ritmul sunetelor, să aducă pe tăvi urîaşe câte un mîsîref întreg frîpt la frigare, un porc între caltaboşi şî câmafi, un pui de urs, gâşte grase cu peştî şî păsărele făcute toate dîn carne de porc, şî tocăiturîle cu mirodenii, amestec de turturele, de sturzi, de îepurî, de mîeî şî iezi, — sarmalele „predelare", de acum douăzeci şî maî bîne de veacuri. Lăcomîeî îî e greu să se oprească la fiecare fel de mâncare, lî trebue toate deodată şî din mîî de gusturî sa facă unul singur. Când pleca la drum, — la drum suntem şî noî acum, — cumintele Seneca îşi lua cu el, dîn casa luî plină de bogătîî, numaî tabletele pe care să scrîe, şî săculeţul cu smochine uscate: „smochinele, zicea el, îmi fîn ioc de cele maî bune bucate când am pâîne, și de pâîne când aceasta îmi lipsește- Ele îmî fac dîn fîecare zî o zî de An nou, zî îmbogățîtă de gânduri frumoase, de sîmfîmînte înalte, la care las să alerge sufletul meu- Fiindcă sufletul nu se înalță decât atunci când se desparte de obiectele dîn afară...". Șî acum să vă dau, de Anul nou, șî eu o „rețetă" de mâncări. Nu e a mea- E a luî Marfial. Cîcîlîanus, spune Marfîal, îa dovlecîî, îî taie în mîî de bucățî, îî dă la mosafîrî „la începutul meseî, la întâîul, la al doilea, la a! treilea fel. Face din dovleac fructe, face părîfurî, — cele maî nesărate dîn lume, — face plăcînte de tot solul, face șî curmale, cum se văd la teatru. Dovleacul iese dîn bucătăria luî Cîcîlîanus sub formă de tocătură, de lîmbă, de bob. Dovleacul se schîmbă în ciuperci, în câmarî, în coade de peşti, în peştișori- îndemânarea bucătarului se desfăşoară întreagă, când e să gătească aceste bucate. Astfel Cîcîlianus îşî umple străchinile, farfurîîle, castroanele, tîngîrîle, tigheanele, şî crede că a făcut minunî, că a făcut o ispravă de toată drăgaîăşenîa, când pentru atât de multe felurî de bucate a cheltuit o nîmica toată". Cheltuială mîcă, frâu poftelor şî rîsîpei, asta ne trebue maî ales acum în gospodăria fiecăruia, şî a tuturora. Hrana să astâmpere foamea. Atâta. Cuminţenia şî cumpătarea să ne fîe călăuze de tot momentul-Iar când ne vom vedea nădejdile împlînîte şî grijile strivitoare se vor ridica de pe suflete, numai atunci cu mare bucurie, cu cântece, cu ferestrele scăldate în lumină, cu masă întinsă şî bogată în fîecare casă şî colibă să sărbătorim Anul Nou, cum ne-am deprins dîn bătrâni, cum ne-a învăţat belşugul ţării. Până atunci măsură în toate, fă bucătura cât fie gura- Că bucătura mare se pune în gât. T. Pisani PE FRONTUL DE LUPTELE DE APĂRARE CONTINUACUACEIAŞI INTENSITATE BERLIN, 29 (Rador). — Marele cartier general al Fuehrerului, înaltul comandament al forţelor armate germane Publică următorul comunicat: Pe frontul de Est luptele de apărare continuă cu aceiaşi înverşunare. In ţaţa Leningradului artileria nega a atins cu cinci lovituri directe, un bastiment de linie sovietic. In cursul a noii atacuri aeriene date împotriva mişcărilor de trupe şi a vaselor inamice în strâmtoarea Kerci, un vas de transport a fost scufundat iar şase alte transporturi, precum şi mai multe alte vase au fost avariate. In Africa de Nord, inamicul a luat contact cu poziţiile germanoitaliene din sectorul Agedabia. In cursul unui reuşit contra-atac, un număr de 58 de care blindate britanice, un mare număr de automobile-mitraliere şi vehicule motorizate au fost nimicite. In Cirenaica, câmpuri de aviaţie şi de concentrare a trupelor inamice au fost bombardate. In regiunea maritimă, la nord de Tobruk, avioane de luptă germane au atins cu mai multe lovituri directe un contra-torpilor britanic şi un vas de comerţ, care navigau într’un convoi. Un submarin german a atacat în largul localităţii Marsa Matruk unconvoi militar, scufundând două vase de transport britanice cu o deplasare totală de circa 9.000 de tone şi a avariat cu o torpilă un alt vas. Pe insula Malta, avioane de luptă germane au atacat cu bună eficacitate, atât ziua cât şi noaptea, aerodromuri şi amenajamente portuare. a . r% Restabilirea