Argus, noiembrie 1942 (Anul 32, nr. 8858-8883)
1942-11-01 / nr. 8858
Ak’UL XXXl Nr. 8858 apărut şi s'a pus in vânzare TiMPUL ^familiei TiMPU! PENTRU TOȚI No. 145 ABONAMENTE în fără Un an 1000 Lei 6 lun( 550 „ 3 lum 300 „ In străinătate Tariful in funcţiune e convenţiile poştale internaţionale 3 im în tara de ret în străinătate 4 PAGINI 3 LEI ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE, Bucureşti Str. Sărindar fl. 15 INDUSTRIEI $I FINANŢE! Telefon 3.05.44 Duminică l ilocmbne 194? a apărut si s-a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TOŢI No. 145 PUBLICITATEI se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar : „A R G U S” 8. Ut înscris sub Nr. 203 Trib. Of or 41 Redactor responsabili T AL. PETROVICI ZIUA ECONOMIEI de X. «MinSli Ziua de XI Octombrie este consacrată ca o sărbătoare naţională pentru a aminti tuturor datoria de a economisi banii pe care îi poate avea de prisos in orice împrejurare. Mic sau mare, bogat sau sărac, românii trebue să-şi aducă aminte în această zi de obligaţia economiei aşa cum la serbările mari creştine, cu toţii ne aducem aminte de evenimentele sacre cari au făcut punctul de plecare al aniversării perpetue. Multă lume este poate în nedumerire, asupra acestei obligaţiuni ridicată până la rangul unei dogme naţionale. Pentru lămurirea tuturor celor cari nu sunt convinşi pe deplin de necesitatea economisirii banului de prisos, credem nimerit să facem câteva observaţiuni şi să amintim câteva fapte. Economia sub toate formele, fie de timp, fie de material, fie de bani este un câştig pe care oricine a avvoat ocazia să-l aprecieze. Morala aceasta a economiei este tot aşa de veche ca şi civilizaţia. In toate limbile ca , şi la toate popoarele, se găsesc proverbe cari să recomande economia de toate bunurile materiale şi până şi de cele morale. Şi economia de vorbă, este considerată de poporul nostru ca un câştig. Chiar şi în natură se observă, aplicaţia unei legi de economie a forţei. Drumul celei pai uşoare rezistenţe pe care îl alege totdeauna natura este o formă de economie. Dar nu despre aceste generalităţi vrem noi să vorbim mai insistent cu această ocazie a sărbătoririi zilei consacrate economiei. Economia care se serbează azi este economia de bani. Societatea modernă, trăeşte pe principiul schimbului de bunuri şi servicii făcute pe baza economiei monetare. Banul este mijlocul prin care se schimbă bunurile şi serviciile şi care face să trăească armonic societatea modernă şi să împlinească funcţiuni de o delicateţă minunată, datorită mijloacelor de creaţie şi de circulaţie a banului. Capitalurile moderne cari stau la baza întregei producţii de bunuri fiind însă din ce în ce mai mult să fie constituite din ceea ce poate economisi asupra nevoilor zilnice micile câştiguri. Oamenii cari luptă din greu pentru existenţă şi cari găsesc totuşi mijlocul de a pune şi ceva deoparte, împlinesc fără să ştie o importantă funcţiune socială. Plutocraţia sau posesiunea capitalului în mâinile câtorva oameni, tinde să dispară din cauză că nevoile de capital sunt aşa de mari, încât nu există persoane cari să poată dispune de sumele pe cari le cere producţia şi comerţul modern. Baza capitalului modern, devine astfel populară fiindcă alcătuirea acestui capital rezultă din contribuţiile infime uneori a marei mulţimi anonime, care luptând să-şi agonisească o sumă oarecare în vederea satisfacerii unor interese personale, crează fără să-şi dea seama instrumentul gigantic al capitalului modern. In ţările din apus fenomenul acela a fost observat de mult şi încurajat sub toate formele. Depunerea în bani a luat proporţii fenomenale. Pe marile pieţe financiare din Apus şi din America, puterea băncii care ia parte la marile operaţiuni de finanţare, este deponentul mărunt şi încrederea pe care poporul numeros o are în banca la care a depus micul său surplus. In ţările agricole, cum este şi ţara noastră, formarea capitalurilor mari prin depuneri mici este abia la început Totuşi nevoia de capital pentru investiţiuni, este destul de mare in aceste ţări. Pentru