Argus, octombrie 1942 (Anul 32, nr. 8832-8857)
1942-10-01 / nr. 8832
1 • ia«w—p—p——^ —t——1— ADMINISTRATIA COMERCIALA F. R. A. PUBLECATIE Se aduce la cunoştinţă că Administraţia Comercială P. C. A. angajează pentru nevoile sale 5 funcţionari (e) pentru serviciul de Secretariat şi Registratură. Condiţiunile de admitere sunt cele prevăzute in Statutul Personalului P. C. A., publicat in Monitorul Oficial No. 42 din 18 Februarie 1942. Orice alte informaţiuni se pot lua de la secretariatul P. C. A., din Palatul Ministerului Lucrărilor Publice şi al Comunicaţiilor, B-dul Elisabeta, No. 27. EXPLOATAREA brevetului REGAL ROMAN Nr. 22.195 Proprietara Brevetului Regal Român Nr. 22.195, cu titlul: „Piesă curbată de alunecare din cărbune pentru troleuri" este dispusă a-și vinde sau cesiona brevetul ei de mai sus în vederea exploatări sale efective in România în care scop îl oferă cercurilor industriale şi financiare din ţară. Informaţiuni: Biroul Dr.-Ing. Emil Bpress, Bucureşti VI, Str. Dr. Iatropel Nr. 7. Licitaţii publice MINISTERUL APARARII NATIONALE, în ziua de 10 Octombrie, ora 10 dim., la Direcţiunea generală a construcţiilor din Bucureşti, str. Anghel Salgny nr. 2, Palatul Senatului, etaj în, pentru executarea construcţiei unei magazii de subzistenţă, în Bucureşti, în valoare de 135.000 lei. — Idem, în ziua de 10 Octombrie, ora 10 dim., la sediul garnizoanelor: Iaşi, Roman, Caransebeş, Orăştie, Tg.-Jiu, Bârlad, Tecuci, Vaslui, pentru construcţie de şosele la depozitele de subzistenţă locale. — Idem, în ziua de 13 Oct., ora 9 dim., la Direcţia medicală, pentru aprovizionarea cu pansamente-instrumente chirurgicale, aparate medicale, materiale sanitare, diferite obiecte spitaliceşti, ambalaje şi metal, etc. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE în ziua de 12 oct, ora 12, în birourile Direcţiei tehnice şi Economatului P. C. A. din Bucureşti, str. Domniţa Anastasia No. 16 III, pentru procurarea a 10 porţi metalice de circa 4.200x5.400 m. INFORMAŢII S-a aprobat societăţii Automobil Clubului Regal Român, un termen de încă trei luni, de la data de 19 August 1942, pentru achitarea taxelor de import sau de export, privind automobilele intrate sau eşite din ţară pe bază de carnete de trecere prin vămi şi triptice ale că- ror partide se află în suferinţă. D. Ion Antonescu, inginer agronom consilier din Ministerul agriculturii a fost delegat sa îndeplinească funcţia de secretar general în locul d-lui A. Frunzânescu a cărui delegaţie încetează. Printr’o decizie a Ministerului agriculturei au fost numiţi în comitetul de emaculări al inginerilor silvici. Ministerul agriculturei în colaborare cu subsecretariatul de stat al aprovizionărei va organiza în pavilionul Muzeului agricol din Parcul Carol o expoziţie în care se vor arăta progresele realizate de cultivatorii români în domeniul legumiculture. Cu organizarea acestei expoziţii au fost însărcinaţi d d-lui colonel Cărbuniscu şi inspector general V. Gh. Iobescu. Expoziţia se va deschide la sfârşitul lunei octombrie. In vederea însămânţlârilor de toamnă, organele Ministerului agriculturei au cupărat până acum circa 100 vagoane grâu şi secarăă. Cifra cupârăturilor se va ridica la 5000 vagoane. Operaţiile de distribuire sunt în curs. D. ing. Griigore Melintu a fost numit membru în comisia industrială ce funcţionează pe lângă Direcţiunea industriei din Subsecretariatul de Stat al Industriei, comerţului şi minelor pentru specialitatea industriei alimentare. Ministerul Lucrărilor Publice şi al Comunicaţiilor a anulat autorizarea dată societăţii anon. Fabrica de ciment Portland Klueger et. Co. din Braşov, de a circula în peaj pe linia ferată particulară de interes local Braşov - Satulung între punctele de joncţiune cu liniile CFR şi linile de garaj Kugler. Monitorul Oficial de ori publică deciziile ministerului Apărării Naţionale prin care se repartizează cote de fier vechi, fontă veche şi metale neferoase diferitelor Întreprinderi