comunicaţiilor feroviare dintre Turcia şi Grecia ISTANBUL, 29 (Rader). — DNB: Podul de peste fluviul Ardă a fost reparat, astfel încât comunicaţiile feroviare dintre Turcia şi Grecia vor fi restabilite in curând. PARADOXE SOCIAL -POLITICE ALE RĂZBOIULUI de prof. E. M. BIUNCOViil Pe măsură ce războiul actualmente în curs, se întînde tot maî mult în durată șî în spațîu, observăm că se discută cu interes crescând problemele socîal-polîtîce ce au sîguranță se vor impune unei rezolvîri, îndată după încheierea ostîlbcărîlor. Cu alte cuvinte, lumea cugetătorilor şi cu ei întreaga opinie publică conştientă, anticipează asupra înrâuririlor mai îndepărtate ale războiului, cu privire la viitoarele structuri politice ale statelor Europei şî cu drept cuvânt, căci războiul este azi un fapt împlinit pe care nimeni și nimic nu îl mai poate întoarce din drum şi singurul lucru care interesează este de a se şti, dacă enormele jertfe pe care le cere acest război, vor avea sau nu urmări hotărâtoarre cu privire la soarta viitoare a popoarelor europene. Ce înțelege opinia publică prin soarta viitoare a popoarelor europene? In prima lînîe ea se gândeşte la posibilităţile de înlăturare a războaielor periodice în Europa şî care se produc la perioade tot mai scurte, încât, socotind şî nevoia unei necontenite pregătiri se poate spune că războiul a devenit endemic Constatăm că maî tofi cei ce s© ocupă de această grea problemă își bazează argumentarîa lor pe elemente trase din analizarea cauzelor cari au provocat aceste războaie, pentru a trage apoi Con*cluzîa că prin înlăturarea acelor cauze se vor înlătura şî războaiele; raţionamentul este fără îndoială foarte logic însă ni se pare cam simplist. in adevăr, cauzele acestor războae formează un complex de problema' atât de vast şî de varîat, încât nîcî cel mai genial om dîn lume nu se va putea orienta uşor într'un aseme' nea labirint de Interese șî ambî' tîunî- Printre aceste formule revine necontenit cuvântul de „Ideologii" cu pretentîa de sinteză a uneî întregi stărî de lucruri morale și chiar materiale ale unui popor, în opozîțîe cu acelea ale altor popoare. Dîn conflictul acestor Ideologii /_ •» * ■ unerire aeia popor la popor, ni se spune că se nasc războaiele. De atuncî, după raţionamentul numit de noi aci mai sus „simplist", ar urma ca pentru desfiinţarea războaîelor să se desfiinţeze cu desăvârşire ideologiile, sau cel pufin diversitatea îdeologîîlor şi deci uniformizarea îdeologîeî pe continente la început șî apoi universal. Admițând însă, că sguduîrei produsă de războiul actual sai vreunul viitor, — ferească Dumnenezeu, — ar avea urmări atât de nenorocite pentru toate popoarele continentului nostru, încât ele s'ar reculege și inimile lor ar bate la unison, — căci la nenorociri comune oamenii se apropie mai uşor, — încă se pune întrebarea: pentru cât timp? Dar perpetuarea nenorocirii numai de dragul păcii, poate ea fi un ideal pentru rosturile omenirii pe acest pământ? . . Omenirea aceasta care se tăleşte cu atâtea minunate cuceriri ale siîînfelor şî artelor, obfînute îrt decurs de mii de anî, cu atâta trudă, muncă şi abnegaţie, toate mer Inîte să înobîlească sufletul omusului, nu a reuşit în atâtea secole să • impună sentimentul umanitar că f notă dominantă în toate acţiunile popoarelor cel pufin a celor zise 1 civilizate; lucrul este șî mai grav, 1 când ne gândim ca o asemenea cucerire umanitaristă nu a putut i cuprinde nici măcar elitele aces- 1 tui popor, căci doar acestea le conduc destinele. Cele ce se petrec azi în Europa, 1 deșteaptă în opinia publică a cei lor mai multe țărî, îndoelî asupra capacîtăfiî șî sincerităţii aceior elite, căci într'adevăr opinia publîcă este nedumerită asupra faptului că li se predică o anumita conduită în raporturile dintre cetățenii în cuprinsul unei fări şî altă conduită în raporturile dintre o fără şî ada. Astfel se predică în timpurile moderne tot maî intens, renunţarea de bună voie la interesul individual