a satisface această nevoe, guvernele noastre din trecut, au căutat prin diferite mijloace ca să încurajeze depunerile în bani. Experienţa n’a fost totdeauna fericită. Se vede că organele competente să îndeplinască această mare funcţiune naţională, nu erau încă la înălţime sau poate că împrejurări. I- au fost mult mai grele decât sarcina pe care aceste organele erau chemate să o îndeplinească. Sunt fireşte şi unele onorabile şi fericite excepţiuni. Sunt bănci cari au trecut cu succes examenul crizelor financiare cu respectul drepturilor deponenţilor. Dar în genere, funcţiunea aceasta de colectare a micilor economii pentru a forma captalurile mari de care economia naţională şi Statul are de multe ori nevoe, este astăzi reprezentată la noi cu deplin succes de către organizarea Casei de economii şi cecuri poştale. Se întâmplă deci şi la noi şi în această direcţie ca şi în multe altele, că Statul trebue să patroneze şi să organizeze spiritul de economie în popor. Există case de economii create de Stat prin lege şi control, aproape în toate ţările. La noi această instiuţie a lua proporţii foarte mari penru că ea datorită unor serii de împrejurări, împlineşte atât funcţiunea pe care o împlineşte orice casă de economii din celelalte tari cât şi funcţiunea mai importantă de a servi drept refugiu de siguranţă a capitalurilor mai importante care în alte ţări caută ghişeele băncilor private. Este am putea zice, un noroc al pieţei noastre, că în împrejurările de azi, Casa de economii poate face faţă tuturor nevoilor pe care economia de bani a particularilor va fi chemată să le împlinească. A. Corteanu Cum finanţează Germania războiul Veiaituii, ímjioiítc fi fíaloríí BERLIN (E. P. E.). Veniturile ordinare ale Reichului în timpul acestui război sunt ceva mai ridicate decât dobânzile şi achitarea creditului şi există siguranţa că această situaţie se va menţine. încasările populare din 1938 au fost de 88 miliarde RM, în 1941 au fost de 120 miliarde iar in acest an se vor mai majora. Datoriile de Stat ale Germaniei erau la izbucnirea războiului de 37,4 miliarde RM. Acestea au crescut desigur de atunci; după o evaluare a experţilor ei exista încă destule mijloace cari să permită finanţarea războiului. Este vorba şi de un împrumut intern aşa că nici dobânzi şi nici capitaluri nu vor eşi din ţară. In afară de aceasta, sarcinile datoriilor se bazează pe o creştere a teritoriilor ca mari valori economice şi capacităţi. In războiul din 1914-1918 se putea acoperi numai 13 la sută din nevoile financiare prin veniturile ordinare de stat așa că 87 la sută trebuiau adunate din împrumuturi. Cheltuelile acestui război însă sunt acoperite jumătate din încasările •voilitare. Aceste încasări provin în majoritate din impozite mai ales din impozitele asupra venitului şi asupra consumului. Se mai adaugă încasările din administraţie, contribuţiunile de război ale diferitelor state şi comunităţi, crontribuţia matriculară a Boemiei şi Moraviei precum şi plata ocupaţiei de către ţările ocupate de către Reich. Aceste cinci posturi dau actualmente 44 miliarde RM pe când impozitele din anul în curs vor atinge 35 miliarde RM. Pentru anul finanicar 142,43 încasările ordinare vor fi de 49 miliarde RM, impozitele Statului ca bază a puterei financiare a fost în anul 1932 de 6,6 miliarde RM urcându-se mereu până la 23,5 miliarde RM în anul f nanciar 1939 şi la 32,3 miliarde RM în anul financiar 1941. Din posturile de cheltueli este foarte interesant cel al cheltuelilor de întreţinere a familiior soldaţilor. De la începutul războiului până la sfârşitul lunei Mai 1942 s’au cehltuit în acest scop 12 miliarde RM. Actualmente se plătesc 450 milioane RM ceeace dă o sumă anuală de 5,5 miliarde RM. Cheltuelile de administraţie ale Administraţiilor financiare ale Reichului s’au ridicat numai puţin aşa că proporţia lor este de 5 la sută din 1932 ceea ce s’a redus în 1941 la 2,5 la sută adică mai mult de jumătate. Importul in Suedia scăzut in luna Septembrie STOCKHOLM (E. P. E.). Importul în Suedia arată în Septembrie o reducere. De