Argus, august 1942 (Anul 32, nr. 8780-8806)

1942-08-01 / nr. 8780

ÎNŞTIINŢARE Nr. 1 Guvernământul Transnistriei cumpără diferite mărfuri plătind preţuri în lei. Cei ce vor să furnizeze aceste mărfuri din ţară, vor înainta până la data de 10 August a. c., oferte închise cu specificarea mărfurilor, preţurilor şi cantităţilor, precum şi mostre sigilate. ÎNŞTIINŢARE Nr. 2 Guvernământul Transnistriei cumpără 20 vag. vin de bună calitate, plata făcând-o în lei. Cei ce vor să furnizeze această cantitate de vin, vor înainta până la data de 5 August a. c., oferte închise cu specificarea mărfurilor, preţurilor şi cum şi probe sigilate. ÎNŞTIINŢARE Nr. 3 Guvernământul vinde la licitaţie cu oferte în­chise printr’o supralicitaţie orală, cantitatea de 1.500 tone melasă tip 50 la sută. Ofertele se vor depune la Guvernământul Tran­­snistriei-Tiraspol până în ziua de 31 Iulie 1942. In ziua de 1 August 1942 la orele 16, va avea loc la Direcţia Comerţului deschiderea ofertelor şi su­­praliciaţia orală. Caetul de sarcini poate fi văzut zilnic. Vânzarea se face loc o fabrică. TRIBUNALUL ILFOV SECȚIA NOTARIAT Dosar No. 1112 din 1934. Punicaţiune de vânzare la ziua de 16 Septembrie 1942, ora 13, se vinele prin liciaţie publică în pretoriul Trib. Ilfov, Secţia Notariat, porţiunea din imobilul situat în Bucu­reşti, Strada Petre Ispirescu No. 45, fost No. 43, fost No. 39, şi anume por­ţiunea din partea stângă a intrărei porţiune deplin identificată, cu su­­prafaţa de 800 m. p. adică 10/80 ntr­­, proprietatea debitorilor Maria Rie Eremia S. pufu şi Die Eremia S. Pufu, pentru despăgubirea creditoru­lui loan Ru­su, de sumele de bani ce are de primit de la sus numiţii debi­tori, în baza actelor aflate în Deda­lul acestui Tribunal cu No. 1112 din 1934, şi cara imobil se învecineşte la faţă cu Strada Ispiriescu, la dreapta (stând cu faţa la imobil) cu restul de proprietata neipotecată a debitorului la stânga şi fiind cu proprietatea Pe­tre V. Epureşteanu. Pe acest teren se află un grajd din paiantă acoperit cu tablă, având 2 uşi de intrare. Pe in­tervalul de la stradă până la grajd se află o mică grădiniţă, împrejmuită cu gard da şipca. Imobilul nu are alte sarcini. Valoarea imobilului urmărit arăta­tă de creditor prin comandamente şi comunicată debitorilor este de lei 400.000, iar licitaţia va începe dela Suma de lei 300.000, adică mai puţin cu 25«/« din valoare în conformitate cu legea executărilor silite din 5 Au­gust 1933. Sunt somaţi toţi acei cari ar pretin­de vreun drept da chirie sau arendă, ipotecă sau privilegiu ca înaintea ad­judeca­ţiunei să arate Tribunalului pretenţiunile lor sub pedeapsă de a nu li se mai ţine în seamă. Preşedinte s. v., M. Tretinescu. Portărel, Indescifrabil No. 13.631 din 30 Iulie 1942 a­viz­ de Exploatarea Brevetului român invenţie Nr. 28.076 Proprietarul brevetului regal român de invenţie Nr. 28.076 cu titlul: „­ombă de iluminat şi de transport sau alte asemenea destinată a fi aruncată din avion“ dorind a exploata în România breve­tul de mai sus, caută amatorii spre a intra in orice combinaţie posibilă, vânzare, licenţă, etc., în scopul pune­rii în exploatare a acestui brevet în România. Doritorii vor adresa ofertele lor d-lui I. P. Condrescu, Bucureşti 2, Str. Bihorului 9, Telefon 3.03.66. AVIZ de ra-Exploatarea Brevetului român invenţie Nr. 27.999 Proprietarul brevetului regal­mân de invenţie Nr. 27.999 cu titlul: „Bombă de iluminat, destinată a fi aruncată din avioane“ dorind a exploata în