Argus, iulie 1942 (Anul 32, nr. 8754-8779)

1942-07-01 / nr. 8754

10.000 (ZECE MII) OLANE VECHI a se adresa strada Aviator Mora 18 la dr. T. JANESCU INSTITUIRI DE COMISIUNI Ministeril Lucrărilor Publice și al Comunicațiilor a dat următoarele de­cizii: ART. I. •— O comisiune formata, dintre membrii Consiliului superior al transporturilor și tarifelor, completa­tă cu reprezentanți ai organelor pu­blice, interesata în chestiunea tarife­lor și cu delegatul Subsecretariatului de Stat al Aprovizionării, va funcțio­na pe lângă Consiliul superior al transporturilor și tarifelor, urmând a examina chestiunile cu privire la tari­fele de transport, rezolvând lucrările pe care Subsecretariatul de Stat al A­­provizionarii urmează, a le prezenta delegaţiei economice interministeriale. ART. I. — Şedinţele comisiunii vor fi prezidata d­e preşedintele Consiliului superior al transporturilor şi tarifelor, iar în lipsă, de unul din membrii con­siliului, desemnat da către preşedinte. ART. n. — Vor faca parte am a­­ceastă comb­lune ca ievnbri ai Con­siliului superior al transporturilor şi tarifelor, d-nii: ing. Ion Miclescu, col. I. Lovinescu, ing. M. Nicolau, D. Chi­­ţoi­u, comandor Gh. Constantinescu, precum şi: directorul Oficiului consi­liului superior al transporturi­lor și ta­rifelor, șeful serviciului de tarife C. S. T. T. și delegatul Subsecretariatului de Stat al Aprovizionării. ART. IV. — Această comisiune va fi completă, după natura chestiunilor de examinat, în modul următor: Directorul controlului căilor ferate particulare. Delegatul R. A. C. F. R. Delegatul Direcţiunii general® P. C. A. Delegatul Direcţiunii generale P. T. T Delegatul Direcţiunii N. F. R. Delegatul S. A/R. T. şi Delegatul Subsecretariatului de Stat al Aerului. ART. V. — Secretariatul Comisiei va fi îndeplinit prin îngrijirea Direc­ţiuni Oficiului consiliului superior al transporturilor şi tarifelor. 1 .­ ART. L — Se institue o comisiune pentru a studia preţul materialelor de construcţie şi preţul manei de lucru pentru diferitele specialităţi întrebuin­ţate în construcţii, pentru a putea servi Delegaţiei economice a Guvernu­lui, în vederea stabilirii acelor pre­ţuri. Lucrările vor fi efectuate pe baza unei documentări cât mai complete şi cât mai curând şi pe măsură ce vor fi întocmite, se vor prezenta departa­mentului pentru a putea fi trimese Subsecretariatului de Stat al Aprovi­zionării, care va prezenta lucrările de­legaţiei economice. ART. II. — D. ing. insp. g-ral II. Profiri este însărcinat a prezida acea­stă comisiune. ART. ni. — Desemnăm ca membri­ în această comisiune pe următoarele persoane: Directorul general al Administraţiei Comerciale P. C. A., care va putea fi înlocuit prin subdirectorul general. Directorul general al Construcțiilor publice, care va putea fi înlocuit prin un inginer sau arhitect, desemnat de d-sa din personalul acelei direcţiuni generale. Directorul general al Refacerii, ca­re va putea fi înlocuit prin un ingi­ner sau arhitect delegat de d-sa din personalul acelei direcţiuni generale. Un inginer inspector general sau in­giner şef din Direcţiunea generală a drumurilor, delegat de directorul gene­ral al drumurilor. Un Inginer inspector general sau Inginer şef din Direcţiunea lucrărilor noi C. F. R., delegat de către directo­rul Lucrărilor noi. D. dr. ing. Şer­ban Solacolu, profe­sor la Şcoala­ politehnică din Bucure­şti. D. dr. Al. Steoppe, conferenţiar la Şcoala politehnică din Bucureşti. D. Justin Georgian, delegat al Sub­secretariatului de Stat al Aprovizio­nării. D. arhitect N. Aprihămeanu, delegat al Subsecretariatului de Stat al Muncii Un delegat al Direcţiunii Domenii­lor şi construcţiilor militare. Un delegat al Subsecretariatului de Stat al Aviaţiei Un delegat al Direcţiunii lucrărilor de la Primăria Municipiului Bucureşti. ART. III. — Secretariatul acestei comisiuni se va face prin un inginer din Direcţiunea tehnică a ministerului care va fi