Argus, martie 1942 (Anul 32, nr. 8656-8681)
1942-03-01 / nr. 8656
i ANUL XXXII Nr. 8656 A apărut ,i s'a pus in vânzare TIMPUL familiei PENTRU TOŢI No. 109 ABONAMENTE In ţara Un an moo Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ 3 lei în tară - 6 lei în străinătate in străinătate tariful în funcţiune de convenţiile poştale internaţionale 4 PAGINI 3 LEI GROAN ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE, Bucureşti Str. Sărindar No. 15 4 INDUSTRIEI $I FINANŢE Telefon 3.05.44 Duminica 1 Martie 1942 a apărut şi s a pus în vânzare TIMPUL PUBLICITATEA ce primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar : „ARGUS” S. A. Inserts sub Nr. 303 Trib. Ufoy Redactor responsabil: AI* PETROVICI familiei TIMPul. PENTRU TOȚI No. 109 „PĂMÂNTUL ŞI ŢĂRANII” Acesta e titlul unei lucrări de curând apărută. Lucrarea datorită a‘ N’ Angelescu, e vrednică *fl fîe luată^ în seamă, prin aceea că se ocupă de o problemă mereu actuală la noi : aceea a pământului şi a ostenitorilor ţăranilor. De observat, de altfel, că deşi suntem tar^ „eminamente agricolă", studiile închinate agriculturii şi condiţiilor ei sunt foarte puţine. D. N- C Angelescu cercetează evoluţia, în cursul ultimei sute de ani, a regimului de stăpânire asupra pământului, trecând în acelaşi timp în revistă şi concepţiile care au stat la baza tuturor schimbărilor înfăptuite, în acest timp, în domeniul agrar. In cursul cercetării, se scoate în relief mai ales contribuţia lui M- Kogălniceanu în luminarea problemei agrare. Sfetnicul lui Vodă Cuza a ştiut să facă deosebirea trebuincioasă între proprietatea slavonă, în devălmăşie, şî proprietatea apuseană, individuală Deosebirea aceasta era pornită dîntr'un înalt simţ de prevedere. ,,Căcî — cum spunea el, în unul din cele două discursuri din 1862 — experienţa a dovedit că numai acolo unde proprietatea este individuală se menţine şi se înrădăcinează respectul proprietăţii şi, din contră, nicăeri nu se răspândeşte comunismul mai uşor decât acolo unde proprietatea este comună sau în devălmăşie" Afirmaţia lui Kogălniceanu a fost întru totul verificată la 1917 în Rusia unde comunismul a reuşit datorită, în bună parte, şi chipului cum era împărţit pământul acolo, adîca în devălmăşie. Acelaş înalt simţ de prevedere l-au avut şî autorii împroprietăririi agrare din 1921, dela noi, punând în valoare principiile proprietăţii individuale, de tip apusean Un capitol mai de seamă din studiul d-luî N. C. Angelescu î alcătueşte desigur acela despre valoarea economică şi valoarea socială a pământului. Aceste două valori ar trebui să se întregească armonic una pe alta. Din nefericire, însă, cu prilejul împroprietăririi de după trecutul războiu, nu s’a ţinut seamă de un fapt foarte important, anume că ,,pământul în acea epocă constituia pentru ţăran un bun având doar o valoare socială, însemnând eliberarea lui de sub regimul neiobag, însă nicidecum un bun înzestrat cu o adevărată valoare economică". Autorul observă pe dreptate că ţăranul român nu a dobândit încă conştiinţa adevărată a însemnătăţii economice a pământului, pământ care are pentru el încă „valoarea negativă a unei eliberări de sub regimul de muncă impus de pătrunderea capitalismului în ţările române". Valoarea economică a micîi proprietăţi se reduce astfel la producerea sficiuluî necesar mocilestei alimentări a ţăranului şî a familiei sale. Neajutat cu unelte şî needucat cum trebuia, ţăranul nostru nu poate scoate de pe mica lui proprietate tot ceea ce pământul ar putea da, cultivat în alte condiţii. După d. N- C Angelescu, „din această cauză, reforma agrară a rămas în ţara noastră o mare operă de transformare juridică a condiţiilor de existenţă ale