România breve­tul de mai sus, caută amatorii spre a intra în orice combinaţie posibilă, vânzare, licenţă, etc., în scopul pune­rii în exploatare a acestui brevet în România. Doritorii vor adresa ofertele lor d-lui I. P. Coniciescu, Bucureşti 2, Str. Bihorului 9, Telefon 3.03.66. AVIZ Exploatarea Brevetului român de invenţie Nr. 28.101 Proprietarul brevetului regal ro­mân de invenţie Nr. 28.101, cu titlul: JLimba aviatică in formă de casetă“ dorind a exploata In România breve­tul de mai sus, caută amatorii spre a intra In orice combinaţie posibilă, vânzare, licenţă, etc., în scopul pune­rii In exploatare a acestui brevet In România. Doritorii vor adresa ofertei­ lor B-lui I. P. Condiescu, București 2, Str. Bihorului 6, Telefon 3.03.66. EXPOZIŢIA AGRICOLĂ DIN CAPITALĂ La Ministerul Agriculturii se lu­crează la organizarea expoziţiei a­­gricole ce se va deschide în Sep­­te­mbrie în sălile din subsolul Ato­­lKU&tl Rom'âft v „ ROMANIA MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară PUBLICAŢI­­UNI: D. Ştefan M. Diencicov, născut la 20 Decembrie 1896. In corn. Lunga, jud. Soroca, domiciliat în Cernăuţi, str. G-ral Berthelot Nr. 9, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe pe baza art. 10, numele său patronimic de Dencicov în acela de Danescu, spre a se numi Ştefan N. Danescu. Ministrul publică aceasta, conform art. 11, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţi­une în termenul şi condiţiunile prevăzute de alin. II al zisului articol şi de art. 3 din legea asupra numelui din 8 Aprilie 1936. No. 013.884 din 28 Ianuarie 1942 Speculaţiunile de argint ale SI-Unite LISABONA, (EPE). — Ministerul de finanţe al Statelor Unite se ocupă actualmente cu întocmirea unei dis­­poziţiuni prin care argintul de ori­gină americană să fie pus la dispozi­ţia Industriei de înarmare la preţul de pe piaţa mondială. Pentru a putea lua in considerare importanţa acestei dis­­poziţiuni trebue să se ştie că preţul mondial pentru argint este de 35 cenţi de uncie în timp ce ministerul de fi­nanţe a plătit până acum 71,11 cenţi. Diferenţa dintre preţul de cumpărare al argintului nou şi a preţului de vân­zare pentru industria de înarmare va fi suportată probabil de ministerul de finanţe al Statelor Unite. Este vorba deci de o nouă subvenţie a industriei Statelor Unite în dauna contribuabili­lor. Consumul de argint al Statelor Unite a sporit în ultimul timp cu exact 100 la sută. Consumul de ar­gint industrial este apreciat la 80 mi­­lione uncii. Acest consum trece de 10 milioane uncii de producţia curentă. Sporirea consumului de argint se ex­plică din lipsa relativă de nichel, cu­pru, cositor şi crom a Statelor Unite. Prin izolarea Statelor Unite de­ţinutu­rile furnizoare de argint din Malae­­zia, cererea de argint a sporit şi mai mult. Restrângerea întrebuinţării co­sitorului pentru lipit a dus la o spo­rire a cererii de argint. Se contase pe faptul că sporirea cererii de argint pe piaţă va duce la o spo­rire a preţurilor pentru argint. Pentru a feri industria de înarmare de scumpire a acestei materii prime atât de importante şi pentru a sa­tisface repede cererea de argint gu­vernul intenţionează acum să pună pe piaţă o parte a stocurilor sale de argint şi anume la preţuri care se află sub preţurile de cumpărare din cuprinsul Americii. Ministerul de fi­nanţe al Statelor Unite a cumpărat din 1933 importante cantităţi de ar­gint deoarece sub presiunea interesa­ţilor pentru argint din Senat a cum­­­­pârât