recomandat de către preşe­dintele comisiunii. Ce sunt centrele rurale G. I. L. Tineretul Italian al Lict­oriului (G.I.L.) îşi sporeşte necontenit ac­tivitatea îndreptată, pregătirii uma­na şi profesionale a tinerilor în­cadraţi în organizaţie. Astfel, de curând a inaugurat în numeroase ane agricole ale Baliei „Centre ru­rale". In aceste centre sunt încadraţi tinerii care nu au familie sau care, având totuşi o familie au fost pă­răsiţi, în scopul de­ a putea să în­ceapă o nouă viaţă liniştită şi rod­nică. Tinerii din centrele rurale trăesc din munca lor, muncă închi­nată cultivării terenurilor neculti­vate până aci sau părăsite. Aci ei îşi instalează cortul şi îşi petrec timpul de răgaz atâta vrem© cât dureau muncile, căci în anotimpu­rile friguroase merg să-şi continue munca în centrele mai importante industrial© lucrând pentru agricul­tură. „Centre Rurale” au fost consti­tuite şi pentru tinerele fete. Această nouă iniţiativă mussoli­­niană n© dovedeşte încă odată cât de temeinică este dreptatea socială în Regimul Fascist. In concepţia Ducelui nici un individ, care n’a fost scos din rândul oamenilor da faptele lui aspru pedepsite die legile omeneşti şi divine, nu trebue să fie lăsat să se desprindă din corpul u­nitar și viu la al nației. Campanii pentru distrugerea ciorilor Lupta împotriva ciorilor M­ai reîncepută la 1 Iulie crt. Pentru fiecare pereche de pi­cioare de ciori predate Camerelor sau Ocoalelor agricole se va plăti aducătorilor suma de 15 lei. Vânătorii cu permisul în regulă primesc — ca și în timpul cam­paniei de iarnă — 200 gr, pulbere pentru 10 perechi picioare. SPECTACO­LELE TEATRE Spectacolele încep la ora 8.30 seara STUDIO (5.15.53) „într’o vară la moșie”. MUNICIPAL (4.50.60) „Domnul dela ora 5“ SĂRINDAR (4.84.94): „Omul care râde“— SAVOY (3.56.03): „Belache". COMEDIA (4.71.71): „Accident-Falace”. GRADINA MARCONI: „Doi sergent!’* cu G. Ciprian si V. Antonescu. MUNCA SI LUMINA (5.60.23): „Musca". ALHAMBRA (5.95.45): „Atlantida". TEATRUL NOSTRU (4.11.56): „Adam si ti Eva". CINEMATOGRAFE ARO: „Lumină în Intuneric" Cu Alida Valii. Jurnal. SCALA (sala si grădina la batonul Lide): „Un vis vienez“-'­su Martha Harele, Kiana Holt şi Bani Holbiger. Jurnal de râzbou. CAPITOL (sala şi grădina): „Nunta spân­zuratului“ ţi jurnal. REGAL: „Desamăgire”. Jurnal nou o­ultimele evenimente. BULEVARD PALAS: „Aur în New Frisco“ ţi jurnal. PARADIS (fost Rosy): „Rătăcind spre te­ndre“ cu Lil Dagover ţi jurnal. FEMINA: Primii Fiori cu Alida Wall. A. R. P. A.: „Cei doi tigri” Juru ii da răz­boin TRIANON: Suflete sbuciumate en Marian­ne Hopper ţi Jurnal nou. SELECT: Jenny eu Francoise Rosay ş Albert Frejan­­d Jurnal ONC nou. ■JORSO (B-D’ul Carol 21): „Fecioara de azi" cu Priscilla Lane ţi jurnal Nr. 19. AIDA (sală şi grădină): „Dragoste de ţigancă“, compania de reviste Gândăcel şi jurnal de război. ALCAZAR: „Favoritul împărătesei" jurnal Nr. 18 şi compania teatrală „Licurici" AMERICAN: „Un vals la miezul nopţii" jurnal şi revistă. BIZANTIN: „întoarcerea lui Cisco Kid“, jurnal şi revistă. BARCELONA: „Magia Junglei", Jurnal şi revistă. CARMEN-SYLVA (Dudeşti 97): „Misterul din Santana", jurnal şi trupa de reviste Georgescu-Iaşi. CRANCAST: „In numele legii", jurnal şi completare. CARMEN: „Ultima aventură a lui Hoch­­leberry Fenn“ şi jurnal.­­ COTROCENI: „Mizerabilii" en Frederic March »1 Jurnal. DICHIU (str. Romană 89): „Dragoste de ţigancă“, jurnal şi trupa de reviste Wally Mateeson­. DACIA (sală şi grădină): „De la Alcazar la Madrid“ şi jurnal Nr. 18. DIANA: „Căpitanul de poştă“, jurnal şi revistă. EDISON (sală şi grădină): „Iţi aminteşti" jurnal şi trupa de reviste Tr. Florescu. FLORIDA: „12 minute după miezul nop­ţii" şi jurnal. FRANKLIN (Ateneul Român): „Vagabon­zii veseli" şi jurnal. GLORIA (sală şi grădină): „Fiorii primă­verii“ şi jurnal. IZBÂNDĂ: „Nuca de cocos" cu Bainu şi jurnal Nr. 19. ILEANA: ,,Dansaţi fetelor dansaţi“ cu Luis Hayward şi jurnal Nr. 18. LIA: „Chemarea vieţii", jurnal Nr. ÎS LIZEANU: ,.Stan şi Bran eroi fără voe“ Juma!