ţării noastre, dar care, din punct de vedere economic, a dat un rezultat negativ". Fapt pe care l-a observat mai înainte d. C Garoflid când scria (într’un articol din „Universul", din 3 Febr- 1938): „Proprietatea mică la noi nu a fost constituită prin jocul firesc al împrejurărilor economice. Ea a fost întemeiată prin legi". Deslegarea cu folos a problemei nu poate veni decât din concepţia proprietăţii ca funcţie economică". Pământul este un bun economic, care se valorifică prin muncă. Prin munca lui, organizată temeinic, ţăranul va dobândi conştiinţa în- semnătăţîî lui în Stat ca factor de căpetenie în producţie. Şî astfel, pe încetul, — paralel cu crearea unei burghezii economice care să înlocuiască burghezia funcţionărească existentă — trebue să ajungem la o ţărănime pentru care pământul să fie o valoare economică demnă de acest nume. Aceasta e încheerea studiului „Pământul şi ţăranii", care — pe lângă altele — are mai ales meritul de -a fi adus din nou în discuție una din problemele noastre cele mai de seamă. Vizita M. S. Regelui la Ministerul M. S. Regele Mihai I, însoţit de de locot. colonel Petre Lazăr Constantin, adjutant regal, a vizitateri dimineaţă studiourile cinematografice ale Ministerului Propagandei Naţionale. Suveranul a fost primit de domnii: prof. Alexandru Marcu, ministru subsecretar de Stat al acestui departament, Al. Bădăuţă, secretar general şi Ion Cantacuzino, directorul Oficiului National Cinematografic. In sălile de montaj, de proectie şi de sonorizare, M. S- Regele si-a exprimat mulţumirea pentru activitatea depusă. Technicienii acusticei, în frunte cu d. inginer Anton Fielusici, au făcut Augustului oaspete o demonstraţie tehnică, imprimând sonor, recentul jurnal de războiu. Apoi Suveranul a asistat la reprezentarea uinui film cu actualităţi româneşti. Formaţiuni germane şi române au pricinuit grele pierderi inamicului în regiunea SEVASTOPOLULUI şi PENINSULA KERCII BERLIN, 27 (Rador).— De la cartierul general al Fuehrerului, înaltul comandament al forţelor germane comunică: In Crimeea, formaţiuni germane şi române au respins atacuri inamice îndreptate contra frontului din partea Sevastopolului și din peninsula Kerci, pricinuind inamicului pierderi grele. In celelalte sectoare ale frontului de rasant, numeroase atacuri ale bolşevicilor s’au irani ibindu-se de rezistenţa trupelor noastre sprijinite de puternice unităţi aeriene în Africa de Nord, vie activitate, desfăşurată pe frontul Cirenaicei de unităţi de recunoaştere germane şi italiene. Cu tot timpul neprielnic, instalaţiile din portul Tobruk au fost bombardate, iar coloane motorizate britanice au fost atacate cu bombe şi cu mitralierele. Noul atacuri aeriene au fost date contra aerodromurilor britanice din insula Marta-Inamicul a atacat şi în noaptea trecută câteva localităţi de pe litoralul Germaniei de nord. Două avioane britanice de bombardament au fost doborite. BERLIN 27 (Rador). — Se dau următoarele detalii cu privire la luptele defensive de pe cele două fronturi din Cripneea : Atacurile bolșevice au început în zorii zilei de joi, după un tir de pregătire al artileriei inamice. Atacurile nu au încetat în tot cursul zilei. Bolșevicii au atacat succesiv poziţiile germane şi române de pe frontul Sebastopol şi din peninsula Kerci Pretutindeni ei au fost respinşi prin contraatacuri aliate. Bolşevicii au suferit pierderi sângeroase. Artileria germană a contribuit intr'o largă măsură la respingerea atacurilor inamice. Tirul ei a sfărâmat formaţiile inamice care porniseră la atac. Au fost deasemeni bombardate poziţii de artilerie inamice şi aerodromul Sebastopol. Aviaţia germană a atacat fără încetare în cursul zilei de joi