la 203 mil. Cor. din August a fost redus la ISO mil. Cor. în Septembrie. Exportul a marcat o ușoară majorare de la 120 la 121 r mil. Cor. BursaPIAŢA Săptămâna bursieră şi-a sfârşit activitatea cu tendinţă bine susţinută în amândouă compartimentele. Deşi sorturile de hârtii negociate au fost destul de puţine mai ales în compartimentul rentelor, totul operaţiunile au crescut mult, datorită tranzacţiunilor mari. Urcări de cursuri simţitoare au înregistrat numai hârtiile industriale şi anume: Mica la 1300 de la 1255, S. K. D. şi S. T. B. cu plusuri de câte 50 puncte. Tot Vineri, fiind ultima şedinţă din cursul acestei luni, s-au negociat prin licitaţie publică şi acţiunile neînscrise în cota oficială. Vizarea contractelor de închiriere O mare parte din contractele de închiriere având ca obiect imolvele evreşti, trecute în patrimoniul Statului şi care expirau la 23 Aprilie, au fost prelungite prin efectul legii. Pentru a evita sancţiunile respective, aceşti chiriaşi s’au prezentat la administraţiile financiare cu vechile contracte prelungite, achitând impozitul proporţionalUlterior însă Centrul Naţional de Românizare, înmânând chiriaşilor contracte-tip cu obligaţiunea de a le semna şi viza la Administraţia Financiară, s’au văzut în Situationen de a plăti a doua oară impozitul proporţional. Cum o astfel de situaţiune este nedreaptă, ministeril finanţelor a dat dispoziţiuni administratorilor financiari să transfere viza de pe vechile contracte pe nouile contracte ce se prezintă urmând a se percepe împozitiv proporţional, numai pentru eventualele diferenţe de chirie. • Regimul preselor mecanice Ministerul finanţelor a comunicat organelor în subordine că prin efectul decretului-lege privitor la regimul preselor mecanice şi teascurilor ţărăneşti de ulei vegetal, au fost anulate şi dispoziţiunile deciziei Nr. 819786 din 16 Iunie 1942, cu privire la clasificarea în categoria fabricilor de ulei brut, a unui număr de 52 prese mecanice ţărăneşti, având capacitatea de producţie în 24 ore de 400 kgr. ulei vegetal sau mai mult. Ca atare, s’au luat măsuri pentru ridicarea controlului permanent instituit la acele instalaţiuni, care urmează să funcţioneze pe viitor, sub regim ţărănesc. Referitor la fixarea taxelor forfetare asupra preselor mecanice şi teascurilor ţărăneşti de albi vegetal, se menţin întocmai. Plata impozitului pe cifra de afaceri S’au dat dispoziţiuni organelor fiscale In sensul că impozitul proporţional de 10 la mie de factură impozitul pe cifra de afaceri şi taxele de consumaţie, pentru păturile şi postavurile ce se expediază depozitului central de echipament, de către diferite fabrici, să se achite înlăuntrul unui termen de 30 zile dela exigibilitatea prevăzută de lege Pentru ca operaţiunile în scriptele birourilor de control de pe lângă fabricile respective să se facă în mod uniform, s’a dispus ca pentru ţesăturile de lână scoase din fabrici şi destinate depozitului central de echipament, să se dreseze procese verbale în şasa exemplare, care să cuprindă toate datele necesare reiertistcării ţesăturilor precum şi taxele aferente păsuite. Bonificaţiile de transport Pentru a uşura aprovizionarea cu produse monopolizate a debitantilor din regiunile unde nu sunt subdistribuitori, comitetul de direcţie al administraţiei comerciale M. A. T. a aprobat să se acorde şi debitanţilor detailişti din regiunile unde nu s’au înfiinţat încă subcentre, aceleaşi bonificaţii de transport pe care Monopolul le acordă subdistribuitorior, în cazul când debitanţii vin de se aprovizionează singuri cu mijloacele lor de transport, la depozitul central de distribuţie. Bonificaţiile de transport sunt următoarele: Iei 3 Itr. de produs până la 30 km.: Iei 4 ltr. de produs de la 30—50 kim; lei 5 Itr- de produs dela 50 kim. in sus. In consecinţă, depozitele de distribuţie vor acorda aceste bonificaţii numai debitanţilor menţionaţi mai sus trecându-se pe factură că lebitantul se găseşte Intriun sectorunde nu sunt subcentre- 1 Un nou avans asupra exporturilor petrolifere întrucât capacitatea de credit a