Argus, august 1942 (Anul 32, nr. 8780-8806)
1942-08-01 / nr. 8780
ÎNŞTIINŢARE Nr. 1 Guvernământul Transnistriei cumpără diferite mărfuri plătind preţuri în lei. Cei ce vor să furnizeze aceste mărfuri din ţară, vor înainta până la data de 10 August a. c., oferte închise cu specificarea mărfurilor, preţurilor şi cantităţilor, precum şi mostre sigilate. ÎNŞTIINŢARE Nr. 2 Guvernământul Transnistriei cumpără 20 vag. vin de bună calitate, plata făcând-o în lei. Cei ce vor să furnizeze această cantitate de vin, vor înainta până la data de 5 August a. c., oferte închise cu specificarea mărfurilor, preţurilor şi cum şi probe sigilate. ÎNŞTIINŢARE Nr. 3 Guvernământul vinde la licitaţie cu oferte închise printr’o supralicitaţie orală, cantitatea de 1.500 tone melasă tip 50 la sută. Ofertele se vor depune la Guvernământul Transnistriei-Tiraspol până în ziua de 31 Iulie 1942. In ziua de 1 August 1942 la orele 16, va avea loc la Direcţia Comerţului deschiderea ofertelor şi supraliciaţia orală. Caetul de sarcini poate fi văzut zilnic. Vânzarea se face loc o fabrică. TRIBUNALUL ILFOV SECȚIA NOTARIAT Dosar No. 1112 din 1934. Punicaţiune de vânzare la ziua de 16 Septembrie 1942, ora 13, se vinele prin liciaţie publică în pretoriul Trib. Ilfov, Secţia Notariat, porţiunea din imobilul situat în Bucureşti, Strada Petre Ispirescu No. 45, fost No. 43, fost No. 39, şi anume porţiunea din partea stângă a intrărei porţiune deplin identificată, cu suprafaţa de 800 m. p. adică 10/80 ntr, proprietatea debitorilor Maria Rie Eremia S. pufu şi Die Eremia S. Pufu, pentru despăgubirea creditorului loan Rusu, de sumele de bani ce are de primit de la sus numiţii debitori, în baza actelor aflate în Dedalul acestui Tribunal cu No. 1112 din 1934, şi cara imobil se învecineşte la faţă cu Strada Ispiriescu, la dreapta (stând cu faţa la imobil) cu restul de proprietata neipotecată a debitorului la stânga şi fiind cu proprietatea Petre V. Epureşteanu. Pe acest teren se află un grajd din paiantă acoperit cu tablă, având 2 uşi de intrare. Pe intervalul de la stradă până la grajd se află o mică grădiniţă, împrejmuită cu gard da şipca. Imobilul nu are alte sarcini. Valoarea imobilului urmărit arătată de creditor prin comandamente şi comunicată debitorilor este de lei 400.000, iar licitaţia va începe dela Suma de lei 300.000, adică mai puţin cu 25«/« din valoare în conformitate cu legea executărilor silite din 5 August 1933. Sunt somaţi toţi acei cari ar pretinde vreun drept da chirie sau arendă, ipotecă sau privilegiu ca înaintea adjudecaţiunei să arate Tribunalului pretenţiunile lor sub pedeapsă de a nu li se mai ţine în seamă. Preşedinte s. v., M. Tretinescu. Portărel, Indescifrabil No. 13.631 din 30 Iulie 1942 aviz de Exploatarea Brevetului român invenţie Nr. 28.076 Proprietarul brevetului regal român de invenţie Nr. 28.076 cu titlul: „ombă de iluminat şi de transport sau alte asemenea destinată a fi aruncată din avion“ dorind a exploata în România brevetul de mai sus, caută amatorii spre a intra in orice combinaţie posibilă, vânzare, licenţă, etc., în scopul punerii în exploatare a acestui brevet în România. Doritorii vor adresa ofertele lor d-lui I. P. Condrescu, Bucureşti 2, Str. Bihorului 9, Telefon 3.03.66. AVIZ de ra-Exploatarea Brevetului român invenţie Nr. 27.999 Proprietarul brevetului regalmân de invenţie Nr. 27.999 cu titlul: „Bombă de iluminat, destinată a fi aruncată din avioane“ dorind a exploata în România brevetul de mai sus, caută amatorii spre a intra în orice combinaţie posibilă, vânzare, licenţă, etc., în scopul punerii în exploatare a acestui brevet în România. Doritorii vor adresa ofertele lor d-lui I. P. Coniciescu, Bucureşti 2, Str. Bihorului 9, Telefon 3.03.66. AVIZ Exploatarea Brevetului român de invenţie Nr. 28.101 Proprietarul brevetului regal român de invenţie Nr. 28.101, cu titlul: JLimba aviatică in formă de casetă“ dorind a exploata In România brevetul de mai sus, caută amatorii spre a intra In orice combinaţie posibilă, vânzare, licenţă, etc., în scopul punerii In exploatare a acestui brevet In România. Doritorii vor adresa ofertei lor B-lui I. P. Condiescu, București 2, Str. Bihorului 6, Telefon 3.03.66. EXPOZIŢIA AGRICOLĂ DIN CAPITALĂ La Ministerul Agriculturii se lucrează la organizarea expoziţiei agricole ce se va deschide în Septembrie în sălile din subsolul AtolKU&tl Rom'âft v „ ROMANIA MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară PUBLICAŢIUNI: D. Ştefan M. Diencicov, născut la 20 Decembrie 1896. In corn. Lunga, jud. Soroca, domiciliat în Cernăuţi, str. G-ral Berthelot Nr. 9, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe pe baza art. 10, numele său patronimic de Dencicov în acela de Danescu, spre a se numi Ştefan N. Danescu. Ministrul publică aceasta, conform art. 11, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul şi condiţiunile prevăzute de alin. II al zisului articol şi de art. 3 din legea asupra numelui din 8 Aprilie 1936. No. 013.884 din 28 Ianuarie 1942 Speculaţiunile de argint ale SI-Unite LISABONA, (EPE). — Ministerul de finanţe al Statelor Unite se ocupă actualmente cu întocmirea unei dispoziţiuni prin care argintul de origină americană să fie pus la dispoziţia Industriei de înarmare la preţul de pe piaţa mondială. Pentru a putea lua in considerare importanţa acestei dispoziţiuni trebue să se ştie că preţul mondial pentru argint este de 35 cenţi de uncie în timp ce ministerul de finanţe a plătit până acum 71,11 cenţi. Diferenţa dintre preţul de cumpărare al argintului nou şi a preţului de vânzare pentru industria de înarmare va fi suportată probabil de ministerul de finanţe al Statelor Unite. Este vorba deci de o nouă subvenţie a industriei Statelor Unite în dauna contribuabililor. Consumul de argint al Statelor Unite a sporit în ultimul timp cu exact 100 la sută. Consumul de argint industrial este apreciat la 80 milione uncii. Acest consum trece de 10 milioane uncii de producţia curentă. Sporirea consumului de argint se explică din lipsa relativă de nichel, cupru, cositor şi crom a Statelor Unite. Prin izolarea Statelor Unite deţinuturile furnizoare de argint din Malaezia, cererea de argint a sporit şi mai mult. Restrângerea întrebuinţării cositorului pentru lipit a dus la o sporire a cererii de argint. Se contase pe faptul că sporirea cererii de argint pe piaţă va duce la o sporire a preţurilor pentru argint. Pentru a feri industria de înarmare de scumpire a acestei materii prime atât de importante şi pentru a satisface repede cererea de argint guvernul intenţionează acum să pună pe piaţă o parte a stocurilor sale de argint şi anume la preţuri care se află sub preţurile de cumpărare din cuprinsul Americii. Ministerul de finanţe al Statelor Unite a cumpărat din 1933 importante cantităţi de argint deoarece sub presiunea interesaţilor pentru argint din Senat