­ONO. MEXIC (Şos. Giurgiului 3): Vinerea nea­gră. Jurnal de război şi Trupa de re­viste Greeras cu M. Constantinescu- Lungu. MARNA: „La sud de Pago-Pago. Trupa Titi Mihăilescu. MARCONI: „Cântăreţul poporului“, jurnal Nr. 20 şi compania de reviste Mişu Be­­jan. MILANO: „Vagabonzii veseli” jurnal şi tru­pa de reviste Georgescu-Iaş­i. MODEL: „Stan­a! Bran eroi fără voe“ şi jurnal Nr 17. MIORIŢA: „Când femeile tac" şi Jurnal. NONI (Cal. 13 Septembrie 195): „Puntea Suspinelor" şi Jurnal U.F.A. şi O.N.C. NERO (Şerban Vodă 94, sală şi grădină): .Viaţa la răspântie" si Jurnal. NTSSA: „Drum bun Mr. Lester“, comple­tare şi trupa de reviste Tr. Floresei:. ODEON (sală şi grădină): „Lupta pentru Je»o 1 * »?" -­ jumal. OMNIA : „Pisica sălbatecă". Jurnal Nr. 19 ei compania de reviste Gândăcel cu Tantzi Grigoriu. JACHE: „^ugîlioa" Jurnal N­. 37 REX (Doo­e­ti 22): „Pisica sălbatecă", jur­nal. VENUS: „Evreul Süss" și Jurnal Nr. 15. VERGE: „Vr., Motto in pericol" cu Peter Lorre şi Jurnal Nr. 17. VOLGA (Dombanti nr. 99): „Vinerea nea­­gru şi Jurnal Nr. 18. VOTTA-BIZEST­: „Tinzi!'­*, Jurnal şi re­vistă. U­NTREA: „Mizerabilii şi Jurnal. UNTO­ ..o noapte hotărâtoare", jurnal SPLENDTD. ..Viata, e un Joc" Jurnal şi trupa Dan Boerescn. ZILEI ADUNAREA GENERALA A UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR VITICOLE şi POMICOLE din ROMÂNIA Expunerea d-lui prof. dr. Bit. Antonescu preşedintele I­unii Duminică dimineaţa s-a ţinut în sala de consiliu a Uniunii, adunarea ge­nerală a Sindicatelor viticole şi po­micole. A prezidat d. prof. univ. Em. An­­toniescu preşer­intele Uniunii, asistat fiind de domnii: ing. G. Na­zarie şi Gh. Apostoleanu vice-preşedinte, avocat Victor Bianu secretar general al Uniu­nii, C. Grigoriu prim cenzor, Vl. Cristi şi D. Topciu. Deschizând şedinţa, d. prof. Em. Antonescu, după ce arată împrejurări­rile grele în care a trecut ţara în ul­timii 2 ani, urează ca adunarea ge­nerală viitoare să se ţină într’o Ro­mânie încadrată die graniţele ei fi­reşti. D. preşedinte trece la enumerarea problemelor care au trebuit rezolvate printr’o străduinţă continuă, cu toate greutăţile şi sacrificiile pe care du­cerea războiului le impune tuturor claselor sociale. Intre cele dintâi din aceste pro­bleme a fost aceea a creditului. D. prof. Em. Antonescu a subliniat încă odată lupta pe care a trebuit să­ o ducă pentru a stabili concepţia de îm­prumut pentru prod­ucţie. Astăzi a­­cest lucru este înţeles şi pus în prac­­tică. Prin concursul d-lui mareşal An­tonescu, s-a deschis la dispoziţia pod­gorenilor şi prunarilor, năpăstuiţi de 3 ani răi consecutivi, un credit de 300 milioane lei. Trebuie însă ca fiecare să înţele­gem că nu se poate împrumut fără forme şi, în acelaş timp să se înţelea­gă îndatorirea de a plăti nesiliţi ve­chile datorii. Deci, ceea ce s-a făcut prin Creditul Naţional Agrar, împrumutul de 50 000 lei pe hectar, care va fi sporit pro­babil la 75.000 lei, este maximum ce s-a putut obţine. A doua mare problemă o constitue aprovizionarea cu sulfatul de cupru. Pentru acest lucru, Uniunea nu a precupeţit niciun efort şi nicio inter­venţie. Străduinţele, după cum le cu­noaşte fiecare dintre podgoreni, au fost încununate d­e succes. Tratativele duse de Uniune în Germania prin d. ing. G. Nazarie şi în Turcia prin d. av. Victor Bianu, au procurat pod­gorenilor şi prunarilor cantitatea tre­buitoare de sulfat de cupru Probema hibrizilor, a suferit o a­­mânare de realizare în fapt, prin în­săşi intervenţia Uniunei, căci nu se poate să scoatem butucul omului, chiar dacă este de terras, cât timp el se află pe frontieră, cu arma în mână. De altfel această problemă va că­păta prin forţa împrejurărilor şi prin câştigul ce î l oferă d­e aici înainte cul­tura de cereale, o rezolvare normală. Invazia de terras s’a datorat depre­cierii valorii cerealelor. Crescând