an după an mari cantităţi de­­ argint. Scopul acestor cumpărări a fost o subvenţie a minelor de argint. La aceste cumpărări au mai jucat un rol oarecare și anumite considerente neclare In privinţa valutuid, t» tim­pul războiului aceste considerente au mai pierdut din importanţă. Impor­tantă este acum aprovizionarea cât mai rapidâ a Industrie! cu argint In locul metalelor de cari are nevoie. Pierderile pe cari l# suferă ministerul de finanţe prin aceste vânzări sunt trecute In contul general al costurilor războiului. Politica de argint a Statelor Unite tinde deci spre o subvenţie dublă. In anul trecut minele de argint au fost subvenţionate pentru că ar fi putut exercita o presi­une politică. Acum in­dustria de înarmare este subvenţiona­tă indirect prin pierderile ministerului de finanţe. Se dovedeşte deci că po­­litca de înarmare a Statelor Unite este o afacere absolut lucrativă pen­tru acele industrii care sunt „situate în mod favorabil“. Se contează pe faptul că consumul industrial al Statelor U­­nite va creşte, deoarece se întrebuin­ţează pentru construirea maşinilor de război, cum sunt avioanele şi tancu­rile în măsură crescândă argint. Din ce în ce mai mult argint se întrebuin­ţează şi pentru costruirea vapoarelor. In cercurile interesaţilor americani de argint se contează pe faptul că întrebuinţarea extinsă a argintului va deschide argintului domenii de între­buinţare In cari se va putea menţine şi după războiu. Interesaţii contează pe faptul că cei cari consumă argint se vor putea obişnui cu bunele cali­tăţi technice ale acestui metal. Se pare Insă că uită problema costului argintului. Chiar dacă ministerul de finanţe s‘a decis In timp de războiu să dea argintul cu o pierdere oareca­re, nu va putea menţine aceste sub­­venţionări şi după războiul .Minieritul american de argint pe de altă parte nu va fi în stare să dea argintul la preţurile de pe piaţa mondială. Dacă argintul va fi capabil de concurenţă la preţurile actuale de pe piaţa in­ternă, depinde, de posibilităţile de a­­provizionare cu celelalte metale după războiu. Rămâne In orice caz sigur că în Statele Unite se prezice astăzi argintului un viitor mai bun decât a avut vreodată dela demonetizarea ar­gintului. Nu este exclus ca In baza acestor aşteptări să se desvolte spe­­culaţiuni cu acţiuni de argint şi cu efecte de argint. nour legi de impunere in Statele Unite WASHINGTON, (EPE). — Pentru a­­coperirea deficitului născut din cheltu­­elile enorme de înarmare, ministerul de finante a întocmit noui legi de impu­nere prin care poporul american este încărcat cu 6270 milioane dolari. Pro­­ectul a fost trimis consiliului financiar al Senatului. Senatul însă nu va căpăta spre aprobare acest proect decât în lu­na August deoarece majoritatea Sena­torilor şi membrilor Camerei Reprezen­tanţilor au plecat în centrele lor de alegere pentru pregătirile necesar pn­­tru realegerea lor. Citiţi „ARGUS” Început de activitate comercială românească in Basarabia In deosebi, e bine să ne facem idee cât mai justă si mai clară, de procesul ce se petrece în Basara­bia, pe tărâmul comercial. Această provincie românească, încă nici­odată, în trecutul ei, și’a avut elemente autohtone, cari să fi activat, în mare, în schimbul de mărfuri. Din timpuri vechi, de pe când ge­­novezii îşi construiau cetăţile HO­TINULUI, SOROCII, TIGHINEŢ, CETATEI ALBE, şi alte nuclee în­tărite pe culmi de dealuri, umbrite de foşti codri seculari, aceştia erau albinele ce strângeau polenul