a cumpârât an după an mari cantităţi de argint. Scopul acestor cumpărări a fost o subvenţie a minelor de argint. La aceste cumpărări au mai jucat un rol oarecare și anumite considerente neclare In privinţa valutuid, t» timpul războiului aceste considerente au mai pierdut din importanţă. Importantă este acum aprovizionarea cât mai rapidâ a Industrie! cu argint In locul metalelor de cari are nevoie. Pierderile pe cari l# suferă ministerul de finanţe prin aceste vânzări sunt trecute In contul general al costurilor războiului. Politica de argint a Statelor Unite tinde deci spre o subvenţie dublă. In anul trecut minele de argint au fost subvenţionate pentru că ar fi putut exercita o presiune politică. Acum industria de înarmare este subvenţionată indirect prin pierderile ministerului de finanţe. Se dovedeşte deci că politca de înarmare a Statelor Unite este o afacere absolut lucrativă pentru acele industrii care sunt „situate în mod favorabil“. Se contează pe faptul că consumul industrial al Statelor Unite va creşte, deoarece se întrebuinţează pentru construirea maşinilor de război, cum sunt avioanele şi tancurile în măsură crescândă argint. Din ce în ce mai mult argint se întrebuinţează şi pentru costruirea vapoarelor. In cercurile interesaţilor americani de argint se contează pe faptul că întrebuinţarea extinsă a argintului va deschide argintului domenii de întrebuinţare In cari se va putea menţine şi după războiu. Interesaţii contează pe faptul că cei cari consumă argint se vor putea obişnui cu bunele calităţi technice ale acestui metal. Se pare Insă că uită problema costului argintului. Chiar dacă ministerul de finanţe s‘a decis In timp de războiu să dea argintul cu o pierdere oarecare, nu va putea menţine aceste subvenţionări şi după războiul .Minieritul american de argint pe de altă parte nu va fi în stare să dea argintul la preţurile de pe piaţa mondială. Dacă argintul va fi capabil de concurenţă la preţurile actuale de pe piaţa internă, depinde, de posibilităţile de aprovizionare cu celelalte metale după războiu. Rămâne In orice caz sigur că în Statele Unite se prezice astăzi argintului un viitor mai bun decât a avut vreodată dela demonetizarea argintului. Nu este exclus ca In baza acestor aşteptări să se desvolte speculaţiuni cu acţiuni de argint şi cu efecte de argint. nour legi de impunere in Statele Unite WASHINGTON, (EPE). — Pentru acoperirea deficitului născut din cheltuelile enorme de înarmare, ministerul de finante a întocmit noui legi de impunere prin care poporul american este încărcat cu 6270 milioane dolari. Proectul a fost trimis consiliului financiar al Senatului. Senatul însă nu va căpăta spre aprobare acest proect decât în luna August deoarece majoritatea Senatorilor şi membrilor Camerei Reprezentanţilor au plecat în centrele lor de alegere pentru pregătirile necesar pntru realegerea lor. Citiţi „ARGUS” Început de activitate comercială românească in Basarabia In deosebi, e bine să ne facem idee cât mai justă si mai clară, de procesul ce se petrece în Basarabia, pe tărâmul comercial. Această provincie românească, încă niciodată, în trecutul ei, și’a avut elemente autohtone, cari să fi activat, în mare, în schimbul de mărfuri. Din timpuri vechi, de pe când genovezii îşi construiau cetăţile HOTINULUI, SOROCII, TIGHINEŢ, CETATEI ALBE, şi alte nuclee întărite pe culmi de dealuri, umbrite de foşti codri seculari, aceştia erau albinele