în favoarea celui colectiv; nu vedem însă propovăduîrea acelorași sentimente de apropiere şî r abnegafiune în raporturîle dintre state, ci tocmai contra-îul, asistăm la preamărirea unui nationalism exagerat până la denatuare. In asemenea condîfîunî este foarte firesc să ne punem întrebarea: va putea oare acest crâncen şi mistuitor război să aibă ca consecinţă o atât de strânsă şî sînceră apropiere între popoarele Europei, încât să înlăture pe veci© războiul între ele? ’ Suntem toadscept‘,cî cu privire la posibilitatea realizării unui asemenea îdeal, pe calea armelor. Asemenea ideal nu se poate realiza decât nu în educarea popoarelor în sentimentul de sinceritate șî cinste; or, sub acest raport, războiul este cel maî prost educator. EVOLUŢIA PRETURII ORIN ANUL 1941 Cauzele care au dus la urcarea preţurilor. Sporurile lunare. Media generală a urcărilor. Măsurile pentru înfrânarea urcărilor de preţuri şi pentru stabilizarea lor A trecut un an excepţional. Răz.Jboiul care a isbucnit în 1939 s’a întins mai departe, numărul soldaţilor angrenaţi in lupte a crescut şi odată cu aceasta şi spaţiul in care luptele s’au desfăşurat, întinderea războiului a avut o deosebită influenţă asupra economiei ţărilor din lumea întreagă, dar mai ales asupra acelor ţări care au luat parte efectivă la războiu. Pretutindeni, puterea de producţie a fost pusă mai întâi la dispoziţia nevoilor războiului, iar după aceea, pentru acoperirea nevoilor populaţiei în aşa fel, încât nimeni să nu se dedea la un consum exagerat, dar nimeni, iarăşi, să nu sufere lipsuri grele. Astfel s’a impus şi în ţara noastră o îndrumare din partea oficialităţi a producţiei şi consumaţiei, mai ales după data de 22 iunie 1941, când armatele române au pornit într’o strânsă camaraderie de arme cu armatele germane pentru distrugerea definitivă a pericolului bolşevic din răsărit şi pentru eliberarea ţinuturilor cutropite pe nedrept de armatele bolşevice în vara anului 1940. Economia naţională a trecut totuşi cu bine primul an de războiu, deşi i s’au cerut sforţări din cele mai mari, cu atât mai mult cu cât n’a putut dispune de materii prime în cantităţile necesare satisfacerii întregului ei potenţial de producţie pentru că, pe de o parte importul de materii prime străine a întâmpinat greutăţi — nesiguranţa transportu- rilor maritime, scumpetea transporturilor pe căile terestre, etc., — iar pe de altă parte, producţia indigenă a fost influenţată de un an agricol mediocru. Aceste greutăţi au avut o înrâurire deosebită asupra formării preţului de cost al produselor industriale. Prin scumpirea acestor produse, a fost înrâurit şi preţul produselor indigene, care se consumă fie în stare naturală, fie printr-o prelucrare industrială. Această influenţă a fost firească prin aceea că era absout necesar ca puterea de cumpărare a consumatorului român să fie la acelaş nivel ca mai înainte. Or, scumpindu-se mărfurile care-i erau de absolută trebuinţă, indiferent dacă acestea erau fabricate din materii prime străine in total sau in parte, pentru ca puterea de cumpărare să fie la vechiul nivel, s’a ridicat în aceeaş măsură şi valoarea producţiei lui. Astfel stând lucrurile, preţurile produselor indigene evoluând in raport cu preţurile produselor importate —■ în orice formă — ajungem să constatăm o sporire generală a preţurilor mărfurilor de toate categoriile, o sporire a remunerării muncii în întreprinderile particulare de orice fel ca şi în instituţiile de stat, fără ca toate acestea să aducă propriu zis pagube economiei naţionale sau economiei particulare. Urcările de preţuri deci n’au produs nieio sguduire, niciun dezechilibru şi ca atare, din punct de vedere social n’au avut nicio urmare. Ziarul „Argus”, observator imparţial al manifestărilor vieţii economice, a urmărit evoluţia preţurilor în fiecare lună cu toată atenţiunea, examinând de fiecare dată cauzele care au provocat de fiecare dată nouile sporuri. Toate acestea au fost cuprinse în darea