boga­telor roade basarabene. Ai noştri doar produceau florile. Apoi ne-au invadat greci, armeni, şi, în ultime­le trei secole, evrei, cari, înfierân­­du-ne până şi în cel mai mic sat, câte o familie - două, au luat, de a­­semeni, în mâinele lor, tot comerţul Prefacerile la cari luăm parte,pre­faceri istorice, ce vor avea urmări îmbucurătoare, cum țara noastră încă n’a cunoscut, au contribuit la un început de românizare a comer­țului, românizare care face progre­se mai mul decât evolutive. Dar în Basarabia ne lovim de al­te mici neajunsuri, ce trebuesc sem­nalate şi înlăturate. La noi, după cum se constată de oricine, floarea ţărănimei de baştină, a dat, cel pu­ţin câte un vlăstar al ei, care a deschis, ba un restaurant, sau un magazin modest, alţii au chiar ma­gazine universale, cum ar fi cel al d-lui Cazadiu, fostul conducător re­­gional la Chişinău. Apoi pieţile sunt complect ocupate cu micii comer­cianţi, creştini români de ambele sexe, distribuitori de tot felul de a­­limente, fructe, grâne, etc. Aceştia toţi, fiind dibuitori, semănând copi­laşului, ce încearcă, să facă primii paşi, trebue să fie ghidaţi, ajutaţi cu sfaturi, nu scrise, ci transmise ver­bal, din breaslă în breaslă specială de comerţ. Ei trebue să fie îndru­maţi cu multă bună voinţă, de către specialiştii Camerilor de Comerţ, cari ar trebui să scoboare pe teren, din timp în timp. Apoi sistemul de impuneri, diver­sele registre şi multe alte îndatoriri de contabilitate, ar trebui, cel puţin pentru neiniţiaţii basarabeni, să fie simplificate şi pe înţelesul lor facil. Cu concursul Camerei de Comerţ din Chişinău, vom da, cât mai des, aspecte, indicaţii, semnalizări de în­drumare, încurajări celor apţi, ce putea aplica cu folos. Căci comerţul merită atenţia cea mai desăvârşită, pentru a putea, să egalăm pe alte popoare occidentale şi în direcţia aceasta. Gh. I. Dimitriu SPECTACOLELE ZILEI CINEMATOGRAFE ARO: „Furtună în inim ” cu Mariella Lotti, dora Calamai. Jurnal nou ONC SCALA Grădina Lido: „AmauiA secretă cu Alida Valii și Fosco G­achetti. Jurnal de război. CAPITOL: „Infamie” ca Fosco Giacheti li Linsa Ferid*. Jnrna] nou. REGAL: „O iută scrisori da dragoste’ cu Armando Falcone. Jurnal. TRIANON: „­Jiuliano de Med­­i en CDn­­chita Montenegro Si Jean de Landa,. Bf. PALAS: „Prinţul din Silnica Cti Heinz Ruehman ţi Theo Singher ţi lui­ PARAIHS: , Frum­oasa necunoscută” cu Lau­ra Solari ţi Antonio Cento. FEMINA: „O seară la Holytwood ţi Ulti­mul Jurnal. A. R. P. A.: „Eroismul din răsărit”. Jur­nal de război. SELfICT: „Femeia eterni poveste” cu Lu­cien Baret* ţi Pierre Larquey et Jurnal non. . . CORSO (B dut Caro! 21): „Misteriosul Omni Victor”. Jurna! No 22 UFA. ONC. VICTORI­A : . «Srtgele nu iartă” ţi Jurnal ATDA (sală *1 grădină): „La sud de Pago­­Păgo". Jurnal ţi Revistă. BU­CURESI II NuMi „Mâini descătuţate" ALCAZAR. ..Mama”. Jurnal ONC. OF A. No. 21 Revistă. AMERICAN: „Coana luna”. Jurnal ţi Tru­pă de reviste. BIZANTIN: „Răscoala Burilor”. Jurnal ţi Revistă. BARCELONA: „Calea Triumfului”. Jurnăl de război No. 17. Trupa de reviste. CARMEN SYLVA (cal. b­tdeţiiS7)i micul ne pâ­ideţu”. Jurnal­ul Trupa de reviste Licurici. IZBANDA: „Dansaţi fetelor, dansaţi”. Jur­nal No. 23. GLORIA: „Valsul dragostei*1 ţi .Jurnal. CARMEN: „Fantoma” ţi J’urnal de război. Jurnale de razboi ONC şi UFA. PARTS: „Ispitele Trupului”. Jurnal ţi Re­vistă cu Geo Măicănescu. LIA: „Avantgarda de Sacrificii” ţi Jur­nal No. 22. DICHTd­: „Monumentul Indian” Jurnal ţi