fost atinsă, s’au făcut demersurile necesare pentru ca — în cadrul discuţiunilor în curs — să se dispună avansarea prin societatea „Rumin” a unei sume de încă un miliard lei, în contul ajustării preturilor la exportul produselor petrolifere. După cum se ştie, pentru perioada de timp dela 1 Mai la 30 Octombrie, întrucât ajustarea este retroactivă, s-a acordat recent un avans de un miliard, care a şi fost repartizat. Al doilea miliard se va distribui, în raport cu cantităţile exportate de societăți, în primele 6 luni ale acestui an. O NOUA REGLEMENTARE GENERALĂ A PREŢURILOR Simplificarea calculelor pentru formarea scării preţurilor. Mijioacelor de documentare ale d-lui ministru FINNESCU Apreciind însemnătatea înfiinţării unui comisariat general al preţurilor, al cărui titular este convins de răspunderea pe care o are în exercitarea atribuţiunilor sale, facem o menţiune deosebită asupra metodei adoptată de d. profesor I. Finţescu ministrul economiei naţionale, de a ţine un contact cât mai strâns cu toţi factorii principali ai circuitului economiei româneşti. In conferinţele pe care le-a avut cu reprezentanţii industriei şi comerţului, d. ministru Finţescu a căutat prilejul de a se documentă asupra realităţilor economice interne strict actuale, de a constata în ce măsură aceste realităţi se împacă cu reglementările producţiei şi circulaţiei bunurilor făcute de ministrul economiei naţionale şi mai ales de subsecretariatul de stat al aprovizionărilor şi de a vedea în ce mod pot fi trasate jaloanele viitoarei reglementări a condiţiunilor de producţie şi circulaţie a mărfurilor în aşa fel,încât să fie deopotrivă de satisfăcute două trebuinţe: stimularea la maximum a producţiei în interesul producătorilor, şi înăbuşirea tendinţelor de speculă, în interesul consumatorilor. Prin urmare , stabilirea unor raporturi drepte între interesele producătorilor şi ale consumatorilor. SPECULA ŞI SABOTAJUL Am avut asemenea măsuri şi până acum. S’a întâmplat însă ca ele, deşi pornite din cele mai bune gânduri să nu dea uneori roadele aşteptate. Intre producători şi consumatori, trebuie să o recunoaştem, e un conflict permanent. Fiecăruia i se pare că se bucură de un tratament inechitabil. Adevărul e că nici unul, nici altul nu au dreptate. A reglementa raporturile dintre producători şi consumatori, fără a fi un lucru prea uşor, totuşi nu e ceva cu neputinţă. Totul însă, e în funcţiune de cunoaşterea realităţilor pielii. Şi nu ne îndoim că o asemenea cunoaştere , în primul rând cu putinţă, pentru autoritatea competentă în materie. Specula este azi un cuvânt odios, iar speculantul de asemenea. Mulţi comercianţi au azi procese de speculă şi de sabotaj economic. A specula, însemnează a câştiga la un produs pus în consumaţie mai mul decât e îngăduit de lege sau de omenie. A face sabotaj economic însemnează a micşora producţia cu intenţiunea de a stânjeni consumul, în modul acesta rupând cu voinţă sau cu intenţiunea de a realiza câştiguri neîngăduite, echilibrul dintre puterea de producţie şi nevoile consumului. Incontestabil, atât specula, cât şi sabotajul economic — fie chiar numai în marginile definiţiei de mai sus — pot fi socotite crime împotriva ordinei economice şi sociale şi merită sancţiunile cele mai aspre. Principalul însă, este să se poată stabili unde începe acţiunea de speculă şi unde se înfăptueşte sabotajul. In toată această problemă, preţul produselor respective este unicul criteriu de judecată. De aceea, problema formării preţurilor are, în această materie, rolul de căpetenie. I O NOUĂ REGLEMENTARE GENERALA A PRETURILOR Reglementarea preţurilor s’a făcut uneori pe baza strictelor realităţi economice. Alte ori s’a făcut pentru motive de ordin politico-social. S’a întâmplat însă, uneori, ca din cauza unei lipse de informaţiuni precise imediate, sau pentru a opri brusc anumite speculaţiuni, să se reglementeze cu grabă. In aceste cazuri, rezultatul cel mai obişnuit a fost acela că produsele respective au dispărut de pe piaţă şi au fost speculate cu mai multă înverşunare tocmai de elemente