Argus, octombrie 1942 (Anul 32, nr. 8832-8857)

1942-10-01 / nr. 8832

1 • ia«w—p—p——^ —t——1— ADMINISTRATIA COMERCIALA F. R. A. PUBLECATIE Se aduce la cunoştinţă că Admini­straţia Comercială P. C. A. angajea­ză pentru nevoile sale 5 funcţionari (e) pentru serviciul de Secretariat şi Re­gistratură. Condiţiunile de admitere sunt cele prevăzute in Statutul Personalului P. C. A., publicat in Monitorul Oficial No. 42 din 18 Februarie 1942. Orice alte informaţiuni se pot lua de la se­cretariatul P. C. A., din Palatul Mi­nisterului Lucrărilor Publice şi al Co­municaţiilor, B-dul Elisabeta, No. 27. EXPLOATAREA brevetului REGAL ROMAN Nr. 22.195 Proprietara Brevetului Regal Ro­mân Nr. 22.195, cu titlul: „Piesă curbată de alunecare din cărbune pen­tru troleuri" este dispusă a-și vin­de sau cesiona brevetul ei de mai sus în vederea exploatări sale efec­tive in România în care scop îl oferă cercurilor industriale şi financiare din ţară. Informaţiuni: Biroul Dr.-Ing. Emil Bpress, Bucureşti VI, Str. Dr. Iatro­pel Nr. 7. Licitaţii publice MINISTERUL APARARII NA­TIONALE, în ziua de 10 Octombrie, ora 10 dim., la Direcţiunea generală a construcţiilor din Bucureşti, str. Anghel Salgny nr. 2, Palatul Sena­tului, etaj în, pentru executarea construcţiei unei magazii de subzis­tenţă, în Bucureşti, în valoare de 135.000 lei. — Idem, în ziua de 10 Octombrie, ora 10 dim., la sediul garnizoanelor: Iaşi, Roman, Caransebeş, Orăştie, Tg.-Jiu, Bârlad, Tecuci, Vaslui, pen­tru construcţie de şosele la depozi­tele de subzistenţă locale. — Idem, în ziua de 13 Oct., ora 9 dim., la Direcţia medicală, pentru aprovizionarea cu pansamente-in­­strumente chirurgicale, aparate me­­dicale, materiale sanitare, diferite obiecte spitaliceşti, ambalaje şi me­tal, etc. MINISTERUL LUCRĂRILOR PU­BLICE în ziua de 12 oct, ora 12, în birourile Direcţiei tehnice şi Econo­­matului P. C. A. din Bucureşti, str. Domniţa Anastasia No. 16 III, pen­tru procurarea a 10 porţi metalice de circa 4.200x5.400 m. INFORMAŢII S-a aprobat societăţii Automobil Clubului Regal Român, un termen de încă trei luni, de la data de 19 August 1942, pentru achitarea taxelor de import sau de export, privind automobilele intrate sau eşi­­te din ţară pe bază de carnete de trecere prin vămi şi triptice ale că-­ ror partide se află în suferinţă. D. Ion Antonescu, inginer agro­nom consilier din Ministerul agri­culturii a fost delegat sa îndepli­nească funcţia de secretar general în locul d-lui A. Frunzânescu a cărui delegaţie încetează. Printr’o decizie a Ministerului agriculturei au fost numiţi în co­mitetul de e­maculări al inginerilor silvici. Ministerul agriculturei în cola­borare cu subsecretariatul de stat al aprovizionărei va organiza în pa­vilionul Muzeului agricol din Parcul Carol o expoziţie în care se vor arăta progresele realizate de culti­vatorii români în domeniul legu­­miculture. Cu organizarea acestei expoziţii au fost însărcinaţi d d-lu­i colonel Cărbuniscu şi inspector general V. Gh. Io­bescu. Expoziţia se va deschide la sfâr­şitul lunei octombrie. In vederea însămânţlârilor de toamnă, organele Ministerului agri­­­cu­lturei au cupărat până acum circa 100 vagoane grâu şi secarăă. Cifra cupârăturilor se va ridica la 5000 vagoane. Operaţiile de di­stribuire sunt în curs. D. ing. Griigore Melintu a fost nu­mit membru în comisia industrială ce funcţionează pe lângă Direcţiunea industriei din Subsecretariatul de Stat al Industriei, comerţului şi mi­nelor pentru specialitatea industriei alimentare. Ministerul Lucrărilor Publice şi al Comunicaţiilor a anulat autorizarea dată societăţii anon. Fabrica de ci­ment Portland Klueger et. Co. din Braşov, de a circula în peaj pe li­nia ferată particulară de interes lo­cal Braşov - Satulung între punctele de joncţiune cu liniile CFR şi linile de garaj Kugler. Monitorul Oficial de ori publică deciziile ministerului Apărării Naţio­nale prin care se repartizează cote de fier vechi, fontă veche şi metale neferoase diferitelor Întreprinderi industriale din ţară. D. D. Simionescu