va­loarea cerealelor ţăranul le va culti­va din nou spre folosul lui imediat şi spre folosul naţiunei în general, căci echilibrul economic s­e impune în mod natural la vremuri normale. Uniunea a lucrat apoi la rezolvarea problemei spirtului, a berei şi a im­pozitelor. Această din urmă problemă este în curs de desfăşurare. S-au dat circularele necesare pentru facerea a­­pelurilor şi, la timp, se va interveni la forurile în drept. PREFACEREA VIILOR ŞI LIVEZI­LOR. VINIFICAREA IN COMUN ŞI ASOCIAŢIILE PODGORENEŞTI Dar Uniunea priveşte în mare pro­blemele viticole şi pomicole şi dacă împrejurările de azi nu ne îngădue de­cât realizări de strictă necesitate. U­­niunea nu stă cu mâinile încrucişate, ci a început campania de pregătire a rezolvării câtorva probleme vitale pentru viticultură, într’un apropiat viitor.­­ Viile, ca şi livezile, au îmbătrânit. Refacera lori se impune grabnic şi cu metodă. Experienţele de până acum ne îndreptăţesc a spera că replantarea viilor se va face după planuri bine stabilite, ţintindu-se seamă de specia­lităţi şi de adaptarea lor la teren. Se vor da la timp instrucţiunile ne­cesare şi mai ales vom căuta să re­zolvăm problema CREDITULUI VI­TICOL, ca Instituţie cum a mai func­ţionat şi în alte vremuri, acum 30 ani, cu deplin folos pentru toţi. In al doilea rând, noi ştim să lu­crăm bine viile noastre, dar nu ştim încă să vinificăm. Ni, se cere vin pen­tru export şi nu avem posibilitatea sa oferim cantităţi mari, pentru că avem o infinită gamă de calităţi, culori şi buchete d­e vin. Deci, standardizarea vinului, prin vinificarea în comun în pivniţele regionale este a doua mare problemă care trebue rezolvată. Guvernul a început, printr’un fond de 300.000.000 lei crearea de pivniţe. Este un început bun, care trebue aju­tat de podgoreni printr’o înţelegere totală a intereselor ţării, cât şi a in­tereselor noastre, căci noi nu vom a­­junge să avem preţ mare şi stabil la vin, decât atunci când vom reuşi să desfacem peste hotare o bună parte din vinul şi din strugurii noştri. Pen­tru aceasta, trebue să ajungem la rea­lizarea Asociaţiilor podgoreneşti. Pentru agricultură s’au pus bazele acestei organizări. Ne va veni şi nouă rândul. Trebue să fim numai cu în­ţelegere şi cu răbdare. * S‘a desbătut apoi problema crizei care ameninţă viticultura din cauza scăderii preţurilor la vin şi la ţuică, în timp ce preţul braţelor de lucru a a­­tins cifre care nu mai pot fi supor­tate. Domnii Iancu Anastasescu, Eugen Ştirbuiescu, V. Cristi, Georgescu-Vulpe D. R. Ioaniţescu şi D. Topciu au expus alte păsuri ale podgorenilor şi pru­­tiarilor şi au mulţumit comitetului Uniunei şi d-lui prof. Antonescu pen­tru devotamentul cu care stau în sluj­ba intereslor podgorenilor şi pruna­rilor. D. Iancu Anastasescu a ridicat apoi problema valorificării fructelor, prin ajutorul fabricelor de marme­la­tă şi a uscătoriilor de fructe. Consiliul de administraţie a fost apoi completat prin alegerea d-lor: prof. Fintescu decanul facultăţii de drept şi a d-lui D. R. Ioaniţescu, fost ministru. Alimente pentru păsări şi animalele domestice Un cetitor al ziarului nostru ne trimite spre publicare următoarea întâmpinare, căreia îi facem loc în întregime : „Cei mai mulţi dintre cetăţenii cartierelor mărginaşe ale Capitalei cresc pe lângă gospodăriile lor pă­sări, porci, capre, etc. Astăzi, pro­curarea alimentelor pentru întreţi­nerea lor a devenit o problemă din­tre cele mai greu de soluţionat. In­­tr’adevăr, autorizaţiile de călătorie pe C. F. R. se obţin, din motive binecuvântate, cu multă greutate, pentru a merge în provincie, de unde­­nu s’ar putea procura ali­mente decât doar atât cât ai a­­duce în pumni. Brutarii şi acei cari au fost în­sărcinaţi cu aprovizionarea popu­laţiei cu mălai ne neglijează, dân­­du-ne până la 1 kgr. de cap de fa­milie. Speculanţii îţi procură pe sub mână cu 25—30 lei kgr. de porumb. Mulţi cetăţeni sunt ne­voiţi a sacrifica porcii, fără