ce strângeau polenul bogatelor roade basarabene. Ai noştri doar produceau florile. Apoi ne-au invadat greci, armeni, şi, în ultimele trei secole, evrei, cari, înfierându-ne până şi în cel mai mic sat, câte o familie - două, au luat, de asemeni, în mâinele lor, tot comerţul Prefacerile la cari luăm parte,prefaceri istorice, ce vor avea urmări îmbucurătoare, cum țara noastră încă n’a cunoscut, au contribuit la un început de românizare a comerțului, românizare care face progrese mai mul decât evolutive. Dar în Basarabia ne lovim de alte mici neajunsuri, ce trebuesc semnalate şi înlăturate. La noi, după cum se constată de oricine, floarea ţărănimei de baştină, a dat, cel puţin câte un vlăstar al ei, care a deschis, ba un restaurant, sau un magazin modest, alţii au chiar magazine universale, cum ar fi cel al d-lui Cazadiu, fostul conducător regional la Chişinău. Apoi pieţile sunt complect ocupate cu micii comercianţi, creştini români de ambele sexe, distribuitori de tot felul de alimente, fructe, grâne, etc. Aceştia toţi, fiind dibuitori, semănând copilaşului, ce încearcă, să facă primii paşi, trebue să fie ghidaţi, ajutaţi cu sfaturi, nu scrise, ci transmise verbal, din breaslă în breaslă specială de comerţ. Ei trebue să fie îndrumaţi cu multă bună voinţă, de către specialiştii Camerilor de Comerţ, cari ar trebui să scoboare pe teren, din timp în timp. Apoi sistemul de impuneri, diversele registre şi multe alte îndatoriri de contabilitate, ar trebui, cel puţin pentru neiniţiaţii basarabeni, să fie simplificate şi pe înţelesul lor facil. Cu concursul Camerei de Comerţ din Chişinău, vom da, cât mai des, aspecte, indicaţii, semnalizări de îndrumare, încurajări celor apţi, ce putea aplica cu folos. Căci comerţul merită atenţia cea mai desăvârşită, pentru a putea, să egalăm pe alte popoare occidentale şi în direcţia aceasta. Gh. I. Dimitriu SPECTACOLELE ZILEI CINEMATOGRAFE ARO: „Furtună în inim ” cu Mariella Lotti, dora Calamai. Jurnal nou ONC SCALA Grădina Lido: „AmauiA secretă cu Alida Valii și Fosco Gachetti. Jurnal de război. CAPITOL: „Infamie” ca Fosco Giacheti li Linsa Ferid*. Jnrna] nou. REGAL: „O iută scrisori da dragoste’ cu Armando Falcone. Jurnal. TRIANON: „Jiuliano de Medi en CDnchita Montenegro Si Jean de Landa,. Bf. PALAS: „Prinţul din Silnica Cti Heinz Ruehman ţi Theo Singher ţi lui PARAIHS: , Frumoasa necunoscută” cu Laura Solari ţi Antonio Cento. FEMINA: „O seară la Holytwood ţi Ultimul Jurnal. A. R. P. A.: „Eroismul din răsărit”. Jurnal de război. SELfICT: „Femeia eterni poveste” cu Lucien Baret* ţi Pierre Larquey et Jurnal non. . . CORSO (B dut Caro! 21): „Misteriosul Omni Victor”. Jurna! No 22 UFA. ONC. VICTORIA : . «Srtgele nu iartă” ţi Jurnal ATDA (sală *1 grădină): „La sud de PagoPăgo". Jurnal ţi Revistă. BUCURESI II NuMi „Mâini descătuţate" ALCAZAR. ..Mama”. Jurnal ONC. OF A. No. 21 Revistă. AMERICAN: „Coana luna”. Jurnal ţi Trupă de reviste. BIZANTIN: „Răscoala Burilor”. Jurnal ţi Revistă. BARCELONA: „Calea Triumfului”. Jurnăl de război No. 17. Trupa de reviste. CARMEN SYLVA (cal. btdeţiiS7)i micul ne pâideţu”. Jurnalul Trupa de reviste Licurici. IZBANDA: „Dansaţi fetelor, dansaţi”. Jurnal No. 23. GLORIA: „Valsul dragostei*1 ţi .Jurnal. CARMEN: „Fantoma” ţi J’urnal de război. Jurnale de razboi ONC şi UFA. PARTS: „Ispitele Trupului”. Jurnal ţi Revistă cu Geo Măicănescu. LIA: „Avantgarda de Sacrificii” ţi Jurnal No. 22. DICHTd: „Monumentul Indian” Jurnal ţi Revistă. EDISON (sală ţi grădină): „Lupii de mna- Titi Mihăilescu. MEXIC (Şos. Giurgiului ”): „Inamicul ne pândeşte. Jurnal. Trupă de reviste. MARNA: „Dragoste la zero grade”. Jurnal război. ODEON (sală ţi grădină: „Iubirile Ini Verdi”ţi Jurnal de război. LIZEAND: „Geniala travestire”. Jurnal 17 Trupa de reviste. re”. Jurnal de război No. 24. Revista de război 23. Revistă. MARCONT: „Un vals la miezul nopţii” •Turnai No. 24 ţi Rivigty, VOLTA-BUZESTI: încurcă Iume, jurnal ( trupa Filmul Românesc. PACHE str. Mătăiari): .Istoria se rep:‘ă’ .Turnai de război. DTANA. ..întoarcerea lui Cisco Kid”. Jurnal şi Revistă. NONI (cal. 13 Septembrie 196): „Mizerabilli" ţi jurnal TIEA-ONC. MU.AND: „Tigrul din Fschinăpun” laM si Trupa de reviste. REX (Dudeşti 22): „Toaca” ţi Jurnal d CRANGAŞIs oSecretele Mărit -toţii» » Jurnal de răzbel. «•’ HR GUS Uscarea legumelor pentru iarnă Ministerul Agriculturii şi Domeniilor a atras atenţiunea asupra grijii pe care trebuie să o depună fiecare gospodar pentru uscarea legumelor necesare în timpde iarnă. Arătăm acum felul în care trebuiesc pregătite legumele uscate . Toate legumele trebuie să fie spălate înainte de a fi tocate pentru ca să se usuce. Zarzavaturile se curăţă de coaie, de frunze, de partea stricată şi apoi se spală în apă rece de pământ până se limpezesc. . . Tocatul legumelor spălate se face astfel: . ! Rădăcinoasele ca morcovii, felina, păstârnacul, sfecla,vinetele, conopida, etc, se taie în bucăţi lungi (tăifei) sau rondele; frunzele se vor usca întregi fără a fi tocate şi fără codiţele lor groase. Fasoleaverde (ţugără şi grasă) va fi curăţată devârfuri, codiţe şi aţe şi se va usca pe cât posibil întreagă. Să nu se culeagă teci de fasole îmbătrânită, ci numai crudă şi fragedă. Mazărea verde, bobul verde şi bârnele se vor usca întregi după ce li se vor îndepărta codiţele, vârfurile şi aţele. Cartofii se spală, se curăţă de coaje şi se tac sub formă de rondele. Conopida se taie în bucăţi mici cu cuţitul. La dovlecei se scot seminţele şi se taie în rondele de 5mm.grosime. Pentru uscat să se întrebuinţeze numai dovlecei cruzi. La ardeii graşi şi lungi se scot codiţele şi seminţele din ei şi apoi se toacă cu cuţitul. Gogoşarii nu se usucă, ci se întrebuinţează pentru a fi purşi în oţet. :Ardeii mici — iuţi — nu se usucă în cuptor, ci înşiraţi pe aţă la soare. ‘, , Dacă ardeii graşi şi lungi sunt ajunşi la maturitate se vor strânge seminţele lor, Pătlăgelele roşii nu se usucă, ci din ele se face bulion. Ciupercile se usucă întregi de cele mai multe ori înşirate pe aţă.ăpăţâna de varză se curăţă de foile verzi, se taie în patru bucăţişi i se scoate coceanul. Ceapa pentru uscat se roagă aşa cum se pregăteşte în bucătărie. Oplăritul legumelor. Legumele tocate şi limpezite se opăresc în cazane sau oale mari de bucătărie cu apă clocotindă timp de 3-8 minute. In acest scop, zarzavatul se pune în nişte coşuleţe de piele şi se introduce în cazanul pentru opărit. In apa deopărit se pune şi 2 kg. godă de rufe la 100 litri apă, iar dacă nu se găseşte sodă de rufe se pun 3 kg. sare de bucătărie. În timpul cât legumele stau în cazanul cu apă clocotindă se mestecă. Legumele se ţin în cazan până când rondelele se înmoaie. Apa de opărit se primeneşte după 8—10 coşuri când îşi schimbă culoarea. După opărit, zarzavaturile se răcesc prin scufundare în hârdae cu apă rece. De recomandat este ca în această apă