a fost numit controlor pe lângă fabrica de hârtie „Teleajen” din Berceni-Prahova. D. Iorgu Agapie a fost autorizat să înfiinţeze un birou de vămuiri pe lângă Vama Bucureşti Intrepozite D. ing. insp. g-ral Ion Chiţulescu directorul Direcţiunii MONT şi AP din ministerul Lucrărilor Publice şi al Comunicaţiilor, a fost numit pre­şedinte al Comisiunii de licitaţii de lucrări de instalaţii, instituită pe lângă Direcţiunea generală a Con­strucţiilor publice. D. ing. Ioan Radovici, din ministe­­rul economiei naţionale. Direcţia ma­teriilor prime a fost­­delegat să con­state prin încheiere de procese ver­bale, abaterile prevăzute­­la art. 33 (cu excepția celor prevăzute la ali­neatul VIII) din legea No. 304 din 1942, cu modificările din legea 415 din 1942. Despre economia forestieră CUM îşi îngrijeşte GERMANIA PĂDURILE După climă şi sol, Germania este o ţară de păduri. De aceasta îşi dă seama oricine vizitează Reichul. Pădurea a influenţat chiar, în mare măsură, economia naţională germa­nă, şi nu e nicăeri mai adânc sim­ţită ca în folclorul acestei ţări. Poporul german a simţit întot­deauna strâns legat de ea, ca şi de fluviile sale. Pădurea însă are acum o impor­tanţă cu mult mai mare ca odinioa­ră. Ea este una­ dintre cele mai im­portante furnizoare de materii prime pentru industrie. Din această cauză, îngrijirea ei este deosebit de în­semnată. Numai o economie fores­tieră dirijată metodic va putea sa­tisface pe o lungă durată toate ce­rinţele viitoare. Astăzi, economia forestieră ger­mană este călăuzită în mod pre­dominant de puncte de vedere na­turale. Defrişarea totală nu mai e considerată drept un procedeu în­dreptăţit. Măsurile necesare produc­ţiei de lemn trebuie să aibă în ve­dere caracterul particular şi legile biologice ale pădurii. Pretutindeni există copaci slabi şi puternici. In multe cazuri asemenea evoluţii sunt condiţionate de teren- Subsolul, permeabilitatea,­­compozi­ţia lui, etc., sunt pentru aceasta de o importanţă hotăritoare. Din acea­stă cauză nu se va izbuti niciodată să se obţină întro pădure, mereu, aceeaşi producţie, ea fiind supusă legilor naturii. Nouile măsuri germane tind, în esenţă, spre tăierea individuală a copacilor. Principala lor caracteris­tică este că cei mai buni copaci sunt ocrotiţi, iar cei mai slabi eli­minaţi. In fiecare an se caracterizează cu grije sistematic suprafeţe mai mari, pe cât se poate o treime, şi se în­seamnă pomii, care împiedică cele­lalte trunchiuri vădit mai bune în creşterea lor. Exploatarea este cu adevărat po­trivită pădurii. Rezultă un singur desavantaj de aici, şi anume, că transportul emnului nu este posibil în proporţii aşa de mari, ca în de­frişările totale. Aceasta necesită fo­­osirea unui număr mai mare de muncitori şi o părăsire a punctelor de vedere ale economiei industriale. Se taie mereu numai acele trun­chiuri care sunt dăunătoare sau nefolositoare pădurii. Pădurea con­stituie în aceasta ieşea suprema. Urmarea este o considerabilă îmbu­nătăţire a calităţii lemnului obţinut şi o mărire a producţiei pădurii cu toate cele ce există în ea. Un alt pas mai departe pe drumul acest este „economia forestieră dă durată“ Ideea această a existenţei de lungă durată a pădurii nu apre­ciază numai calitatea şi utilitatea fiecărui trunchi, ci copacul este pri­vit în acelaş timp şi în raport cu tot­u-l înconjoară. Valoarea lui este apreciată şi din punctul de vedere al menţinerii pădurii. Copacului i se acordă prin aceasta o anumită valoare comună pentru pădurea luată ca un întreg. Comunităţii de viaţă a pădurii îi mai aparţin încă mulţi alţi factori, ca protecţia humusului, menţinerea umezelii, creşterea ciupercilor şi a diferitelor fructe. Toate aceste forţe care contribue la existenţa şi creştem pădurii sunt integrate în principiul existenţii de lungă durată a pădurii In felul acesta, rez­ultă, în sfârşit, comunităţi silvice mici şi mari, pă­duri închise în sine cu legi biologice, foarte precise. Se lasă drum liber şi se ocroteşte desvoltarea numai acelor forţe care merită