cu desăvârşire străine comerţului şi industriei. Alte ori, fabricaţia a încetat, din cauza disproporţiei dintre costul de producţie şi preţurile rezultate din reglementare. Iar rezultatul a fost că au suferit atât factorul de producţie şi acela care punea în circulaţie bunurile respective cât şi consumatorul. Multe din aceste anomalii au dispărut cu încetul. E suficient să ne gândim la situaţia pieţii de acum 7-8 luni, situaţie care, de altfel, a durat prea puţin, când piaţa era goală. De îndată ce s’a început a se asculta expunerile factorilor de producţie şi ale comercianţilor, s’a trecut la măsuri economice aplicabile. Am spus mai sus că metoda d-lui ministru Finţescu, de a lua contact cu toate elementele care intră în circuitul economiei româneşti, este singura capabilă de a duce la o normalizare a vieţii noastre economice şi anume: de a restabili echilibrul între interesele producătorilor şi consumatorilor, de a stăvili specula, de a pune capăt actelor de sabotaj economic şi de a reglementa preţurile după criterii juste. In consfătuirile pe care le-a avut a, ministru Finţescu, şi-au expus doleanţele, industriaşii şi comercianţii de toate categoriile. S-au prezentat şi memorii scrise, conţinând dezideratele industriei şi comerţului. Din toate acestea se degajează nevoia unei noui reglementări generale, a raporturilor dintre producătorii de materie primă, producătorii industriali, comercianţi şi consumatori, după criteriile impuse de actuala conjunctură economică. O recalculare a preţului de cost in toate domeniile, adoptarea unui sistem aplicabil pentru formarea scării preţurilor, într’un chip cât mai simplu cu putinţă pentru a fi priceput şi de aceia cari nu au studii speciale, se dovedeşte necesar. Cu acest prilej s’ar putea înlătura tot ce s’a constatat că nu e aplicabil în materia reglementării preţurilor şi n’ar mai fi cu putinţă numeroasele posibilităţi de interpretare în favoarea contravenienţilor obişnuiţi, nici nedumeriri în lumea comercianţilor oneşti. Ar fi o lucrare de durată, însă ea ar da pieţii o viaţă nouă, iar factorilor de producţie mai multă siguranţă în activitatea lor de fiecare zi. Rămâne ca forul competent să hotărască asupra acestei chestiuni, mai ales după ce va examina toate propunerile industriei și comerțului. 1 Cum se face plata exporturilor DEMERSURI PENTRU ACHITAREA LA LIVRARE Până la jumătatea anului 1940, plata produselor petrolifere la export s-a făcut la livrare. In tuma apelului Ministerului Economiei Naţionale, ca să uşureze efectuarea plăţor, întreprinderile petrolifere şi-au dat acordul la introducerea regimului de plată la 45 zile, stabilindu-se că aceasta era o situaţie provizorie. Astăzi contravaloarea în lei a plăţi exporturilor nu s’a mai făcut prin Casa Autonomă de Finanţare şi Amortizare, astfel încât menţinerea condiţiunii de plată la 45 zile nu mai are nici o îndreptăţire. CONSIDERATIUNI SPECIALE La acesta, se adaugă consideraţiunile următoare : Întreprinderile respective sunt obligate de firmele străine cari se furnizează materiale, să plătească avansuri importante pentru a li se accepta orice comandă, deşi termenele de livrare sunt lungi, mergând până la 3 ani. Pe de altă parte, societăţile exportatoare acordă creditul de 45 zile nu numai pentru contravaloarea cantităţilor de produse exportate ci şi pentru plata impozitului, taxelor, cheltuelilor fractilii de transport, etc., cari constitue un procent suplimentar de 30 la sută din valoarea produselor. In situaţia financiară de astăzi a acestor societăţi, caracterizată prin într’o lipsă de lichiditate, ele nu mai pot face faţă acestor obligaţiuni, decât cu fonduri împrumutate. Ai aceasta, echivalează cu acordarea unor cedite, cu bani de împrumut. PLATA LA LIVRARE In aceste împrejurări, menţinerea condiţiunii de plată la termenl de 45 zile de cumpărătorii străini nu-şi mai găseşte justificare. In acest scop, a fost sesizat subsecretariatul de Stat al industriei, comerţului şi minelor, care a pus problema în studiu, fiind necesare demersuri pentru ca plata contravalorii