poziţiile artileriei inamice şi coloane motorizate inamice în sectorul central şi în sectorul nordic al frontului răsăritean. Atacurile date de avioane de luptă şi de avioane Stuka, însoţite de puternice formaţiuni de avioane de vânătoare, au pricinuit pierderi grele bolşevicilor. Atacuri razante au împrăştiat în aceste două sectoare ale frontului concentrări de trupe inamice și coloane de aprovizionare pe șosea. Bursa Ultima şedinţă a săptămânii bursiere a fost foarte însufleţită, păstrând totuş echilibrul cursurilor, care au oscilat cu diferenţe mici. Valorile cu venit fisc, bine susţinute toată săptămâna, sfârşesc ultima şedinţă cu tendinţă calmă. Au cedat: Consolidarea la ţidela şi Urbanele Buc, nou, un minus cu Vs punct. Petroliferele sunt tot mai căutate. Urcări însemnate n’au avut însă decât: Astra Română la 2075 dela 2015 şi Creditul, hârtia cea mai cerută în şedinţa de Vineri, care trece la 1080 dela 1010 după ce atinsese cursul maxim de 1120. Industrialele au înregistrat plusuri mai puţin însemnate, sporindu-şi şi ele volumul operaţiunilor. Au urcat : Soc, de Gaz Metan la 1950 faţă de 1275 ultimul curs din săptămâna trecută şi Clădirea Românească în câştig cu 50 puncte faţă de ultima cotaţiune din ajun. Camuflarea luminilor Ordonanța comandamentului militar privitoare la camuflarea bunurilor prevedea că aceasta se va face dela lăsarea serei. Termenul acesta fiind cam elastic și în orice caz neprecis, i s’a adus o modificare, stabi indu-se că, în mod obligatoriu, camuflarea luminilor trebue sa se facă începând dela orele 18. La data când s'a stabilit aceasta oră ziua era mai, scurtă și la orele 18 era întuneric. Cum în prezent ziua s’a mărit făcându-se întuneric cu mult mai târziu, ar fi necesar ca și ora ce camuflare să fie schimbată, adăogându-se orele 19 în loc de orele 18 cum era până în prezent. Comercianţii roagă forurile competente să studieze această chestiune şi în caz că nu găsesc nici un inconvenient să admită această schimbare. Orariul magazinelor Suntem zilnic întrebaţi de cititorii noştri comercianţi care orariu este în prezent în vigoare, cel fixat de ministerul muncii sau cel fixat prin comunicatul ministerului economiei naţionale? O parte din magazine închid după orariul fixat de ministerul muncii, iar altele după cel din comunicatul ministerului economiei naţionale. Pentru a exista o singură oră de închidere pentru toate magazinele de aceiaşi branşe trebue neapărat să se precizeze dacă orariul fixat de ministerul economiei naţionale a intrat în vigoare de la apariţia comunicatului. Aceasta cu atât mai mult cu cât unii din inspectorii de muncă pretind că, orele de lucru se fixează de ministerul muncii şi în consecinţă trebue să se respecte orariul fixat de acest minister. Cei interesaţi roagă forurile competente să dea cât mai curând posibil un comunicat lămuritor în această chestiune. Simplificări în formalităţile de vărsare a impozitelor pe salarii, şi a cotizaţiilor la Casa de Asigurări Sociale In atenţia forurilor superioare competente Cotizaţiile la Casa asigurărilor sociale se varsă astăzi în baza unuiimprimat înfiinţat de C. A. I.. „Lista de plată a salariilor”. Iniţiatorul acesta a fost animat, probabil, de intenţia de a pune la dispoziţia patronilor un formular «care să servească, între altele: a) pentru stabilirea drepturilor băneşti ale salariaţilor; b) pentru vărsarea cotizaţiilor la C.A.S. ; c) pentru vărsarea impozitelor către fisc. şi d) la stabilirea restului de plătit la mâinile salariaţilor. Practica a dovedit însă că unul şi acelaş imprimat nu poate servi unor nevoi atât de variate şi complexe. Astfel fiind, la o a doua ediţie, C.A.S. a suprimat din imprimat