fo­los, la etatea de numai 2-3 luni, tot­odată călcând şi dispoziţiile le­gii sanitare. Aşa­dar, orătăniile şi animalele de pe lângă curţile gospodăreşti nu pot fi hrănite, deoarece de nicăieri nu se pot procura alimente pentru ele. Rugăm să interveniţi pe lângă ministerul aprovizionării căruia să-i arătaţi situaţia. Ni se cuvine, cu înţelegerea celor mari, o încuraja­re în buna orânduire a gospodării­lor noastre”. Supunem atenţiei factorilor în drept dezideratele cititorului nos­tru, cu nădejdea că se va găsi o soluţie pentru aprovizionarea aces­tei categorii de gospodării cu po­rumb şi tărâţe în aşa mod, în­cât nevoile lor să-şi afle împlinire. Eliberarea titlurilor definitive ale împrumutului de Reîntregire EPe citru de ministru al Finanţelor Un cititor ne trimete următoarea în­tâmpinare, cu rugămintea de a o pu­blica : Din când în când apar în ziare dife­rite comunicări, ce anume titluri se dis­tribue celor cari au semnat acest îm­prumut şi cari sunt autorităţile de unde pot fi ridicate titlurile definitive. Dacă însă se prezintă cineva cu chi­tanţa provizorie pentru a ridica titlul def­nitiv,­­ se răspunde sau că nu s’au primit încă tilurile, cu toate publicaţiu­­nile în ziare, sau că acela care a semnat trebue să se prezinte personal pentru ridicare, neadmiţându-se nici o procură, nici chiar procură de avocat. (Adm. I Galben). La semnarea împrumutului nu s’a ce­rut prezenţa celuia care a subscris ! De ce se cere acum la preschimbarea chi­tanţei provizorie In titlul definitiv ? Doar nu se poate cere acum în timpul restricţiilor de călătorie, ca acela care a semnat să vie personal aci, numai pentru faptul că a găsit atunci de cu­viinţă să-şi dea contribuţia la împru­mut la Bucureşti. Importante probleme de specialitate in discuţia consiliului de colaborare al A. G.I.R. In ultimele şedinţe ale Consiliului de administraţie s-a admis înscrierea în A. G. I. R. a următorilor d­ n­i ingineri : Carlo Dan, Gheorghiu E. Nicolae, Gri­­deanu Gh., Inculeţ Antonia, Ioniţă Euge­­niu Gh., Mancuc I. Liviu, Palade Ema­ne­­l, Radovici Gh. Ionel, Roşculeţ A. Mircea, Ştirbu I. Grigore, Tarnovetschi Mircea Miroslav şi Voiculescu I. Gheor­­ghe. Discutându-se referatul d-lui ing. O. Păduraru, s-a hotărît trimiterea unei cir­culari prin care membrii A. G. I. R. să fie obligaţi a semna pe vi­tor inginer di­plomat, în vederea apărării precise şi distincte a titlului de inginer. Luând­u-se cunoştinţă de comunicatul ministerului lucrărilor publice cu pr­vire la plecarea inginerilor şi arhitecţilor ro­mâni pentru specializarea în Germania de secretar general N. Arcadian a fost delegat să redacteze o adresă prin care să aducă la cunoştinţa d-lui ministru prof. ing. Buşilă, punctul de vedere al A. G. X. R. d. ing. N. Arcadian a şi în­tocmit această adresă, în care s’a arătat că s’au înscris pentru această speciali­­zare 109 ingineri dintre cei mai tineri, în special chimişti, ramură care are sur­plus de elemente necesare pentru mo­ment la noi. In acest referat, s’a mai arătat că se ■oferă Inginerilor noştri o ocazie unică de a face un curs practic de specializa­re efectivă, cu asigurarea existenţii, şi cu pos­bilitate de a pătrunde în miezul şi angrenajul marilor industrii germane. D. ing. Luca Bughian a cerut ca într’o viitoare şedinţă să se discute chestiu­nea membrilor A. G. I. R. masoni cât şi a celor căsătoriţi cu evreice. Aprovizionarea autorităţilor civile şi militare Subsecretariatul de Stat al Aprovi­zionării Invită serviciile de aprovi­zionare ale autorităţilor militare şi ci­vile din Capitală (Ministere, Regii Au­tonome, Unităţi Militare, Spitale, Uzi­ne Militare şi militarizate) să trimită delegaţi de urgenţă la „Centrul de Desfacere a produselor Alimentare" din Calea Griviţei Nr. 370 (Hala Gri­­viţa) spre a ridica alimentele ce au fost repartizate cu circulara Nr. 52.382 din 16 Iunie 1942. In caz de reprezentare, cotele ce le-au fost atribuite, vor