industriale din ţară. D. D. Simionescu a fost numit controlor pe lângă fabrica de hârtie „Teleajen” din Berceni-Prahova. D. Iorgu Agapie a fost autorizat să înfiinţeze un birou de vămuiri pe lângă Vama Bucureşti Intrepozite D. ing. insp. g-ral Ion Chiţulescu directorul Direcţiunii MONT şi AP din ministerul Lucrărilor Publice şi al Comunicaţiilor, a fost numit preşedinte al Comisiunii de licitaţii de lucrări de instalaţii, instituită pe lângă Direcţiunea generală a Construcţiilor publice. D. ing. Ioan Radovici, din ministerul economiei naţionale. Direcţia materiilor prime a fostdelegat să constate prin încheiere de procese verbale, abaterile prevăzutela art. 33 (cu excepția celor prevăzute la alineatul VIII) din legea No. 304 din 1942, cu modificările din legea 415 din 1942. Despre economia forestieră CUM îşi îngrijeşte GERMANIA PĂDURILE După climă şi sol, Germania este o ţară de păduri. De aceasta îşi dă seama oricine vizitează Reichul. Pădurea a influenţat chiar, în mare măsură, economia naţională germană, şi nu e nicăeri mai adânc simţită ca în folclorul acestei ţări. Poporul german a simţit întotdeauna strâns legat de ea, ca şi de fluviile sale. Pădurea însă are acum o importanţă cu mult mai mare ca odinioară. Ea este una dintre cele mai importante furnizoare de materii prime pentru industrie. Din această cauză, îngrijirea ei este deosebit de însemnată. Numai o economie forestieră dirijată metodic va putea satisface pe o lungă durată toate cerinţele viitoare. Astăzi, economia forestieră germană este călăuzită în mod predominant de puncte de vedere naturale. Defrişarea totală nu mai e considerată drept un procedeu îndreptăţit. Măsurile necesare producţiei de lemn trebuie să aibă în vedere caracterul particular şi legile biologice ale pădurii. Pretutindeni există copaci slabi şi puternici. In multe cazuri asemenea evoluţii sunt condiţionate de teren- Subsolul, permeabilitatea,compoziţia lui, etc., sunt pentru aceasta de o importanţă hotăritoare. Din această cauză nu se va izbuti niciodată să se obţină întro pădure, mereu, aceeaşi producţie, ea fiind supusă legilor naturii. Nouile măsuri germane tind, în esenţă, spre tăierea individuală a copacilor. Principala lor caracteristică este că cei mai buni copaci sunt ocrotiţi, iar cei mai slabi eliminaţi. In fiecare an se caracterizează cu grije sistematic suprafeţe mai mari, pe cât se poate o treime, şi se înseamnă pomii, care împiedică celelalte trunchiuri vădit mai bune în creşterea lor. Exploatarea este cu adevărat potrivită pădurii. Rezultă un singur desavantaj de aici, şi anume, că transportul emnului nu este posibil în proporţii aşa de mari, ca în defrişările totale. Aceasta necesită foosirea unui număr mai mare de muncitori şi o părăsire a punctelor de vedere ale economiei industriale. Se taie mereu numai acele trunchiuri care sunt dăunătoare sau nefolositoare pădurii. Pădurea constituie în aceasta ieşea suprema. Urmarea este o considerabilă îmbunătăţire a calităţii lemnului obţinut şi o mărire a producţiei pădurii cu toate cele ce există în ea. Un alt pas mai departe pe drumul acest este „economia forestieră dă durată“ Ideea această a existenţei de lungă durată a pădurii nu apreciază numai calitatea şi utilitatea fiecărui trunchi, ci copacul este privit în acelaş timp şi în raport cu totu-l înconjoară. Valoarea lui este apreciată şi din punctul de vedere al menţinerii pădurii. Copacului i se acordă prin aceasta o anumită valoare comună pentru pădurea luată ca un întreg. Comunităţii de viaţă a pădurii îi mai aparţin încă mulţi alţi factori, ca protecţia humusului, menţinerea umezelii, creşterea ciupercilor şi a diferitelor fructe. Toate aceste forţe care contribue la existenţa şi creştem pădurii sunt integrate în principiul existenţii de lungă durată a pădurii In felul acesta, rezultă, în sfârşit, comunităţi silvice mici şi mari, păduri închise în sine cu legi biologice, foarte precise. Se lasă drum liber şi se ocroteşte