întrtadevăr aceasta. Această reîntoarcere la natură în­seamnă, fireşte, un progres din punctul de vedere al economiei na­ţionale, deşi roadele acestei stră­duinţe sunt­ rezervate generaţiilor viitoare, aşa cum se întâmplă în­totdeauna în economia forestieră Fa li­mente şi urmăriri In ziua de 6 Octombrie ora 13 ana loc la Sindicatul Falimentelor verifi­carea creanţelor in falimentul comer­cianţei Eva Simion din Calea Plevnei­­, dată la care sunt invitaţi a se pre­zenta la acel Sindicat t°ţi creditorii, precum şi falita pentru a î’”* parte la verificare. POPRIRI Dosar 8065 din 1942, înfiinţata prin Corpul Portăreilor, Secţia Notariat, în mâinile Administraţiei Financiare a Sectorului I. Galben asupra pensiei ce plăteşte debitorului General Hari­­ton Dragomirescu din Bucureşti str. Benitto Mussolini 17, pentru despă­gubirea cred. Liubov Vidaicu de lei 6000 lunar pensie alimentară. Sechestru asigurător Dosar 15895 din 1942, înfiinţat prin Corpul Portăreilor Secţia Notariat pe orice avere mobilă a debitorului Gh. Hec din Calea Victoriei 128 pentru despăgubirea cred. Arh. George Gh. Pohrib de lei 180.000. Comandament Somație Dosar 7586 din 1941. Debitor Alex. C. Rotaru. Creditor Soc Cred. Urban Buc. imob. str. Gl. Demostene 43, datorie lei 30 425, în numerar plus lei 9000 amortisment. Rezultatul vânzărilor de imobile prin licitaţie publică din ziua de 23 Septembrie 1942 Dosar 13349 din 1942. Imobil strada Gl. Haralambie 5, averea Costel şi Cornelia sofronie Moise şi alţii s'a adjudecat provizoriu asupra Ion Stir­­ner cu lei 1.200 000 supr licitaţie la 5 Octombrie 1942.­­ Dosar 10041 din 1942. Imob. Corn. suburb. Pantelimon str. Regele Carol 22, fost str. Gării Pantelimon lot. 193 averea minorilor Paulina şi Aurel Soereanu idem asupra A. Cristache, cu lei 350.000 supra licitaţia idem. Dosar 5902 din 1942 1/3 din imob. str. Agricultori 100, averea Aristia Dobrescu, idem asupra Dumitru loan cu lei 100.000 supralicitaţia idem. Piaţa peştelui la Constanţa CONSTANŢA, 29.­­ In piaţa Gri­­viţa, a fost adusă cantitatea de 10 mii kgr. peşte proaspăt, pescuit, din regiunea Jurilofca şi bălţile locale. Peştele a fost distribuit comercian­ţilor pentru vânzare, cu următoarele preţuri: Somotei, 60 lei kgr.; honus, 75; ştiu că, 75; lin, 79; crap 92-98; morun 190. Mișcarea societăților anonime HOTARARI METALOCHIMICA S. A..R. — Consiliul a numit director general pe d. ing. E. Cerchez. SONAP S. A. R. — Consiliul a numit administrator delegat pe d. Gh. N. Oproiu. ZOTESTI S. A. R. — Adunarea a ales administrator unic pe d. Gh. V. Gheorghiu. FACLA S A.R. — Adunarea ge­nerală a reales în consiliul de admi­nistraţie pe d-nii I. Bula şi T. Ni­­colescu şi a numit pe­­J. Al. Pe­­trescu cenzor şi d. G. Ionescu cen­zor supleant. CONVOCĂRI BANCA ARADEANA S. A. —1 .17 Octombrie ora 11 dim. i,i lo­­calul institutului. ARGUS Nouile salarii lucratorilor din industria mecanica și metalurgică Continuare din pagina l-a tăriilor se scad precum urmează: a) pentru localităţile din catego­ria ll-a de salarizare: cu 8 la sută; b) pentru localităţile din catego­ria lll-a de salarizare: cu 12 la sută şi c) pentru localităţile din catego­ria IV-a de salarizare, cu 20 la sută. ART. 12. — Lucrătorii au drep­tul la salariile fixate pentru timpul efectiv lucrat. Lucrătorii angajaţi într-o între­prindere pentru o durată normală de lucru, dar care din diferite mo­tive nu pot fi ocupaţi mai mult de 40 de ore pe săptămână timp de cel puţin 2 săptămâni consecutive, în cazul când întreprinderea nu le complectează salariul până la 48 ore săptămânal pot cere rezilierea contractului de muncă pentru acest motiv, obţinând încuviinţarea prea­labilă a organelor prevăzute de art. 31 din legea asupra regimului mun­cii în timp de război. La cererea întreprinderii, pentru complectarea minimului orelor de lucru, lucrătorii sunt obligați să presteze, în mod temporar, orice alte munci pentru care ar avea sau ar căpăta suficientă pregătire, păs­­trăndu­si in tot acest timp dreptu­rile de salariu ale ocupaţiei