fi distribuite altor solicitatori. Ce trebue să facă acum agricultorii Plugari, nu uitaţi: in urma secera­­torilor trebuie să meargă plugul. Chiar înainte de a căra snopii la a­­rie, araţi printre clăi, mutaţi-le pe a­­rătură şi araţi şi pe linia clăilor. Seceratul rapiţei a început de două săptămâni. Pe alocurea a început se­ceratul orzului de toamnă, întoarceţi îndată răpi­ştile şi orziştile. Nu aş­teptaţi să vină şi seceratul grâului, al orzului de primăvară, al ovăzului. A­­tunci nu veţi putea prididi cu arătura iar pământul t­e va întări şi nu-l vei mai putea ara decât cu greutate sau deloc. Miriştile trebuie arate chiar in ziua seceratului sau cel mai târziu în 20­ zile, cât pământul este reavăn şi fra­ged. Arătura de vară, desmiriştirea, fă­cută îndată după seceră, sporeşte re­colta cu încă jumătate. plugari, nu uitaţi: în urma secerei trebui să margă plugul. USCAREA ARTIFICIALA A IERBII Uscarea artificială a ierbii fost sporită considerabil deja în- ceputul anului 1941 în Olanda. Astăzi există în Olanda 140 de uscătorii de iarbă faţă de numai 3 în anul 1938. Iarba uscată arti­ficial care conţine circa 18% al­­buminăy se bucură de un interes crescând la crescătorii de vite o­­landezi. Este un echivalent ex­­celent pentru nutreţurile trans-o­­ceanice care lipsesc, și s'a do­vedit bun la hrănirea vitelor. Ren­tabilitat uscătoriilor de iarbă o­­landeze, care vor produce in acest an aproximativ 50.000 tone de iarbă uscată, este asigurată. Din partea statului se încurajează con­tinuu desvoltarea uscării ierbii pe cale artificială. Piaţa cerealelor la Constanţa CONSTANŢA, 29. — La bursă nu s’au înregistrat tranzacţiuni. In obor au fost aduse 32 căruţe cu cereale, caii s’au vândut cu preţu­rile următoare: Porumb 940—965 suta de kgr.; orz 900—980; rapiţă 1300—1340; fân 1.500—2000; fasole 2100—2250 măzărică 2700—3000; pae de du­­ghie 1000—1100. Piaţa peştelui la Constanţa CONSTANŢ­A, 29. — In piaţa Griviţa a fost adusă cantitatea de 4500 kilograme peşte proaspăt pe­scuit în regiunea Jurilofca şi băl­ţile locale. Peştele a fost distribuit comercianţilor pentru vânzare, cu următoarele preţuri : şalău 75 lei kgr.; calcan S3; păstrugă 215; crap­anare 178—190; guvizi 52; lin 79; nisetru 242; caracudă 70. Icrele negre s’au vândut cu 3200— 4500 lei kgr. lllllllllll!lil|)llllllllllli!IIIIIIIIIIIH!i;illî||lill!llllillllllllll1!lll!llllltlllllllllll!l|| NU RISIPIŢI PÂINEA inspecţia d-lui Guvernator al Bucovinei in jud- Hot.­ In zilele de 9, 10 şi 11 Iunie 1942, d. general C. Calotescu, Guverantorul Provinciei Bucovina, însoţit de d. ma­ior Marinescu, d. Tudor Popescu, di­rectorul Afacerilor Ad-tive, d. ing. Câmpeanu, directorul Econom­ei Na­ţionale, a inspectat judeţul Hotin. Domnul general Guvernator s-a inte­resat de aproape de mersul lucrărilor agricole, care în acest judeţ au fost foarte bine îndrumate, realizând-i-se a­­proape complect planul de cultură pro­pus. A inspectat în mod amănunţit toate instituţiile publice, luând o serie de măsuri pentru buna îngr­­ire a loca­lurilor şi pentru începerea imediată a reparaţiilor La şcoli s-a interesat în afară de sta­rea clăd­iilor şi de modul cum au func­ţionat cantinele şcolare. A dat ordin ca aceste cantine să funcţioneze şi pe tim­pul vacanţei. A dat ordin ca toate casele de ocro­­tire să funcţioneze în cât mai bune condiţiuni şi să fie aduşi toţi copiii să­raci ai locuitorilor. S-au dat dispoziţiuni pentru utiliza­rea materialelor rezultate din dărâma­rea clădirilor distruse. Cu această ocazie a acordat diverse subvenţii la şcoli, atât pentru repara­­ţiuni cât şi pentru înzestrarea lor cu materiale necesare. A elogiat activitatea plăşilor: Bri­­ceni, Chilien şi Lipcani, unde Primi- Pretori, respectivi, au depus un mare interes în ridicarea comunelor din pla­sa respectivă . In zilele de 18, 19 şi 20 Iunie 1942 d. general Guvernator însoţit de d. maior Mar­nescu şi d. Tudor Popescu, a insp­­ectat judeţul