desvoltarea numai acelor forţe care merită întrtadevăr aceasta. Această reîntoarcere la natură înseamnă, fireşte, un progres din punctul de vedere al economiei naţionale, deşi roadele acestei străduinţe sunt rezervate generaţiilor viitoare, aşa cum se întâmplă întotdeauna în economia forestieră Fa limente şi urmăriri In ziua de 6 Octombrie ora 13 ana loc la Sindicatul Falimentelor verificarea creanţelor in falimentul comercianţei Eva Simion din Calea Plevnei, dată la care sunt invitaţi a se prezenta la acel Sindicat t°ţi creditorii, precum şi falita pentru a î’”* parte la verificare. POPRIRI Dosar 8065 din 1942, înfiinţata prin Corpul Portăreilor, Secţia Notariat, în mâinile Administraţiei Financiare a Sectorului I. Galben asupra pensiei ce plăteşte debitorului General Hariton Dragomirescu din Bucureşti str. Benitto Mussolini 17, pentru despăgubirea cred. Liubov Vidaicu de lei 6000 lunar pensie alimentară. Sechestru asigurător Dosar 15895 din 1942, înfiinţat prin Corpul Portăreilor Secţia Notariat pe orice avere mobilă a debitorului Gh. Hec din Calea Victoriei 128 pentru despăgubirea cred. Arh. George Gh. Pohrib de lei 180.000. Comandament Somație Dosar 7586 din 1941. Debitor Alex. C. Rotaru. Creditor Soc Cred. Urban Buc. imob. str. Gl. Demostene 43, datorie lei 30 425, în numerar plus lei 9000 amortisment. Rezultatul vânzărilor de imobile prin licitaţie publică din ziua de 23 Septembrie 1942 Dosar 13349 din 1942. Imobil strada Gl. Haralambie 5, averea Costel şi Cornelia sofronie Moise şi alţii s'a adjudecat provizoriu asupra Ion Stirner cu lei 1.200 000 supr licitaţie la 5 Octombrie 1942. Dosar 10041 din 1942. Imob. Corn. suburb. Pantelimon str. Regele Carol 22, fost str. Gării Pantelimon lot. 193 averea minorilor Paulina şi Aurel Soereanu idem asupra A. Cristache, cu lei 350.000 supra licitaţia idem. Dosar 5902 din 1942 1/3 din imob. str. Agricultori 100, averea Aristia Dobrescu, idem asupra Dumitru loan cu lei 100.000 supralicitaţia idem. Piaţa peştelui la Constanţa CONSTANŢA, 29. In piaţa Griviţa, a fost adusă cantitatea de 10 mii kgr. peşte proaspăt, pescuit, din regiunea Jurilofca şi bălţile locale. Peştele a fost distribuit comercianţilor pentru vânzare, cu următoarele preţuri: Somotei, 60 lei kgr.; honus, 75; ştiu că, 75; lin, 79; crap 92-98; morun 190. Mișcarea societăților anonime HOTARARI METALOCHIMICA S. A..R. — Consiliul a numit director general pe d. ing. E. Cerchez. SONAP S. A. R. — Consiliul a numit administrator delegat pe d. Gh. N. Oproiu. ZOTESTI S. A. R. — Adunarea a ales administrator unic pe d. Gh. V. Gheorghiu. FACLA S A.R. — Adunarea generală a reales în consiliul de administraţie pe d-nii I. Bula şi T. Nicolescu şi a numit peJ. Al. Petrescu cenzor şi d. G. Ionescu cenzor supleant. CONVOCĂRI BANCA ARADEANA S. A. —1 .17 Octombrie ora 11 dim. i,i localul institutului. ARGUS Nouile salarii lucratorilor din industria mecanica și metalurgică Continuare din pagina l-a tăriilor se scad precum urmează: a) pentru localităţile din categoria ll-a de salarizare: cu 8 la sută; b) pentru localităţile din categoria lll-a de salarizare: cu 12 la sută şi c) pentru localităţile din categoria IV-a de salarizare, cu 20 la sută. ART. 12. — Lucrătorii au dreptul la salariile fixate pentru timpul efectiv lucrat. Lucrătorii angajaţi într-o întreprindere pentru o durată normală de lucru, dar care din diferite motive nu pot fi ocupaţi mai mult de 40 de ore pe săptămână timp de cel puţin 2 săptămâni consecutive, în cazul când întreprinderea nu le complectează salariul până la 48 ore săptămânal pot cere rezilierea contractului de muncă pentru acest motiv, obţinând încuviinţarea prealabilă a organelor prevăzute de art. 31 din legea asupra regimului muncii în timp de război. La cererea întreprinderii, pentru complectarea minimului orelor de lucru, lucrătorii sunt obligați să presteze, în mod temporar, orice alte munci pentru care ar avea sau ar căpăta suficientă pregătire, păstrăndusi