de seamă lunară asupra mersului preţurilor, însoţită de cifrele arătând indicele mediu al costului vieţii în raport cu August 1916 şi August 1939. Este bine ştiut de toată lumea că în împrejurări politice excepţionale, care influenţează viaţa economică într'o destul de mare măsură, se ivesc tendinţele unor speculaţiuni în ceea ce priveşte producţia şi consumul. Aceste speculaţiuni sunt făcute de cele mai multe ori de elemente care nu au niciun rost în circuitul economic al unei ţari, ci se introduc numai temporar, activând nelegal şi în umbră. Acţiunea acestor elemente însă aducea pagube elementelor corecte din industrie şi comerţ prin aceea că le făceau concurenţă prin preţurile pe care le ofereau surselor de producţie şi îi puneau pe aceştia în situaţia de a nu se putea aproviziona pe mărfurile care facee de obiectul ocupaţiunii lor. Prin aceasta, au determinat şi pe industriaşii şi comercianţii profesionişti să ofere preţurile lor, pentru a nu-şi vedea întreprinderile în pericolul de a-şi înceta activitatea. Pentru a pune capăt unor astfel de acţiuni neîngăduite, guvernul a trecut la măsuri din ce în ce mai aspre, impunând fie preţuri fixe la unele produse, fie beneficii limitate la altele şi lăsând libere în comerţ numai articolele de lux, ale căror preţuri exagerate nu interesa marea massă a consumatorilor. Prima măsură mai însemnatăeste aceea prevăzută în decizia din 21 Martie 1941, a ministerului coordonării, ca urmare a unui decretlege, prin care se fixează cotele de beneficiu pentru fabricanţi, comercianţii cu ridicata şi comercianţii cu amănuntul. A fost prima şi cea mai bună măsură pentru înfrânarea speculei, deoarece prin această decizie se acorda fiecărui element activ din circuitul economic un câştig îndestulător, fără ca acesta să ducă la o scumpire exagerată a mărfurilor sau să nedreptăţească pe consumatori. . întrucât însă, elemente din afara comerţului onest au continuat să facă acte de speculă, elemente a căror răspundere era foarte relativă din cauză că neavând firmă înregistrată şi un sediu comercial cunoscut erau foarte greu de descoperit, s’a crezut de cuviinţă să se adopte sistemul preţurilor fixe pentru unele produse de neapărată trebuinţă. Dacă direcţiunea preţurilor din ministerul economiei naţionale s'ar fi informat bine asupra factorilor cari determină formarea preţurilor acestor produse — costul materiei prime, cheltuelile de regie, dreptul de beneficiu al producătorului şi revânzătorilor, etc. — sistemul ar fi dat rezultate bune. Dan lipsa uniei informaţii drepte, obiective şi complecte, s’au stabilit preţurile în birouri, fără a se avea o strânsă to-Continuare în pagina 3-a Şedinţa din 29 Decemvrie a fost bine susţinută în ambele compartimente. Volumul afacerilor a sporit apreciabil şi aproape în aceiaş proporţie în toate sectoarele. S-au înregistrat diferenţe de cursuri în plus aproape la toate valorile. Câteva hârtii industriale cari nu mai fuseseră negociate de mult timp au apărut la cursuri simţitor scăzute. Caracteristica şedinţei din 29 Decemvrie, a fost varietatea hârtiilor apărute în bursă, lucru explicabil în ajunul strigărilor de sfârşit de an. Circulaţia bancnotelor în Basarabia Suntem rugaţi de mai mulţi cititori şi atragem atenţiunea forurilor competente asupra faptului că în Basarabia locuitorii şi chiar comercianţii nu primesc în plată hârtiile de 500 lei format mic, tip vechiu, decât dacă au surcharge. Deasemenea, nu se primeau monedele de 250 lei cu efigia fostului rege Carol II. In privinţa acestor monede rezerva locuitorilor poate fi explicată prin faptul că la 31 Decembrie 1941 expiră termenul de valabilitate. Celelalte hârtii având putere eliberatorie în întreaga ţară, probabil numai datorită lipsei de informaţie precisă sau mai exact din cauza unor informaţiuni greşite, nu sunt primite în Basarabia. Cum acest fapt produce de multe ori neajunsuri comercianţilor ce se duc acolo pentru cumpărare de mărfuri, credem că ar fi