Rădăuţi. Aci ca şi în judeţul Hotin, a urmărit, în mod amănunţit activitatea desfăşu­rată de toţi reprezentanţii de autori­tăţi, atât dela oraşe cât şi din comunele rurale. S’au menţionat ca bine conduse şi gospodărite inst­tuţiile de mai jos: Pr­măria oraşului Rădăuţi, primar Torouţ Vaier­u; Liceul teoretic de băeţi dir. Torouţ Valeriu; Liceul teoretic de fete, dirrectoare Boreanu Agripina; Şcoala primară de fete, directoare Vlad Mar­a; Liceul industrial de fete, direc­toare Nandriş Elena. S-au remarcat prim-pretorii plăşilor: Ştefan Vodă şi Seletin. Domnul general Guvernator a disti­­tuit şi Internat în lagăr pe următorii: Alexe Schihor directorul şcoalei pri­mare No. 2 d­e comuna Tereblecea şi învăţătorii Posteucă Petre şi Posteucă Marta, pentru lipsă de interes în exer­citarea funcţiunii lor. Mureşan Arcadi e fostul primar al co­munei Grăniceşti pentru nereguli ad­­m­nistrative şi beţie. O parte din funcţionari şi învăţători au fost pedepsiţi pentru lipsă de inte­res arătată în exercitarea însărcinări­lor avute. Ca şi în judeţu­l Hot’­n a a­­cordat o serie de subvenţii, la inst­itu­ţiile unde s’a dovedit o bună gospodă­rie dev­ansă de fonduri Cercetarea ştiinţifică şi industria Pentru menţinerea industriei la acelaş nivel şi pentru ca ea să împlinească misiunile deosebite cerute de economia de războiu, ea trebuie să profite de progre­sele cercetării ştiinţifice. Pentru ea să servească într’adevăr indus­triei, această cercetare trebuie organizată unitar. În acest scop a fost creiat în 1937 Consiliul de cerceare ştiinţifică al Reichului. înainte exista pericolul ca cerce­tarea ştiinţifică germană să fie întrecută de cea americană, din cauza lipsei de bani şi de colabo­ratori. Pe de altă parte numărul instituţiilor de cercetare ştiinţi­fică era exagerat de mare.­ Nu­mai în domeniul fizicei şi chi­mică existau peste 200.Lipsa de colaborare între cercetarea ştiin­ţifică universitară şi instituţiile respective ale industriei, care a­deseori ţineau secret rezultatele­ obţinute de frica concurenţei, şi toate celelalte dificultăţi au fo­st înlăturate odată cu înfiinţarea Consiliului de cercetare ştiinţifi­că al Reichului, care din 1937 a­­vea misiunea să pună cercetarea ştiinţifică în serviciul statului. Pentru aceasta este necesar un contact continuu cu toate institu­ţiile de cercetare ştiinţifică ale Reichului, printre care se numă­­ră şi laboratoarele industriei. Consiliul împarte misiunile de cercetare ştiinţifică la di­feriel­e institute şi acordă banii şi mijloa­cele necesare. Cercetarea ştiinţi­fică este orientată în anumite di­recţii Pentru schimbul exper­ienţe­ţelor şi rezultatelor obţinute se îngrijesc comunităţi speciale "3~ lucru.­le Restrângerea traficului căilor ferate în America După cum anunţă „New York Times“, directorul oficiului de comunicaţii de războiu, Fastman, a convocat o conferinţă a guver­natorilor provinciilor Statelor Uinite, în care a anunţat o totală schimbare a mersului trenurilor, desfiinţarea tuturor instalaţiilor de lux în trenuri, reducerea ac­celeraţiei trenurilor rapide şi chiar suprimarea întregei circu­laţii pe anumite linii secundare, puţin utilizate până acum. Cetă­ţenii să se mulţumească, pe cât se poate, cu omnibusul. Cetăţea­nului american nu îi va rămâne în vara viitoare nimic altceva de făcut, decât să-și petreacă va­canța acasă, de vreme ce nu se mai poate folosi nici de propriul său automobil. Bulgaria ca produc­ătoare de bumbac TOKIO, tO (EPE). — Bulgaria este actualmente una din cele mai mari producătoare de bumbac in Sildestul Europei. După starea din anul 1941, suprafața cultivată cu bumbac este de 100.000 ha., din cari cad 72.000 ha. asupra Bulgariei vechi şi restul asu­pra Tracei şi Macedoniei. Recolta a­­nului 1941 a dat 14 mlioane de kg. bumbac dezgrăm­at în Bulgaria ve­che şi aproape 7 milioane kg. în te­ritoriile redobândite. Producţia totală a Bulgariei este însă prea mică pentru a