in tot acest timp drepturile de salariu ale ocupaţiei obişnuite, în cazul când ocupaţia temporară ar intra intri o categorie inferioară de salarizare. ART. 1.3. — Câştiga mediu săptămânal în acord pe întreprindere nu va putea depăşi 25 la sută din totalul salariilor de bază socotite pentru orele de lucru prestate de lucrători. Câștigul maxim în acord pe lucrător nu va putea depăși săptămânal 50 la sută din salariul de baza al lucrătorului cuvenit pentru orele de lucru prestate. In acest scop, întreprinderile sunt obligate să-si recalculeze timpul de acord de câte ori câştigul maxim în acord va depăşi 50 la sută din salariul de bază Alocaţia de familie ART. 14. — In afară de salarii, întreprinderile mecanice şi metalurgice sunt obligate să plătească tuturor lucrătorilor lor o alocaţie de familie de 500 lei lunar pentru fiecare conil până la vârsta de 14 ani împliniţi. Lucrătorii angajaţi înainte de 1 octombrie 1942 vor continua a primi alocaţiile de familie acordate de întreprinderi până la acea data, dacă contactele de muncă respective prevăd un cuantum mai mare al alocaţiei sau o limită superioară de vârstă pentru copii. Alocaţia de familie se plăteşte numai unuia din părinţi, în principiu tatălui, pe baza extractului de naştere al copilului. Alocaţia de familie poate fi plătită şi în natură, cu articole alimentare sau de îmbrăcăminte. ART. 15. — Cu începere de la 1 octombrie 1942, întreprinderile mecanice și metalurgice nu vor mai putea acorda, individual sau colectiv, alte accesorii de salarii sau gratificatii decât cele acordate până la acea dată cu exceptiunea alocaţiei de familie prevăzută în art. 14 a eventualelor indemnizaţii de deplasare a lucrătorilor în altă localitate decât aceia în care funcţionează întreprinderea. Termenul pentru încadrarea lucrătorilor ART. 16. — întreprinderile sunt obligate ca până la data de 31 octomvrie 1942 să-şi încadreze lucrătorii în categoriile şi grupele prevăzute de ar. 2-7 din prezenta deriziune. In afară de aceste încadrări, cu începere dela 1 Octombrie 1942, întreprinderile nu mai pot acorda lucrătorilor lor sporuri colective de salarii ci numai exceptiuni de avansuri binemeritate și justificate, care se vor face cu aprobarea inspectoratelor de muncă. ART 17. — întreprinderile ale căror salarii medii aritmetice pentru una din categorii sau grupe de lucrători sunt superioare, la data de 1 Octombrie 1942, celor stabilite la art. 8 și 9, nu pot reduce salariile în vigoare la acea dată și nici nu pot acorda vre-un spor de salariu categoriei sau grupei respective. ART 18. — Toate întreprinderile supuse dispoziţiunilor prezentei deciziuni simt obligate să comunice Ministerului Muncii, Sănătăţii şi Ocrotrilor Sociale în fiecare lună, salariile medii aritmetice pe categorii sî erune de lucrători. ART 19. — Este interzis a se plăti lucrătorilor «dăruie, sau aconturi asupra Iov. 'îâm'-'ăta sau în afimiii sărbătorilor legle. APT ?n. — Disnozitiimil® deriziunii Subsecretariatului de Stat al Aprovizionării Nr 848 din 27 Iunie 1947, confreriî dîspozițiunilor prezentei deriziuni, nu se aplică în iuinistria mecanică și metalurgică cu A* 1o 1 104?. Măsuri de ordin administrativ in judeţul Braşov Cum decurge ac Uti««nilea gospodiireastă iudefian BRAŞOV 29. — In urma racentelor inspection! făcute în judeţ de către d. colonel Dumitru Cram, prefectul judeţului şi subprefect Aurel Comănescu s’au luat o serie de noul imăsuri de ordinadministrativ, cu scopul de a se ajunge la o cât mai bună şi mai rodnică activitate în judeţ. Luându-se în consideraţie cererile făcute de către fabrica Urdăreanu din corn. Codlea, s’a dat dispoziţiuni organelor comunale pentru negocierea achiziţionării unui teren vecin, pe care fabrica să-şi poată desvolta instalaţile. In acelaş timp, fabrica Şi-a luat obligaţia de a construi baracamente igienice şi solide, pentru cazarea celor câteva sute de lucrători refugiaţi pe cari ii are în lucru, precum şi de a pune în