exporturilor să se facă, ca şi în trecut, la liăsurare. Pe frontul Ilarului TRUPELE ROMÂNE AU PRICHNIT INAMICULUI MARI PIERDERI La Stalingrad atacurile germane au continuat BERLIN 30 (Rador) — De la cartierul general al Fuehrerului, înaltul comandament al forţelor armate germne comunicat In regiunea muntoasă, la nord şi la sud de şoseaua Tuapse, contraatacurile inamice au fost respinse. Forţele adversare operând in sectorul Terek, ale căror comunicaţii au fost întrerupte prin efecul aacurilor germano-romane, au făcut zadarnice încercări de eşire în direcţia est. La Stalingrad, atacurile au continuat, sprijini unite de formaţiunile de avioane Stuka, iar terenul câştigat în ultimele lupte a fost curăţat. Bacurile şi bărcile inamice de pe Volga au fost expuse focului activ al artileriei noastre. La sud de oraş luptele de diversiune angajate ori şi susţinute de care blindate s’au terminat printr’un eşec pentru inamicul a cărui sforţări s’au prăbuşit in faţa liniilor germane, sub focul defensiv concentric al tuturor armelor şi prin efectul atacurilor cu bombe ale forţelor aeriene. In Marea Caspică, aviaţia a distrus noaptea trecută 9 vase de transport inamice dintre care 7 vase de transport inamice dintre care 7 vase petroliere. Pe frontul Donului, trupele române au sdrobit un atac inamic, făcând un anumit număr de prizonieri. Trupele italiene au zădărnicit o încercare a Sovietelor de a trece fluviul. La sud de Ostaskov, forele aeriene au bombardat cocentrări de trupe ale inamicului care se cum şi transporturile de pregăteau de atac proape căile de comunicaţii !2 localităţi, înţesate de trupe şi de materiale, au fost distruse In mare parte. In extremitatea de nord puternice atacuri aeriene au fost îndreptate împotriva campamentelor Inamice ca şi împotriva oraşului şi portului Murmansk. Pe frontul din Egipt, ofensiva britanică tinsând a opera o străpungere în urma unei bătălii înverşunate dusă cu mari forţe de infanterie şi sprijinite de artilerie şi de care blindate, s’a terminat printr’un eșec. Spărturile trecătoare făcute în front au fost astupate la loc de trupele germanoitaliene cari s’au luptat cu înverșunare. Se semnalează distrugerea a 39 care pindate inamice. Un batalion de grenadieri germani care a avut de purtat greul principal al luptei a distins 13 din cele 39 care blindate britanice. O încercare de debarcare operată la două puncte în regiunea Marsa Hatnia a fost zădărnicită de tunurile artileriei antiaeriene şi de avioane Stuka. In noaptea spre 39 octombrie, forţele apărării de coastă germane au dat o luptă în canalul Mânecii cu vedete britanice. Trei Vedete rapide britanice au fost avariate de loviturile directe ale artileriei. Un număr de 4 avioane inamice de bombardament au fost doborâte in cursul unor incursiuni efectuate In timpul zilei de către slabe forţe ale aviaţiei onganice, deasupra coastei regiunilor ocupate din vest şi deasupra Golfului German şi în acelaşi timp în timpul sberanilor nocturne de hărţuire deasupra litoralului german. ACORDURI COMERCIALE GERMANO FINLANDEZE HELSINKI 30 (Rador).— DNR. Dieta finlandeză a ratificat făr® discuţii ultimele acorduri comermerciale încheiate cu Germania. Ea a adoptat, la a doua citire, un proect care prevede că alegerile: prezidenţiae vor avea loc în primiăavra anului 1943 fiind efect tîftîiide delegații și colegiile erector#!e existente, pentru un mandat (ie 7 ani. .! ! Traficul de clearing ale ELVEŢIEI faţă de străinătate ZURICH. — Traficul de clearing al Elveţiei cu străinătatea ia o desvoltare din ce în ce mai mare. Sumele totale plătite creditorilor elveţieni pe cale de clearing, de la 1 August 1934 la 31 Iulie 1942, se ridica, numai pentru traficul cu Germania, la 3.246,6 milioane de franci, din cari, 2.541,1 milioane pentru mărfuri şi speze accesorii. Pe de o parte, 1143,3 milioane de franci au fost încasate în clearingul cu Italia, şi 1139 milioane în clearingul cu celelalte ţări Totalul vărsămintelor făcute creditorilor elvețieni pe cale de clearing se ridica la finele Iulie 1942 la 5529 milioane de franci.