Revistă. EDISON (sală ţi grădină): „Lupii de mna- Ti­ti Mihăilescu­. MEXIC (Şos. Giurgiului ”): „Inamicul ne pândeşte. Jurnal. Trupă de reviste. MARNA: „Dragoste la zero grade”. Jurnal război. ODEON (sală ţi grădină: „Iubirile Ini Ver­di”­ţi Jurnal de război. LIZEAND: „Geniala travestire”. Jurnal 17 Trupa de reviste. re”. Jurnal de război No. 24. Revista de război 23. Revistă. MARCONT: „Un vals la miezul nopţii” •Turnai No. 24 ţi Rivigty, VOLTA-BUZESTI: încurcă Iume, jurnal ( trupa Filmul Românesc. PACHE str. Mătăiari): .Istoria se rep:‘ă’ .Turnai de război. DTANA. ..întoarcerea lui Cisco Kid”. Jur­nal şi Revistă. NONI (cal. 13 Septembrie 196): „Mizera­billi" ţi jurnal TIEA-ONC. MU.AND: „Tigrul di­n Fschinăpun” la­­M si Trupa de reviste. REX (Dudeşti 22): „Toaca” ţi Jurnal d CRANGAŞIs oSecretele Mărit -toţii» » Jurnal de răzbel. «•’ HR GUS Uscarea legumelor pentru iarnă Ministerul Agriculturii şi Do­meniilor a atras atenţiunea asupra grijii pe care trebuie să o depună fiecare gospodar pentru uscarea legumelor necesare în timp­­de iar­nă. Arătăm acum felul în care trebuiesc pregătite legumele uscate . Toate legumele trebuie să fie spălate înainte de a fi tocate pen­tru ca să se usuce. Zarzavaturile se curăţă de coaie, de frunze, de partea stricată şi apoi se spală în apă rece­ de pământ până se limpezesc. . . Tocatul legumelor spălate se face astfel: . ! Rădăcinoasele ca morcovii,­ fe­lina,­ păstârnacul, sfecla,­­vinetele, conopida, etc, se taie în bucăţi lungi (tăifei) sau rondele; frunzele se vor usca întregi fără a fi tocate şi fără codiţele lor groase. Fasolea­­verde (ţugără şi grasă) va fi curăţată de­­vârfuri, codiţe şi aţe şi se va usca pe cât posibil întreagă. Să nu se culeagă teci de fasole îmbătrânită, ci numai crudă şi fragedă. Mazărea verde, bobul verde şi bârnele se vor usca întregi după ce li se vor îndepărta codiţele, vârfurile şi aţele. Cartofii se spală,­ se curăţă de coaje şi se tac sub form­ă de ron­dele. Conopida se taie în bucăţi mici cu cuţitul. La dovlecei se scot­ seminţele şi se taie în rondele de 5­­mm.­­gro­sime. Pentru uscat să­ se întrebuin­ţeze numai dovlecei cruzi. La ardeii graşi şi lungi se scot codiţele şi seminţele din ei şi apoi se toacă cu cuţitul. Gogoşarii nu se usucă,­ ci se întrebuinţează pen­­­tru a fi pu­rşi în oţet. :­­Ardeii mici — iuţi — nu se­ usucă în cuptor, ci înşiraţi pe­­ aţă la soare. ‘, , Dacă ardeii graşi şi lungi sunt ajunşi la maturitate se vor strânge seminţele lor, Pătlăgelele roşii nu se usucă, ci din ele se face bulion. Ciupercile se usucă întregi de cele mai multe ori înşirate pe aţă.­ăpăţâna de varză se curăţă de foile verzi, se taie în patru bucăţi­­şi i se scoate coceanul. Ceapa pentru uscat se roagă aşa cum se pregăteşte în bucătărie. Oplăritul legumelor.­­ Legumele tocate şi limpezite se opăresc în cazane sau oale mari de bucătărie cu apă clocotindă timp de 3-8 minute. In acest scop, zarzavatul se pune în nişte coşuleţe de piele şi­­ se introduce în cazanul pentru opărit. In apa de­­opărit se pune şi 2 kg. g­odă de rufe la 100 litri apă, iar dacă nu se­ găseşte sodă de rufe se pun 3 kg. sare de bucătă­rie. În timpul cât legumele stau în cazanul cu apă clocotindă se mestecă. Legumele se ţin în cazan până când rondelele se înmoaie. Apa de opărit se primeneşte după 8—10 coşuri când îşi schim­bă culoarea. După opărit, zarzavaturile se ră­cesc prin scufundare în hârdae cu apă rece. De recomandat este ca în a­­ceastă apă să se pună şi 1 