funcţiune o cantină pentru lucrători. In vederea cazării celor peste 600 refugiaţi stabiliti în comuna Codlea, s’au dat dispoziţiuni pentru angajare caselor libere şi rechiziţionarea celor cari vor mai fi necesare. Deasemeni va lua cât mai curând fiinţă un cămin pentru copii refugiaţilor, cari vor lua masa la cantina şcolii. Ajutoarele pentru realizarea acestor dispoziţiuni vor fi date atât de către Consiliul de Patronat, cât şi de prefectură. Aprovizionarea comunei decurge în bune condiţiuni, iar primăria a luat iniţiativa creării unui depozit propriu de cartofi, pentru iarnă, sistem care va fi generalizat în .nrg judeţul. , Muncile agricole se desfăşoară bine, iar arăturile au început cu toată intensitatea. Ploaia căzută zilei trecute, a ajutat foarte mul păşunilor şi recolei de sfeclă, cartofi şi zarzavat. In comuna Hărman se constată o intensificare a transporturilor de cartofi destinate Capitalei, pipeşilor şi Câmpinei. Preţurile curate sunt de 11 lei pentru cartofii săpunari şi 10 lei pentru cartofii albi. Cu acest prilej, al vizitei d-bli prefect la Harman, a fost descoperit un caz tipic de speculă, comis de comerciantul Şerbănescu din Câmpina Acesta în unire cu cumnatul Ion, Ioan Corbu, din corn. Hărman, au confecţionat dovezi că au plătit pentru cartofii cumpăraţi 13 lei kilogramul, când în realitate plătiseră numai 10 lei kilogramul. Cei doi comercianţi necinstiţi au fost deferiţi imediat Parchetului trib. Braşov, dispunându-se totodată comunicarea în judeţele limitrofe şi Capitală, a preţului curent pentru cartofi, care nu depăşeşte 1, 10 pentru cartofii albi şi lei li pentru cei săpunari, menţinându-se la Urnita din anul trecut. __. Campania pentru fabricaţia zahărului este in plină pregătire, fabrica de zahăr de la Bod urmând să înceapă activitatea cu toate posibilităţile de randament pe care le are. Cu prilejul vizitei d-lui col. Ci ani, conducătorii fabricei au anunţat pe conducătorul judeţului că în câteva zile se termină lucrările pentru organizarea unei cantine destinată lucrătorilor a unui dormitor spaţios pentru refugiaţi şi a unei grădiniţe speciale pentru copiii refugiaţilor. S-au disjius măsuriurgente pentru imediata reparare a şoselei ce duce la gară şi a rampei din staţia c.f.r. Bod, pentru a nu se împiedeca traficul intens al sfeclei, cartofilor şi cerealelor. In momentul de faţa se execută in gară Încărcăturile de cartofi pentru Bucureşti. Cartofii sunt«si cautat s exa«l*nu » sunt prlaţi la preţuri cari variază între 10 si 11.50 lei Constatându-se că pe şanţurile de irigaţie din jurul corn. Bod creşte o însemnată cantitate de trestie, s’au luat măsuri imediate pentru valorificarea acesteia în folosul gospodăriei rurale. **La moara Dvorzsak din corn. Bod, constatându-se că nu se respectă dispoziţiile privitoare la măcinat, atât în ce priveşte operaţiunile locale, cât şi cele provenite din comunele învecinate, s’au dispus organelor administrative ca să procedeze cu măsurile legale împotriva vinovaţilor. In corn. Zărneşti, resimţindu-se lipsa porumbului, s’a dispus luarea măsurilor urgente in conformitate cu ordinele în vigoare. In regiunea Sâceieior, atât lucrările edilitare, cât şi muncile agricole, se execută cu intensitate. Demirişările sunt pe punctul de a începe. In corn. Baciu s’au distribuit recent raţiile de zahătr, pe ultimele două lun' şi s’a asigurat o parte din consumul de porumb, prin transporturile aduse din Basarabia. S’au luat măsurile legale împotriva unor proprietari de maşini de treierat, cari au contravenit dispoziţiunilor. In corn. Turcheş, se lucrează la construcţia cantinei şcolare, care va cuprinde la etaj şi locuinţa directorului şcoalei. In sala de casă unde a funcţionat cantina, se va amenaja un atelier pentru elevî. In comuna cernatu se execută aceeaşi intensă activitate gospodărească. S’a reparat complect abatorul comuni şi crematoriul de rite. Treelătul şi colectarea ceratelor se execută bine. In unele magazine de