obiş­nuite, în cazul când ocupaţia tem­porară ar intra intri o categorie in­ferioară de salarizare. ART. 1.3. — Câştiga­ mediu săp­tămânal în acord pe întreprindere nu va putea depăşi 25 la sută din to­talul salariilor de bază socotite pen­tru orele de lucru prestate de lu­crători. Câștigul maxim în acord pe lu­crător nu va putea depăși săptămâ­nal 50 la sută din salariul de baza al lucrătorului cuvenit pentru orele de lucru prestate. In acest scop, în­treprinderile sunt obligate să-si re­calculeze timpul de acord de câte ori câştigul maxim în acord va de­păşi 50 la sută din salariul de bază Alocaţia de familie ART. 14. — In afară de salarii, întreprinderile mecanice şi metalur­gice sunt obligate să plătească tu­turor lucrătorilor lor o alocaţie de familie de 500 lei lunar pentru fie­care conil până la vârsta de 14 ani împliniţi. Lucrătorii angajaţi înainte de 1 octombrie 1942 vor continua a pri­mi alocaţiile de familie acordate de întreprinderi până la acea data, da­că contactele de muncă respecti­ve prevăd un cuantum mai mare al alocaţiei sau o limită superioară de vârstă pentru copii. Alocaţia de familie se plăteşte numai unuia din părinţi, în princi­piu tatălui, pe baza extractului de naştere al copilului. Alocaţia de familie poate fi plăti­tă şi în natură, cu articole alimen­tare sau de îmbrăcăminte. ART. 15. — Cu începere de la 1 octombrie 1942, întreprinderile me­canice și metalurgice nu vor mai putea acorda, individual sau colec­tiv, alte accesorii de salarii sau gra­tificatii decât cele acordate până la acea dată cu exceptiunea aloca­ţiei de familie prevăzută în art. 14 a eventualelor indemnizaţii de de­plasare a lucrătorilor în altă loca­litate decât aceia în care funcţio­nează întreprinderea. Termenul pentru înca­drarea lucrătorilor ART. 16. — întreprinderile sunt obligate ca până la data de 31 oc­­tomvrie 1942 să-şi încadreze lucră­torii în categoriile şi grupele pre­văzute de ar. 2-7 din prezenta deri­ziune. In afară de aceste încadrări, cu începere dela 1 Octombrie 1942, întreprinderile nu mai pot acorda lucrătorilor lor sporuri colective de salarii ci numai exceptiuni de avan­suri binemeritate și justificate, care se vor face cu aprobarea inspecto­ratelor de muncă. ART 17. — întreprinderile ale căror salarii medii aritmetice pen­tru una din categorii sau grupe de lucrători sunt superioare, la data de 1 Octombrie 1942, celor stabili­te la art. 8 și 9, nu pot reduce sa­lariile în vigoare la acea dată și nici nu pot acorda vre-un spor de salariu categoriei sau grupei res­pective. ART 18. — Toate întreprinderile supuse dispoziţiunilor prezentei de­­ciziuni simt obligate să comunice Ministerului Muncii, Sănătăţii şi O­­crotrilor Sociale în fiecare lună, sa­lariile medii aritmetice pe catego­rii sî e­rune de lucrători. ART 19. — Este interzis a se plăti lucrătorilor «dăruie, sau acon­turi asupra Iov. 'îâm'-'ăta sau în a­­fimiii sărbătorilor legle. APT ?n. — Disnozitiimil® deri­ziunii Subsecretariatului de Stat al Aprovizionării Nr 848 din 27 Iunie 1947, confreriî dîspozițiunilor pre­zentei deriziuni, nu se aplică în iu­­inistria mecanic­ă și metalurgică cu A* 1o 1 104?. Măsuri de ordin administrativ in judeţul Braşov Cu­m­ decurge ac Uti««nil­ea gospodiireastă iud­efian BRAŞOV 29. — In urma racente­­lor inspection! făcute în judeţ de că­tre d. colonel Dumitru Cram, pre­fectul judeţului şi subprefect Aurel Comănescu s’au luat o serie de noul imăsuri de ordin­­administrativ, cu scopul de a se ajunge la o cât mai bună şi mai rodnică activitate în ju­deţ. Luându-se în consideraţie cererile făcute de către fabrica Urdăreanu din corn. Codlea, s’a dat dispoziţiuni or­ganelor comunale pentru negocierea achiziţionării unui teren vecin, pe care fabrica să-şi poată desvolta in­­stalaţile. In acelaş timp, fabrica Şi-a luat obligaţia de a construi baraca­­mente igienice şi solide, pentru caza­rea celor câteva sute de lucrători re­fugiaţi pe cari ii are în lucru, precum şi de a pune în funcţiune o cantină pentru lucrători. In vederea cazării celor peste 600 refugiaţi stabiliti în comuna Codlea, s’au dat dispoziţiuni pentru angaja­re caselor libere şi rechiziţionarea celor cari vor mai fi necesare. Dease­­meni va lua cât mai curând fiinţă un cămin pentru copii refugiaţilor, cari vor lua masa la cantina şcolii. Ajutoarele pentru realizarea acestor dispoziţiuni vor fi date atât de către Consiliul de Patronat, cât şi de pre­fectură. Aprovizionarea comunei decurge în bune condiţiuni, iar primăria a luat iniţiativa creării unui depozit pro­priu de cartofi, pentru iarnă, sistem care va fi generalizat în .