porţiunea destinată celor dn urmă două scopuri (c şi d), dând imprimatului întrebuinţarea exclusivă pentru vărsarea cotizaţiilor. Având în vedere că fiecare din cele două autorităţi, Fiscal şi C. A. S., au urmărit până acum propriile lor scopuri, fără a se interesa de ale celuilalt, şi fără a le coordona pentru a ajunge la o raţionalizare a imprimatului, şi având în vedere că în urma acestui fapt patronii sunt nevoiţi a face risipă de material şi timp, în împrejurări ca cele de azi, când la fiece pas simţim nevoia de a face economii, din această cauză îmi voi permite a schiţa, în cele ce urmează, un nou formular, care să servească scopurilor b şi c arătate mai sus, lăsând celelalte probleme (a şi d) în grija patronilor. Formularul pe care-l propun s-ar denumi: „Listă pentru vărsarea cotizaţiilor C. A. S. şi a impozitelor asupra salariilor El ar avea dimensiunile 120x300 mim DIN, în loc de 665x200 mim, cu 22 şire utile, în loc de 30, cum le are C. A. S. Prin acest aranjament s’ar putea realiza, la o singură serie, 35 la sută economie de material. In cele ce urmează voiu arăta inscripţia fiecărei coloane şi spaţiul necesitat de ea, făcând comparaţie cu actualul imprimat al C. A. S. Imprimatele se vor lega, a priori, în caiete, în cazul când ele s’ar completa cu mâna, dar se vor putea lega şi ulterior, dacă completarea se face la maşina de scris. Iată aceste colone : a) Coloană nedenumită (15 mm). Se defalcă pentru matcă şi loc de perforare. b) Nr. curent (10 mm). c) Numele şi prenumele salariatului (56 mm). d) Nr. cărţii-chitanţe (20 mm) Numerele lor au ajuns azi să fie formate din 7 cifre. Nu s’ar putea realiza o înlesnire, înlocuind primele trei cifre cu litere? (A, B, C, sau AA, AB, AC, etc). e) Nr. de evidenţă al salariatului în întreprindere (1,5 mm). Pentru a inlesni identificarea persoanelor care lucrează în aceeaşi întreprindere, având acelaş nume şi pronume, s’ar putea reproduce în liste acest număr, dar numai în caz de absolută nevoie, şi nicidecum obligatoriu. Aci observăm că în formularele C.A.S. găsim rezervate 4 coloane pentru a se trece în dreptul fiecărui salariat: data naşterii,locul naşterii, naţionalitatea, sau supu-Imprimatul C.A.S. prevede în acelaş scop de 5 ori câte 6, în total 30 coloane. Din punct de vedere al cotizaţiei, important este pentru C. A. S. totalul zilelor trecute săptămânal, nu însă şi zilele în care a lucrat cotizantul, dat fiind că pentru orice săptămână începută se plăteşte cotizaţia întreagă, indiferent de iţele lucrate. A nota în listă toate zilele lucrate, ar însemna pentru patron să facă o muncă inutilă. h) Totalul zilelor lucrate (6 mm) la perioade de cotizare. i) Perioada de cotizare (6 mm), arătând totalul săptămânilor pentru care se cotizează, ceea ce se vede dealtfel și din coloana g. Când se cotizează lunar, se va indica aceasta în coloana g. j) Clasa de cotizare (60 mm); k) Salar realizat în perioada de salarizare (24 mm). Coloanele prevăzute de C. A. S.: salar pe zi, pe săptămână, pe lună, sunt pe prisos, ele neputând servi patronului pentru calcularea salariilor. Dacă ar fi ca imprimatul să servească patronului și pentru calcularea drepturilor salariatului, trebuia să se prevadă loc şi pentru Dumineci, când se lucrează din greu la multe întreprinderi. l) Venituri suplimentare sau în natură (12 mm). In caz de nevoie se pot utiliza 2 şiruri pentru arătarea unor eveni, retribuţii in natură sau întâmplătoare, fără a rezerva în acest scop 2 coloane. m) Salarul brut (24 mm), adică totalul coloanelor k şi 1 (al veniturilor realizate de cotizant), seria şî starea civilă. După părerea subsemnatului, este suficient dacă aceste amănunte se trec în liste o