necesar să se facă o cât mai largă lămurire a locuitorilor basarabeni, utilizând pentru aceasta, toate mijloacele de propagandă existente. Manetele metalice Atragem atenţiunea cititorilornoştri că manetele metalice de 50 şi 100 lei retrase din circulaţie mai pot fi utilizate la plata impozitelor numai până la sfârşitul acestei luni. Deci astăzi şi mâine sunt singurele zile când aceste monede mai sunt primite la administraţiile financiare şi percepţii. După 1 ianuarie 1942, monetele de 50 şi 100 lei nu mai pot fi primite. Târgul aliment de sărbători Capitala a fost tot de bine aprovizionată.,,Carneo a distribuit în cantităţi mulţumitoare în afară de faptul că foarte mulţi gospodari au tăiat porci. Magazinele cu mezeluri au fost foarte bine aprovizionate. Nu numai că toate cererile au fost satisfăcute, dar au rămas nevândute cantităţi însemnate de mezeluri şi cărnuri afumate. La păsări preţurile au fost, mai ridicate în ultima zi dinaintea sărbătorilor din cauza sosirilor mai reduse. Transporturile de păsări tăiate, sosite cu zece zile înainte de sărbători s-au vândut foarte greu, deoarece cantităţile oferite erau mari iar cererea redusă. Preţurile au scăzut vertiginos fără ca prin aceasta să forțeze îndestul vânzarea. Cum vremea se încălzise, o parte din Păsări s’au alterat. Acest fapt a determinat pe negustori să reducă transporturile următoare, pentru sărbători. Aceasta a fost singura cauza că în ajunul Crăciunului oferta de păsări a fost mai redusă. Ouă au început să sosească în cantităţi mai mari. Cele conservate se vând cu 1050-1100 lei suta de bucăţi. Ouăle proaspete obţin 1200- 1250 lei suta de bucăţi. Fructe deşi au sosit în cantităţi îndestulătoare, se vând la preţuri ridicate, fructele importate (portocale) fiind calculate la greutate mai eftine decât cele indigene. Circulația bancnotelor. Monetele metalice. Târgul alimentar Bursa BERLIN, 29 (Rador). — „Rador” : Succesele strălucite înregistrate de japonezi în Extremul Orient seschid drum pentru rezolvarea problemelor care durează de timp îndelungat. Astfel, dispă cum se comunică din Londra, tratativele de pace între Japonia și China ar fi înaintate și încetarea ostilităţilor chino-japoneze ar putea deveni un fapt îndeplinit. In legătură, cu aceasta, cercurile parlamentare engleze vorbesc de necesitatea unei vizite a d-lui Eden la Ciungking. Pentru ca, într’o întrevedere cu mareşalul Ciang Kai Shek, să se realizeze o întărire a frontului anti-japonez pe continent, întruct o degajare din această parte ar însemna un puternic handicap pentru forţele anglo-americane din Pacific. Din Londra se anunţă Tratativele de pace între Japonia şi China sunt înaintate încetarea ostilităţilor ar putea deveni un fapt îndeplinit Trupele japoneze au ocupat Luni Capitala provinciei malaeze Perek TOKIQ, 29 (Rador). — Stefani : Oraşul Ipeh capitala provinciei maîaeze Perak a fost ocupată Luni de către trupele japoneze. ★ TOKIO, 29 (Rador). — D. N. B. După știri sosite din Saigon lupte violente s’au dat in împrejurimile oraşului Ipoh, cel de al doilea principal oraş al Malaeziei. Oraşul Ipoh are o mare importanţă strategică. Cu privire la importantul râu, al cărui nume nu a fost dat şi pe care japonezii, după cum s’a anunţat Duminică, l-au străbătutot toată crâncena rezistenţă a inamicului, este vorba, după cum se află de râul Perak. Prin aceasta atacul nu contra oraşului Ipoh se va da de către japonezi nu numai dinspre nord, dar şi de la vest şi probabil şi dinspre sud-vest. Flota de comerţ a Elveţiei Marina comercială elveţiană a cărei înfiinţare a fost hotărâtă abia in Aprilie 1941, posedă astăzi 7 vase cu un deplasament total de 39.120 TBR. Acest deplasament nu ajunge însă pentru a asigura traficul de import şi export cu ţările transoceanice necesar pentru aprovizionarea ţării. Elveţia stătue deci mai departe să închirieze vase străine, deoarece în timpurile actuale nu poate cumpăra vase noi. Vasele închiriate navighează sub pavilion elvețian.