­n­­r­g ju­deţul. , Muncile agricole se desfăşoară bine, iar arăturile au început cu toată in­tensitatea. Ploaia căzută zilei trecute, a ajutat foarte mul păşunilor şi re­­colei de sfeclă, cartofi şi zarzavat. In comuna Hărman se constată o intensificare a transporturilor de car­tofi destinate Capitalei, pipeşilor şi Câmpinei. Preţurile curate sunt de 11 lei pentru cartofii săpunari şi 10 lei pentru cartofii albi. Cu acest prilej, al vizitei d-bli pre­fect la Harman, a fost descoperit un caz tipic de speculă, comis de comer­ciantul Şerbănescu din Câmpina A­­cesta în unire cu cumnatul Ion, Ioan Corbu, din corn. Hărman, au confec­ţionat dovezi că au plătit pentru car­tofii cumpăraţi 13 lei kilogramul, când în realitate plătiseră numai 10 lei kilogramul. Cei doi comercianţi necinstiţi au fost deferiţi imediat Par­chetului trib. Braşov, dispunându-se totodată comunicarea în judeţele li­mitrofe şi Capitală, a preţului curent pentru cartofi, care nu depăşeşte 1, 10 pentru cartofii albi şi lei li pentru cei săpunari, menţinându-se la Urnita din anul trecut. __. Campania pentru fabricaţia zahă­rului este in plină pregătire, fabrica de zahăr de la Bod urmând să încea­pă activitatea cu toate posibilităţile de randament pe care le are. Cu prilejul vizitei d-lui col. Ci ani, conducătorii fabricei au anunţat pe conducătorul judeţului că în câteva zile se termină lucrările pentru organi­zarea unei cantine destinată lucrător­i­­lor a unui dormitor spaţios pentru refugiaţi şi a unei grădiniţe speciale pentru copiii refugiaţilor. S-au disjius măsuri­­urgente pen­tru imediata reparare a şoselei ce duce la gară şi a rampei din staţia c.f.r. Bod, pentru a nu se împiedeca traficul intens al sfeclei, cartofilor şi cerealelor. In momentul de faţa se execută in gară Încărcăturile de car­tofi pentru Bucureşti. Cartofii sunt­­«si cautat s exa«l*nu »­ sunt prlaţi la preţuri cari variază între 10 si 11.50 lei Constatându-se că pe şanţurile de irigaţie din jurul corn. Bod creşte o însemnată cantitate de trestie, s’au luat măsuri imediate pentru valorifi­carea acesteia în folosul gospodăriei rurale. **La moara Dvorzsak din corn. Bod, constatându-se că nu se respectă dis­­poziţi­ile privitoare la măcinat, atât în ce priveşte operaţiunile locale, cât şi cele provenite din comunele înve­cinate, s’au dispus organelor adminis­trative ca să procedeze cu măsurile legale împotriva vinovaţilor. In corn. Zărneşti, resimţindu-se lip­sa porumbului, s’a dispus luarea mă­surilor urgente in conformitate cu or­dinele în vigoare. In regiunea Sâceieior, atât lucră­rile edilitare, cât şi muncile agricole, se execută cu intensitate. Demirişă­­rile sunt pe punctul de a începe. In corn. Baciu s’au distribuit recent ra­ţiile de zahătr, pe ultimele două lun' şi s’a asigurat o parte din consumul de porumb, prin transporturile aduse din Basarabia. S’au luat măsurile le­gale împotriva unor proprietari de maşini de treierat, cari au contra­ve­nit dispoziţiunilor. In corn. Turcheş, se lucrează la construcţia cantinei şcolare, care va cuprinde la etaj şi locuinţa directorului şcoalei. In sala de casă unde a funcţionat cantina, se va amenaja un atelier pentru e­­levî. In comuna cernatu se execută­ a­­ceeaşi intensă activitate gospodărea­scă. S’a reparat complect abatorul comuni şi crematoriul de rite. Tree­­lătul şi colectarea ceratelor se exe­­cută bine. In unele magazine de ds­­facere nu s’a găsit suficientă cură­­ţenie sau