singură dată, şi anume la intrarea în serviciu a salariatului. In practică aşa se procedează, şi deci aceste coloane, ce deţin inutil o lăţime de 66 mm, sunt de prisos. Toate aceste date se pot scrie — în cazurile când se arată nevoia de ele — în coloana prevăzută pentru numele şi prenumele salariatului, în felul următor : n) Cotizaţia unică (14 mm), despre care ştim însă că i se adaugă. o) Cotizaţia TBC (10 mm), plus. p) cotizaţia de 1 leu săptămânal (8 mm). q) Totalul coloanelor n+p+p (14 mm), adică totalul de reţinut salariaţilor. Ne întrebăm, dacă nu s’ar găsi o modalitate de unificare a acestor cotizaţii? In Germania nu se cunosc atâtea înfinităţi răpitoare de timp, şi pentru patron şi pentru C. A. S. In imprimatul C. A. S. sunt prevăzute 2 coloane pentru contribuţia patronului, identice cu coloanele n şi o. A reproduce aceleaşi cifre în alte 2 coloane, pentru a reprezenta contribuţia patronului, credem că este de prisos. Contribuţia patronului se poate face foarte uşor în tabelul de recapitulare prevăzut de C.A.S., mai departe în baza coloanei im, aplicând asupra acesteia cota unică de 3,5 la sută, fără a mai specifica componentele ei: 2,2 la sută contrib. suplimentară, 1 la sută fondul muncii, 0,3 la sută taxa de construcţii şi 1 la sută fondul de românizare. Defalcarea se poate face oricând în actele şi registrele C. A. S. Ajuns aci, patronul a terminat cu lista de vărsare a cotizaţiilor la C. A. S. In lucrările sale lunare urmează a doua etapă: calcularea şi reţinerea impozitului şi a taxelor datorate de salariaţi fiscului. E nevoit deci să ia la mână alte imprimate, losif Oriei« Continuare în trag. IlI-a ,/ Se va cădea de acord cu toată lumea sau calitatea. (funcţionar, numcea că, de ex. cu R se notează su-.un„ , „ . . . , , „ MiV1. „ . _ _ cttor, om de serviciu, ucenic, etc.), pusenia romana, cu G cea germana, , , , etc. Mai departe N+O^necăsătorit 90 de lucrate (5 coloane « 5 C 1 + 2 — căsătorit având soţie și fiecare coloană, se va indicapii. C 0+3—văduv cu 3 copii, ca Nr. de ordine al săptămânii, cât etc. şi data pe care cade ziua de Luni f) Categoria salariatului15a fiecărei săptămâni. Exemplu: Numele şi pronumele salariatului Nr. cărţiichitanţe^ Nr. intern de evidenţă 1196 Tomescu Petre AC~3872~ 3 Sept. 1940 X Braşov X R X C 1 + 2 X strungar I 8 Ian. 1942 x 30 Ian. 1942 Săptămână a 14 15 16 17 18 începutul ei 30/3 6 4 13/4 20/4 27/4 Zile lucrate2 4 6 fie 1 Şedinţa extraordinară a COMITETULUI CENTRAL al CONSILIULUI de PATRONAJ Cuvântarea rostită de d. Mihai Antonescu Vineri la orele 4 după amiază, într'unul din saloanele de recepţie ale Preşedinţiei Consiliului de Miniştri, s-a ţinut şedinţa extraordinară a Comitetului Central al Consiliului de Patronaj. Şedinţa a fost onorată cu prezenţa Maiestăţii Sale Reginei-Marie Elena. Cu puţin timp înainte de începerea şedinţei, Maiestatea Sa — urmată de doamnele de onoare — a sosit însoţită de doamna Maria Mareşal Antonescu şi de d. profesor Mihail Antonescu, Vice-Preşedintele Consiliului. După aceea, doamna Maria Mareşal Antonescu a prezentat Maiestăţii Sale Reginei-Mame pe toate membrele prezente ale Comitetului Consiliului de Patronaj. La această şedinţă au luat parte şi d-nii : Prof. I. Petrovici, general Dumitru Popescu, dr. Petre Tomescu și dr. C. Dănulescu, membri ai Guvernului; P. S. Eugeniu Suceveanul, reprezentând pe I. P. S. S. Patriarh Nicodem al României, doamna Alexandrina Cantacuzino, d-na Veturia Goga, d-na general Iacobici, d-na general Steflea, d-na Petrovici, d-na Marinescu, d-na Burileanu, d-na Orghidan, d-na Sanda I. Matei, d-na Xenia Andreescu, d-na Caragea, d-na Voiculescu, d-na Veturia Manuilă, d-na Georgescu, dr. I. Stoichiţă, consilierul