kg. sare de bucătărie la 100 litri apă. Astfel pregătite legumele se pun pe nişte site sau funduri de scân­duri şi se usucă după posibilită­ţile din gospodărie. Uscatul zarzavaturilor se poate face în gospodăriile sătenilor şi astfel uscatul în cuptorul de pâine al sobei de bucătărie; uscatul la soare; uscatul în răsadniţe sub geamuri, în sere, în podurile case­lor învelite cu tablă şi ţiglă. Uscarea legumelor la soare în aer liber. La soare se poate usca mai cu seamă anumite legume foioase ?,zise verdeţuri” ca: frunze de pă­trunjel; tarhon, ţelină, leuştean, deasemenea ciupercile, ardei, teci de fasole şi mazăre, varză, etc. Legumele rădăcinoase pot şi ele să se usuce la soare, dar din cauză că prin Septembrie soarele nu este prea arzător este mai bine să se usuce în cuptoarele de pâine la sobe, şi în cuptoarele mici spe­ciale pentru acest lucru. Pe de altă parte, uscatul legu­­melor la soare se poate face numai în verile călduroase. Pentru uscatul la soare, legu­mele foioase se întind’ în straturi ’subţiri (după ce au fost bine spă­late cu apă rece) pe acoperişurile de şindrilă, pe mese sau pe lărgi făcute din scânduri. Noaptea şi pe tim­p de ploaie legumele se a­­dună şi se aşează întinde la adă­post. Dacă nu este pericol de ploaie este de ajuns să fie, numai acoperite. :­­ : Uscatul legumelor la soare s'a întrebuinţat de mult timp,­ în­cât gospodinele sunt sfătuite să usuce cât mai multe zarzavaturi în acest mod1.­­ Piaţa cerealelor la Constanta CONSTANŢA 30. — La bursă nu s'au încheiat­ tranzacţiuni. In obor au fost aduse 17 căruţe cu cereale şi furaje, care s’au vândut următoarele preţuri: Porumb 1200 lei o sută de ki­lograme, fasole 2300, răpită sălba­­tică 1300, ovăz cosit 500—850. Plata alimentara la Constanta CONSTANTA 30.­­ In pieţele alimentare din localitate s'au în­registrat următoarele preturi: Carne: de miel 180 lei kilogra­mul; de vacă 140, de porc 160, untură 240, slănină 200. Pasări : gâşte 700 Iei perechea­, găini 500,­ raţe 360, pui mari 280, pui mici 200, ouă de găină 7 iei bucata, ouă de raţă 8. Zarzavaturi: cartofi noi 16 Iei kilogramul, roşii 40, deSulecei 8-10, fasole ţunără 8,­ fasole grasă 18, ceapă 26, usturoi 50, mărar 1 leu legătura, pătrunjel 1, păstâmnac 1, vinete 10—15 lei bucată, varză 10, ardei graşi 2, daşcăi 0,50, ca­straveți 2. . I ' Fructe: renglote 120 Iei kilo­* grămuj, struguri 100—160, caise 80—100, pere 80, mere 60, cor* coduși 40, porumb nou 5 lei bu­cata, lămâi 8—10—12—15. închiderea localurilor din jurul fabricilor CONSTANŢA. 30.­­ Prin ordo­nanţa municipală s’a hotărât ca 79 de localuri situate în jurul fabrici­lor să fie închise Sâmbătă seara. Iată ce prevede ordonanţa Toate localurile pentru desface­rea băuturilor spirtoase, bodegi cârciumi, etc., de pe o rază de 500 metri din junii fabricilor, prevă­zute în procesul verbal al comisiu­­nii vacale, pot fi inchîsa un mm­ ■Sâmbătă la ora 18. Se interzice cu desăvârşire cre­ditul la muncitori pentru băuturi spirtoase în cursul săptămânei. Contravenienţii la aceste dispozi­­ţiuni, vor fi internaţi în lagăr şi li se vor închide definitiv localurile osebi de sancţiunile prevăzute la art. ?-k codul penal — închisoare „poliţienească dela o al.la o lună şi dela, MbMW) - lei,' -i ' . Acte de notariat și comerț ACTES DE COMMERCE ET NOTARIAT­­ HANDELS- UND NOTARIATS­ URKUNDEN freier verkauf paMwegUd­iei WL.ij, imobil — Prețul finital — cumpăr ter—V cu tea volonUur « VÂNZ­AR­I IMOBILIARE 22395, — Rusoicescu ing. I. vinde, Soc. Banloc, teren str. Puţu de Pia­tră 11, lei 7.000.000. 