dsfacere nu s’a găsit suficientă curăţenie sau preţurile n’au corespuns tarifului normal, împotriva acestora s’au luat măsuri. Existând unele reclamaţiuni că un magazin de coloniale vinele pe sub mână zattâr şi făină de patiserie, s’a executat de îndată o descindere, constatându-se câ reclamaţiile nu corespund realităţilor. In corn. satulung, aceeaşi situaţie bună. Pentru acoperirea necesarului în porumb, până la obţinerea unor transporturi mai importante, s’a dispus distribuirea uiumului de la batoze. In cursul zilelor următoare se va începe construcţia localurilor pentru cantina şcolii primare şi băii cu dispensar. O măcelărie fiind găsită în stare de funcţionare nehigienică a fost închisă pe timp de 20 zile, urmând a se face curăţenie radicală şi renovări. S’a pus in vedere organelor comunale să depună mai mult interes pentru opera de aprovizionare a populaţiei si să facă deîndată un depozit de cartofi. I p. R. I Acte de notariat şi comerţ ACTES OEOMMERCE ET NOTARIAT HANDELS- UN NOTARIATS-URKUNDEN Fréter verkauf unhewecher <*útglor imobil — Preţul V&xucâtor Cumpâr ter—Vente» volontaires d’inaeubï«** MARTI 29 SEPTEMBRIE 1942 VANZARI IMOBILARE 28013. Dinulescu Ana vanl. Marculeţ imob. cal. Griviței 394-200.000 leg 29013. Dinulescu Ana vin Stanislai Blajievici imob. Cal. Gitei 394 lei 1.000.000. 29050. Banca Marmorost Blank, vinde Elena Dinoescu tera parcul Jlanu lei 1.392.400. 29.120 Maziliu Elisabeta vincC. Stoicescu imob. cal. Victoriei 12 lei 1.000.000. 28938. Maziliu Elisabeta V,e Titu Lupescu garsonieră cal. Victor 112, lei 900.000. 28903. Dumitrescu Eufrosi vinde Vasilichia Spireanu imob. st. G-ral Constantinid 2 lei 850.000. 28950. Dragomir Maria vle Gh. Lucacescu imob. str. Baba Nie 34 lei 520.000. 29015 Dumitrescu Alex. vir Florica Hristodule imob. Cristoin 150 lei 500.000. 29042. Tintoi Alexandrina ve I. Botez teren com. Afumați teho.OOO. 29114. Darmaz N. vinde I.--jbacaru teren str. Turnu Eifel Tag lel 100.000. 29153. Dumitru Dobrița vir Mircea Mihăilescu imob. str. Impu Lung 100 lei 500.000. 29027. Ionița Fi. vinde Vere Gali imob. fund. Ion Dobrescu 23.000 lei. 29109. Iacobescu Paraschivavnde C. F. R. Imob. Cluj lei 753.066. 29133. Julia Florica vinde Ioana Alexescu și Natalia Grescenco teren str. Drumul Serii 26-28 lei 100.000. 28926. Marin Maria vinde Marin Ion teren Dudești Cioplea lei 200.000. 29019. Mina Tudor vinde Vasile Dumitru imob. str. Constantin 28 lei 100 mii. 29017. Marinescu M. vinde Radu și Ileana Moraru imob. Dudești Cioplea lei 140.000. 29113. Moroianu Gh. vinde C. Belica teren str. Soveja 15 lei 300.000. 29175. Mohcova Ilie vinde Irina și Florian Radulescu teren Dudești Cioplea lei 100.000. 28016. Busuioc Marta vinde Maria Dumitru Ceapă imob. str. Silvia 84 lei 300.030. 29030. Bânică Elena vinde Fl. Cernitu teren Pantelimon lei 193.000. INSCRIPȚIUNI IPOTECARE 29053. Popescu N. ipot. Cred. Fina. Urb. imob. str. Oslo 122.000.000 lei. 28913 Chirița Alexandrina ipot. Casei de Pensiuni Soc. Radiodifuziuna imob. str. Opriş 48 lei 156.000. 27986 Jantea Nicolae ipot. Casa Rurală imob. Ţăndărei (Ialomița) pt. lei 150.000. GAJ 29169. Soc. Esculap gaj Albina Institut de mărfuri ptr. lei 5.000.000. LA VASLUI SE PREGĂTEŞTE DESCHIDEREA UNEI MARI EXPOZIŢII D£ PRODUS AGRICOLE VASLUI 30. — Un comitet cal format din d-nii Const. Râşcanfostul secretar general al ţinutulului şi actual prefect de Vaslui, grai Ion Răşcanu fost ministru şi cal primar a oraşului, Mihail Negur est ministru al cooperaţiei şi actuale, şedinţe al sindicatului agricol, spector ing. agronom Grecu şi g. Croveţchi, directorul camerei de agricultură au luat iniţiativa artizării unei mari expoziţii generoagricole, pomicole, viticole, hortie, de Industrie casnică, zooteehnică,icolă şi sericicolă a jud. Vaslui. Această expoziţie se va p resenția 10 Octombrie, cu participarea 1 41 proprietarilor mari şi mici din j. Se vor expune cereale, fructe pipere şi industrializate, struguri şi gume, obiecte