Al. Procop Dumitrescu, de la înalta Curte de Casaţie, dr. Aurel Voina, Sabin Manuilă, consilierul D. Stănescu, de la Consiliul de Patronaj, Maiorul C. Stănescu, dr. Al. Rădulescu, Const. Brătescu, dr. Prodan, Maior Mihuţ, etc. La deschiderea şedinţei doamna Maria Mareşal Antonescu a rostit următoarele cuvinte : „Consiliul de Patronaj al Operelor Sociale este fericit de a avea în mijlocul său pe Majestatea Sa Regina- Mamă Elena şi o roagă să binevoiască a prezida şedinţa. „Totodată în numele Consiliului de Patronaj ţin să exprim toată recunoştinţa noastră îndrumătorului nostru, d-lui Vice-Preşedinte al Consiliului de Miniştri, profesor Mihai Antonescu“, întreaga, asistenţă omagiază călduros pe Majestatea Sa Regina Marică Elena. CUVÂNTARE D-LUI PROF. MIHAI ANTONESCU Luând cuvântul d. prof. Mihai A. Antonescu, vice-preşedintele Consiliului de Miniştri, a rostit următoarele : MAIESTATE, DOAMNA PREŞEDINTA, DOMNILOR MINIȘTRI, DOAMNELOR, Sunt fericit că in numele Guvernului pot să salut pe Majestatea Voastră, azi, aci, în fruntea acestei opere de Patronaj, care este o mândrie a Ţării noastre, şi să exprim recunoştinţa noastră a tuturor pentru opera naţională a Consiliului de Patronaj, pentru opera de război, pentru opera de asistentă socială pe care a înfăptuit-o într’im an, într’un popas atât de scurt, în ceasuri atât de grele, in Împrejurări atât de urări. Majestate, am râvnit ca acest Consiliu de Patronaj al Operelor Sociale să cuprindă in organizarea lui toată iniţiativa românească, toate societăţile româneşti de asistenţă şi să ajute, să indemne prin strădania vii, toată operă socială a femeii româine. Existau, fără îndoială, în Ţara noastră şi există încă foarte multe societăţi cu un trecut pe care trebue să-l cinstim dacă vrem în adevăr ca opera românească ca să fie totdeauna din îndemn educator. Astfel, Societatea Ortodoxă a Femeilor Române a lucrat pe planul spiritual şi religios. Doamna Cantaenzino a considerat că trebue să prindă activitatea în Consiliul de Patronaj, în acţiunea naţională a Statului nostru mergând personal la Odessa şi organizând manifestări româneşti. De asemenea, Societatea Naţională de „Cruce Roşie“ a sprijinit răspunderile Guvernului şi a ajutat Armata în ceasurile grele ale războiului, in special în opera de transportare a răniţilor. Societatea „Crucea Roşie“ a muncit alături de Consiliul de Patronaj ca şi în organizarea spitalelor,in îndeplninirea acestei mari opere de asistenţă a răniţilor noştri bravi. Găsesc prilejul cel mai potrivit ca să exprim Societăţei de Cruce Roşie recunoştinţa Guvernului pentru sprijinul pe care l-a dat Armatei, Serviciului Sanitar, şi pentru colaborarea pe care a adus-o Consiliul de Patronaj in această mare răspundere. Celelalte societăţi, pe cari nu le citez, ca să nu fac ofensa unei omisiuni, dar cărora Ie îndrept o egală considerare, celelalte societăţi au sprijinit activitatea Consiliului de Patronaj. Trebue însă să mărturisesc că am găsit in Consiliul de Patronaj, in organizarea lui centrală, în activitatea doamnelor, cari s’au organizt în condiţia ni tât de grele şi atât de repede, in Comitetele pe care le.au format, fie pentru Ajutorul Soldatului, fie pentru îngrijirea Spitalelor şi organizarea Sansoriilor proprii, fie pentru Ajutorul de Iarnă, fie pentru toate celelalte opere, fie în atelierele de confecţionarea hainelor şi opera de asistenţa a copilului şi în sprijinirea căminelor şi cantinelor, in toate acestea am găsit, — vă mărturisesc — pilde de ceea ce poate să înfăptuiască, in ceasuri grele FEMEEA ROMANA. De aceea, Majestate, adresânduvă un omagiu pentru prezenţa Majestatii Voastre aici şi mulţumind Doamnei Mareşal