22153. Duculescu V. vinde Flo­­rea Vezeanu, imob. str. G-ral An­­gelescu 70, lei 1000.000. 22281. — Marinescu Gh. vinde Maria Panaitescu, imob. str. Puțu cu Tei 3, lei 1.000.000. 22414. Grefu Iosefina, vinde Sofia Golea, imob. Otopeni, lei 1.700.000. 22499. — Davidovici Leon și Be­rni Făinaru vinde N. Damian N Carp și ing. Stavri Cunescu 75 la sută din întreprinderea Metalurgia A. Davidovici et­nii, cu lei 3.500.000 22490. Georgescu Maria vinde Pe­tre Macovei imob. str. Polizu 12, lei 800.000­ 22345. Teodorescu Maria vinde Ioana Radovici imob. com. Grivița, lei 300.000.22346. Dindel Dumitru vinde Ma­ria și D-tru Teodorescu imob. com­. Grivița, lei 100.000. 22441. Gavrilă Pavel vinde CFR imob. com. M. V. Mihai, lei 499.739. 22443. Năstase Safta vinde CFR imob- Chiajna, lei 306.181. 22449. Sandu Maria vinde Magda­lena Ardeleanu, imob. str. N. Do­­brin 5, lei 265.000. 22464. Barla Salomeia vinde Di­dina Dobre imob. com. T.­­Vladimi­re­scu, lei 150.000. 22442. Miu Gh. vinde CFR imob com. M. V. Mihai, lei 426.819. 22428. Cârstei Alex, vinde Badea Iosif imob. Chitila, lei 100.000. Joi 30 iulie 22446. Ciobanu Anghelina vinde CFR imob. com- M. V. Mihai, lei 443.393.­­ INSCRIPȚIUNI IPOTE­CARE 22263. Soc. Apolodor ipotecheasă Casei Aut. de Finanț. și Amorti­zare imob. str. Câmpineanu 45, lei 20.000.000. 22412. Simionescu Râmniceanu Dumitru ipot. Cred- Fine. Urb. I­­mob. str. Dorobanților 16, lei 500.000. 22463. Brad Ecaterina ipot. Pa­nait Haraga imob. com. Grivița, lei 100.000. CONVENȚIE 22433. Antrepriza ing. Spiru Ha­­ret se obligă a executa lucrări ptr- Telefoane cu lei 12.519.300. CESIUNI 22419. Mărgărint Elena, cedează Petre Macovei drepturi ce are pri­mit asupra aptului de ipotecă, cu lei 37. 000. 22421. Grigorescu Grigore ce­dează P. Macovei drepturi cuvenite în actul la nr. 38656 din 1939, lei 120.000. 22422. Ștefănescu Elena cedează P. Macovei drepturi cuvenite In ap­tul aut. nr­ 32424 din 1938, lei 150.000. I ÎMPRUMUT 22436. Micii Gh. se împrumută Fabrica de Bere Luther, cu lei 1.387.000. Falimente şi urmăriri Vânzări de active falimentare — In ziua de 10 August ora 8, se vinde prin licitaţie publică de către Sindicatul Falimente’or, ac­tivul fal. S. A. „I.G.E.M.E." com­pus din diverse ar­i­o’e, p­ese şi materiale technice. — La termenul de mai sus sunt invitaţi a se preenta la a-e! Sin­dicat şi reprezentar­ii Socieăţii fa­lite, pentru a asista la Helmaţii, POPRIRI­ ­ — Dos. 11464 din 1942 — în­fiinţată prin Corpul Portăreilor, secţia notariat, în mâinile Mini­sterului Apărărei Naţionle, di­recţiunea Domenilor Militare, pu­blice sume de bani,­ valori, titluri are sau va avea de dat sub orice raport jurridîc debitorului inf. M. Vlădescu din b-dul Micășești 19, pentru despăgubirea cred. Primă­ria municipiului București, de lei 300.437. — Dos. 11454 din 1942 —­ Idem în ale mâinile Ministerului Apă­'răre: NaCcn ’’e, subsecre'orîaîuluî de Sfat a! ^emluî, asupra ?a'a­­f'ului ce n’ă'es’e r’e’'bongni I~ri Oh. F’o-escu, mais'ru mî’itar. re 'oh. Fo-escu, luMstui militar, idem! 2009 rtensie a’imprffarM. 