să se pună şi 1 kg. sare de bucătărie la 100 litri apă. Astfel pregătite legumele se pun pe nişte site sau funduri de scânduri şi se usucă după posibilităţile din gospodărie. Uscatul zarzavaturilor se poate face în gospodăriile sătenilor şi astfel uscatul în cuptorul de pâine al sobei de bucătărie; uscatul la soare; uscatul în răsadniţe sub geamuri, în sere, în podurile caselor învelite cu tablă şi ţiglă. Uscarea legumelor la soare în aer liber. La soare se poate usca mai cu seamă anumite legume foioase ?,zise verdeţuri” ca: frunze de pătrunjel; tarhon, ţelină, leuştean, deasemenea ciupercile, ardei, teci de fasole şi mazăre, varză, etc. Legumele rădăcinoase pot şi ele să se usuce la soare, dar din cauză că prin Septembrie soarele nu este prea arzător este mai bine să se usuce în cuptoarele de pâine la sobe, şi în cuptoarele mici speciale pentru acest lucru. Pe de altă parte, uscatul legumelor la soare se poate face numai în verile călduroase. Pentru uscatul la soare, legumele foioase se întind’ în straturi ’subţiri (după ce au fost bine spălate cu apă rece) pe acoperişurile de şindrilă, pe mese sau pe lărgi făcute din scânduri. Noaptea şi pe timp de ploaie legumele se adună şi se aşează întinde la adăpost. Dacă nu este pericol de ploaie este de ajuns să fie, numai acoperite. : : Uscatul legumelor la soare s'a întrebuinţat de mult timp, încât gospodinele sunt sfătuite să usuce cât mai multe zarzavaturi în acest mod1. Piaţa cerealelor la Constanta CONSTANŢA 30. — La bursă nu s'au încheiat tranzacţiuni. In obor au fost aduse 17 căruţe cu cereale şi furaje, care s’au vândut următoarele preţuri: Porumb 1200 lei o sută de kilograme, fasole 2300, răpită sălbatică 1300, ovăz cosit 500—850. Plata alimentara la Constanta CONSTANTA 30. In pieţele alimentare din localitate s'au înregistrat următoarele preturi: Carne: de miel 180 lei kilogramul; de vacă 140, de porc 160, untură 240, slănină 200. Pasări : gâşte 700 Iei perechea, găini 500, raţe 360, pui mari 280, pui mici 200, ouă de găină 7 iei bucata, ouă de raţă 8. Zarzavaturi: cartofi noi 16 Iei kilogramul, roşii 40, deSulecei 8-10, fasole ţunără 8, fasole grasă 18, ceapă 26, usturoi 50, mărar 1 leu legătura, pătrunjel 1, păstâmnac 1, vinete 10—15 lei bucată, varză 10, ardei graşi 2, daşcăi 0,50, castraveți 2. . I ' Fructe: renglote 120 Iei kilo* grămuj, struguri 100—160, caise 80—100, pere 80, mere 60, cor* coduși 40, porumb nou 5 lei bucata, lămâi 8—10—12—15. închiderea localurilor din jurul fabricilor CONSTANŢA. 30. Prin ordonanţa municipală s’a hotărât ca 79 de localuri situate în jurul fabricilor să fie închise Sâmbătă seara. Iată ce prevede ordonanţa Toate localurile pentru desfacerea băuturilor spirtoase, bodegi cârciumi, etc., de pe o rază de 500 metri din junii fabricilor, prevăzute în procesul verbal al comisiunii vacale, pot fi inchîsa un mm ■Sâmbătă la ora 18. Se interzice cu desăvârşire creditul la muncitori pentru băuturi spirtoase în cursul săptămânei. Contravenienţii la aceste dispoziţiuni, vor fi internaţi în lagăr şi li se vor închide definitiv localurile osebi de sancţiunile prevăzute la art. ?-k codul penal — închisoare „poliţienească dela o al.la o lună şi dela, MbMW) - lei,' -i ' . Acte de notariat și comerț ACTES DE COMMERCE ET NOTARIAT HANDELS- UND NOTARIATS URKUNDEN freier verkauf paMwegUdiei WL.ij, imobil — Prețul finital — cumpăr ter—V cu tea volonUur « VÂNZARI IMOBILIARE 22395, — Rusoicescu ing. I. vinde, Soc. Banloc, teren str. Puţu de Piatră 11, lei 7.000.000. 