preţurile n’au corespuns ta­rifului normal, împotriva acestora s’au luat măsuri. Existând unele re­­clamaţiuni că un magazin de colo­niale vinele pe sub mână zattâr şi făină de patiserie, s’a executat de în­dată o descindere, constatându-se câ reclamaţiile nu corespund realităţilor. In corn. satulung, aceeaşi situaţie bună. Pentru acoperirea necesarului în porumb, până la obţinerea unor transporturi mai importante­, s’a dis­pus distribuirea uiumului de la batoze. In cursul zilelor următoare se va în­cepe construcţia localurilor pentru cantina şcolii primare şi băii cu dis­pensar. O măcelărie fiind găsită în stare de funcţionare nehigienică a fost în­chisă pe timp de 20 zile, urmând a se face curăţenie radicală şi reno­vări. S’a pus in vedere organelor comu­nale să depună mai mult interes pentru opera de aprovizionare a popu­laţiei si să facă deîndată un depozit de cartofi. I p. R. I Acte de notariat şi comerţ ACTES OEOMMERCE ET NOTARIAT HANDELS- UN NOTARIATS-URKUNDEN Fréter verkauf unhewecher <*útglor imobil — Preţul V&xucâtor Cumpâr ter—Vente» volontaires d’inaeubï«** MARTI 29 SEPTEMBRIE 1942 VANZARI IMOBILARE 28013. Dinulescu Ana vanl. Mar­­cul­eţ imob. cal. Griviței 394-200.000 leg 29013. Dinulescu Ana vin Stanis­­lai Blajievici imob. Cal. Gitei 394 lei 1.000.000. 29050. Banca Marmorost Blank, vinde Elena Dinoescu tera parcul Jlanu lei 1.392.400. 29.120 Maziliu Elisabeta vincC. Stoi­cescu imob. cal. Victoriei 12 lei 1.000.000. 28938. Maziliu Elisabeta V,e Titu Lupescu garsonieră cal. Victor 112, lei 900.000. 28903. Dumitrescu Eufrosi vinde Vasilichia Spireanu imob. st. G-ral Constantinid 2 lei 850.000. 28950. Dragomir Maria vle Gh. Lucacescu imob. str. Baba Nie 34 lei 520.000. 29015 Dumitrescu Alex. vir Flo­­rica Hristodule imob. Cristoin 150 lei 500.000. 29042. Tintoi Alexandrina ve I. Botez teren com. Afumați teho.OOO. 29114. Darmaz N. vinde I.--jbaca­­ru teren str. Turnu Eifel Tag lel 100.000. 29153. Dumitru Dobrița vir Mir­cea Mihăilescu imob. str. Impu Lung 100 lei 500.000. 29027. Ionița Fi. vinde Vere Gali imob. fund. Ion Dobrescu 23.­­000 lei. 29109. Iacobescu Paraschivavnde C. F. R. Imob. Cluj lei 753.066. 29133. Julia Florica vinde Ioana A­­lexescu și Natalia Grescenco teren str. Drumul Serii 26-28 lei 100.000. 28926. Marin Maria vinde Marin Ion teren Dudești Cioplea lei 200.000. 29019. Mina Tudor vinde Vasile Du­mitru imob. str. Constantin 28 lei 100 mii. 29017. Marinescu M. vinde Radu și Ileana Moraru imob. Dudești Cio­plea lei 140.000.­­ 29113. Moroianu Gh. vinde C. Beli­ca teren str. Soveja 15 lei 300.000. 29175. Mohcova Ilie vinde Irina și Florian Radulescu teren Dudești Cio­plea lei 100.000. 28016. Busuioc Marta vinde Maria Dumitru Ceapă imob. str. Silvia 84 lei 300.030. 29030. Bânică Elena vinde Fl. Cer­­nitu teren Pantelimon lei 193.000. INSCRIPȚIUNI IPOTE­CARE 29053. Popescu N. ipot. Cred. Fina. Urb. imob. str. Oslo 12­2.000.000 lei. 28913 Chirița Alexandrina ipot. Casei de Pensiuni Soc. Radiodifuziuna imob. str. Opriş 48 lei 156.000. 27986 Jantea Nicolae ipot. Casa Rurală imob. Ţăndărei (Ialomița) pt. lei 150.000. GAJ 29169. Soc. Esculap gaj Albina Ins­­titut de mărfuri ptr. lei 5.000.000. LA VASLUI SE PREGĂTEŞTE DESCHIDEREA UNEI MARI EXPOZIŢII D£ PRODUS AGRICOLE VASLUI 30. — Un comitet cal format din d-nii Const. Râşcanfos­­tul secretar general al ţinutulul­ui şi actual prefect de Vaslui, grai Ion Răşcanu fost ministru şi cal primar a oraşului, Mihail Negur est ministru al cooperaţiei şi actuale, şedinţe al sindicatului agricol, s­­pector ing. agronom Grecu şi g. Croveţchi, directorul camerei de a­gricultură au luat iniţiativa arti­­zării unei mari expoziţii generoa­­gricole, pomicole, viticole, hortie, de Industrie casnică, zooteehnică,i­­colă şi sericicolă a jud. Vaslui. Această expoziţie se va p resenția 10 Octombrie, cu participarea 1­ 41 proprietarilor mari şi mici din j. Se vor expune cereale, fructe pi­­pere şi industrializate, struguri şi gume, obiecte de industrie case animale de reproducţiune etc. Participanţii