de industrie case animale de reproducţiune etc. Participanţii la expoziţie vor fremiaţi cu diplome, medalii şi .n 1, după valoarea produselor expus premiile cele mari vor fi la oi de prăsilă, iar proprietarii lor, care eventual nu vor fi premiaţi la expoziţie, li se va restitui cheltuelile de deplasare. Având în vedere că munca agricultorilor a fost răsplătită anuil acesta de Dumnezeu în jud. Vaslui cu recolte frumoase, care sunt preţuite de Guvernul Ţării la justa lor valoare în actualele împrejurări, suntem convinşi că toţi producătorii în vénére, vor participa la expoziţie intr’un număr cât mai mare, dând astfel acestei manifestări, care încoronează strădania unui an agricol, caracterul unei sărbători a muncii agricultorilor din judeţul nostru. Această expoziţie va fi c®l mai nimerit prilej, ca marea şi mijlocia proprietate, să confirme necesitatea de a rămâne, ceea ce au fost întotdeauna, îndreptar luminos, în bezna satelor, iar mica proprietate sa ofere dovada tot mai stăruitoare, că Împroprietărirea nu a avut drept rezultat secătuirea avutului Naţional. Exportul in ţaie ibero-americane nu se vor mai tarde prioritate absolută BUENOS AIRES, 29 (Rador). D.N.B.: De când până acum, fabricai din Stateie Unite erau obligaţi „In vederea politicei de bună-vedi tat“ să avantajeze, în livrîrile ţările Americei latine, ili-uariaiul tul producţiunei de război a adarii la cunoştinţă că exportul ţările ibero-americane nu se vor n bucura, în viitor, de prioritate abso-* lută. Desfiinţându-se dreptul de prioritate, se vor micşora, în acelaşi timp şi cantităţile destinate exportului. Tn republicele Americei latine se e-p-’m« t-meri ca nu cumva aceasta niu: ui i. adăugată la greutăţile de transport existente, să înrăutăţească şi mai mult situaţia, până acum destul de critică, a acestor ţări. INDUSTRIA RASINI IN ITALIA (BIT). — Revista italiană „Oli minerali, grassi e săponi, colori e vernici" (lela Milano, publică un interesant articol asupra acestui subiect din care cităm acest pasagiu : ,,Printre produsele impelate până astăzi pentru necesităţile Italiei, răşina şi derivatele ei, şi mai cu seamă cib Pnium şi esenţa de terebentină au ir Peninsulă a ir.rgă întrebuinţare, (le unde neces'tatea urgenţa de a întrebuinţa pannoniul ruşinoaselor şi de a bizui industria de răs-nuri în legătură cu nevoile naponak, rum sa întâmplat Încă div chim-* m toate ţările „■'. din a /şi disponibilităţile forestiere asemăunătoare Italiei, fie că este vorba /ne pinul maritim ca acela dela /Aleppo sau de pinul laric sau de cml silvestru Italia importă în fieci/re an din aceste produse de peste 5/1 milioane lire, iar consumul sporeşte într o măsură tot mai sensitilă. Cum arborii de pini italieni fau o capacitate de producţie de răşină asemanatoare acelora a pinilor către Franţa, Spania? Portugalia, Creeia, Statele Unite ele. care este înotavul pentru care eioni au fost exploataţi Încă pana astăzi1" Deficiența in acest, sens sade în faptul că până acum putându-se cumpăra în străinătate produse ruşinoase, fabricate in industrii cu vechime seculară si perfect organizate, la preturi de obsotută concurenţă prtiblema nu era de nerezolvat, altfel, dimpotrivă , de alta parte in Italia cultur ile de Pini nu erau întinse, iar mâfia de lucru -P cializată era in număr foarte restrâns, aşa că pinul maritim era^ întrebuinţat ca material de lemnărie, nesocotindu-se aproaips cu desăvârşire rifinificarea. Se Ştie «3 minificarea vatămă rău viaţa plantei şi calitatea lemnului. Rimuiţi pe această ideie cultivatorii riterini nu s'au gândit, să exploateze în mai mare măsură acetonă plantă în vederea obţinerii năişinurilor. Şi astfel Italia s'a văzut tributară străinătăţii. De curând a fost dovedit însă că lemnull de pin răşinat este mai puţin v ilterabil decât, cel nerăşinat, căci \\xf ţesătura lemnoasă se produce un lÿroces care dă o mai mare rezist,en,ă Mai mult, chiar în urma unor experienţe începute acum treizeci de