22153. Duculescu V. vinde Florea Vezeanu, imob. str. G-ral Angelescu 70, lei 1000.000. 22281. — Marinescu Gh. vinde Maria Panaitescu, imob. str. Puțu cu Tei 3, lei 1.000.000. 22414. Grefu Iosefina, vinde Sofia Golea, imob. Otopeni, lei 1.700.000. 22499. — Davidovici Leon și Berni Făinaru vinde N. Damian N Carp și ing. Stavri Cunescu 75 la sută din întreprinderea Metalurgia A. Davidovici etnii, cu lei 3.500.000 22490. Georgescu Maria vinde Petre Macovei imob. str. Polizu 12, lei 800.000 22345. Teodorescu Maria vinde Ioana Radovici imob. com. Grivița, lei 300.000.22346. Dindel Dumitru vinde Maria și D-tru Teodorescu imob. com. Grivița, lei 100.000. 22441. Gavrilă Pavel vinde CFR imob. com. M. V. Mihai, lei 499.739. 22443. Năstase Safta vinde CFR imob- Chiajna, lei 306.181. 22449. Sandu Maria vinde Magdalena Ardeleanu, imob. str. N. Dobrin 5, lei 265.000. 22464. Barla Salomeia vinde Didina Dobre imob. com. T.Vladimirescu, lei 150.000. 22442. Miu Gh. vinde CFR imob com. M. V. Mihai, lei 426.819. 22428. Cârstei Alex, vinde Badea Iosif imob. Chitila, lei 100.000. Joi 30 iulie 22446. Ciobanu Anghelina vinde CFR imob. com- M. V. Mihai, lei 443.393. INSCRIPȚIUNI IPOTECARE 22263. Soc. Apolodor ipotecheasă Casei Aut. de Finanț. și Amortizare imob. str. Câmpineanu 45, lei 20.000.000. 22412. Simionescu Râmniceanu Dumitru ipot. Cred- Fine. Urb. Imob. str. Dorobanților 16, lei 500.000. 22463. Brad Ecaterina ipot. Panait Haraga imob. com. Grivița, lei 100.000. CONVENȚIE 22433. Antrepriza ing. Spiru Haret se obligă a executa lucrări ptr- Telefoane cu lei 12.519.300. CESIUNI 22419. Mărgărint Elena, cedează Petre Macovei drepturi ce are primit asupra aptului de ipotecă, cu lei 37. 000. 22421. Grigorescu Grigore cedează P. Macovei drepturi cuvenite în actul la nr. 38656 din 1939, lei 120.000. 22422. Ștefănescu Elena cedează P. Macovei drepturi cuvenite In aptul aut. nr 32424 din 1938, lei 150.000. I ÎMPRUMUT 22436. Micii Gh. se împrumută Fabrica de Bere Luther, cu lei 1.387.000. Falimente şi urmăriri Vânzări de active falimentare — In ziua de 10 August ora 8, se vinde prin licitaţie publică de către Sindicatul Falimente’or, activul fal. S. A. „I.G.E.M.E." compus din diverse ario’e, pese şi materiale technice. — La termenul de mai sus sunt invitaţi a se preenta la a-e! Sindicat şi reprezentarii Socieăţii falite, pentru a asista la Helmaţii, POPRIRI — Dos. 11464 din 1942 — înfiinţată prin Corpul Portăreilor, secţia notariat, în mâinile Ministerului Apărărei Naţionle, direcţiunea Domenilor Militare, publice sume de bani, valori, titluri are sau va avea de dat sub orice raport jurridîc debitorului inf. M. Vlădescu din b-dul Micășești 19, pentru despăgubirea cred. Primăria municipiului București, de lei 300.437. — Dos. 11454 din 1942 — Idem în ale mâinile Ministerului Apă'răre: NaCcn ’’e, subsecre'orîaîuluî de Sfat a! ^emluî, asupra ?a'af'ului ce n’ă'es’e r’e’'bongni I~ri Oh. F’o-escu, mais'ru mî’itar. re 'oh. Fo-escu, luMstui militar, idem! 2009 rtensie a’imprffarM. 