la expoziţie vor fre­miaţi cu diplome, medalii şi .n 1, după valoarea produselor expus premiile cele mari vor fi la oi de prăsilă, iar proprietarii lor, care eventual nu vor fi premiaţi la­ expo­ziţie, li se va restitui cheltuelile de deplasare. Având în vedere că munca agricul­torilor a fost răsplătită anuil acesta de Dumnezeu în jud. Vaslui cu recol­­te frumoase, care sunt preţuite de Guvernul Ţării la justa lor valoare în actualele împrejurări, suntem con­vinşi că toţi producătorii în v­­énére, vor participa la expoziţie intr’un nu­măr cât mai mare, dând astfel aces­­tei manifestări, care încoronează stră­dania unui an agricol, caracterul u­­nei sărbători a muncii agricultorilor din judeţul nostru. Această expoziţie va fi c®l mai ni­­merit prilej, ca marea şi mijlocia proprietate, să confirme necesitatea de a rămâne, ceea ce au fost întot­deauna, îndreptar luminos, în bezna satelor, iar mica proprietate sa ofere dovada tot mai stăruitoare, că Împro­prietărirea nu a avut drept rezultat secătuirea avutului Naţional. Exportul in ţaie ibero-americane nu se vor mai tarde prioritate a­bsolută BUENOS AIRES, 29 (Rador). D.N.B.: De când până acum, fabricai din Stateie Unite erau obligaţi „In vederea politicei de bună-ved­i tat“ să avantajeze, în livrîrile­­ ţările Americei latine, ili-uariaiul tul producţiunei de război a ad­­arii la cunoştinţă că exportul ţările ibero-americane nu se vor n bucura, în viitor, de prioritate abso-* lută. Desfiinţându-se dreptul de priori­tate, se vor micşora, în acelaşi timp şi cantităţile destinate exportului. Tn republicele Americei latine se e-p-’m« t-meri ca nu cumva aceas­ta niu: ui i. adăugată la greutăţile de transport existente, să înrăută­ţească şi mai mult situaţia, până a­­cum destul de critică, a acestor ţări. INDUSTRIA RAS­INI­ IN ITALIA (BIT). — Revista italiană „Ol­i mi­nerali, grassi e săponi, colori e ver­nici" (lela Milano, publică un inte­resant articol asupra acestui subiect din care cităm acest pasagiu : ,,Printre produsele impel­­ate până astăzi pentru necesităţile Italiei, ră­­şina şi derivatele ei, şi mai cu sea­mă c­ib Pnium şi esenţa de tereben­tină au ir Peninsulă a ir.rgă între­buinţare, (le unde neces'ta­tea urgen­ţa de a întrebuinţa pa­nnoniul ru­­şinoaselor şi de a bizui industria de răs-nuri în legătură cu nevoile na­ponak­, rum sa întâmplat Încă di­v­ chim-* m toate ţările „■'. d­in a /şi disponibilităţile forestiere asem­­ăună­­toare Italiei, fie că este vorba /ne pi­nul maritim ca acela dela /Aleppo sau de pinul laric sau de cml­­ silve­st­ru Italia importă în fieci/re an din aceste produse de peste 5/1 milioane lire, iar consumul­­ sporeşte într o măsură tot mai sensitilă. Cum ar­borii de pini italieni fau o capacitate de producţie de răşi­nă asemanatoa­­re acelora a pinilor c­ătre Franţa, Spa­nia? Portugalia, Cree­ia, Statele Uni­te ele. care este înot­avul pentru care eioni au fost exploat­aţi Încă pana astăzi1" Deficiența in acest, sens sa­de în faptul că până a­cum putându-se cumpăra în străinăt­a­te produse ru­şinoase, fabricate in industrii cu vechime seculară si perfect organi­zate, la preturi de o­bsotută conc­u­renţă prtiblema nu e­ra de nerezol­­­vat, altfel, dimpotriv­ă ,­­ de alta parte in Italia cultur ile d­e Pini nu erau­ întinse, iar mâf­ia de lucru -P cializată era in num­­ăr foarte re­strâns, aşa că pinul maritim era^ în­trebuinţat ca materi­al de lemnărie, nesocotindu-se aproai­­ps cu desăvâr­şire rifinificarea. Se Ştie «3 minifi­carea vatăm­ă rău viaţa­ plantei şi calitatea lemnului. Rimuiţi pe această ideie cultivatorii rite­rini nu s'au gândit, să exploateze în mai mare măsură acetonă plantă în vederea obţinerii năişinurilor. Şi astfel Italia s'a văzu­t tributară străinătăţii. De cu­rând a fost dovedit însă că lem­null de pin răşinat este mai pu­­ţin v­ ilterabil decât, cel nerăşinat, căci \\xf ţesătura lemnoasă se produce un lÿroces care dă o mai mare rezist,en­­,ă Mai mult, chiar în urma unor experienţe începute acum t­reiz­eci de ani, s’a