ani, s’a putut dovedi că plantaţiile de pini cărora li se provoacă scurgerea răşinii dau un spor în producţie sensibil, însuşire care împreună cu cea a calităţii lemnului este foarte importantă pentru criteriul pe baza căreia Italia a început să întemeieze noua sa industrie de răşinari. Compania de Răşinari Italiană a început de curând activitatea sa prin răşinarea diferitelor zone şi prin activitatea unei fabrici ultra moderne pentru distilarea răşinei. III VODUCEREA NORILOR Personalul silvic al casei autonome a pădurilor a distrus în anul curent de pe proprietăţile C. A. P. S. un număr de 17.175 ciori, 184.650 pui de sioare şi 125.331 cuiburi. SPECTACOELE ZILEI ri^ri.'tooftAfe ■ s ARO: „Marco Visconti“ cu Carlo Ninni, «i Mariella Lotti. Jurnal nou. SCALA: ,JRe aprind făcliile“ cu Geori Vraca și Jurnal de război. CAPITOL: „Abandonata" cu Corinne Lehaire. Georgesf RigsnC. Jurnal nou. REGAL : „Regele C«rcului" tn Clara (P lamai. Jurnal de război). TRIANON: „Legea Haremului” cu Dop Dunanti şi Costa Candiaci Jurnal nou.F FEMINA: „Coroana de fier" şi Ultim Jurnal. BUI.RVARTI PALAS: „Beatrice Cenci. Jurnal. A. R. P. A : „Submarinul W. B.” Jurn„ de război No. 32. SELECT: „Povestea unei vieţi“ (AmelieJurnal nou. VICTORIA „Intr’un cămin de domnişore“ şi jurnal. CORSO (B-roul Carol 21): „Stan şi Brieroi fără voe“ şi jurnal. AIDA (sală şi grădină): „Intr’un cămin domnişoare ’, jurnal şi revistă.AMERICAN- „ Carter detectiv“, Jura şi revistă. ALCAZAR: „Femeie eterna poveste”. .10 nai şi revistă.U I I HRISTII NICI. ..Titanul“ BIZANTIN. ..Tigrul din Beelenapol“ Ju. nai şi revistă BARCELONA „Fiul I« Franz» stein“ Jurnal de Răzbiut No. 26 O. N. r.-UFA i trupa de reviste. CARMEN: „Stukas” şi jurnal. CRANOASI: „Lada" ş I juran! de război." COTROCENI: „Moştenitorii veseli" şi junal. CARMEN SYLVA „Suflete sbuciumate. Jurnal şi revistă. FRANKLIN: „Povestiri vieneze“ şi Juma DICHIU: ,,Tosc»”, Jurnal şi revistă. DACIA: ,Cavalerul mascat" şi jurnal. DIANA : „La sud de Pago Pago", Jurat de răsboi şi trupa de reviste. ELDORADO (Sos. Colentina §4): „Iti aminteşti” şi Jurnal de răzbi. EDISON (sală şi grădină): „Hoţii de brliante", jurnal şi revistă. GLORIA: „Aşa se cuceresc bărbaţii” , jurnal. ISBANDA: „Karelina" şi jurnal. LIA: ..Am furat un milion“ şi jurnal. LIZEANU: „Paradisul Burlacilor” ,lun O. C. şi U. E. A. şi compania Flori Gemgesco Iaşi MILANO: .Fata fără nume", jurnal şi r vistă. MARNA: „Tovarăşi la drum", jurnal revistă. MARCONI: „Primii fiori", jurnal şi r vistă. MEXIC: „Laîla". Jurnal de război şi R Vistă MIORIŢA: „AManta secret" şi Jurnal. MOCDL: ..stragosta la taro grade", jurna 1 revistă. TSSA: ,Piraţii din Malaezia", Jurnal şi revistă. ERO: „Eşti un Înger“ şi Jurnal da război. ON1 (cal. 13 Septembrie nr. 196): „Ara furat un mileni‘‘, jurnal şi trupa de revista. MMA: „Vulpea din Glenarvon", Jurnal şi revista. IKON : „Nostalgie" şi Jurnal Nr. 31. ARIS: „Totul se întâmpla noaptea", jurnal si revista. ACHE: „Nunta cu bucluc", jurnal si revista. ’LENDID : „1 contra 100“ .Turnal de râsboi si trupă de reviste. TIUMF: „Tigrul din Eschapin", Jurnal si revista. IMIS: „Oameni si fiare“. Jurnal. HO: ,,Burma in flăcări“ şi jurnal. 4IREA: „Sub mii da primejdii“ şi Jurnal. 5NUS: „Cântecul patriei", jurnal nr. 91 EROU: „Lupii de mare", jurnal şi revista. 1LGA: ..Spiritele nopţii" şi Jurnal. 1LTA BUZEŞTI: „Frivolitate“, Jurnal şi ■evistă onferinţă asupra neutralităţii stazs STOCKHOLM, 29 (Hader). _ D. B.: Dupa cum anunţă Agenţia TETMinistrul afacerilor străine al Suediei Guenther a ţinut Luni o conferinţă opra neutralităţii , care a arătat pectul politicei de neutralitate sue- 2o în legătură cu dreptul internaţial şi aplicarea acestei neutralităţi diferite domenii. NU RISIPITI PAie 1 if PIERDERILE FLOTA AMERICA! 'AMSTERDAM 29 (Rador). —- D. - B . Portul de radio american anunţă ministerul marinei a declarat, că jerderile flotei americane de la tnbputul războiului se ridică a 22.300 la morţi şi răniţi.