acoperi ne­voile proprii. De aceea cultura bum­bacului în Bulgaria este sprijinită de ministerul agriculturii. Culturii de bumbac se pun la dispoziţie seminţe de calitate bună, maşini şi unelte şi se vor ridica preţurile bumbacului. REALIZĂRI CULTURALE LA C.F.R. Prin noua apariţie a ziarului „Săptămâna CFR”, ziar creiat ex­clusiv pentru personalul ceferist, direcţiunea generală a ţinut să a­­rate marele interes ce-l poartă a­­celora cari îşi fac din plin datoria atât faţă de instituţie, cât şi faţă de nevoile cerute de starea de răz­boiu în care ne aflăm. Apariţia ziarului, a fost una din nevoile cele mai însemnate pe care d. general Orezeanu, a ţinut să o rezolve pentru salariaţii instituţiei, încât şi cel mai îndepărtat funcţio­nar să poată avea la îndemână o gazetă în care să găsească tot ceea ce îl interesează în legătură cu activitatea lui. Ţinem să arătăm că numai prin astfel de fapte activitatea cultu­rală la noi poate progresa. Deşi suntem în plin războiu, iar numă­rul de pagini al ziarelor şi revi­stelor a trebuit să fie micşorat, totuşi s’a ţinut seamă şi de meri­tele excepţionale ale personalului CFR, punându-se la dispoziţie de către direcţiunea generală, noul ziar, care va fi un îndrumător şi totodată va contribui la promova­rea stării culturale printre cefe­rişti. Sunt numeroase problemele ce au fost rezolvate în favoarea per­sonalului. Munca depusă pentru prosperitatea instituţiei şi pentru progresul ţării a fost răsplătită aşa cum se cuvine de acel care conduce această mare institutie în acest­» vremuri grele. Nimic n’a fost lăsat deoparte. S’au acordat ajutoare sub diferite forme, s’a ’dat posibilitatea celor împovăraţi* să înscrie copiii la şcoalele ceferiste şi ateliere, s’au înfiinţat cantine, s’au acordat bani neutru lemne, a­­nitoare de boală, au fost puse la dispoziţie terenuri s* bani pentru cultivarea zarzavaturilor * şi legu­melor, de pe urma cărora se vor putea aproviziona atât cantinele contra cost, cât şi acei cari au muncit efectiv. S’a avut în vedere răspândirea ideilor sănătoase tot aşa cum de altfel se face şi în Germania, unde activitatea culturală este pe primul plan al preocupărilor tuturor şi tinde să se mărească cât mai mult Realizările culturale germane sunt atât de mari, încât spaţiul presei culturale germane este insuficient, neputând înregistra tot ceea ce ar trebui scris. De aceea mărirea numărului de ziare şi reviste este mult încura­­jată. Săptămâna CFR, vine să um­ple un gol care s’a făcut simţit în marea massă ceferistă. FARMACIILE de SERVICIU Mărfi­i Iulie 1942 Elena dr. Firica, str. C. A. Rosetti S. S. I., tel. 2.78.28; O. Ramascau, B*dul al­­bert I 37, S. I, tel. 4.17.91; Farm. L. Po­­popiei, Calea Griviţei 218, S. II, tel. 4.­15.81; Farm. Shinda, Piața Buzesti, 45. 8. TI, tel. 4.23.14; Vasile Manolescu, Calea Victoriei 16S. S. III, tel 3.17.45: Gh. Iurceanu, B-d. lake Ion­esen 12, 8. II. tel. 2.86.20: Ovi­­diu Niculesen, calea Călărașilor 126, S. IV. tel. 4.17.32: Elena Enesen dr. Soren’i, b-dul Pale 111, S. IV: Elena dr. Uleia, str. Mai­ca Domnului 53. 8. III. tel. 2.51.95: St. N. Cornea, calea Văcărești 83 8 TV tel 4.84.97; Farm. (fosta I. Valeriu) str. ‘îl Tn­­l­te 65, s. V. tel. 3.85.94; Mihail Rusu, s.a. rGinsrJnlul 9-11. S. V. tel­­.M.n. Farm, et. G. -leseu, calea Ranovei 59, s. VI; Farm. „Antim”, str. Sf-tii "Apostoli 52. 8. I, tel. 8.65.49; Farm. Moldoreanu Herăs­trău tel. 2­30.71; Ecaterina Teodorescu, Mi- Utan, B-d. Reg. Alexandre 16, tel. 5.57.93; Farm. (fosta L. Roseanu), şos. Crâncaşi 49, S. TI, tel. 4.33.23; Alexandrina Barbieri, cafea Dudeşti 258. 8. IV. tel. 4.31.35; Gh. Gavriloni, şos. Fantelîmon 213. 8. TV. tel. 2.18.71; Tita Sandinescu dr. Hamit. Pre­lungirea 13 Septembrie 2, 8. IV. tel. 5.01.35; Elena Maximoni, Parcul Rahovei str. L. 2, str. Reg. Maria 13, tel.­ 2.24.30; Farm ,,Sf. Cruce”. Elena Grossu, Bănea­sa, tel. 2.14.32, 8. IV; Teodosin Eugenia-Zid­, Colentin*,

Next