putut dovedi că plantaţiile de pini cărora li se provoacă scur­gerea răşinii dau un spor în pro­ducţie sensibil, însuşire care îm­preună cu cea a calităţii lemnului este foarte importantă pentru crite­riul pe baza căreia Italia a început să întemeieze noua sa industrie de răşi­nari. Compania de Răşinari Italiană a început de curând activitatea sa prin răşinarea diferitelor zone şi prin ac­tivitatea unei fabrici ultra moderne pentru distilarea răşinei. III VO­DUCEREA NORILOR Personalul silvic al casei auto­nome a pădurilor a distrus în anul curent de pe proprietăţile C. A. P. S. un număr de 17.175 ciori, 184.650 pui de sioare şi 125.331 cuiburi. SPECTACOELE ZILEI ri^r­­i.'tooftAfe ■ s ARO: „Marco Visconti“ cu Carlo Ninni, «i Mariella Lotti. Jurnal nou. SCALA: ,JRe aprind făcliile“ cu Geori Vraca și Jurnal de război. CAPITOL: „Abandonata" cu Corinne L­ehaire. Georgesf RigsnC. Jurnal nou. REGAL : „Regele C«rcului" tn Clara (P lamai. Jurnal de război). TRIANON: „Legea Haremului” cu Dop Dunanti şi Costa Candiaci Jurnal nou.F FEMINA: „Coroana de fier" şi Ultim Jurnal. BUI.RV­A­RTI PALAS: „Beatrice Cenci. Jurnal. A. R. P. A : „Submarinul W. B.­­” Jurn„ de război No. 32. SELECT: „Povestea unei vieţi“ (Amelie­­Jurnal nou.­­ VICTORIA „Intr’un cămin de domnişor­­e“ şi jurnal. CORSO (B-roul Carol 21): „Stan şi Bri­eroi fără voe“ şi jurnal. AIDA (sală şi grădină): „Intr’un cămin­­ domnişoare ’, jurnal şi revistă.­­AMERICAN- „­ Carter detectiv“, Jura şi revistă. ALCAZAR: „Femeie eterna poveste”. .10 nai şi revistă.­­U I I HRISTII NICI. ..Titanul“ BIZANTIN. ..Tigrul din Beelenapol“ Ju­. nai şi revistă BARCELONA „Fiul I« Franz» stein“ Jurnal de Răzbiut No. 26 O. N. r.-UFA i trupa de reviste. CARMEN: „Stukas” şi jurnal. CRANOASI: „Lada" ş I juran! de război." COTROCENI: „Moştenitorii veseli" şi ju­nal. CARMEN SYLVA „Suflete sbuciumate. Jurnal şi revistă. FRANKLIN: „Povestiri vieneze“ şi Juma DICH­IU: ,,Tosc»”, Jurnal şi revistă. DACIA: ,Cavalerul mascat" şi jurnal. DIANA : „La sud de Pago Pago", Jurat de răsboi şi trupa de reviste. ELDORADO (Sos. Colentina §4): „Iti amin­teşti” şi Jurnal de răzbi. EDISON (sală şi grădină): „Hoţii de br­liante", jurnal şi revistă. GLORIA: „Aşa se cuceresc bărbaţii” , jurnal. ISBANDA: „Karelina" şi jurnal. LIA: ..Am furat un milion“ şi jurnal. LIZEANU: „Paradisul Burlacilor” ,lu­n O.­­ C. şi U. E. A. şi compania Flori Gemgesco Iaşi MILANO: .Fata fără nume", jurnal şi r vistă. MARNA: „Tovarăşi la drum", jurnal revistă. MARCONI: „Primii fiori", jurnal şi r vistă. MEXIC: „Laîla". Jurnal de război şi R Vistă MIORIŢA: „AManta secret" şi Jurnal. MOCDL: ..stragosta la taro grade", jurn­a 1 re­vistă. TSSA: ,Piraţii din Malaezia", Jurnal şi revistă. ERO: „Eşti un Înger“ şi Jurnal da război. ON1 (cal. 13 Septembrie nr. 196): „Ara furat un mileni‘‘, jurnal şi trupa de re­vista. MM­A: „Vulpea din Glenarvon", Jurnal şi revista. IKON : „Nostalgie" şi Jurnal Nr. 31. ARIS: „Totul se întâmpla noaptea", jur­­nal si revista. ACHE: „Nunta cu bucluc", jurnal si re­vista. ’LENDID : „1 contra 100“­ .Turnal de râsboi si trupă de reviste. TIUMF: „Tigrul din Eschapin", Jurnal si revista. IMIS: „Oameni si fiare“. Jurnal. HO: ,,Burma in flăcări“ şi jurnal. 4IREA: „Sub mii da primejdii“ şi Jur­­nal. 5NUS: „Cântecul patriei", jurnal nr. 91 EROU: „Lupii de mare", jurnal şi re­­v­ista. 1LGA: ..Spiritele nopţii" şi Jurnal. 1LTA BUZEŞTI: „Frivolitate“, Jurnal şi ■evistă­­ onferinţă asupra neutralităţii stazs STOCKHOLM, 29 (Hader). _ D. B.: Dupa cum anunţă Agenţia TETM­inistrul afacerilor străine al Suediei Guenther a ţinut Luni o conferinţă opra neutralităţii , care a arătat pectul politicei de neutralitate sue- 2o în legătură cu dreptul internaţ­ial şi aplicarea acestei neutralităţi diferite domenii. NU RISIPITI PAie 1­ if PIERDERILE FLOTA AMERICA! 'AMSTERDAM 29 (Rador). —- D. - B .­­ Por­tul de radio american anunţă­­ ministerul marinei a declarat, că jerderile flotei americane de la tn­­bputul războiului se ridică a 22.300 la morţi şi răniţi.

Next