Antonescu, pe care o privesc cum zi de zi îşi maciona viaţa, neobosită, în această strădanie, vă închin în realitate cel mai mare respect pe care, în Român, îl adresez femeii române. In ceasurile mari se măsoară puterile unui neam prin instituţiile ei prin afirmările naţionale. Femeea română a probat prin activitatea dvs. că este la înălţimea ceasurilor mari pe cari le trăim, că jertfa armatei noastre, că lupta noastră naţională îşi găseşte azi într’însa un reazem şi că în lupta pentru drepturile noastre şi afirmarea dreptăţii noastre găsim în ea aceeaşi chezăşie, aceeaşi siguranţă, aceeaşi îmbărbătare, acelaş sprijin. Consiliului de Patronaj ii mărturisesc omagiul meu pentru că a ajutat femeea română să-şi poată dovedi prezenţa în istoria sfântului război şi ceasurilor grele de azi. Din inimă vă doresc ca activitatea anului viitor să fie tot atât de rodnică. Neamul nostru este la o răspântie, o răspântie de vifor. Ani dearândul am privit Statul şi Naţiunea ca o abstracţie, le-am cântat in cuvinte, le-am zugrăvit in declamaţii şi foarte puţin le-an slujit în crezul de viaţă şi voinţa de a le închina toată puterea de faptă drepturilor şi îndatoririlor Patriei. Doresc Consiliului de Patronaj ca alături de marea misiune de a sprijini opera naţională de reclădire a Neamului, alături de strădania lui de a întemeia Ţara Regelui Mihai, sprijinind pe Mareşalul Antonescu şi Guvernul lui în opera naţională pe care o va înfăptui, să poată să deschidă porţi noui femeii române de mâine, pentru ca din exemplul jertfei şi muncii dvs. de azi să poată să găsească, în generaţiile care trebue să ţeasă veşnicia noastră, adevărata chemare, advăratul destin al femeii de totdeauna. Cu acest crez, mulţumindu-vă Majestate că Aţi ţinut să participaţi la această şedinţă de închinare a activităţii trecute, vă urez, Doamnă Preşedintă, să găsiţi totdeauna în puterile credinţei dvs. aceiaşi neostenită înfăptuire, iar dvs. doamnelor, să puteţi să constituiţi totdeauna acelaş mare exemplu şi să daţi Neamului aceeaşi contribuţie, pe care, sunt sigur, istoria noastră «o va reţine (aplauze). Cuvântarea d-lui Vice-Preşedinte al Consiliului a fost viu aplaudată de întreaga asistenţă. D. Consilier D. Stăncescu din partea Consiliului de Patronaj dă citire raportului de activitate în care se arată că deşi în plină fază de organizare şi definire a obiectivelor sale, Consiliul de Patronaj al Operelor Sociale în decursul ultimelor luni şi-a continuat şi accentuat activitatea atât pe planul propagandei pentru acţiunea, socială cât şi mai ales pe placul realizărilor din domeniul operelor de interes social. Din prima categorie trebue să se releve toate organizaţiile judeţene şi municipale ale Consiliului de Patronat care astăzi îşi au nuclee bine închegate în fiecare municipiu şi capitală de judeţ precum şi cele aproape 4200 comitete locale, împrăştiate pe tot cuprinsul ţării şi care alcătuesc antenele Consiliului de Patronaj până in cele mai îndepărtate centre. S-a subliniat apoi în raport succesul obţinut în cadrul propagandei naţionale la Congresul Internaţional al femeilor care a avut loc la Berlin la data de 7 — 12 Octomvrie 1941 de către Doamnele reprezentante ale Consiliului de Patronaj, unde prin programul expus Ţara s’a afirmat demn în faţa celor 13 naţiuni europene. După ce s’a arătat activitatea Consiliului de Patronaj în domeniul propagandei spirituale, i ’a făcut expunerea realizărilor operelor de interes social. In aceasta direcţie activitatea Consililiului de patronaj trebue urmărită în 4 mari sectoare: preocuparea permanentă pentru soldaţii răniţi, invalizi şi urmaşii lor * grija pentru tineretul şcolar şi Continuare in pagina 3-si