1 — Tos. 12904 ian 1942 •— Idem în a’e ^­'ui Prim m­e’lf al Tri­ă bunalui Ilfov, Secţia IÎI-a C. C, pe orice sume de bani va .r-ca de1 reauasat deHHoru! N. Or. Poc­es­’ cu din ca'ea Moșilor 205, si îrf­emec'a! asum­a veu'uise! Oa­ga Denunerî si Consemnariimi nr. 30318 din 1949, 'n va'oire de lei 7^.287, Hem cred. Fca'e'mn A-‘ vian ‘de lei 33.568. ' COMANDAMENTE 1 — Dos. 19369 din 1941 — De­bitoare Maria Constantinesci­ — creditori Elena şi Marin Margine, imobil str. Olteţului 9, fost Ghf. Coşbuc 9, datorie lei 10.090 cu procente, plus lei 500 eheit, de jud. plus chelt. de urmărire şi e­­xecutare şi onorar de avocat. ; înlocuirea Comisiei Muncii din portul Turnu Severin şi ultimul timp, din cauza trans­bordărilor ce se fac, muncitorii ma­nuali din portul nostru au avut su­­ficient de lucru. Totuşi, din cauza necinstei ce se cuibărise aci, mulţi din ei, după munca încordată depusă de dimi­neaţa până seara, deabia plecau în buzunar cu câţiva poli ce nu-i ajun­geau să cumpere nici pâinea pentru cele 5 guri ce-i aşteptau acasă. Sesizaţi de aceste fapte, d-nii Io­­nescu Mioziu, director în Ministerul Muncii, Olt­ Belea profesor şi insp. ged­teral de românizare al Olteniei, însoţiţi de d. D. Gherghescu, preşe­­dintele Oficiului judeţean al Came­rei de Muncă, au mers în port pen­tru a proceda la înlocuirea Comi­siei de muncă ce s-a făcut vinovată de nereguli. Astfel, pe baza unui proces-ver­bal dresat la faţa locului, a fost în­locuită vechea comisie formată din dmii Gutu D-tru ofiţer de port ca secretar si I. Cutui, casier cu d-nul Vulcănescu Sebastian, secretar-ca­­sier, din partea patronilor, d-nii T. Vâlcea membru titular si D. Da­mian supleant si din partea lucră­torilor dnnii Stan Mihail, tâmplar si Pavel Stirbu supleant.­­ După ce procesele-verbale de în­­locuire a celor vinovaţi au fost scrise la maşina Oficiului Camerei de Muncă, o serie din cei care au asistat la această înlocuire au re­fuzat să le semneze. • Iată deci ca oculta a început să lucreze și de data aceasta, și prin­ diferite manopere în aceste vre­­muri de totală înoire a unor mora­vuri învechite, cred că vor reuşi să speculeze şi mai departe nestin­­gheriţi de nimeni, sutere de munci­­tori din portul Turnu-Severin. Ministerul Muncii are datoria să facă complectă lumină şi să aplice sancţiuni celor cari mai uneltesc tocă. Examenul pentru taxatorii vamali Examenul înscris pentru recruta­rea taxatorilor vamali se va da în ziua de 9 August 1942 în următoa­­rele centre: Regiunea I Bucureşti cu Vămile din: Bucureşti, Ploieşti, Giurgiu,Ol­teniţa, Călăraşi, Cerna Vodă şi Con­stanţa. Regiunea II Craiova cu Vămile din:Craiova, Tr. Severin, Calafat, Bechet, Corabia, T. Măgurele şi Zimnicea. Regiunea III Timişoara cu vămi­le din: Timişoara, Orşova, Moldo­­va Veche, Baziaş, Jimbolia, Cenad Moraviţa, Cruceni, Arad, Curtici, Pecica, Ciumeghiu şi Mierlău. Regiunea IV Braşov cu vămile : Braşov, Sibiu, Mediaş, Câmpia Tur­dei, şi Luduş. Regiunea V. Galaţi cu vămile din: Galaţi, Brăila, Hârşova­, Negru Vo* iiX TuWa. finii no. BâCăU. R&iiBS*» Bicaz, Chisirig, Reni, Ismail, Chilii şi Vâlcov. Regiunea VI Cernăuţi cu vămii« 'din: Cernăuţi Vatra-Dornei, Schit, Orăşeni şi Hotin. Regiunea VII Chişinău cu vămile din: C­hişinău, Tighina, Cetatea Albă, Rezina şi Atachi. Construcţia căii ferate turce fa pe coasta Mării Negre ISTANBUL 80. (tp.). _ La cons­trucţia căii ferate dintre cele două porturi i­n regiunea carboniferă de la Marea Neagră, Kozlu și Zonguldak, Oale care tratversează­ terenuri înclin de dificile, s’a terminat deja un tu­­flet de 261 metri lungime. Ia Ol al doilea tunel de 1350 metri se lnCreagÿ, încă. Până acu­m s’au cheltuit 2500 lire turcești pentru aceste lucrări. S’a plă­nuit continuarea Hoiçi până la Eregli pentru a se lega porturile n-ivunwea­m Antou* Centulăr­ii cu istaakfc

Next