1 — Tos. 12904 ian 1942 •— Idem în a’e ^'ui Prim me’lf al Triă bunalui Ilfov, Secţia IÎI-a C. C, pe orice sume de bani va .r-ca de1 reauasat deHHoru! N. Or. Poces’ cu din ca'ea Moșilor 205, si îrfemec'a! asuma veu'uise! Oaga Denunerî si Consemnariimi nr. 30318 din 1949, 'n va'oire de lei 7^.287, Hem cred. Fca'e'mn A-‘ vian ‘de lei 33.568. ' COMANDAMENTE 1 — Dos. 19369 din 1941 — Debitoare Maria Constantinesci — creditori Elena şi Marin Margine, imobil str. Olteţului 9, fost Ghf. Coşbuc 9, datorie lei 10.090 cu procente, plus lei 500 eheit, de jud. plus chelt. de urmărire şi executare şi onorar de avocat. ; înlocuirea Comisiei Muncii din portul Turnu Severin şi ultimul timp, din cauza transbordărilor ce se fac, muncitorii manuali din portul nostru au avut suficient de lucru. Totuşi, din cauza necinstei ce se cuibărise aci, mulţi din ei, după munca încordată depusă de dimineaţa până seara, deabia plecau în buzunar cu câţiva poli ce nu-i ajungeau să cumpere nici pâinea pentru cele 5 guri ce-i aşteptau acasă. Sesizaţi de aceste fapte, d-nii Ionescu Mioziu, director în Ministerul Muncii, Olt Belea profesor şi insp. gedteral de românizare al Olteniei, însoţiţi de d. D. Gherghescu, preşedintele Oficiului judeţean al Camerei de Muncă, au mers în port pentru a proceda la înlocuirea Comisiei de muncă ce s-a făcut vinovată de nereguli. Astfel, pe baza unui proces-verbal dresat la faţa locului, a fost înlocuită vechea comisie formată din dmii Gutu D-tru ofiţer de port ca secretar si I. Cutui, casier cu d-nul Vulcănescu Sebastian, secretar-casier, din partea patronilor, d-nii T. Vâlcea membru titular si D. Damian supleant si din partea lucrătorilor dnnii Stan Mihail, tâmplar si Pavel Stirbu supleant. După ce procesele-verbale de înlocuire a celor vinovaţi au fost scrise la maşina Oficiului Camerei de Muncă, o serie din cei care au asistat la această înlocuire au refuzat să le semneze. • Iată deci ca oculta a început să lucreze și de data aceasta, și prin diferite manopere în aceste vremuri de totală înoire a unor moravuri învechite, cred că vor reuşi să speculeze şi mai departe nestingheriţi de nimeni, sutere de muncitori din portul Turnu-Severin. Ministerul Muncii are datoria să facă complectă lumină şi să aplice sancţiuni celor cari mai uneltesc tocă. Examenul pentru taxatorii vamali Examenul înscris pentru recrutarea taxatorilor vamali se va da în ziua de 9 August 1942 în următoarele centre: Regiunea I Bucureşti cu Vămile din: Bucureşti, Ploieşti, Giurgiu,Olteniţa, Călăraşi, Cerna Vodă şi Constanţa. Regiunea II Craiova cu Vămile din:Craiova, Tr. Severin, Calafat, Bechet, Corabia, T. Măgurele şi Zimnicea. Regiunea III Timişoara cu vămile din: Timişoara, Orşova, Moldova Veche, Baziaş, Jimbolia, Cenad Moraviţa, Cruceni, Arad, Curtici, Pecica, Ciumeghiu şi Mierlău. Regiunea IV Braşov cu vămile : Braşov, Sibiu, Mediaş, Câmpia Turdei, şi Luduş. Regiunea V. Galaţi cu vămile din: Galaţi, Brăila, Hârşova, Negru Vo* iiX TuWa. finii no. BâCăU. R&iiBS*» Bicaz, Chisirig, Reni, Ismail, Chilii şi Vâlcov. Regiunea VI Cernăuţi cu vămii« 'din: Cernăuţi Vatra-Dornei, Schit, Orăşeni şi Hotin. Regiunea VII Chişinău cu vămile din: Chişinău, Tighina, Cetatea Albă, Rezina şi Atachi. Construcţia căii ferate turce fa pe coasta Mării Negre ISTANBUL 80. (tp.). _ La construcţia căii ferate dintre cele două porturi in regiunea carboniferă de la Marea Neagră, Kozlu și Zonguldak, Oale care tratversează terenuri înclin de dificile, s’a terminat deja un tuflet de 261 metri lungime. Ia Ol al doilea tunel de 1350 metri se lnCreagÿ, încă. Până acum s’au cheltuit 2500 lire turcești pentru aceste lucrări. S’a plănuit continuarea Hoiçi până la Eregli pentru a se lega porturile n-ivunweam Antou* Centulării cu istaakfc